Guvernul României



Miercuri, 13 Ianuarie

Declarații susținute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, la finalul ședinței de Guvern


[Check against delivery] Astăzi a trecut prin ședința de guvern proiectul de hotărâre privind stabilirea plafonului maxim pentru cheltuielile de cazare aferente imobilelor cu destinaţie de locuinţă de serviciu şi imobilelor cu destinaţia de locuinţă, propuse în vederea vânzării din fondul locativ adminstrat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului de Stat pe 2016. E vorba de aprobarea plafonului maxim al cheltuielilor de cazare aferent imobilelor cu destinaţie locuinţă de serviciu pe 2016. Astfel, persoanele care sunt îndreptăţite să aibă acces la aceste locuinţe au un plafon maxim de 7500 de lei, la fel ca în 2015, pentru o perioadă de trei luni de la data numirii şi, apoi, avem o extindere spre plafonul maxim anual de 30.000 de lei. Trebuie spus, însă, câteva lucruri aici. Înainte de asta o să vă mai dau şi celelalte detalii, plafonul pentru miniştri şi persoanele echivalate cu funcţiile de miniştri, care sunt într-un cuantum maxim de 48.000 de lei, conform plafonului stabilit de Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru suma forfetară acordată membrilor Parlamentului. Acesta este nivelul - dă echivalenţă doar de nivel aici, nu vorbim de o determinare legală, de o echivalenţă de nivel. 
Dar trebuie să spunem că Guvernul a constatat că procesul acesta, după care se stabilesc cuantumurile şi se acoperă cheltuielile de cazare care, sigur, e legal, stabilit printr-o hotărâre de guvern din 2007, modificată şi completată în 2013, nu este suficient de transparent. De aceea am şi menţinut prevederea aceasta, 30 de zile - ştiţi că a mai fost odată pe agendă – dar, în continuare, criteriile de transparenţă după care se face calculul legal, o să fac această precizare acum, Guvernul nu consideră că e suficient de clar. În consecinţă, o să avem un proces transparent de aşezare a acestor cuantumuri, o să-l prezentăm public, Guvernul va reevalua întregul proces nu numai în ce priveşte locuinţele de serviciu, în tot ceea ce înseamnă servicii oferite de RA-APPS. Deci, în perioada imediat următoare, vom avea o reevaluare a modului în care se fac aceste servicii, cum se plătesc, se decontează şi vom prezenta o informare, sper să fie suficient de clară şi mult mai transparentă decât acum, în privinţa cu modul în care se fac aceste calcule şi se stabilesc aceste criterii. 
Tot astăzi, prin guvern, cum a spus şi primul-ministru la începutul şedinţei, am avut pe agendă proiectul de hotărâre privind constituirea comisiilor de insolvenţă la nivel central şi teritorial, conform Legii 151/2015 privind procesul de insolvenţă al persoanelor fizice. Cum ştiţi, guvernul a prorogat termenii acestei legi, de intarare în vigoare a legii, pentru 1 ianuarie 2017, tocmai pentru că toţi aceşti paşi intermediari nu au fost îndepliniţi. Facem acum primul pas intermediar, acela de a aproba constituirea acestor comisii de insolvenţă, tocmai pentru a arăta determinarea şi seriozitatea cu care privim această legislaţie. Faptul că a fost nevoie de prorogare a fost un element de obiectivitate, pentru că pur şi simplu, cum spuneam, paşii intermediari, inclusiv constituirea acestor comisii care sunt cheie în desfăşurarea procesului, nu s-au efectuat conform legii. Comisiile de insolvenţă - vorbim de o comisie de insolvenţă la nivel central şi comisii de insolvenţă la nivelul judeţelor. La nivel central are cinci membri titulari şi cinci supleanţi, numiţi pentru un mandat de trei ani în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al acestui act normativ. Sunt desemnaţi de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Autoritatea Naţională de Protecţia Consumatorilor, care este iniţiatorul acestei hotărâri de guvern. Şedinţele comisiei de insolvenţă la nivel central se desfăşoară trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, activitatea acestei comisii este sprijinită de un aparat tehnic, care va trebui angajat, format din şase membri.
Principalele responsabilităţi ale comisiei, aşa cum sunt definite de lege: 
- întocmirea şi actualizarea, cel puţin de două ori pe an, a listelor cu administratorii procedurilor şi lichidatorii pentru procedurile de insolvenţă a persoanelor fizice;
- aprobarea criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil şi propune preşedintelui comisiei centrale de insolvenţă publicarea anuală a acestor criterii, pentru că în funcţie de aceste criterii se va face apoi elaborarea planului de insolvenţă pentru persoana fizică ce va intra în această procedură;
- întocmeşte şi aprobă criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor respectivi, întocmeşte şi aprobă formularele tipizate, elaborează structura şi curricula de formare profesională a membrilor comisiilor de insolvenţă şi ai aparatului tehnic.
Cum vedeţi, la nivel central, comisia este mai degrabă una care centralizează şi formează criterii. La nivel teritorial, însă, comisiile care sunt constituite din reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Finanţelor, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, au un rol de a aproba planurile de intrare în insolvenţă şi de a aproba, în acelaşi timp, rolul administratorilor care vor intra în acest proces. Persoanele care intră în aceste comisii vor urma cursuri de specializare în insolvenţa persoanelor fizice, în următoarele trei luni de la desemnare. 
Comisiile la nivel teritorial verifică din oficiu sau la sesizarea administratorului procedurii sau a oricărui creditor dacă debitorul, prin acţiunea sau omisiunea lui, pune în pericol executarea planului de rambursare, deci are cumva un rol de control şi de supraveghere a desfăşurării corecte a procesului de intrare în insolvenţă, transmite comisiei de insolvenţă la nivel central modificări, completări ale normelor legislative pentru buna desfăşurare a procesului.
Acesta este primul pas într-un program pe care Ministerul Economiei l-a publicat pe site, de altfel, pentru punerea în aplicare a legii intrării în insolvenţă a persoanelor fizice. Sunt mai mulţi paşi intermediari de urmat, calendarul este unul riguros şi vrem să ne ţinem de aplicarea acestui calendar. Spuneam, este primul pas pentru a dovedi încă o dată angajamentul pe care guvernul îl are faţă de acest proiect.
Tot astăzi a trecut prin guvern hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Este o hotărâre de guvern importantă în contextul electoral în care vom intra anul acesta. Sunt o serie întreagă de norme legate de finanţarea partidelor, mai multe categorii de norme - şi documentul este destul de larg; dacă vă pricepeţi şi la matematică, vă rog să verificaţi formulele puse în acel document, extrem de sofisticate -, dar, în esenţă, vorbim de clarificarea surselor de finanţare, a regimului surselor de finanţare, a regimului juridic al finanţării, a regimului de evidenţiere a donaţiilor şi a finanţării pe care o primesc partidele, metodologia de rambursare a cheltuielilor şi a subvenţiilor pe care le primesc partidele politice sau elemente care ţin de sancţiunile pe care le primesc cei care încalcă aceste norme, aşadar în caz de contravenţie. Sunt elemente destul de detaliate, de la cum să înscrii în registrul partidelor şi în registrul de cheltuieli chitanţele, foile de vărsământ, ordinele de plată ş.a.m.d. Este clarificată procedura de urmat în cazul încasării fiecărei surse de venit prin cont bancar sau în numerar, sunt clarificate obligaţiile de verificare şi înregistrare a identităţii donatorilor şi sunt o serie întreagă de formulare în cadrul acestui act normativ - dacă nu mă înşel, chiar 27 de anexe de formulare care aşază toate aceste cheltuieli în limitele legale.
Câteva elemente specifice, dacă îmi daţi voie: orice donaţie care depăşeşte zece salarii de bază minime brute pe ţară va trebui efectuată doar prin conturi bancare - este una dintre obligaţiile noi. De asemenea, se clarifică regimul de subvenție de la bugetul de stat, dacă partidele... cheltuielile vor fi decontate, cheltuielile de campanie electorală vor fi decontate atunci când voturile organizațiilor politice trec de 3% sau ating pragul de 3%, fie general și, în momentul acela sunt decontate toate cheltuielile partidului respectiv sau ale alianței politice respective, sau, dacă sunt 3% la nivel de circumscripție, sunt decontate cheltuielile la nivelul acelei circumscripții sau unități administrative electorale, dacă pot să spun așa. De asemenea, sunt clarificate... e clarificat modul în care se va face această subvenție, dincolo de cadrele pe care vi le-am prezentat. De asemenea, sunt clarificate normele metodologice potrivit cărora cheltuielile sunt strict limitate, în funcție de tipul de cheltuială electorală, adică cuantumul care poate merge pe publicitatea... televiziune, difuzarea materialelor de propagandă și celelalte elemente standard ale unei campanii electorale. Sunt definite atribuțiile mandatarului financiar și toate aceste elemente, cuprinse pe baza unor formulare, cum spuneam, extrem de detaliate și tehnice, care intră în grija mandatarului financiar al partidului sau alianței electorale respective. 
Tot astăzi, în ședința de guvern, au fost două memorandumuri - sau, dacă vreți, trei, pentru că unul are două puncte oarecum independente - aprobate, extrem de importante, dacă-mi dați voie să fac această evaluare. Primul vizează constituirea unui grup de lucru care să elaboreze proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice. Vorbim de celebra Lege a salarizării publice, care va trebui să fie actualizată. Constrângerile acestei Legi 284/ 2010, trebuie răspuns acestor constrângeri, pentru că în acest moment avem 110 clase de salarizare și, dintre acestea, 24 sunt deja suprapuse, ca urmare a majorărilor salariului minim, din 2010 până acum, într-un ritm accelerat. Avem nivele de salarizare care nu mai diferă, pentru aceeași funcție, în ministere sau instituții diferite, dar care sunt, cel puțin la nivelul clasei de salarizare, în aceeași clasă. Lipsesc criteriile de performanță. De asemenea, avem situații în care salariile de bază ale persoanelor cu vechime în muncă au ajuns să fie mai mici decât ale debutanților, tot ca urmare a modificărilor și a majorărilor de salarii minime în ultima perioadă și salariile celor cu studii superioare au ajuns la nivelul salariaților cu studii medii. Toate aceste chestiuni trebuie clarificare în acest grup de lucru interministerial, care este constituit din cei 2 vicepremieri, ministrul Muncii, care coordonează grupul, ministrul Finanțelor și ministrul Justiției sau reprezentanții lor. Vor fi, evident, introduși în acest grup reprezentanții confederațiilor reprezentative sindicale. Acesta este primul memorandum, iar al doilea memorandum prevede modalitatea de lucru pentru acest grup interministerial, care va începe un proces de consultare cu toate instituţiile şi ministerele care să-şi poată exprima punctul de vedere în legătură cu modificările Legii salarizării publice. Vor fi întâlniri care vor începe de mâine, 14 ianuarie, până pe data de 4 februarie vor fi aceste întâlniri cu fiecare minister în parte, cu reprezentanţii autoritătilor locale, cu reprezentanţii sindicatelor şi cu comisiile de specialitate din Parlament. Toate aceste consultări se vor încheia într-un document de lucru care va trebui prezentat într-o şedinţă de guvern sau la nivelul guvernului, pentru ultimele detalii, în perioada 5-10 februarie. Aşadar, vom avea o formă finalizată, finală a proiectului undeva după data de 10 februarie. E un efort consistent pentru această lună, de a clarifica elementele pe care vi le-am menţionat şi de a găsi echilibrul just şi dimensiunea corectă a Legii salarizării publice, un document foarte aşteptat. De asemenea, la nivelul ministerelor vor fi comisii de dialog social cu sindicatele care au reprezentanţi în domeniul respectiv, în zona respectivă de interes pentru ministerele respective, aşa încât să putem veni, pe mijlocul lunii februarie, cu un document final, care va fi, apoi, evident, prezentat şi în Parlament. 
Al doilea memorandum presupune constituirea unu grup de lucru în vederea elaborării unui mecanism transparent de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată. Cum ştiţi, în urma discuţiilor pe care le-am avut pentru stabilirea salariului minim la finalul anului trecut, am anunțat că vom constiui acest grup de lucru. Suntem una dintre cele şapte ţări europene care nu au un sistem cuantificabil şi direct de stabilire a salariului minim. Acest mecanism automat de indexare trebuie constituit în cadrul grupului. E un grup care presupune prezenţa, ca şi în grupul precedent, a vicepremierilor, miniştrilor de finanţe, justiţie şi muncă - ministrul Muncii conduce şi acest grup, reprezentanţi sindicali, dar şi patronali, pentru că, evident, este un subiect care interesează toate aceste componente ale societăţii. Vom începe lucrul, aşadar, pentru constituirea acestui mecanism automat de indexare în perioada imediat următoare. Sperăm, aşadar, pentru anul viitor să avem un mecanism de indexare, avem decizia pe care o ştiţi pentru 1 mai şi sperăm că... se speră ca următoarea decizie de indexare a salariului minim sau de creştere sau, mă rog, de modificare a legislaţiei privind salariul minim să se facă pe baza mecanismului de indexare. 
Tot în cursul şedinţei de astăzi s-a discutat despre o notă privind planul anual de lucru al guvernului pe 2016. De ce fac această referire? Pentru că, la debutul şedinţei, aţi văzut, premierul a ţinut să sublinieze că planurile sectoriale la nivelul ministerelor sunt în curs de finalizare, iar începând de mâine va fi prezent într-o serie de ministere tocmai pentru a discuta aceste planuri sectoriale şi a lua contact direct cu ministerele respective. Este un proces care presupune şi o informatizare mai sofisticată, dacă vreţi. Ea era posibilă şi până acum, dar nu s-a aplicat acest plan anual de lucru al guvernului în forma pe care vrem să o ultilizăm, şi anume, se adună toate elementele de politică publică şi toate elementele de modificare legislativă pe care ministerele le iau în calcul, sunt introduse într-un sistem informatizat centralizat, în următoarele două săptămâni, aşa încât toate aceste măsuri sectoriale despre care vorbim, plus elementele de suport legislative sau elementele de politică pe care le presupun aceste măsuri sectoriale, vor fi transparente şi vizibile în cadrul unui sistem informatizat, care va fi accesibil la nivelul ministerelor, pe baza lui se va putea face o programare limpede şi în avans a hotărârilor de guvern sau a actelor normative care vor intra în şedinţă de guvern. Se va putea, de asemenea, supraveghea evoluţia bugetară a programului respectiv, aşa încât transparentizarea şi credibilitatea actului de guvernare să fie mai mare. Nu este un proces birocratic, se va lucra pe un sistem informatic, el era accesibil, cum vă spuneam, încă de anii trecuţi, dar nu a fost utilizat. Nu este o invenţie pe care o are acest guvern, este doar o aplicare a unor elemente de transparentizare şi de birocratizare eficientă, în termeni de eficienţă vorbesc aici, a instrumentelor care stau la dispoziţia actului de guvernare şi anume acest plan anual de lucru al guvernului. Acestea au fost elemente importante ale şedinţei de guvern. Dacă aveţi înterbări, vă stau la dispoziţie. 
Reporter: Bună ziua! Două întrebări. În primul rând o clarificare. Să înţeleg că un element de noutate faţă de Legea salarizării moştenită din guvernarea trecută îl reprezintă faptul că veţi introduce în Legea salarizării criterii de performanţă, în funcţie de care se vor acorda salariile? 
Dan Suciu: Este un element care va intra în discuţia grupului de lucru. Aceste elemente care intră în discuţie în grupurile de lucru vor fi negociate şi discutate cu ministerele şi cu toate celelalte autorităţi sau confederaţii sindicale sau autorităţi publice cu care va avea loc această discuţie. Nu vă pot spune dacă proiectul îl va cuprinde, dar este cu singuranţă unul din elementele care va intra în discuţie.
Reporter: Şi aceste criterii de performanţă, în varianta pe care o are în gând, în acest moment guvernul, vor duce doar la majorări ale salariilor sau ar putea duce şi la reduceri ale salariilor pentru angajaţii care nu...
Dan Suciu: Evident că, dacă vom avea aceste elemente în lege, un criteriu de performanţă trebuie să ducă la majorare, dacă este îndeplinit şi să fie considerat un penalizator, dacă nu ai îndeplinit. Dar, din nou, acum speculez, haideţi să vedem elementele cum vor ieşi în urma discuţiilor pe care grupul de lucru le va avea cu celelalte instituţii. 
Reporter: Şi încă o întrebare. Referitor la "Colectiv", unul dintre răniţii care a primit îngrijiri spune că, pentru cei care au stat mai puţin de 30 de zile în spital, li se cer acum banii înapoi, banii primiţi drept ajutor din partea guvernului.
Dan Suciu: Nu ştiu această situaţie. O să verific. Dacă îmi daţi datele concrete, o să verific, să văd ce este.
Reporter: Dânsul spune aşa: 'Dacă aţi stat internaţi mai puţin de 30 de zile, acum trebuie să înapoiaţi banii, că altfel va sărăci statul român din cauza voastră'.
Dan Suciu: Mă rog, nu ştiu despre ce postare vorbiţi. O să mă lămuresc. 
Reporter: Se referă la acel ajutor de 200 de lei pe zi.
Dan Suciu: O să vedem despre ce este vorba. Nu am elemente suplimentare şi nu ştiu acest caz. Dar mulţumesc că mi l-aţi semnalat, chiar o să urmărim subiectul, în ce măsură are sau nu suport real.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Suciu: Mulţumesc şi eu.
Reporter: În ceea ce priveşte legea salarizării, se va lucra pe proiectul lăsat moştenire de fostul guvern sau se va face o nouă lege, pornind ex nihilo?
Dan Suciu: Nu, proiectul există, cum prea bine ştiţi, de aceea l-am şi citat, numărul Legii respective. Este o lege care nu a intrat în vigoare în forma în care a fost aprobată şi care trebuie actualizată, cel puţin în elementele pe care vi le-am enumerat. Sunt şapte-opt linii importante de clarificat. Asta la prima evaluare. Vom vedea şi pe parcursul discuţiilor, care încep mâine, ce elemente suplimetare trebuie adăugate. Sigur că diferenţele pot fi importante, dar, pornind de la proiectul existent, pentru că el este rezultatul unui proces de negociere la momentul respectiv,  până în 2010, aşa că nu are rost să eliminăm un proces de negociere care a avut dificultăţile, dar şi rezultatele lui.
Reporter: Comisia când va începe efectiv să lucreze şi despre...
Dan Suciu: Care comisie?
Reporter: Comisia aceasta legată de..., grupul de lucru, pardon.
Dan Suciu: De mâine, cum am spus. Mâine, prima întâlnire a grupului de lucru, 14 ianuarie.
Reporter: Iar actul normativ care va fi finalizat, în jur de 10 februarie, ce va conţine exact?
Dan Suciu: Va cuprinde noua formulă a Legii salarizării...
Reporter: Adică proiectul va fi gata până atunci?
Dan Suciu: Sperăm ca la jumătatea lunii februarie să avem o nouă formă a legii, da.
Reporter: Guvernul anterior a purtat negocieri cam un an de zile pentru elaborarea proiectului. Dumneavoastră vă propuneţi ca în două săptămâni să finalizaţi acest proiect?
Dan Suciu: Nu, am spus într-o lună de zile.
Reporter: Mă rog, este mai puţin de o lună, dar, deci, până în februarie vă propuneţi...
Dan Suciu: Suntem în 13, eu v-am spus jumătatea lunii februarie. Deci, o lună de zile, da.
Reporter: Într-o lună de zile îl veţi finaliza.
Dan Suciu: Într-o lună de zile să avem un document, care, evident, va fi asumat cumva de guvern. Acesta este scopul acestui document.
Reporter: Îmi cer scuze, nu înţelegem. Este proiect de lege, este un document de lucru? Asta nu înţelegem.
Dan Suciu: Va fi un proiect de lege pe care şi-l asumă guvernul, evident. Despre asta vorbim.
Reporter: Şi-l asumă?
Dan Suciu: Şi-l asumă, în sensul în care trece prin şedinţă de guvern. Da, mulţumesc pentru precizare.
Reporter: Şi încă o întrebare, dacă se poate, că vorbeaţi astăzi despre hotarârea de guvern privind  RA-APPS şi noi plafoane de cazare pentru demnitari, dacă ne puteţi spune şi aveţi în momentul de faţă o centralizare, câţi membri ai cabinetului condus de Dacian Cioloş, în momentul de faţă, beneficiază de locuinţe de serviciu.
Dan Suciu: Nu am această centralizare. Voi veni cu un răspuns, pentru că ştiu că am solicitarea aceasta, dar nu am avut timp să mă ocup de solicitarea dumneavoastră, dar voi veni cu răspunsul respectiv. Trebuie să vă spun că plafoanele sunt la nivelul anului 2015. Nu s-au schimbat plafoanele faţă de cele care erau în vigoare în 2015, dar voi veni cu răspunsul punctual la întrebarea dumneavoastră, pentru că ştiu că l-am primit ieri sau alaltăieri. 
Reporter: Aş mai dori o clarificare legat de planul anual de lucru al guvernului. Înţeleg că va conţine priorităţile sectoriale, plus elementele de politici publice şi spuneţi că exista deja un astfel de sistem...
Dan Suciu: Cadrul informatic exista.
Reporter: Chiar şi aplicaţia respectivă.
Dan Suciu: Da, chiar şi aplicaţia respectivă, presupune un acces pe anumite programe informatice, cu un "token", de la nivelul ministerelor, sau în cadrul aplicaţiilor pe care le avem...
Reporter: Ştiţi cumva de când exista?
Dan Suciu: Nu ştiu, anul trecut era funcţional. Nu ştiu de când. Şi nu a fost utilizat.
Reporter: Şi nu vi s-a explicat de ce nu a fost...
Dan Suciu: Nici nu cred că asta era important pentru noi. Era important să îl utilizăm noi, pentru că este o modalitate de lucru integratoare şi clarificatoare în multe privinţe şi este ceea ce dorim să facem. Aducem transparenţă şi birocratizare, în sensul bun al termenului.
Reporter: Şi este accesibil doar administraţiei, să spun, nu şi şi publicului?
Dan Suciu: Este accesibil administraţiei, dar în acelaşi timp informaţiile de acolo vor fi prezentate, cu o anumită rigurozitate şi cu o anumită constanţă, publicului.
Reporter: Legat de planul de priorităţi sectoriale, aţi spus că este în curs de finalizare. Este finalizat sau este în curs de?
Dan Suciu: Cred că exprimarea este destul de clară, dacă este în curs de finalizare înseamnă că e în curs de finalizare. 
Reporter: Premierul a spus că s-a finalizat. 
Dan Suciu: Vreau să vă spun că mai avem o întâlnire informală sâmbătă, în care mai sunt câteva elemente de discutat, dar anumite ministere au lucrurile deja stabilite şi de aceea mâine va fi prezent premierul la anumite ministere, tocmai pentru că acolo lucrurile sunt deja închise. 
Reporter: Şi când îl veţi face public?
Dan Suciu: Probabil că în cursul săptămânii viitoare va fi finalizat în toate elementele lui şi publicat ca atare. Oricum, trebuie să îl prezentăm şi în Parlament, într-o anumită formulă, până la începutul sesiunii parlamentare. Asta înseamnă luna asta, cu siguranţă, va fi inclusiv depus la Parlament. 
Reporter: Dacă ne puteţi da câteva detalii despre vizita premierului de săptămâna viitoare în Franţa, vă rog.
Dan Suciu: Va fi o vizită foarte complexă. Încă se mai lucrează la ea, pentru că a fost stabilită data din scurt. Am câteva elemente importante să vă spun. Va fi o vizită de două zile, se pleacă pe 20 în cursul dimineţii cu un avion de linie. Pot să repet această declaraţie. Vor fi mai mulţi miniştri care pleacă. Deocamdată, alături de premier va fi ministrul Economiei şi vicepremierul Costin Borc, ministrul Afacerilor Externe. Dacă se clarifică şi celelalte elemente ale vizitei, vor fi prezenţi şi ministrul Culturii, ministrul Apărării şi ministrul de Interne, dar haideţi să vă dau detaliile în cursul zilei de astăzi sau cel târziu mâine dacă pleacă şi dânşii şi vor avea întâlniri cu omologii lor la Paris. Va fi un dejun de lucru în prima zi cu preşedintele François Hollande, la care va participa, evident, şi premierul Manuel Valls, întâlniri, apoi, vorbesc de cele confirmate deja, cu preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gérard Larcher, şi apoi cu preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone. De asemenea, o prezenţă, o întâlnire cu comunitatea românească la sediul ambasadei, o întâlnire cu studenţii români, dar şi o prelegere, o discuţie de fapt, o discuţie pe care o vom avea la SciencesPo, în prima zi la ora 17:00, Sciences Politique, da, la ora 17:00, în prima zi, cu alocuţiunea premierului Dacian Cioloş. Şi, de asemenea, în a doua zi a vizitei vor fi câteva întâlniri cu şefi de întreprinderi franceze. Va avea o dimensiune economică importantă această vizită. Vom veni cu detalii. Nu le am încă. Va avea o dimensiune economică importantă această prezenţă. Dacă vor fi confirmate şi celelalte întâlniri ale miniştrilor, vom avea şi întâlniri legate de securitate şi colaborare militară şi cultură, pentru că putem avea chiar şi o vizită la Muzeul Brâncuşi, în ultima zi, tocmai pentru a arăta interesul deosebit pe care îl avem faţă de acest proiect. Vom veni cu o invitaţie oficială în cursul zilei de astăzi.