Guvernul României



Miercuri, 24 August

Declarații de presă susținute de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, la finalul ședinței de guvern


[Check against delivery]

Liviu Iolu: Bună ziua! Guvernul a aprobat astăzi printr-un memorandum propunerea Ministerului Sănătăţii de iniţiere a unui program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti. Acesta este motivul pentru care domnul ministru Vlad Voiculescu a acceptat să vină alături de mine la conferinţa de presă şi să explice puţin despre ce este vorba. Mulţumesc mult, domnule ministru! Vă rog!

Vlad Voiculescu: Bună ziua, este o zi importantă pentru mine. Guvernul a aprobat astăzi printr-un memorandum propunerea Ministerului Sănătăţii de iniţiere a unui program de modernizare a infrastructurii spitaliceşti în România. Este un program la care am lucrat alături de Ministerul de Finanţe în ultimele luni şi alături de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Vorbim acum despre faza pilot a acestui program care conţine două spitale. Este vorba despre Spitalul Marie Curie, un spital cu vocaţie de a deveni primul spital regional de copii din România şi vorbim despre Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare Prof. C.C. Iliescu. O să spun câteva cuvinte despre fiecare din aceste două proiecte.

Pentru Spitalul de copii Marie Curie a fost identificat terenul în curtea spitalului, practic. Vorbim aici despre o extindere, vorbim despre o clădire nouă care va fi pusă la dispoziţia spitalului, construită după cum am spus în aceeaşi curte. Pentru Spitalul Marie Curie, managementul spitalului a început pregătirile pentru un studiu de fezabilitate, a făcut un studiu de pre-fezabilitate, apoi un studiu de fezabilitate cu mulţi ani în urmă. În anul 2009 a existat şi un certificat de urbanism pentru această extindere, care, din păcate, a expirat. De ce este necesar acest spital? Motivele sunt lesne de explicat. Ne lipsesc câteva lucruri în România, cum ar fi capitolul "Îngrijiri sanitare ale copiilor", ne lipseşte un centru de traumă pentru copii, ne lipseşte un centru de neurochirurgie pediatrică cu linie de gardă şi capacitatea de a opera orice urgenţă, ne lipsește un centru de chirurgie cardiacă cu toate facilităţile necesare diagnosticării şi tratamentului copilului. Ne lipseşte, de asemenea, un centru de transplant pentru copii într-unul dintre spitalele pediatrice din Bucureşti. Ne lipseşte un centru de imagistică pentru copii, care este esenţial şi ne lipseşte, de asemenea, un centru dedicat pentru radioterapie la copii. Acestea sunt numai câteva dintre motivele pentru care extinderea Spitalului Marie Curie şi transformarea lui într-un spital regional de urgenţă este esenţială.

Al doilea proiect, pe care îl demarăm oficial, prin aprobarea memorandumului de astăzi, este înlocuirea clădirii Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare C.C. Iliescu. Clădirea de acolo, conform ultimei expertize tehnice, probabil că mulţi dintre dumneavoastră cunosc situaţia de acolo, a fost clasificată ca având risc seismic 2. A fost afectată de cutremurul din 1977 cât şi de cele ulterioare. Clădirea nu a beneficiat de investiţii de reabilitare semnificative, deşi a fost construită în 1969, între 1969 şi 1975. Este, aşadar, într-un stadiu avansat de degradare, nu doar din punctul de vedere al structurii, dar şi cel al reţelelor de instalaţii şi al finisajelor interioare. Echipa de acolo a făcut o treabă foarte bună, nu numai din punct de vedere medical, ci şi managerial, lucrurile înăuntrul spitalului arată bine, mult mai bine decât arată structura spitalului şi cum spuneam, instalaţiile. Este o chestiune de risc major faptul că acel spital funcţionează în acea clădire, în acele condiţii, în momentul acesta. Vorbim despre o structură în care este concentrată o parte însemnată a tratamentului pe inimă din România, iar conform unui studiu, de asemenea demarat de către conducerea Institutului C.C. Iliescu, încă din anul 2006, important de precizat, pentru ambele spitale au existat iniţiative ale conducerii de-a lungul anilor şi suntem bucuroşi să vedem că acestea se finalizează acum. În anul 2006, un studiu de fezabilitate a arătat foarte clar, ceea ce se vedea de fapt şi cu ochiul liber, că reabilitarea, respectiv consolidarea clădirii nu este o soluţie acceptabilă. Deci, ne trebuie o nouă clădire. Terenul este identificat, este în proprietatea Ministerului Sănătăţii, în curtea de la Fundeni este destul loc. În momentul acesta, am avut deja două delegaţii de la Banca Europeană, de experţi, de la BERD. Plănuim ca în următoarele săptămâni să avem un acord semnat cu BERD prin care aceasta preia rolul principal în pregătirea acestor proiecte. Când spun pregătirea acestor proiecte, spun de la tema de proiectare pe care am definit-o deja alături de echipele din spital şi alături de experţii BERD, până la pregătirea licitaţiei, derularea licitaţiei şi implementarea proiectului. Este esenţial, în orice proiect de investiţii, ca pregătirea proiectului să fie făcută în mod judicios. Vorbim despre un tip de parteneriat public-privat şi aici aş vrea să precizez câteva lucruri. Tipul de parteneriat public-privat pe care îl avem în vedere - în engleză s-a numit Facilities Management PPP - vorbim despre un tip de parteneriat public-privat, în care partenerul privat îşi asumă strict ridicarea clădirii, finanţarea lucrărilor şi, de asemenea, operarea din punct de vedere tehnic a clădirii. Nu vorbim despre niciun fel de privatizare - aş vrea să spun asta foarte clar. Spitalul rămâne un spital de stat. De fapt, din punct de vedere juridic nu se schimbă absolut nimic, ambele spitale rămân în acelaşi contract cu Casa, vor avea, pur şi simplu, o infrastructură mai bună la dispoziţie. Pentru acest tip de parteneriat public privat va exista din partea statului o singură remuneraţie, care se numeşte plată de disponibilitate, remuneraţie care va fi pusă la dispoziţie de către stat, va fi plătită de către stat, doar dacă vor fi îndeplinite anumite criterii de performanţă foarte clare şi trecute în contract de la bun început. Practic, mutăm o parte din sarcina administrativă a spitalului, cea care ţine de clădire, de infrastructură, în general, pe umerii unui partener privat, care trebuie să-şi asume asta şi care, dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract, va trebui să primească penalităţi, respectiv să primească o plată de disponibilitate redusă. Îmi dau seama, proiectul şi structura proiectului nu sunt chiar la îndemână pentru toată lumea, dar pot să răspund la orice întrebări. Mă bucur să fac asta.  

Liviu Iolu: O să primiţi şi un comunicat cu detalierea acestui memorandum şi ce conţine memorandumul. Până atunci dacă sunt întrebări la temă, vă rog.

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, mai clar, vă rog frumos, renovarea spitalului, reconstrucţia "C.C. Iliescu" şi extinderea "Maria Curie" cât estimaţi că va costa, în primul rând? În al doilea rând, înţelegem că banii vor veni în prima fază de la BERD, iar apoi guvernul va da către BERD o plată anuală sau cum va funcţiona mai clar mecanismul financiar? Pe ce durată se va întinde acest mecanism - 10-20-50 de ani? Şi, din punctul de vedere al pacienţilor, ei vor fi trataţi ca şi până acum sau vor trebui să plătească şi sume către administratorul spitalului, în funcţie de afecţiunea pe care trebuie să o trateze.

Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc frumos pentru întrebări. De fapt, mă întrebaţi trei lucruri: mă întrebaţi cât o să coste, mă întrebaţi cât va dura şi cum va fi structura de finanţare şi mă întrebaţi, de asemenea, care este regimul pacienţilor. Aş începe cu ultimul punct, pacienţii nu vor plăti niciun cent în plus, va rămâne un spital de stat. Ambele vor rămâne spitale de stat. Referitor la primul punct, ar fi neserios din partea mea să dau acum o estimare de cost. Ce vă pot spune este că estimările noastre iniţiale sau modul în care am purtat discuţiile de la bun început a fost cu gândul ca niciunul dintre cele două proiecte să nu depăşească 100 de milioane de euro. Referitor la punctul doi, da, aţi înţeles corect, este în felul următor: statul are un contract cu un partener privat, partenerul privat se împrumută sau este treaba lui de unde găseşte finanţarea, după care construieşte clădirea şi o pune la dispoziţie statului în anumite condiţii şi se asigură că totul din acea clădire, din punctul de vedere al infrastructurii, funcţionează aşa cum trebuie. Dacă totul funcţionează cum trebuie, atunci pe durata contractului, care este, în general, pentru aceste proiecte de 25-30 de ani, acest lucru va fi stabilit împreună cu BERD, pe această durată primeşte această plată de disponibilitate. Deci practic, statul nu plăteşte la T-0, în momentul când se semnează contractul şi pe următorii ani statul nu plăteşte nimic. Din momentul în care privatul pune la dispoziţie clădirea şi se asigură că totul funcţionează din punct de vedere tehnic aşa cum trebuie, există această plată de disponibilitate şi asta numai în măsura în care lucrurile funcţionează şi asta există până la terminarea contractului. La terminarea contractului clădirea revine de drept statului.

Reporter: Ajutaţi-ne, vă rog, să ne facem o idee la cât s-ar ridica anual această plată de disponibilitate?

Vlad Voiculescu: Este o întrebare la care nu pot să răspund în acest moment, dar în principiu dacă vorbim de investiţii de 100 de milioane puteţi aduna dobânda şi împărţi la 30 şi, de asemenea, trebuie luate în calcul şi costurile operaţionale.

Reporter: De aceea vă întreb. Adică...

Vlad Voiculescu: Costurile operaţionale nu pot să le estimez în acest moment, dar totul va fi un proces extrem de transparent.

Reporter: Iar administratorul în cazul celor două spitale va fi BERD, să înţelegem sau BERD va subcontracta la rândul său?

Vlad Voiculescu: BERD este o bancă şi este o instituţie europeană. BERD ce face este să susţină guverne în pregătirea proiectelor, acesta este unul dintre rolurile BERD. Al doilea rol pe care ar putea să-l aibă BERD este finanţarea partenerului privat. Asta va depinde atât de partenerul privat, dacă el va dori finanţare de la BERD, cât şi de BERD, dacă BERD va dori să finanţeze un proiect pe care îl va susţine un anumit partener privat.

Reporter: Şi cine ar putea să fie acest partener privat? Din România, din străinătate?

Vlad Voiculescu: Poate să fie orice companie din România sau din străinătate. Ce vă pot spune de acum este că nu va fi o companie care să nu aibă o experienţă relevantă în domeniu şi care să nu aibă mai mult de pierdut decât acel contract, trebuie să aibă o reputaţie, pe care să nu-şi permită să o piardă.

Liviu Iolu: Mulţumesc mult, Paul. Cristina, te rog.

Reporter: Am o întrebare referitoare la acest subiect. Dacă aveţi un orizont de timp pentru începerea reconstrucţiei extinerii "Marie Curie" şi construcţia pentru un nou corp de clădire pentru Institutul C.C. Iliescu.

Vlad Voiculescu: Mulţumesc, e o întrebare foarte bună. Din momentul în care noi semnăm acest contract cu BERD practic lucrurile merg în linie dreaptă. Pregătirea proiectului este în principal în sarcina lor, sigur, alături de Ministerul Sănătăţii. Pregătirea proiectului înseamnă definirea caietului de sarcini şi definirea tuturor documentaţiilor pentru licitaţie. În mod realist, probabil că vorbim despre mai-iunie anul viitor pentru începerea lucrărilor.

Reporter: Pentru începerea lucrărilor. Şi mai am o întrebare pentru dumneavoastră, un subiect din spitale, în momentul de faţă. În mai multe spitale medicii au refuzat să semneze contractele pentru gărzi. De asemenea, managerii spitalelor se plâng că nu au banii disponibili pentru plata gărzilor aşa cum cer cadrele medicale.

Vlad Voiculescu: Mă bucur că m-aţi întrebat lucrul acesta. Sunt câteva lucruri foarte clare. Aş vrea să clarific mai întâi a doua întrebare. Banii pentru plata suplimentară a gărzilor, deci pentru această mărire a plăţii gărzilor pe care am promis-o şi pe care o vom implementa prin ordonanţă de urgenţă, aceşti bani vor veni separat, separat de la CNAS, va fi un contract separat. Acesta este un lucru foarte important de înţeles şi poate că noi nu am făcut o treabă foarte bună în a explica managerilor lucrul acesta. Deci nu se plătesc gărzile. Această plată suplimentară a gărzilor vine dintr-un buget separat, buget care va fi pus la dispoziţie de către Casa de Asigurări, acesta este un lucru foarte important. Al doilea lucru important de spus este, apropo de posibilitatea ca unii medici să nu semneze contractele de gărzi, este libertatea fiecăruia, este libertatea fiecăruia, în acelaşi timp trebuie să avem în vedere că noi cu toţii, sunt sigur că medicii la fel ca toţi pacienţii şi ca noi toţi ceilalţi, ne dorim să avem spitale funcţionale. Spitale funcţionale în cazul spitalelor de urgenţă înseamnă spitale unde există şi linie de gardă.

Reporter: Şi ce se întâmplă dacă nu sunt suficienţi cei care semnează pentru gărzi, astfel încât să existe acea cameră de gardă funcţională?

Vlad Voiculescu: Da, e o întrebare bună. În momentul acesta eu pot să vă spun aşa, acest guvern a mărit salariile medicilor cu 1 august. Acest guvern a mărit semnificativ, după cum se poate vedea pe site-ul "respect-pentru-medici.ro", a mărit semnificativ plata gărzilor sau a promis că va face asta şi o va face în următoarele săptămâni. În  momentul acesta eu unul nu văd niciun motiv pentru care medicii să nu vor să semneze un contract care în mod evident îi avantajează, deci nu le cere nimeni să facă mai multe gărzi decât până acum, ba din contra, acolo există o oarecare flexibilizare, dar, de asemenea, trebuie să luăm în considerare şi că gărzile sunt plătite mai bine. Deci nu văd niciun motiv, altul decât motive care nu ţin, nu au legătură cu realitatea, ca medicii să nu semneze aceste contracte de gărzi. Dar uşa noastră este deschisă şi suntem bucuroşi să răspundem la orice fel de întrebări şi sunt sigur că au existat nişte neclarităţi. Probabil că, încă odată, nu am făcut noi o treabă destul de bună să explicăm lucrurile acestea.

Liviu Iolu: Ultima întrebare. Anca.

Reporter: Aş vrea să vă întreb şi eu ceva, domnule ministru, referitor la criza medicamentelor de care tot auzim mereu. Referitor la acel medicament pentru bolnavii de leucemie, a rezolvat ministerul problema aceasta? Mai sunt acum şi celelalte de pe listă, care sunt tot aşa, în număr din ce în ce mai mic pe piaţă.

Vlad Voiculescu: Da, problema lipsei unor medicamente esenţiale îmi este relativ cunoscută. Problema lipsei acestui medicament, este vorba despre un medicament pe numele lui Lanvis, aici este important de înţeles desfăşurarea lucrărilor. Întâi producătorul a anunţat de anul trecut deja că are probleme de producţie - ăsta este un lucru care se întâmplă oriunde în lune. Acum, ce nu se întâmplă oriunde în lume şi n-ar trebui să se mai întâmple nici la noi, este ca spitalele să stea până în ultimul moment şi ca ministerul, respectiv autorităţile centrale care pot acţiona să nu ia măsuri din timp, pentru că a se asigura că există medicamentele necesare atunci când sunt necesare, atunci când este nevoie de ele. Dar ce s-a întâmplat aici este, după cum vă spuneam, parcursul faptelor este următorul: anul trecut producătorul a anunţat că are o problemă de producţie. S-a făcut un import pe nevoi speciale, o tranşă care în momentul acesta este diminuată, mai există doar câteva medicamente. Dar informarea de la nivelul spitalului, acolo unde se constată lipsa unui medicament, lipsa medicamentului se constată în cazul medicamentelor oncologice la nivelul spitalelor. Noi am primit o informare pe data de 18. Deci pe data de 18 am primit o informare, reportajul tv, respectiv în media a ajuns totul în data de 20. Deci două zile nu sunt în niciun fel, în nicio ţară din lume suficiente pentru Ministerul Sănătăţii să pornească o întreagă procedură de import. Ce trebuie să ne asigurăm este ca aceste raportări se fac la timp, că dacă este o problemă sau primul pas pentru a rezolva orice problemă pe lumea asta este să cunoşti acea problemă, să ştii despre ea. Or, dacă spitalul trimite pe 18 o primă informare către Ministerul Sănătăţii, acolo ceva cu siguranţă nu este în regulă. În cazul specific, pentru că n-ar trebui să dăm vina unii pe alţii, în cazul acesta specific există medicamentul, exista la Institutul Oncologic Bucureşti, care este fix în aceeaşi curte, practic nu trebuia întrebat decât la spitalul vecin. Poate că nu era responsabilitatea medicului, poate era o chestiune managerială, poate că trebuia noi la minister să acţionăm în secunda doi şi să sunăm la spitale, ceea ce am făcut de îndată ce am aflat. Am aflat unde există medicamente în toată ţara şi am adus 100 de tablete de la Constanţa, la Constanţa erau pe stoc şi nu erau folosite. Există alte spitale unde, de asemenea, rămân medicamente pe stoc, în timp ce alte spitale rămân fără medicamente. Deci este o chestiune în primul rând de raportare, să ştim unde este problema, după care este o problemă de monitorizare şi de gestionare a acestor resurse, lucru la care lucrăm, probabil cel târziu la începutul săptămânii viitoare, dacă nu mai rapid veţi vedea o soluţie şi dacă mie îmi place în calitate de ONG-ist şi om care am încercat să rezolv problema asta din cu totul altă poziţie, bănuiesc că vă va plăcea şi dumneavoastră.

Reporter: Tocmai asta era ideea, cum se rezolvă să nu se mai întâmple data viitoare tot la fel? Deci aflăm sancţiuni sau ce vor fi săptămâna viitoare ne anunţaţi.

Vlad Voiculescu: Exact.

Liviu Iolu:  Mulţumim mult.

Reporter: Domnule ministru, aţi spus că lucrările vor începe cel mai probabil în mai-iunie. Aş vrea, dacă se poate, să ne daţi o estimare de timp, când va fi tratat primul pacient într-unul din aceste două spitale?

Vlad Voiculescu: Mulţumesc. Întrebarea este bună, răspunsul meu nu ştiu dacă va fi bun. Ar fi neserios să vă spun în acest moment. În principiu lucrările la un spital pot să dureze de la un an - în Turcia tocmai am văzut că un spitale de 1,2 miliarde de euro, deci mai mare decât am putea noi construi acum, a fost construit în decursul unui singur an. În principiu, în Europa continentală lucrul acesta durează câţiva ani, probabil doi-trei ani. Poate să funcţioneze şi mai repede; vorbim în special pentru C.C. Iliescu, vorbim despre o clădire relativ mică. Teoretic într-un an, dacă ne străduim, ar putea să fie gata.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare. Cum comentaţi înregistrările de la Spitalul Floreasca, unde managerul interimar se adresează personalului medical în legătură cu plata gărzilor cu termeni precum: măgari, nesimţiţi - astea sunt doar câteva exemple.

Vlad Voiculescu: Nu am nicio cunoştinţă de această înregistrare. Ce pot să vă spun apropo de gărzi este ce am spus-o puţin mai devreme. Gărzile vor fi reglementate, plata gărzilor va fi reglementată altfel, prin ordonanţă de urgenţă în săptămânile care urmează, iar medicii, precum şi conducerea spitalelor nu au de ce să-şi facă nicio grijă. Vor exista fonduri suplimentare pentru această suplimentare la plata gărzilor.

Liviu Iolu: Domnul ministru se grăbeşte, dacă mai sunt întrebări?

Reporter: O ultimă întrebare pe tema spitalelor. Domnule ministru spuneaţi că motivele sunt nenumărate, nu avem centru de traumă, transplant, centru de imagistică. Acest nou spital, care se va construi la Marie Curie va fi dotat cu toate aceste unităţi?

Vlad Voiculescu: Da, cu siguranţă. Vom avea o nouă construcţie în curte la Marie Curie care va corespunde tuturor standardelor unui spital de copii, tuturor standardelor europene.

Reporter: Tot referitor la cele două spitale. Echipamentele medicale vor fi cuprinse în această estimare de până la 100 de milioane de euro, sau vor fi cumpărate de stat, vor fi folosite cele deja existente?

Vlad Voiculescu: Este o întrebare foarte bună, o întrebare care adaugă complexitate, o întrebare la care va trebui să găsim un răspuns alături de consultant. Pentru asta trebuie să facem o analiză în detaliu a tuturor echipamentelor din spital. Vă pot spune că atât la Marie Curie cât şi la Spitalul CC Iliescu au fost făcute investiţii în echipamente. Cu siguranţă acele echipamente nu vor fi aruncate, cu siguranţă echipamentele care pot fi folosite în continuare vor fi folosite în continuare. Aşa încât atât suma totală care va fi necesară pentru echipamente, cât şi modul în care vor fi folosite echipamentele curente, acest lucru este de definit. De asta avem nevoie de câteva luni. Că s-ar fi putut consemna contractul mâine.

Liviu Iolu: Mulţumim mult pentru interesul pe acest subiect, mulţumim mult domnule ministru. Continuăm cu actele normative adoptate astăzi în şedinţa de guvern şi aţi primit un comunicat. Vă reamintesc că prim-ministrul Dacian Cioloş va avea mâine, 25 august, prima vizită oficială în Republica Moldova de la preluarea mandatului de premier. Va fi însoţit în Republuca Moldova de Vasile Dîncu, viceprim-ministru şi ministru al dezvoltării regionale, Victor Grigorescu, ministru energiei, Anca Dragu, ministrul finanţelor publice, Raluca Prună, ministrul justiţiei, Cristian Ghinea, ministru fondurilor europene şi Maria Ligor, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii  de pretutindeni. Vizita la Chişinău a delegaţiei române are loc în contextul eliberării primei tranşe în valoare de 60 de milioane de euro din asistenţa financiară rambursabilă pentru Republica Moldova. Alt anunţ am de făcut, pentru că în contextul acestei vizite s-au adoptat două memorandumuri de asistenţă financiară pentru investiţii în infrastructura preşcolară şi programe adresate comunităţii locale din Republica Moldova. Aşadar, România va acorda sprijin în valoare de 5 milioane de euro pentru finanţarea unor proiecte de investiţii în infrastructura preşcolară şi a unor programe adresate comunităţilor locale din Republica Moldova, în baza acordului dintre guvernele din cele două ţări, semnat în 2010. În şedinţa de astăzi s-au semnat cele două memorandumuri. Unul dintre documente are în vedere încheierea programului de cooperare pe 2016 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova, care va constitui baza legală pentru acordarea sumei de 3 milioane de euro asistenţă financiară nerambursabilă pentru renovarea şi dotarea a 85 de grădiniţe din Republica Moldova. În anul 2014, 20 de milioane de euro s-au acordat prin acordul între cele două guverne, privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară. Prin al doilea memorandum vor fi alocate 2 milioane de euro pentru finanţarea unor programe adresate comunităţilor locale. Respectiv, un milion de euro prin agenţiile de dezvoltare regională din Republica Moldova pentru lucrări de infrastructură rurală în 20 de localităţi propuse de autorităţile de la Chişinău şi un milion de euro prin fondul de investiţii sociale din Republica Moldova pentru 15 proiecte de investiţii în domeniul lucrărilor publice de interes pentru comunităţile locale. Vizita la Chişinău este foarte importantă, iar cele două memorandumuri vin să întărească acest lucru. De asemenea, tot în şedinţa de astăzi de guvern au fost luate şi măsuri de protecţie socială pentru salariaţii disponibilizaţi de la Complexul Energetic Oltenia, Complex Energetic Hunedoara şi Societatea Naţonală de Închideri Mine Valea Jiului. Angajaţii disponibilizaţi în cursul acestui an, de la Complexul Energetic Oltenia, Hunedoara şi Societatea Naţională de Închideri Mine din Valea Jiului vor beneficia de măsuri de protecţie socială, după ce guvernul a alocat fondurile necesare pentru plata acestora. Prin trei hotărâri de guvern adoptate în şedinţa de astăzi, s-au alocat 16,5 milioane de lei din bugetul asigurărilor de şomaj pe anul 2016 pentru plata venitului lunar de completare de care vor beneficia aproximativ 3.090 de persoane disponibilizate de la cele trei companii din domeniul energiei. Veţi primi un comunicat cu plăţile defalcate pe fiecare dintre cele trei societăţi. De asemenea, s-a aprobat, în şedinţa de astăzi, procedura privind elaborarea de lucrări ştiinţifice publicate sau de invenţii brevetate de către persoanele private de libertate. Aşadar, procedura privind elaborarea de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii de către persoanele private de libertate, aflate în unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a fost aprobată astăzi. Procedura este necesară aplicării reglementărilor potrivit cărora persoanele care execută măsuri privative de libertate şi scriu lucrări ştiinţifice sau realizează invenţii în perioada de detenţie pot beneficia de o reducere a pedepsei cu maximum 20 de zile, indiferent de numărul lucrărilor ştiinţifice publicate pe durata executării pedepsei şi numai în baza confirmării caracterului ştiinţific al lucrării respective. Potrivit noilor reglementări, confirmarea caracterului ştiinţific al lucrărilor se face de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, cu sprijinul logistic al unităţii executive pentru finanţarea învăţământului superior, al cercetării-dezvoltării şi inovării care, în baza unei cereri scrise adresate de către deţinut conducerii penitenciarului, desemnează aleatoriu trei evaluatori din baza de date. De menţionat că evaluatorilor nu li se comunică identitatea autorului cărţii, a autorului lucrării ştiinţifice, iar identitatea evaluatorilor rămâne confidenţială. În ceea ce priveşte publicarea lucrării ştiinţifice, aceasta se realizează prin grija şi pe cheltuiala deţinutului, la edituri recunoscute la nivel academic şi fără implicarea administraţiei penitenciarului. Realizarea de lucrări ştiinţifice sau de invenţii în timpul pedepsei privative de libertate se poate face numai în baza unei aprobări obţinute în acest sens din partea directorului penitenciarului. Pe perioada elaborării lucrării ştiinţifice sau a invenţiei, activitatea deţinutului va fi monitorizată de o persoană desemnată din cadrul penitenciarului care va întocmi un tabel nominal de pontaj la sfârşitul fiecărei zile, ştiţi că au fost probleme cu acest lucru, s-au făcut lucrări ştiinţifice care nu aveau cum să fie făcute în zilele în care deţinuţii aveau ore de studiu. La rândul său, deţinutul are obligaţia de a prezenta zilnic materialele elaborate care vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat şi de el şi de persoana desemnată să-i monitorizeze activitatea. O să trimitem şi acest comunicat cu detalii. Dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua.

Liviu Iolu: Bună ziua.

Reporter: Referitor la infrastructura şcolară. Dacă aţi spus că pentru Moldova se alocă cele cinci milioane de euro, în România care este stadiul în acest moment? Câte şcoli, dacă aveţi cifre, mai au toaleta, WC-ul în curte şi când se va trece de această etapă?

Liviu Iolu: Datele, ştiu că se lucrează, atât la Ministerul Dezvoltării, cât şi Ministerul Educaţiei sunt foarte atenţi asupra infrastructurii şcolare pentru anul şcolar următor. Pentru obţinerea autorizaţiilor, pentru că exista o problemă s-a făcut inclusiv videoconferinţă cu prefecţii, domnul vicepremier Dîncu a coordonat această videoconferinţă, la care au fost luate măsuri pentru ca autorizarea şcolilor să se facă până la începutul anului şcolar, cât mai repede aşadar.

Reporter: Urmează şi vreo investiţie, se vor aloca fonduri pentru acest lucru?

Liviu Iolu: Sunt alocate fonduri, dar nu s-a discutat în şedinţa de astăzi acest lucru.

Reporter: Bună ziua. Daniel Coman, Antena 3. Aş vrea să vă întreb despre "Cuminţenia pământului". După cum ştiţi, avocatul familiei care deţine "Cuminţenia pământului" a declarat că guvernul s-a angajat deja să cumpere opera de artă de dinainte să înceapă această campanie de strângere de fonduri. Aş vrea să vă întreb, în primul rând, dacă este adevărat?

Liviu Iolu: Eu, din declaraţiile pe care le-am văzut în mass-media de la avocatul proprietarilor, nu am văzut nicio noutate. Sunt lucruri publice care au fost spuse încă de la începutul acestei campanii. Ce remarc este un reviriment al campaniei de donaţii pentru achiziţionarea "Cuminţeniei pământului" în acest moment, sunt donaţii din ce în ce mai multe şi mai consistente, iar guvernul mulţumeşte celor care se implică în această campanie. De asemenea, avem veşti de la Ministerul Culturii şi anume faptul că urmează un teledon naţional care va avea loc pe 18 septembrie, organizat de Televiziunea Română în care guvernul îşi pune mari speranţe că va aduna toate energiile necesare pentru a strânge suma de bani agreată cu proprietarii.

Reporter: Dar a fost semnat un astfel de contract? Cu alte cuvinte, dacă banii nu se vor strânge, guvernul va plăti oricum suma?

Liviu Iolu: În primul rând că nu există un contract, există un proces-verbal şi acest lucru a fost, încă o dată nu intru în detalii tehnice, asta o să facă Ministerul Culturii. Este un proces-verbal care a fost, la data respectivă, în momentul semnării cu avocaţii familiei, a fost explicat de ministrul culturii.

Reporter: Bun. Atunci, ce se va întâmpla dacă nu se vor strânge banii, în condiţiile în care, până în acest moment s-a strâns mai puţin de 10% din suma dorită?

Liviu Iolu: În acest moment, guvernul doreşte să strângă banii, de aceea se organizează şi teledonul. Este un teledon care, din câte ştiu eu, va fi un teledon-maraton şi aşteptăm cât mai multă lume să doneze la această campanie de achiziţie a "Cuminţeniei pământului".

Reporter: Şi nu luaţi în calcul scenariul în care banii nu vor fi strânşi?

Liviu Iolu: Nu suntem în acest scenariu încă. Suntem în timpul alocat pentru strângerea acestor bani. Ştiţi foarte bine că opera trebuie să fie achiziţionată până la 31 octombrie, campania de subscripţie publică se încheie pe 30 septembrie. Deci, suntem încă în timpul alocat acestui lucru. Mulţumesc.

Reporter: Bun. Şi aş vrea să vă mai întreb despre noul filmuleţ care a apărut referitor la "Cuminţenia pământului", probabil aţi văzut, conţine nişte greşeli gramaticale, mai sunt alte mesaje cu care..., nişte mesaje destul de controversate. Ce părere au reprezentanţii guvernului despre acest filmuleţ?

Liviu Iolu: Nu avem o părere despre acest filmuleţ, nu face parte din campania guvernamentală. Ştiţi foarte bine că a fost aleasă o agenţie care implementează această campanie guvernamentală de promovare a subscripţiei publice pentru achiziţia "Cuminţeniei pământului", iar acest mod de promovare nu face parte din campania guvernului.

Reporter: El a fost făcut aşa pro bono de o altă agenţie?

Liviu Iolu: Agenţia care l-a distribuit a participat la pitch-ul care a fost câştigat de altă agenţie pentru această subscripţie publică.

Reporter: Mulţumesc.

Liviu Iolu: Cu plăcere.

Reporter: Bună ziua. Larisa Bernaschi, News.ro. Referitor la data alegerilor parlamentare, înţeleg că domnul premier Dacian Cioloş a purtat nişte discuţii sau a purtat discuţii cu liderii partidelor politice. Îmi puteţi spune când şi ce au discutat şi dacă au ajuns la vreo concluzie?

Liviu Iolu: Este adevărat. Premierul a discutat cu liderii partidelor politice despre data alegerilor, nu este încă luată o decizie. Încă se discută cu liderii partidelor politice. Data alegerilor va fi anunţată, evident, cât mai curând, dar nu a fost luată încă o decizie cu privire la această dată.

Reporter: Ne puteţi spune care au fost variantele discutate cu liderii partidelor politice?

Liviu Iolu: Sunt mai multe variante, tocmai de asta sunt consultări. Consultările duc la o singură dată, nu vrem să inducem în eroare opinia publică cu privire la o dată, acum dacă o anunţ şi să nu fie aia.

Reporter: Am înţeles. Mulţumesc.

Reporter: Dar dacă aş putea să completez eu puţin. Sunt trei date din ce ştim noi neoficial, din cei care participă la discuţii: 27 noiembrie, 4 decembrie, 10 decembrie. Este adevărat că acestea trei sunt luate în calcul?

Liviu Iolu: Toate aceste date sunt luate în calcul. Unele dintre ele, cel puţin 27 noiembrie. Există o problemă de constituţionalitate pe care o analizează guvernul, în privinţa acestei date. Trebuie să se termine mandatele parlamentarilor actuali până când aceste alegeri au loc şi intră în mandat ceilalţi parlamentari.

Reporter: Exact asta este ideea. Ar putea să rezolve cumva, să găsească o modalitate, astfel încât să fie pe 27, adică să ia în considerare varianta asta?

Liviu Iolu: S-au luat în considerare toate variantele şi se iau în considerare toate variantele în acest moment.

Reporter: Şi dacă aş putea să completez. Discuţiile sunt la telefon cu liderii partidelor sau faţă în faţă? Au venit la guvern, i-a invitat premierul?

Liviu Iolu: Nu am aceste informaţii. Au fost discuţii şi primul-ministru Dacian Cioloş mi-a confirmat că există discuţii cu liderii partidelor.

Reporter: Vă mulţumesc.

Liviu Iolu: Vă mulţumesc şi eu.