Guvernul României



Miercuri, 14 Octombrie

Declarații de presă susținute de premierul Ludovic Orban și de membri ai Cabinetului, la începutul ședinței de Guvern din 14 octombrie


Galerie foto

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Bună ziua. Începem ședința de guvern. Împreună am adoptat memorandumurile în baza cărora a fost efectuată vizita oficială în Statele Unite ale Americii a domnilor miniștri Virgil Popescu și Nicolae Ciucă. I-aş ruga pe cei doi colegi să facă o scurtă informare colegilor din guvern privitor la rezultatele concrete ale deplasării efectuate și măsura în care s-au materializat obiectivele stabilite în memorandumuri. Domnul ministru Virgil Popescu.

Virgul Popescu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Da, duminică m-am întors din vizita în Statele Unite. Acolo am parafat, la Departamentul pentru Energie, cu secretarul pentru energie Dan Brouillette, Acordul interguvernamental între Guvernul Statelor Unite și Guvernul României, prin care Statele Unite își afirmă clar intenția de a sprijini construcția reactoarelor 3 și 4 și de a participa la retehnologizarea reactorului 1. De asemenea, în acel de acord interguvernamental, Statele Unite își afirmă clar intenția de a găsi și de a veni cu finanțare pentru realizarea acestor proiecte, iar acest lucru a și fost făcut prin semnarea unui memorandum cu Banca de Export-Import a Statelor Unite, US EXIM, în aceeaşi zi. Am semnat memorandumul între Guvernul României și US EXIM, semnat de către președinta US EXIM, prin care Banca Statelor Unite de Export-Import pune la dispoziție o linie de finanțare de 7 miliarde de dolari pentru proiecte în domeniul energetic și infrastructură energetică, vorbim de nuclear și gaze naturale lichefiate, infrastructură vorbim de drumuri, căi ferate și stații de depozitare.

Ceea ce este foarte important, am mai avut o discuție cu Fondul de Investiții US DFC al Guvernului Statelor Unite, fond care este și el cuprins în acordul interguvernamental, ca sursă de finanțare. Am avut acolo o întâlnire cu președintele fondului și de acolo foarte clar vom avea sprijin pentru finanțarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și retehnologizării unității 1, și de asemenea, în plus față de acest lucru, am discutat de posibilitatea finanțării unor proiecte în domeniul energetic și aici vorbim inclusiv de gaze naturale. Deci, în plus față de acel memorandum. Ieri am notificat către Comisia Europeană, pentru că, conform tratatului EURATOM, acest acord interguvernamental trebuie notificat şi aprobat în 30 de zile de Comisia Europeană și, în următoarele 30 de zile, așteptăm acordul Comisiei Europene pe acest acord interguvernamental.

În plus, atât la Departamentul pentru Energie, cât și la Departamentul de Stat, unde am avut întâlniri, am reafirmat că dorim construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a retehnologizării unități 1 cu parteneri din Canada și din Franța și acest lucru a fost foarte bine primit la nivelul partenerilor american. Ceea ce am promis și ceea ce dvs aţi spus, se va realiza în 2030, preconizăm că vom finaliza investiţia...

Ludovic Orban: Obiectivul nostru clar de la instalare a fost acela de a finaliza aceste investiții fundamentale pentru dezvoltarea sistemului energetic și, evident, cu parteneri strategici...

Virgil Popescu: Strategici și euroatlantici.

Ludovic Orban: NATO, Uniunea Europeană şi nu cu parteneri inventaţi de alţii, care oricum nu ar fi avut capabilitatea de a putea susține  astfel de investiţii.

Virgil Popescu: Cred că este clar...

Ludovic Orban: Mi-aţi dat veşti bune. Suntem convinşi că suntem pe un drum bun.

Virgil Popescu: Mulţumesc.

Ludovic Orban: Domnule ministru Ciucă.

Nicolae Ciucă: Domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, activitatea s-a desfășurat în aceeași perioadă. Înainte de a vă prezenta concluziile, dați-mi voie să-i mulțumesc domnului  ministru Aurescu pentru sprijinul pe care l-am primit prin ambasada noastră de la Washington, pentru că toate activităţile au fost pregătite, organizate şi coordonate cu sprijinul dumnealor. Activitatea s-a centrat pe semnarea, la Pentagon, împreună cu secretarul apărării Esper, foaia de parcurs care stabileşte liniile de efort pe care cele două ministere urmează să-şi centreze activităţile pe următorii zece ani; deci este vorba de o foaie de parcus pentru perioada 2020 - 2030. Elementele urmează a fi concretizate în activităţi specifice pe fiecare linie de efort în parte. Ele vizează relaţia bilaterală între România şi SUA, vizează partea de cooperare la Marea Neagră, de asemnea, domeniile cyber şi intelligence, precum şi partea de prezenţă rotaţională a forţelor americane pe teritoriul ţării noastre şi respectiv în regiunea Mării Negre.

De asemenea, am avut întâlniri cu secretarii adjuncţi pentru forțele aeriene, forțele terestre și șeful Departamentului de Cooperare. Toate aceste activități au vizat, practic, elementele specifice pe care noi le-am desfășurat și au identificat majoritatea posibilităţilor pe care putem să ne concentrăm în perioada imediat următoare, astfel încât să putem să obținem efecte pe termen mediu și lung la nivelul Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.

Vă raportez, de asemenea, că au fost activităţi pe care le-am desfăşurat împreună cu companii din industria de apărare cu care avem relaţii în construirea şi dezvoltarea capabilităţilor proprii. Toate aceste elemente au vizat atât partea de consolidare şi dezvoltare a capabilităţilor, cât şi partea de cooperare industrială, pe care am discutat-o cu domnul ministru Popescu înainte să plecăm în această vizită. Acestea au fost, domnule prim-ministru, elementele principale ale vizitei. Vă mulţumesc.

Ludovic Orban: Este foarte important rezultatul, faptul că am convenit pe 10 ani coordonatele parteneriatului în domeniul militar, în domeniul industriei de apărare. Este un element fundamental pentru politica noastră şi sunt convins că rezultatele se vor vedea nu numai în domeniul militar, ci şi în alte domenii de activitate, rezultatele benefice.

Domnule ministru Oros, ştiţi că ne-am angajat, faţă de toţi beneficiarii din agricultură, fermieri, crescători, că vom accelera plăţile care se efectuează din fonduri europene pentru diferitele categorii de beneficiari şi, de asemenea, că vom face evaluarea şi vom acorda despăgubiri pentru suprafeţele afectate de secetă şi pentru culturile de primăvară şi vă rog să informaţi colegii în ce situaţie suntem, când încep plăţile, ce beneficiari sunt, care va fi, când încep, când se finalizează plăţile şi toate celelalte informaţii.

Adrian Oros: Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, în data de 16 octombrie, practic mâine noapte, la ora 00:00, Ministerul Agriculturii dă startul plăţilor în avans, atât pentru schemele de plăţi directe, cât şi pentru măsurile de dezvoltare rurală. Avem alocate 1,94 miliarde euro, asigurat din bugetul ministerului, sunt 826.964 de benficiari pentru o suprafaţă de 9,81 milioane hectare. Pentru pagubele produse de secetă la culturile de primăvară, comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor au centralizat informaţiile, avem rapoartele de sinteză, sunt afectate 1,21 milioane hectare, din care peste 700.000 de hectare porumb. Sunt afectaţi 91.600 de fermieri. Identificăm sume şi soluţii pentru ca aceşti fermieri să fie despăgubiţi. De asemenea, în această perioadă plătim scheme de compensare a pierderilor datorate evoluţiei pandemiei, şi aici utilizăm bani europeni - 150 de milioane de euro şi 1,4 miliarde lei din bugetul naţional, astfel încât am acoperit toată paleta de activităţi din agricultură şi industrile alimentară. Aceste proceduri se desfăşoară în această perioadă şi vor continua şi în luna noiembrie.

Ludovic Orban: Mulţumesc, domnule ministru. La ce curs de schimb se efectuează plăţile directe?

Adrian Oros: Pentru plăţile directe, unde nivelul avansurilor va fi de 70%, plăţile se fac în lei, la cursul de 4,87 pentru 1 euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie. Pentru măsurile din PNDR, pe care le implementăm prin APIA, unde avansurile sunt până la 85%, plăţile se fac în lei, la 4,78 lei pentru 1 euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019.

Ludovic Orban: Da, sunt momente diferite de stabilire...

Adrian Oros: Da.

Ludovic Orban: Deci, aceasta este procedura conform regulamentului, stabilit de Banca Centrală Europeană.

Adrian Oros: Sunt două fonduri...

Ludovic Orban: Şi cât durează să ajungă banii la fiecare beneficiar? Deci, începând...

Adrian Oros: Noi, până în 5 decembrie, plătim toate avansurile, după care plătim diferenţa, avansul fiind 70% la plăţile directe şi 85% la fondul FADR.

Ludovic Orban: Voi urmări cu atenţie evoluţia, eventual grăbiţi cât se poate de mult plăţile pentru că e clar că fermierii au nevoie de aceşti bani, cu atât mai mult cu cât se înfiinţează culturile şi au fost afectaţi de secetă sau de alte /.../.

Adrian Oros: Anul acesta, domnule prim-ministru, am dat adeverințe din 16 mai, am negociat cu toate băncile comerciale și fermierii au primit adeverințe, putându-se să se împrumute de la bănci cu o dobândă negociată de noi, într-un cuantum de 80% din suma pe care o vor primi acum de la noi.

Ludovic Orban: Am o întrebare. Pentru plățile pe care le vom face sub formă de... despăgubirile pentru fermierii ale căror suprafețe au fost afectate, pentru culturile de primăvară, e o schemă de ajutor de stat diferită, care necesită o aprobare separată din partea Comisiei Europene?

Adrian Oros: Da, va trebui să scriem o altă ordonanță de urgență, o să o notificăm Comisiei, va fi la fel ca și pentru culturile din toamna 2019.

Ludovic Orban: Bine.

Adrian Oros: Mulţumesc!

Ludovic Orban: Mulţumesc! Domnul ministru Popescu, chiar dacă aţi fost în Statele Unite nu pot să nu vă întreb de granturile pentru IMM-uri, miliardul de euro disponibilizat. Care e situația și care e graficul de lansare și termenele pentru aceste granturi?

Virgil Popescu: Domnule prim-ministru, luni a fost dat drumul la prima schemă, schema de microgranturi de 2.000 de euro. Până la această oră sunt înscrise 14.328 de microîntreprinderi, de IMM-uri...

Ludovic Orban: Acestea sunt granturile de 2.000 de euro, nu?

Virgil Popescu: De 2.000 de euro pentru IMM-urile care nu au salariați. Dintr-un total de maxim 50.000, avem un buget de 100 de milioane de euro pentru această schemă, practic 50.000 de companii.

Ludovic Orban: Şi când se închide apelul? Când se închide apelul?

Virgil Popescu: Apelul se închide în mod normal vineri, 16. Dacă nu se vor ocupa toate aceste locuri...

Ludovic Orban: Poate continua.

Virgil Popescu: Îl vom prelungi cu încă o săptămână, până se ocupă toate cele 50.000 de...

Ludovic Orban: Celelalte două granturi pentru capital de lucru...

Virgil Popescu: Săptămâna viitoare...

Ludovic Orban: Şi pentru investiţii?

Virgil Popescu: Săptămâna viitoare ne dorim să dăm drumul la capital de lucru. Vă spun sincer, mi-aș fi dorit să dăm drumul la schema de investiții înainte, dar mai sunt niște reglaje de făcut la schema de investiții. Săptămâna viitoare nu vom mai aştepta, vom începe cu schema de capital de lucru, după care încă o săptămână, schema de investiții. Practic, până la sfârșitul lunii octombrie vom avea toate schemele, toate schemele funcționale, date drumul.

Ludovic Orban: Pentru investiții va trebui un timp și pentru evaluarea solicitărilor depuse.

Virgil Popescu: Pentru investiții vom avea apel deschis 30 de zile pentru depunere de proiecte, după care va fi evaluarea. Principiul primul venit, primul servit este doar la schema 1 și la schema 2.

Ludovic Orban: Bine, mulțumesc mult, domnul ministru! Pe ordinea de zi va figura ca punct important al ședinței de guvern hotărârea de guvern privind prelungirea stării de alertă. Ieri am avut reuniunea Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care am hotărât să propunem guvernului prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile și, de asemenea, să completăm hotărârea de guvern și cele trei anexe ale hotărârii de guvern privind starea de alertă cu câteva măsuri suplimentare, care au fost prezentate deja după reuniunea Comitetului Național pentru Situații de Urgență care a avut loc ieri. Sigur, în principal, se instituie obligativitatea portului măştii în anumite categorii de spații aglomerate, cum ar fi stații de autobuz, peroane, piețe, târguri, oboare, unde nu există posibilitatea asigurării distanței fizice de protecție sanitară, pentru o incidență între 1,5 la mie și 3 la mie, iar în localitățile în care se depășește numărul de cazuri de 3 la mie, indicele de 3 la mie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență propune instituirea obligativității portului măștii în toate spațiile deschise, nu numai în spațiile aglomerate, ca o măsură de protecție suplimentară pentru cetățeni.

De asemenea, noi am avut consultări cu reprezentanţi ai industriilor creative, ai instituțiilor de cultură și, totodată, am avut consultări cu reprezentanții HoReCa. În urma acestor consultări, am luat decizia de a schimba reglementarea privind modul de funcționare a teatrelor, cinematografelor, instituțiilor de spectacol, dar și a unităților, să le spunem, de alimentație publică, de deservire, de tip restaurante, cafenele, utilizând un sistem oarecum similar cu sistemul pe care l-am folosit pentru școli, cu o singură diferență: în loc de 1% primul prag, am stabilit primul prag de 1,5%, deoarece pentru școli este nevoie de o prudență mai mare, fiind vorba de copiii noştri și pragul este de 1% tocmai pentru a asigura o protecție suplimentară. Practic, stabilim trei intervale: între 0 și 1,5% indicele de răspândire a virusului - funcționează teatrele, cinematografele la o capacitate de 50%, în mod evident, cu respectarea regulilor stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății, ministrului culturii, ministrului economiei, în funcție de caz; între 1,5 și 3 la mie permitem funcționarea acestor activități culturale, economice, dar cu o capacitate redusă, cu o reducere la 30% a numărului maxim de persoane raportat la numărul de locuri existente, și doar la o rată de infectare de peste 3 la mie, decidem ca începând cu 15 septembrie să se închidă aceste activități, evident, pe o perioadă de maxim 14 zile și să poată redeschide, atunci când indicele de răspândire coboară sub 3 la mie.

Ieri a fost o dezbatere în media. Aici, domnule ministru al sănătății, și dumneavoastră, și domnul ministru Vela, și domnul Tătaru și eu am declarat public că numărul de persoane dintr-o localitate în baza căruia se decide indicele este cel care există la Evidența Populației. Se știe că săptămânal, în ziua de luni, se actualizează, pe baza datelor de la Evidența Populației, numărul de cetățeni dintr- o localitate. De ce trebuie ținut cont de acest indice? Că acesta este cel mai aproape de realitate, pentru că Evidența Populației știe foarte clar cine are în buletin domiciliul și cine are rezidență în localitatea respectivă. Vă rog să nu mai tolerați ca angajați ai INSP să furnizeze informații publice care nu respectă deciziile noastre. Tocmai din acest motiv, am decis, împreună cu Ministerul de Interne, să înscriem foarte clar acest lucru în anexa hotărârii de guvern, să se știe limpede că indicele se calculează raportat la populația care este actualizată săptămânal de către Evidența Populației. De asemenea, am mai făcut niște clarificări referitoare la deciziile - constatarea îndeplinirii indicilor şi luarea măsurilor aferente depăşirii fiecărui indice trebuie făcute de Comitetele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă, într-un interval de timp de 48 de ore, iar Direcţiile de Sănătate Publică –pentru  că asta vizează domnul ministru, Direcţiile de Sănătate Publică -, ei trebuie să anunţe în termen de 24 de ore maxim din momentul în care primesc informaţiile, să anunţe Comitetul Judeţean, respectiv Municipal pentru Situaţii de Urgenţă că suntem într-o situaţie încare se schimbă indicele şi că schimbarea se poate produce în sus sau în jos. Iar Comitetul Județean pentru Situații de Urgență să ia deciziile aferente reglementărilor pe care noi le-am stabilit.

De asemenea, am considerat necesar să decidem pentru centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă, pentru centrele de îngrijire a persoanelor cu dizabilități și pentru alte centre să diagnosticăm săptămânal, să asigurăm testarea săptămânală a personalului. Este un lucru extrem de important, astfel încât să putem identifica rapid o situație în care cineva din personal ar putea fi pozitiv, să îi protejăm pe toți cei care beneficiază de îngrijirile din centrele respective.

Sigur că mai sunt și alte măsuri.  Practic, asta nu va fi cuprins în hotărârea de guvern, dar noi am așteptat două săptămâni luarea unei decizii la nivel european. Încă nu s-a produs luarea unei decizii la nivel european privind măsurile care se impun în funcție de nivelul de răspândire a virusului și, mai ales, relații. Şi am luat decizia de a impune măsurile pentru cetățenii care vin din țările sau persoanele care vin din țările care au o rată de infectare mai mare decât rata de infectare a României, măsuri care au fost anunțate public. Pentru persoanele care vin pentru o perioadă de timp de maximum trei zile, inclusiv trei zile, dacă vin cu un test, nu trebuie să intre în carantină; dacă vin pe o perioadă mai lungă, ar trebui să intre în carantină, având posibilitatea să facă un test în a opta zi, dacă nu există simptome, urmând să se ia decizia legată de a putea ieși din carantină.

V-aş mai spune că suntem într-un moment de cumpănă, de inflexiune. Putem opri creșterea numărului de cazuri, dar, ca să reușim atingerea acestui obiectiv, va trebui ca toate instituțiile implicate în prevenirea, în  asigurarea respectării măsurilor de protecție, în informarea constantă și corectă a cetățenilor despre evoluția pandemiei să fie mobilizate la maxim și, mai ales, să direcționăm toate resursele umane pe care le avem şi toate acțiunile pe care le întreprindem, inclusiv controalele către acele zone în care rata de răspândire este mai mare şi unde există risc mai mare de răspândire. Câteva, deja, le-am luat prin decizia pe care o propunem Guvernului din partea Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Pe analizele făcute de Ministerul Sănătății, cele mai multe persoane s-au infectat de la evenimentele private și, din cauza aceasta, Comitetul Național pentru Situații de Urgență propune Guvernului, pe o perioadă de 30 de zile, prelungirea stării de alertă, să nu se mai permită organizarea de evenimente private. Din controalele efectuate, din raportările făcute de Ministerul de Interne, a rezultat clar, noi am permis organizarea unor astfel de evenimente cu 50 de persoane maximum în spațiul închis, 100 de persoane în spațiul deschis. Nu s-au respectat aceste reguli. Cele mai multe controale care s-au efectuat au arătat că a fost încălcată flagrant. Ca să nu mai spun de normele de protecție a sănătății care ar fi trebuit respectate. Au fost identificate nunţi de 200, 250, 300 de persoane, 500 de persoane, botezuri și alte petrecerile în grup care au încălcat drastic regulile și lucrul ăsta s-a și văzut, pentru că, în analiza surselor de transmitere a virusului, zonelor de transmitere a virusului aceste evenimente private sunt pe primul loc.

De asemenea, domnul ministru Bode şi, evident, împreună cu Ministerul de Interne - transportul. Transportul urban în interiorul orașelor mari, pe baza evaluărilor pe care le-am făcut, este asigurat în niște condiții mai bune, adică gradul de conformare este mai mare, la metrou chiar trebuie urmărit permanent, dar, în general, de gradul de conformare a oamenilor este relativ ridicat.

Avem probleme la transportul intrajudețean, interjudețean, la transportul la muncă și acasă, mai ales pe platformele industriale unde sunt companii care, normal, ca să își maximizeze profitul, transportă peste număr și nu se implică în asigurarea respectării normelor de protejare a sănătății. Şi acolo am avut cazuri care au fost generate nu de activitatea la locul de muncă, pentru că în 90% din situații la locurile de muncă sunt respectate cu strictețe regulile, e clar că infectarea s-a produs pe parcursul transportului.

Şi aici, împreună cu domnul ministru de Interne şi cu Ministerul Educației, o atenție specială transportului elevilor. Și aici trebuie să daţi amenzi drastice acolo unde constatați încălcarea regulilor care sunt stabilite prin hotărâre de guvern şi prin norme comune, pentru că nu putem accepta ca firme care trebuie să aibă responsabilitatea protejării sănătății copiilor care sunt transportați să încalce, cu nerușinare, niște norme elementare care trebuie puse în practică. Aici, domnule ministru Vela, fără milă și controale la maxim. Ştim, în general, cunoaştem firmele care asigură transportul. Nu e acceptabil să îngrămădești elevi, copii, să-i îngrămădești în niște mijloace de transport în care să fie adulți care nu respectă regulile şi șoferul să nu zică nimic, șoferul să permită nerespectarea regulilor. Acestea sunt niște condiții, cum să vă spun, elementare care trebuie asigurate.

Aici, sigur că pe intrajudețean licența o are de la Consiliul Județean, dar pe tot ce ține de Ministerul Transporturilor, şi acolo trebuie să luaţi legătura cu președinții de Consilii Județene, după ce or să-şi intre în mandat, să retragă licențe acolo unde sunt încălcate condițiile care sunt stabilite atât prin licență, cât mai ales prin normele de protejare a sănătății publice.

Sigur că Ministerul Sănătății, domnul ministru Tătaru, în continuare urmărim obiectivele clare: creșterea capacității de testare - am discutat de măsurile pentru creșterea capacității de testare, să nu existe niciun blocaj nici la recoltarea exudatului - aici aveți grijă, trebuie puțin nuanţată reglementarea astfel încât să nu apeleze toți cei care nu au simptome evidente la 112, pentru că încarcă sistemul de ambulanță și reduce capacitatea de răspuns pe care o are pentru urgențele reale; aici va trebui găsită o soluție ca să diminuăm excesul de apeluri către 112 prin creșterea capacității de răspuns a direcţiilor de Sănătate Publică. Acolo unde este nevoie, faceţi parteneriate inclusiv cu companii private care sunt specializate în astfel de tipuri de activități, inclusiv de tip call-center, ca să creșteți capacitatea de răspuns.

Digitalizarea este, iarăși, foarte importantă, astfel încât să fluidizăm toate procesele, anchetele epidemiologice - și aici am înțeles că ați avut deja discuții cu reprezentanții medicilor de familie, așteptăm niște rezultate, pentru că avem nevoie de implicarea medicilor de familie în diferitele etape; capacitatea de a evalua starea de sănătate, deci nu trebuie să ajungem la blocarea capacității de evaluare a stării de sănătate. Eu v-o spun limpede, că am şi discutat subiectul ăsta: cine nu are simptome, cine nu are în mod evident nevoia de a i se evalua starea de sănătate, nu trebuie să se ducă la spital neapărat. Poate medicul de familie sau un medic sau un medic de la Direcția de Sănătate Publică poate să evalueze starea de sănătate și dacă constată.... Nu putem aglomera spitalele cu persoane care nu au nevoie de evaluarea stării de sănătate sau de îngrijiri spitalicești, lăsând persoane care poate au nevoie de îngrijiri spitalicești să aștepte şi să nu....

Evident, creșterea capacității de tratare în secțiile de terapie intensivă și o mai serioasă aplicare a acelor zone intermediare - că noi știm, numărul de pacienți care sunt tratați în secțiile de terapie intensivă este mai mare decât numărul pacienților care sunt în ventilație mecanică. Trebuie să se facă o evaluare și mai ales să se prevadă această zonă intermediară pe care am gândit-o astfel încât să nu existe nici o persoană care să aibă nevoie de ventilare mecanică pentru care să nu existe posibilitatea de a asigura ventilarea mecanică. Cred că așa se numește. Deci acestea sunt chestiuni care trebuie urmărite în mod sistematic. Comunicați permanent cu direcțiile de Sănătate Publică, cu serviciile de Ambulanță, comunicați permanent cu managera spitalelor, comunicați permanent cu șefii de secție ATI, interveniți peste tot unde este necesară o intervenție și, în mod evident, trebuie să pregătim planul de creștere graduală a capacității pentru a putea face față oricărei situații. Sigur că obiectivul nostru principal trebuie să fie reducerea numărului de persoane care sunt infectate, dar, pe de altă parte, noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație. Vă mulțumesc.