Briefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de Guvern, o ședință în cadrul căreia au fost aprobate o serie întreagă de decizii importante legate de bugetul anului viitor, dar și legate de fondurile europene! Motiv pentru care, în această seară, alături de mine - şi-i mulțumesc pentru prezență - se află ministrul investițiilor și proiectelor europene, domnul ministru Marcel Boloș, după care îl voi invita pe domnul ministru al finanțelor, domnul Adrian Câciu. Pentru început, domnule ministru, o să vă rog să prezentați principalele decizii de astăzi, legate de finanțările europene pentru România.

Marcel Boloş: Bună seara! Mulțumesc! Într-adevăr, Guvernul României a luat astăzi două decizii extrem de importante pentru persoanele și familiile aflate în situații de vulnerabilitate; referitor la cardul pentru alimente, s-a prelungit, pentru întreg anul 2023, valabilitatea acestui card și acordarea lui pe întreg anul 2023, adică 250 de lei o dată la două luni. Plafonul de venit până la care se acordă această compensare a creșterii prețului la alimente a fost crescut de la 1.500 de lei la 1.700 de lei. De asemenea, Guvernul a aprobat măsurile necesare pentru ca tranșa a patra de acordare a cardului de alimente să aibă loc în perioada 19 decembrie - 23 decembrie. Aşadar, pentru cei care ne urmăresc, numărul de beneficiari de carduri pentru alimente este de 2,4 milioane beneficiari, la fiecare tranşă, costul unei tranșe este de 600 de milioane de lei, deci 50% din acești bani urmează să fie acoperiți din fonduri externe nerambursabile, așa cum am procedat și până acum, respectiv 1,8 miliarde vor veni din bugetul de stat și 1,8 miliarde din fonduri europene. Şi cu aceasta, practic, programul pentru anul 2023 în ceea ce privește cardurile pentru alimente are toate aprobările necesare, încât cei care au fost beneficiari până acum să poată beneficia și pe mai departe de această compensare a costului cu alimentele. Aceasta este o primă măsură. A doua măsură așteptată, de asemenea, de către persoanele și familiile vulnerabile este cea referitoare la compensarea prețului la energie, 1.400 de lei pe an în 2 tranșe, prima tranșă februarie 2023 în valoare de 700 de lei, a doua tranșă în septembrie 2023, de asemenea, 700 de lei. Sunt aprobate, de asemenea, categoriile de beneficiari care urmează să aibă beneficiul acestui card pentru energie, respectiv pensionarii în vârstă de peste 60 de ani cu venit mediu, pe loc de consum, mai mic de 2.000 de lei, pensionari, fără limită de vârstă, care beneficiază de pensii de invaliditate, cu condiția venitului mediu pe loc de consum de 2.000 de lei, persoanele cu dizabilități, fără limită de vârstă, venitul mediu pe loc de consum, de asemenea, 2.000 de lei, persoanele beneficiare de ajutor social și ultima categorie de beneficiari este cea referitoare la beneficiarii de alocație pentru întreținerea familiei. Numărul estimat al beneficiarilor, așa cum a fost aprobat de către guvern, este de 3,9 milioane. Listele privind beneficiarii vor fi întocmite de Ministerul Muncii și mecanismul se va derula prin intermediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în parteneriat și cu implementarea activităților necesare pentru cardul pentru energie cu Compania Națională Poșta Română. Toate formele de energie - foarte important acest lucru - se pot deconta, respectiv, energia electrică, energia termică în sistem centralizat, respectiv, încălzirea, apoi consumul de gaze naturale, partea de lemn de foc, peleții, butelie cu gaz lichefiat și alte forme de energie utilizate în această perioadă de iarnă, pentru încălzirea locuinței. De reținut, că plățile se vor efectua prin intermediul operațiunilor de sume în mandat poștal, prin intermediul Companiei Naționale Poșta Română. Sunt două modalități de efectuare a acestor plăți, respectiv, prin intermediul oficianților poștali sau direct la oficiile poștale. Aici, pentru ca să se poată face o plată pentru sume în mandat poștal, e nevoie de trei documente: cardul de energie, care dă dreptul beneficiarului la compensarea prețului la energie, cartea de identitate și documentul justificativ privind datoria față de furnizorul de energie. De reținut, cardul de energie nu are valoare nominală, are elemente de securitate, respectiv, cod de bare, dă dreptul beneficiarului, așa cum am menționat, la compensarea prețului la energie, nu este transmisibil și nu se poate ridica numerar de pe el. Deci, practic, beneficiarul, prin intermediul cardului, face dovada că este beneficiar al acestui tip de ajutor, iar Poșta Română este cea care efectuează aceste plăți de sume în mandat poștal, respectiv, operează plățile către furnizorii de energie, așa cum rezultă din documentele justificative care au fost prezentate de beneficiari. Vă vom ține la curent cu evoluția acestui mecanism. Mă bucur foarte mult, așa cum am menționat, 3,9 milioane de beneficiari ai cardului pentru energie și, de asemenea, 2,4 milioane de carduri pentru alimente. Sunt extrem de mulți beneficiari care, în această perioadă de criză energetică și de evoluție a prețurilor la bunurile de consum, au aceste avantaje din partea Guvernului, fiind un pachet care este, în cea mai mare parte, finanțat din fonduri europene. Sunt banii pe care noi îi avem alocați în cadrul politicii de coeziune 2007-2013. Cam acestea sunt elementele mari din cele două proiecte de ordonanță de urgență, care au un impact mare asupra beneficiarilor, respectiv asupra familiilor și persoanelor considerate vulnerabile din punct de vedere al regulamentelor europene. Vă mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Poate ar fi util de adăugat aici și faptul că Guvernul a decis, astăzi, măsuri de accelerare a implementării proiectelor de infrastructură care sunt finanțate din fonduri externe nerambursabile, la care se adaugă și măsurile de consolidare a capacității administrative a Ministerului în privința gestionării programelor operaționale pentru...

Marcel Boloș: Așa este, am avut un proiect de cinci ordonanțe de urgență, două sunt acestea cu un pact social și celelalte trei privesc consolidarea capacității administrative a ministerului nostru pentru a putea gestiona banii din politica de coeziune - cele 43 de miliarde de euro pe care le gestionăm pentru proiectele de investiții și, de asemenea, pachetul de măsuri foarte important pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură. După cum știți, riscul de decomitere pentru anul viitor l-am coborât la 7,5 miliarde euro, cu un grad de absorbție de 70%. Deci, pe perioada mandatului Guvernului României, mandatului guvernului Ciucă, gradul de absorbție a ajuns la 70% și din acest punct de vedere pentru a mai securiza din banii pe care-i avem sub risc de decomitere, am mai luat un pachet de măsuri importante care privesc mai ales proiectele de infrastructură, care cred eu că sunt bine venite, pentru că reglementează o serie de măsuri care țintesc tocmai această accelerare a implementării proiectelor, fiind și pentru beneficiar un prilej de bucurie, fiindcă nu mai pot invoca cel puțin birocrația pentru ceea ce înseamnă implementarea acestor proiecte. De asemenea, pregătim și pachetul pe care, sper eu, să reușim să-l aprobăm încă din acest an, pentru ceea ce înseamnă simplificarea și debirocratizarea accesării fondurilor europene pentru politica de coeziune 2021-2027. Reamintesc, România are 16 programe operaționale pentru cele 43 de miliarde de euro, din care până în acest moment, prin măsurile care au fost adoptate de către Guvern, au fost emise decizii ale Comisiei Europene pentru aprobarea un număr de 12 programe operaționale și bucuria cea mai mare este că tot ce înseamnă dezvoltarea regională și descentralizarea dezvoltării regionale, pachetul de programe operaționale în număr de opt este integral aprobat, încât autoritățile locale au acces de acum înainte mult mai facil la fondurile europene și eu sper ca până la sfârșitul anului încă cele patru programe operaționale pe care le mai avem la nivel de comisie să fie aprobate și să închidem anul cu aceste decizii foarte importante pentru ceea ce înseamnă modernizarea și viitorul României, prin intermediul investițiilor cu fonduri europene.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru Boloș!

Reporter - Marina Cioacă, România TV: Bună seara! Domnule ministru, referitor la aceste vouchere pentru facturi, dacă ne puteți explica procedural ce pași trebuie să facă românul din momentul în care primește acasă acest card prin care își poate plăti facturile?

Marcel Boloş: Deci, întâi de toate cardul este obligatoriu, pentru că, așa cum am menționat, el, dă dreptul titularului de card să beneficieze de compensarea prețului la energie. Apoi, în al doilea rând, factura care vine lunar acasă și pe care decide beneficiarul, orice locuință are mai multe tipuri de consumuri energetice, de la energia electrică până la încălzire, gaze naturale, și omul respectiv, beneficiarul de ajutor de încălzire decide care dintre facturi dorește să și-o achite din cei 700 de lei. Cu documentele justificative, împreună cu cardul pentru energie și cu cartea de identitate se poate prezenta la oficiul poștal. Acolo, oficiul poștal completează documentele necesare și eliberează, atenție, o dovadă privind plata de sume în mandat poștal pentru a certifica că operațiunea are loc. Deci, pe de o parte, avem prima modalitate, la oficiul poștal și, a doua modalitate, este cea prin direct prin intermediul oficiantului poștal, a poștașului în termeni cât mai simpli, care completează documentele necesare, eliberează aceeași dovadă și de-acolo revine responsabilitatea Poștei Române pentru ca să opereze plățile către furnizorii de energie. Am ales această modalitate pentru ca toate formele de energie, toate facturile pe care le primește o familie, o persoană considerată vulnerabilă, să poată să efectueze plăți către furnizorul de energie pe care şi-l dorește. Mai mult, ne-am gândit la persoanele vârstnice care în această perioadă o duc cel mai greu și care locuiesc la blocuri, care în această perioadă de timp au factura la căldură cea mai mare și de această dată pot să spun cu bucurie că pot, din ajutorul nostru pentru compensarea prețului la energie, să plătească căldura. Deci, cu alte cuvinte, factura care ajunge de la operatorul de energie, care furnizează serviciul de alimentare cu energie termică ajunge la asociația de proprietari și de acolo asociația de proprietari eliberează un certificat de validare a datoriei față de furnizorul de energie termică și cu respectivul certificat se operează la poștă aceste plăți pentru servicii în mandat poștal. Mecanismul este simplu, e mecanismul care în mod uzual îl făceam la furnizorul de energie pentru energie electrică, pentru gazele naturale sau îl făceam la asociația de proprietari. De această dată pe componenta de energie termică acest tip de plată se efectuează prin intermediul Poștei Române.

Reporter: Am înțeles. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc! Dacă nu mai sunt... Vă rog, domnule Vasilache... la mcrofon!

Marcel Boloş: Cardurile, am repetat, sunt fără valoare nominală, sunt deosebite de cardurile pentru vouchere sociale, pentru că le lipsește microcipurile și nu mai au partea de plastic necesară care, știți bine, la tranșa unu, dacă ne aducem aminte, câte greutăți am avut pentru ca să emitem aceste carduri. De această dată, cardurile, cum am menționat, sunt fără microcipuri, dar au element de siguranță, respectiv sunt imprimate prin intermediul codurilor de bară şi la momentul la care se prezintă la oficiul poștal se citește codul de bară de pe cardul de energie și se verifică dacă figurează în baza de date, care va exista la Poșta Română, și are loc tranzacționarea sau are loc - îmi cer scuze - efectuarea plății. Poşta Română, având Romfilatelia, care funcţionează în interiorul structurii sale, efectuează aceste operaţiuni de tipărire, emitere şi distribuţie a cardurilor de energie.

Reporter: /../

Marcel Boloş: Luna februarie este luna în care noi şi distribuim aceste carduri de energie şi, în acelaşi timp, virăm la Poşta Română tranşa care este rezultatul listei de beneficiari trimise de Ministerul Muncii.

Reporter: Domnule ministru, dacă se poate să ne spuneţi şi opinia dvs. în privinţa faptului că România nu a primit astăzi un vot pentru intrarea în spaţiul Schengen.

Marcel Boloş: Un gest profund nedrept pentru România. Guvernul României a depus toate diligenţele necesare şi a făcut toate eforturile posibile şi imposibile pentru ca acest lucru să aibă loc. În cursul lunilor octombrie şi noiembrie, cele două misiuni pe care le-au avut experţii, care se pricep - nu? - la verificarea condiţiilor tehnice privind securitatea graniţelor, au confirmat, dacă mai era necesar, încă o data, că suntem pregătiți; și am avut aprecieri foarte bune din acest punct de vedere. Este limpede că la mijloc nu este o decizie luată pe argumente care țin de o fundamentare poate chiar profesionistă  - experții tehnici sunt cei care validează din punct de vedere al expertizei tehnice acest lucru – și, totuși, gestul acesta este profund nedrept, atât din perspectiva îndeplinirii condițiilor tehnice, a misiunii pe care a avut-o Guvernul României, și știu bine ce spun, și a modului responsabil în care, atât domnul prim-ministru, cât și domnul ministru de interne și-au făcut datoria față de țară, vă spun cu toată responsabilitatea acest lucru, și, totuși, decizia aceasta a fost luată în condiții pe care nu prea le putem explica.

Reporter: Domnule ministru, şi încă o întrebare, dacă ne-ați putea spune ce se va întâmpla în acest final de an cu legea avertizorilor de integritate.

Marcel Boloş: Legea avertizorilor de integritate trebuie să aibă o finalitate până la data de 15 decembrie, pentru că este parte din cererea de plată numărul 2. Noi trebuie să îl respectăm cu sfințenie acel termen, pentru că, în caz contrar, România pierde dreptul de a depune două cereri de plată pe an, așa cum spune regulamentul. Dacă am amâna dincolo de 15 decembrie, trebuie unificate două cereri de plată, ceea ce este aproape imposibil pentru noi, pentru că discutăm la sfârșitul acestui an, după o muncă asiduă depusă de toți membrii Guvernului României pentru a îndeplini un număr de 151 de jaloane și ținte. Eu cred că este o chestiune care se va rezolva până la data de 15 decembrie și, desigur, după aceea începe procesul de validare a jaloanelor și țintelor, cum deja ne-am obișnuit. Avem, într-adevăr, acest subiect sensibil în relația cu Comisia Europeană, dar eu cred că îl închidem până la momentul la care depunem cererea de plată numărul 2.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări pentru domnul ministru Boloș, îi mulțumesc foarte mult pentru prezență și îi doresc mult succes în continuare în gestionarea procesului de absorbție a banilor europeni care sunt necesari dezvoltării României. Așa cum vă spuneam, domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu, este pregătit să vă ofere toate detaliile privind pachetul bugetar pe care astăzi Guvernul l-a aprobat. Domnul ministru, vă rog.

Adrian Câciu: Bună seara! Mulțumesc, mulțumim pentru răbdare, pentru că a fost o ședință lungă. Astăzi am aprobat cinci acte normative care creează cadrul pentru finanţarea României în 2023, respectiv ordonanţa de măsuri fiscal-bugetare, valabilă pentru 2023, Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2023-2025, legea plafoanelor bugetare, legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de sat - proiecte de legi care vor merge începând din această seară spre Parlament, în vederea dezbaterii şi votării de către forul legislativ suprem. Aş vrea să prezint câteva elemente, pe rând, la fiecare din actele normative, deşi ele au fost probabil în dezbatere publică sau au făcut obiectul dezbaterii publice, Pe partea de ordonanţă de măsuri fiscal-bugetare. După cum ştiţi, măsurile în domeniul drepturilor salariale pe care le luăm pentru anul 2023 sunt următoarele: majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a cuantumului brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie, salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, cu încadrarea în grila reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022; menținerea în plată în anul 2023, la nivelul aferent lunii decembrie 2022, a îndemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa numărul 9 la Legea-cadru nr. 153/2017; menținerea în anul 2023 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022; menținerea în anul 2023 a cuantumul indemnizației de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2022; compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător; menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare care nu fac parte din solda lunară brută sau salariul brut la nivelul lunii decembrie 2022; neacordarea în anul 2023 a biletelor de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea 165/2018, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153. Prin excepție, în anul 2023 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevi, studenți, cercetători și profesori care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ și pentru profesorii care i-au pregătit pe aceștia. Pe partea de ore suplimentare, avem o serie de excepții legate de personalul din domeniul militar, polițiști, domeniul ordinii și siguranței naționale, având în vedere situația de conflict de la granița României, în sensul în care aceste ore suplimentare vor putea fi plătite. În domeniul pensiilor și al altor drepturi de asistență socială: majorarea punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2023 în sistemul public de pensii, de la 1586 la 1.785 de lei; indexarea pensiilor militare de stat cu rata inflației, respectiv 5,1, rata inflației din anul 2021, la care se adaugă un procent suplimentar, în funcție de data stabilirii drepturilor de pensie și tranșele valorice ale acestora; majorarea indemnizației sociale minime pentru pensionari, de la 1.000 de lei la 1.125 de lei; acordarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat și beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii, casele de pensii sectoriale, ale căror venituri lunare nu depășesc 3.000 de lei astfel: în cuantum de 1.000 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este de până la 1.500 de lei, în cuantum de 800 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este cuprins între 1.501 lei și 2.000 de lei, în cuantum de 600 de lei, dacă nivelul veniturilor lunare este între 2.001 și 3.000 de lei. Ajutorul se acordă în două tranșe egale, în lunile ianuarie și octombrie 2023. Începând cu data de 1 ianuarie 2023, indemnizația de care beneficiază invalizii de război, veteranii de război, văduvele de război se acordă astfel: invalizilor de război - 1.950 de lei lunar pentru marii mutilați și cei încadrați în gradul 1 de invaliditate, 1.300 lei lunar pentru cei încadrați în gradul 2 de invaliditate, 1.170 de lei lunar pentru cei încadrați în gradul 3 de invaliditate, veteranilor de război 780 de lei lunar, văduvelor de război, dacă nu s-au recăsătorit, 780 de lei lunar. În luna ianuarie 2023, persoanele cu dizabilități beneficiază, în mod excepțional, de o indemnizație compensatorie astfel: persoanele adulte cu handicap - 368 de lei pentru persoana cu handicap grav, 279 de lei pentru persoana cu handicap accentuat, 64 de lei pentru persoana cu handicap mediu; copilul cu handicap - 316 lei pentru copilul cu handicap grav, 184 de lei pentru copilul cu handicap accentuat, 64 de lei pentru ca copilul cu handicap mediu. Măsuri în domeniul cheltuielilor bugetare: numărul maxim de posturi finanțat în anul 2023 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează cu respectarea acestei condiționalități. Plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, să se realizeze după o procedură similară celei stabilite pentru hotărârile judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2022. Neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare, menținerea în anul 2023 în plată, la nivelul acordat pentru luna decembrie a unor drepturi acordate pentru anumite categorii de beneficiar, indemnizațiile persoanelor persecutate din motive politice sau etnice, revoluționari, indemnizație /.../ şi urmaşii acestora etc. Menținerea rentelor viagere prevăzute de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 la nivelul cuantumului aflat în plată în luna decembrie 2022. Prorogarea aplicării art. 8 din Legea educației naționale nr. 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la alocarea a 6 % din PIB pentru finanțarea educației naționale, respectiv a 1% din PIB pentru activitatea de cercetare științifică pentru anul 2023. Prorogarea aplicării prevederilor art. 49 din Ordonanța Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea 324/2003. Menținerea restricției la maxim 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pe cale ferată, în cazul revoluționarilor și, respectiv, călătorii pe calea ferată, auto sau naval, decontarea combustibilului în cazul magistraților. Prorogarea aplicării art. 27, alineat 6 și ale art. 361, alineat 3 litera /.../ din Legea 1/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la acordarea cupoanelor sociale pentru educație timpurie, respectiv la acordarea sprijinului pentru educația permanentă a fiecărui nou-născut în valoare de 500 de euro, începând cu anul 2024. Suspendarea aplicării prevederilor Legii 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment net nutritiv pentru preșcolari și elevii din învățământul primar, până la data de 1 ianuarie 2024.

Prorogarea până la 1 ianuarie 2024 a termenilor de intrare în vigoare, prevăzut art. 9 din Legea 236/2020, pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare. Prorogarea până la 1 aprilie 2023 a termenului prevăzut în art. 3 din Legea 325/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului numărul 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Suspendarea până la 1 ianuarie 2024 a prevederilor art. 210 din Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la indemnizația lunară pentru limita de vârstă pentru care persoanele care, începând cu anul 1992 au deținut calitatea de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean. Suspendarea până la 1 ianuarie 2024 a aplicării prevederilor Legii 5/ 2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat. Suspendarea aplicării prevederilor art. 34 și 35 din Legea 195/ 2020 privind statutul personalului feroviar și operaționalizarea Agenției pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare, începând cu data de 1 iulie 2023. De asemenea, au fost prevăzute și câteva măsuri în domeniul fiscal. Cea mai importantă dintre ele este cea care este așteptată de toată lumea, respectiv acordarea facilității de 200 de lei la salariul minim, care tot astăzi a fost stabilită prin hotărâre de guvern la valoarea de 3.000 de lei brut, începând cu 1 ianuarie 2023. Dacă îmi permiteți, am o întrebare: prezint toate actele normative și după aceea întrebări sau vreți întrebări la fiecare?

Dan Cărbunaru: Având în vedere că ele au fost prezentate, supuse procesului de transparență publică, puteți face o trecere în revistă, pe scurt, a fiecăruia, după care, în măsura în care vor fi întrebări...

Adrian Câciu: O să încerc să fiu și mai scurt, pentru că sunt convins că e târziu și aceste legi, fiind în dezbatere publică, mai mult întrebările sau răspunsurile la întrebări contează. Proiectul legii pentru aprobarea plafonului unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2023 a fost aprobat de către Guvern. Plafonul soldului bugetului general consolidat exprimat ca procent în PIB este în anul 2023 de 4,40% din PIB, iar în anul 2024 de 2,95 - reprezintă acest plafon deficitul pe care îl vom înregistra. Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat exprimat ca procent în PIB este de 8,2% din PIB în 2023 și 7,9% din PIB în 2024. Se remarcă scăderea ponderii cheltuielilor permanente în PIB şi în anul 2023, așa cum a fost realizată și în anul 2022. Plafonul propus pentru datoria publică pentru anul 2023 este de 49,8% din PIB. Aș mai menționa faptul că s-a stabilit și un plafon privind garanțiile pe care Guvernul, prin Ministerul Finanțelor, le poate acorda companiilor în anul 2023, un plafon de 40 de miliarde de lei. Tot astăzi am stabilit și am aprobat și proiectul legii bugetului de stat, buget care se construiește, din punctul meu de vedere, într-un mod prudent, echilibrat și axat major pe investiții, dar, luând în considerare situația economică, și pe o serie de măsuri de sprijin social. A fost mai devreme domnul ministru Boloș, care v-a prezentat o serie din deciziile pe care le-am luat cu privire la sprijinirea persoanelor vulnerabile în domeniul energiei, dar nu numai, și pentru voucherele de alimente. Am prezentat și măsurile care vin pe domeniul social pe partea de pensionari cu venituri reduse. De asemenea, se are în vedere un sprijin al populației pe cât posibil, astfel încât să poată trece de această perioadă complicată, marcată de un puseu inflaționist major. PIB-ul pe care se construiește bugetul, produsul intern brut este, deci 1.552,1 miliarde de lei, o creștere economică de 2,8%, în încetinire față de creșterea economică din 4,6. De aceea au fost și elemente care probabil atunci când voi răspunde la câteva întrebări legate de bugete... nu suntem într-o zonă de expansiune economică, suntem într-o zonă complicată în care trebuie să trecem cu bine, împreună, ca țară, peste această situație și atunci ceea ce a fost important a fost partea de investiții care poate produce multiplicare economică sustenabilă și partea de sprijin pentru populație și companii, pentru că chestiunile care țin de redundanțe venite din proiecte legislative din anii 2011, 2012, 2015 trebuie adaptate la situația prezentă. Pe venituri, bugetul se construiește, bugetul general consolidat al României, la o valoare de 539,6 miliarde de lei, iar cheltuielile vor fi în valoare de 607,9 miliarde de lei. Alocările, dacă vreți, și pe ministere, vă pot prezenta câteva date. Instituții care au alocări mai mari față de anul 2022: avem Ministerul Agriculturii - 25,2 miliarde de lei, Ministerul Afacerilor Interne - 25,5 miliarde de lei, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului - 4 miliarde de lei, Ministerul Apărării - 35,2 miliarde de lei, Ministerul Cercetării - 3,2 miliarde de lei, Ministerul Culturii - 1,2 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării - 12,6 miliarde de lei, având în vedere și implementarea programelor naționale, finanțate de la bugetul de stat, Ministerul Familiei - 620,7 milioane de lei, Ministerul Educației, cu o anvelopă totală de 37 de miliarde de lei, dar acolo o să fac referire când o să vă dau răspuns la întrebări legate de Ministerul Educației. Educația, ca acțiune, primește 3,2% din PIB, pentru că Educația, ca acțiune, este cuprinsă în mai multe bugete, inclusiv în bugetele locale, având în vedere că acest /.../ a început încă din anul 2010, un proces, da, e adevărat, lent de descentralizare. Sunt cheltuieli care sunt în sarcina autorităților locale, dar care până anul trecut, de exemplu, erau prinse în bugetul Ministerului Educației şi doar tranzitau acest buget, de fapt nu erau cheltuieli care să rămână în bugetul Ministerului Educației și tranzitau și plecau către autoritățile locale. Ministere care, într-adevăr, au o reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea un buget de 3 miliarde de lei şi Ministerul Muncii care va avea o reducere ușoară de buget, o reducere de 4 % a bugetului, rămân cu un buget de 60,9 miliarde de lei. Ambele ministere le-am pus puțin în echipă. Diminuarea, în mare parte se datorează lipsei banilor pentru compensare, în sensul nu lipsei banilor, acei bani pentru compensare care se puneau până acuma în bugetele ministerelor se găsesc în contul de disponibil, realizat pe baza fondului de contribuție energetică, modului de tranziție energetică, contribuția de solidaritate, ori acest fond nu mai face parte din bugetul general consolidat al statului. La Ministerul Justiției, unde, la fel, apare o reducere importantă, aparent de 51%, respectiv un buget de doar 2,9 miliarde de lei - acest lucru se datorează intrării în vigoare a unei noi legi privind salarizarea magistraților, care prevede ca salarizarea să nu se mai facă de Ministerul Public, ci să se facă de către Înalta Curte de Casație și Justiție şi veți vedea la Înalta Curte de Casație și Justiție o creștere în oglindă, dacă vreți, a bugetului, pentru că cheltuielile de personal care nu se mai regăsesc la Ministerul Justiției se vor regăsi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, tot astăzi ca să trec mai repede, am aprobat și proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023. Cred că cel mai important pentru dumneavoastră este să știm care este deficitul la fondul de pensii, acesta este de 10,7 miliarde de lei programat pentru anul 2023. De asemenea, bugetul asigurărilor pentru șomaj va avea un excedent în sumă de 1,8 miliarde de lei aferent fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale. Aș mai face o referire la bugetul asigurărilor sociale de stat - dacă anul trecut subvenția reprezenta 13,4% din buget, anul acesta este de 9,6%. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție. Mulțumesc.

Reporter: Bună seara, domnule ministru.

Adrian Câciu: Bună seara.

Reporter: Membrii Uniunii Naționale a Consiliilor Județene spun că acest buget, din cauza faptului că le-ați dat mai puțini bani decât au avut anul trecut, blochează proiectele locale de finanțare locală şi pe lângă asta, faptul că ei nu-și pot asigura echilibrele bugetare din cauza faptului că aţi dat mai puțini bani decât anul trecut.

Adrian Câciu: Eu aș reformula și aș spune 'spuneau'. Acest lucru s-a reglementat astăzi prin decizia Guvernului, în sensul că s-a suplimentat la anexa 6, la anexa privind cheltuielile -  cote defalcate pentru cheltuielile cu drumurile județene, s-a suplimentat suma cu 200 de milioane de lei și trebuie să înțelegem și un lucru: este o situație complicată, dar trebuie să gândim împreună cu cei de la autoritățile locale un nou mod de finanțare, care să le asigure resurse, pentru că autoritățile locale trebuie să se dezvolte și trebuie să câștige cât mai multă autonomie financiară. Dar asta va face obiectul unor discuții începând de la 1 ianuarie 2023.

Reporter: Şi încă o întrebare: Consiliul Fiscal atrage atenția că țintele de încasare pentru acest buget sunt mai mici cu 11,3 miliarde față de ce văd cei de la Consiliul Fiscal și, în același timp, că proiectul de buget are o colectare sau vede o colectare, pentru anul 2023, cu 8,7 miliarde mai mare decât o văd cei de la Consiliul Fiscal.

Adrian Câciu: Acolo pot să remarc faptul că riscul este mai mic anul acesta decât în 2022, când se prevedea că există o impredictibilitate pe venituri de 12,6 miliarde, dacă citiți opinia de la bugetul din 2022. Este foarte bună opinia Consiliului Fiscal. Întotdeauna eu am spus că este foarte bine să ai o opinie a unei autorități independente și care spune un lucru foarte important acolo: veniturile, ca să devină structurale, trebuie să aibă un grad mare și de repetabilitate, dar și de structură. Practic, acel venit despre care dânșii spun că ar putea fi pus sub semnul întrebării este venitul din creșterea colectării. Ei bine, anul trecut exista aceeași critică și s-a dovedit că anul acesta avem 70 de miliarde în plus la bugetul de stat față de anul 2021. Deci, este foarte bună opinia, dar efortul nostru va fi ca ceea ce ne-am propus în buget să se îndeplinească. Aceasta este concluzia. Evident, există riscuri, tocmai asta trebuie să facem să nu se întâmple riscurile respective. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru prezență, pentru precizări, răspunsurile la întrebări, domnule ministru.

Adrian Câciu: Mulțumesc și eu!

Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, o să trec în revistă câteva dintre elementele pe care, astăzi, Guvernul le-a luat în calcul.

Reporter: Proiectul legii securității cibernetice a fost adoptat?

Dan Cărbunaru: Sigur. Asta urma să vă prezint, principalele decizii pe care Guvernul le-a avut în vedere, urmând ca, apoi, să vă stau la dispoziție pentru eventuale întrebări și, în măsura în care vi le pot clarifica, aceste dorințe de detaliere pe loc, o s-o fac. Astăzi, Guvernul a aprobat două decizii importante în domeniul agriculturii. Este vorba de Ordonanța de Urgență care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului 157 din 2022, care instituie scheme de ajutor de stat sub formă de grant pentru producătorii agricoli care au înființat culturi în toamna anului trecut și au fost afectați de seceta pedologică. Acest act normativ instituie granturi destinate producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică din acest an, ca urmare a modificărilor impuse de Comisia Europeană. Astfel, pentru producătorii agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă, dar și beneficiari ai măsurii 17-1 din PNDR, programul 2014-2020, pentru o primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată pentru hectar, însumată cu grantul de care beneficiază pe hectar, acordat prin această schemă, conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței. Totodată, pentru producătorii agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17-1 din PNDR 2014-2020, pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sumele de la firmele de asigurare, ca despăgubiri pentru secetă, anterior datei de depunere la direcțiile pentru agricultură județene a acestor cereri de solicitare a grantului, trebuie să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare. Totodată, prin hotărârea aprobată astăzi, Guvernul modifică articolul 8, din hotărârea de Guvern 148 din 2022, pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2022, suplimentând astfel resursele financiare necesare pentru a achita obligațiile de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, în ciclul doi de producție, cu 74 de milioane de lei, de la 265 de millioane de lei la 339 de milioane de lei. Prin acest act normativ sunt asigurate plățile pentru beneficiarii programului din ciclul doi de producție cu impact asupra continuării lucrărilor specifice în spații protejate pentru noile culturi. Tot astăzi, Guvernul a aprobat, prin hotărâre, alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, pentru finanțarea Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, respectiv pentru realizarea de lucrări în zona punctelor de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, respectiv Vicovu de Sus - Krasnoilsk şi Racovăț - Diakivți.

În privința proiectului de lege privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completare unor acte normative, Guvernul a aprobat astăzi acest proiect care reglementează cadrul juridic şi instituțional referitor la organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate cibernetică și apărare cibernetică, mecanisme de cooperare și responsabilități ale instituțiilor cu atribuții în domeniile menționate, cu principalele obiective care vizează crearea de rețele și sisteme informatice sigure și reziliente, elaborarea și adoptarea unui cadru normativ instituțional consolidat, realizarea unui parteneriat public-privat pragmatic în domeniul securității cibernetice, asigurarea rezilienței printr-o abordare proactivă și descurajare, precum și transformarea României într-un actor relevant în arhitectura internațională de cooperare în domeniul securității cibernetice. Acest cadru normativ va permite crearea instrumentelor instituționale, a mecanismelor de acțiune integrată și de cooperare interinstituțională în domenii de securitate și apărare cibernetică, asigurându-se, totodată, o coerență crescută în privința răspunsului la incidente sau atacuri cibernetice, alături de responsabilități clare și de predictibilitate privind tipurile de acțiuni pe care le desfășoară fiecare instituție în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale. Aceste noi măsuri vor contribui la creșterea nivelului de securitate cibernetică și a rețelelor publice pe plan național și internațional prevenind apariția unor situații în care rețele sau sisteme informatice naționale sunt utilizate pentru propagarea campaniilor de atacuri cibernetice împotriva unor rețele sau sisteme informatice aparținând altor state.

Acestea ar fi principalele elemente pe care aș fi vrut să vi le supun atenției. Desigur, dacă doriți să detaliem și alte elemente care au fost prezentate anterior ca făcând parte din agenda de astăzi a ședinței de guvern, vă stau la dispoziție. Aș mai adăuga însă, pe final, înainte de a vă întreba dacă aveți nevoie de alte detalii, faptul că astăzi Guvernul a aprobat ordonanța de urgență care modifică și completează unele acte normative în domeniul pensiilor de stat administrate privat, în acest sens, măsura legislativă pe care Guvernul astăzi a adoptat-o fiind în concordanță și cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a contracara posibile efecte negative asupra sistemului de pensii private din România și asupra participanților la acest sistem, dar și pentru a răspunde provocărilor actuale, acest act normativ urmărind întărirea capacității de supraveghere a a Autorității de Supraveghere Financiară și o mai mare responsabilizare a administratorilor privind desfășurarea activității acestora. Câteva dintre modificările aduse acestui cadru de reglementare, noi principii privind regulile de învestire și atribuțiile directorilor de investiții din cadrul administratorilor, stabilirea unui procent de 3% în situația în care statul român are dețineri sau participații în cadrul entităților de private equity, respectiv 5% în cazul în care fondurile unei investiții private de capital în care se investește sunt finanțate atât din fonduri alocate prin PNRR și ale statului român, dispoziții tranzitorii aplicabile deținerilor existente în prezent pentru investiții deja efectuate în aceste instrumente financiare care sunt aflate în portofoliile fondurilor de investiții private, atribuții clare pentru structurile de management al riscului în cadrul administratorilor și principiile care stau la baza evaluării activelor fondurilor și responsabilității administratorilor și, totodată, obligația administratorului de a ține permanent un nivel adecvat de lichiditate a cărui valoare să acopere activitatea curentă pentru o perioadă de cel puțin şase luni. Sunt câteva dintre reperele acestor noi reglementări și, înțelegând că deja aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Vreau să vă întreb dacă este vorba de acel proiect privind tăierea contribuțiilor, tăierea comisioanelor administratorilor din pilonul 2 și 3 de pensii? Nu ați precizat această prevedere. Există și ea? Că nu a fost pus în dezbatere publică proiectul. Ştiu că a fost de două ori în guvern, dar pe agenda de astăzi nu a fost.

Dan Cărbunaru: Proiectul la care mă refer vizează întărirea formei de protecție pentru activele fondurilor de la pensiile de stat administrate private. Deci, dacă sunt alte detalii legate de alte iniţiative...

Reporter: Tăierea comisioanelor contribuțiilor? Că făcea parte din același proiect anterior...

Dan Cărbunaru: Nu am acum astfel de elemente, dar putem verifica în detaliu actul normativ.

Reporter: Unde îl găsim, să vedem forma?

Dan Cărbunaru: Colegii de la Comunicare vă pot pune la dispoziție forma integrală a acestui act normativ. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult pentru participare și vă doresc tuturor o seară plăcută!