Alocuțiunea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul de lansare în dezbatere publică a Raportului ”Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”

Galerie foto

- check against delivery -

Excelența voastră domnule președinte,
Domnilor miniștri,
Doamnelor și domnilor ambasadori,
Distinși membri ai grupului de lucru, 

Lansarea raportului ”Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile” este rezultatul muncii asidue a Administrației Prezidențiale în colaborare cu grupul de lucru, demers ce răspunde priorităților europene, angajamentelor asumate de România și preocupărilor cetățenilor.
Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijorați de schimbările climatice: 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o problemă gravă, iar 96 % s-au implicat în cel puțin o acțiune pentru combaterea acestui fenomen. 
Și noi, în România, resimțim efectele schimbărilor climatice. Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme și codurile roșii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele Administrației Naționale de Meteorologie arată clar - încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece ani din istoria măsurătorilor meteo.
Două treimi dintre români văd schimbările climatice ca fiind o problemă foarte gravă,  iar noi trebuie să găsim soluții.
Pactul climatic european este un important mecanism pentru promovarea educației în domeniul schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la acest subiect. Pentru România, reprezintă o bază a măsurilor pe care le vom lua și un model de urmat, care trebuie să aibă în vedere schimbări profunde, în plan economic și social.
Guvernul României și-a asumat implementarea unor astfel de instrumente, cuprinse în Programul de Guvernare. Măsurile vizează eficiența energetică privind atât producția, cât și consumul de energie,  producerea de energie din surse regenerabile, reducerea emisiilor din transporturi, utilizarea tehnologiilor performante în industrie, gestionarea eficientă a terenurilor cultivate din agricultură și reciclarea deșeurilor. De asemenea, asigurarea absorbției de CO2 poate fi reglată și prin gestionarea durabilă a pădurilor și prin împădurirea de noi suprafețe. 
Pentru toate aceste proiecte, România are la dispoziție aproximativ 12 miliarde de euro, respectiv 41% din finanțarea de care va beneficia România prin acest Plan. Obiectivele vor fi atinse prin proiecte ce asigură tranziția la energia verde, tranziția energetică și decarbonizarea. În termeni concreți, înseamnă un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni.
Pentru că de acțiunile noastre de astăzi depinde viitorul tinerei generații, deja extrem de interesată de protejarea mediului și de efectele schimbărilor climatice, unul dintre pilonii pe care ne construim soluțiile este educația în spiritul protejării naturii și resurselor naturale.
Componentă a politicilor educaționale, raportul lansat astăzi promovează respectul pentru mediu în cadrul valorilor ce stau la baza sistemului de educație. Un câștig important al acestui document este corelarea obiectivelor de învățare cu politicile publice și cu obiectivele majore ale sistemului de educație care includ, printre altele, educația pentru mediu, sustenabilitatea și clima. 
Încurajator pentru atingerea obiectivului nostru este interesul manifestat de tineri pentru nevoia de educație pe tema schimbărilor climatice. Studiul realizat anul trecut de SNSPA confirmă că tinerii români susțin introducerea de astfel de cursuri la toate nivelurile de învățare.
Pentru că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă nu doar cel mai important proiect național de redresare post-pandemie, dar și în domeniul protecției mediului, aș dori să punctez câteva măsuri concrete: susținerea și dezvoltarea unei rețele a Școlilor Verzi, achiziționarea de microbuze electrice și renovarea într-o pondere semnificativă a clădirilor școlare existente, în sensul creșterii eficienței energetice a acestora.
Am convingerea că o strategie națională bazată pe educație trebuie să se adreseze, în primul rând, comunităților vulnerabile care au mai puțin acces la tehnologie, mai puțină putere de negociere, mai puține fonduri pentru a-și adapta structurile economice și sociale la efectele schimbărilor climatice. 
Mă bucur să constat că raportul prezentat astăzi vine cu măsuri concrete, realizabile și cuantificabile. Fie că vorbim despre modificări de ordin curricular, de îmbunătățirea infrastructurii școlare și crearea de instrumente noi, sau de formarea și stimularea resursei umane, toate măsurile propuse au o justificare solidă și un scop bine definit.
Guvernul României își asumă ca angajament ferm mobilizarea resurselor pentru ca aceste măsuri să fie implementate în beneficiul cetățenilor, la termenele stabilite. 
Contribuția la acest document adusă de Administrația Prezidențială, Ministerul Educației, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, instituții de învățământ,  elevi, profesori, părinți, organizații guvernamentale cu bogată experiență, reprezintă garanția aplicării cu succes a proiectelor educaționale despre mediu și schimbări climatice. 
Chiar dacă încă mai avem de parcurs procesul de consultare publică, o etapă foarte importantă și care va genera cu siguranță idei noi, forma Raportului prezentată astăzi ne permite să începem pregătirea încă de pe acum. Știm cu toții că ceea ce ne propunem – și anume schimbarea de comportamente și mentalități în rândul unei întregi generații – reprezintă un proces de durată. Iar în contextul stării globale de urgență climatică în care ne aflăm astăzi, este evident că timpul nu ne este cel mai bun aliat. Așadar, trebuie să acționăm rapid și eficient.
În numele Guvernului României, doresc să transmit felicitări grupului de lucru și Administrației Prezidențiale pentru acest proiect și reafirm determinarea Guvernului de a se implica activ în implementarea proiectelor care să contribuie la un mediu mai curat și o viață mai sănătoasă pentru cetățeni. 
Vă mulțumesc!