Guvernul României



Miercuri, 02 Martie

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 2 martie 2022


Galerie foto

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! În urmă cu doar câteva minute s-a încheiat ședința de guvern. Pentru a vă prezenta principalele decizii ale Guvernului, alături de noi se vor afla viceprim-ministrul și ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, secretarul General al Guvernului, domnul Marian Neacșu, și domnul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu. Pentru început aș dori să îl invit alături de noi pe domnul viceprim-ministru Sorin Grindeanu. Vă rog!
Sorin Grindeanu: Vă mulțumesc. Bună ziua! Având în vedere complexitatea asigurării mediului de securitate pe flancul estic al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, s-a impus în ședința de azi emiterea unei ordonanțe de urgență, deoarece în context internațional este necesară și urgentă corelarea legislației pentru implementarea măsurilor de asigurare a posturii de apărare și descurajare în fața unui potențial agresor, precum și pentru consolidarea prezenței aliate pe teritoriul României, în calitate de partener strategic NATO. Prin soluția legislativă pe care am identificat-o în urma consultărilor care au avut loc între Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării Naționale, a fost prevăzută în mod expres exceptarea zborurilor militare efectuate de aeronavele unui stat membru NATO de la plata tarifelor pentru servicii de navigație aeriană și a tarifelor aeroportuare, fără a mai fi necesară încheierea unui protocol, a unui acord bilateral sau multilateral în acest sens între România și celelalte state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. Această măsură va elimina orice tratament discriminatoriu în relația cu partenerii NATO și se va înscrie până la urmă în efortul național de asigurare a unei prezențe militare unitare și echilibrate pe flancul estic al NATO și de consolidare a cooperării militare în regiunea Mării Negre şi, totodată, va permite transmiterea unui mesaj de solidaritate în contextul dat. Această ordonanță, așa cum v-am spus, a fost aprobată astăzi. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc şi eu foarte mult, domnule viceprim-ministru. Domnule secretar general Marian Neacșu, vă rog!
Marian Neacșu: Vă mulțumesc! Ziua bună vă spun şi eu. Rostul prezenței mele în fața dumneavoastră este determinat de faptul că în ședința de guvern, care tocmai s-a încheiat, a fost adoptată, la inițiativa secretarului general al Guvernului, Ordonanța de Urgență pentru modificarea articolului 7, alineatul 13 din Legea 52 pe 2003 privind transparența decizională în administrația publică. Vreau de la bun început să fac precizarea că respectiva modificare vizează, de fapt, o abordare mai clară și mai eficientă din perspectiva situației excepționale pe care o trăim astăzi, care impune și care și până acuma impunea un regim derogatoriu de la termenele prevăzute la alineatul 2, pe care tocmai am amintit, cele 30 de zile de care știți cu toții, în așa fel încât, în situații bine determinate, generate evident de starea conflictuală de la granițele României, să ne permită adoptarea de proiecte normative, indiferent de rangul lor, plecând de la hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență sau proiecte de lege, în așa fel încât să putem pune de acord foarte repede situația de fapt cu necesitățile pe care aceasta o impun. Nu este vorba de niciun fel de îngrădire. Așa cum am spus, textul era și până acum existent în legea respectivă, doar că era altfel reformulat, iar acel termen de 30 de zile, termen de decădere, poate sau înăuntrul acelui termen, proiectul respectiv poate să fie adoptat în regim de maximă celeritate, așa cum impune necesitatea. O a doua modificare, mai puțin importantă poate în fond, dar importantă din punct de vedere procedural, este aceea că ne-am propus ca în termen de 30 de zile, secretarul general al Guvernului să emită norme metodologice în aplicarea Legii privind transparența decizională, așa cum era în corpul legii adoptat în 2003 - sunt 19 ani de la adoptarea acesteia - rămăsese la latitudinea fiecărui ministere, a fiecărei instituții publice să își elaboreze propriile norme şi sunt convins că și dumneavoastră sau în primul rând dumneavoastră, dar și noi am simțit pe parcursul acestui timp iregularitatea unui astfel de demers, care presupunea ca fiecare să își facă propriile reguli în respectarea, evident, a prevederilor legale. Vă mulțumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Mulțumim şi noi, domnule secretar general. Îl rog acum pe domnul ministru al agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, să ne prezinte principalele decizii luate în domeniul de care domnia să răspunde astăzi în ședința de guvern. Vă rog.
Adrian Chesnoiu: Mulțumesc! Bună ziua tuturor! Astăzi, în ședința de guvern am aprobat două acte normative, două hotărâri de guvern extrem de importante pentru fermierii români: prima vizează plata ajutoarelor naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2021. Sunt lucruri extrem de importante pentru că fermierii români au nevoie de finanțare în aceste vremuri extrem de încărcate. Am dublat, practic, pentru sectorul vegetal suma alocată fermierilor români de la aproximativ 44 de milioane de euro, cât s-au plătit în anul 2021, la peste 88 de milioane de euro pentru anul 2022. Este, de asemenea, o majorare extrem de importantă pentru zootehnia României, pentru că suma alocată pentru ajutoarele naționale tranzitorii a fost mărită de șase ori, de la 20 de milioane de euro anul trecut, la peste 135 de milioane de euro, anul acesta. Sunt peste 810.000 de fermieri care vor beneficia de aceste sume de bani plătite, un total de 225 de milioane de euro, deci peste un miliard de lei alocați fermierilor români. Cea de-a doua Hotărâre de Guvern vizează un program de susținere a raselor de suine autohtone Bazna și Mangalița, bugetul alocat este de 640 de mii de lei și vizează alocarea unui sprijin financiar de aproximativ 1.200 lei per scroafă în anul acesta. E un program de sprijin extrem de important pentru că noi susținem rasele autohtone și, evident, tot ceea ce produc fermierii români. Mulțumesc frumos.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc şi eu, domnule ministru. Cu permisiunea dvs voi continua să vă prezint principalele decizii pe care astăzi Guvernul le-a luat. În primul rând, modificarea și completarea hotărârii de guvern privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin care atribuțiile acestui minister au fost completate în concordanță cu rolul pe care îl va avea în perioada următoare, acela de coordonator de reforme și investiții pentru Planul Naţional de Redresare și Reziliență în domeniul transporturilor și infrastructurii. În aceste noi condiții ministerul va putea lansa apelurile de proiecte, va asigura monitorizarea acestora și transmite, totodată, coordonatorului național situațiile privind sumele estimate a fi utilizate trimestrial și raportările privind cheltuielile din fonduri europene prin PNRR; de asemenea, și îndeplinirea jaloanelor și țintelor din cadrul reformelor și investițiilor care sunt asociate acestor fonduri. În plus, ministerul va implementa componenta de transport din PNRR şi va monitoriza stadiul de îndeplinire pentru fiecare jalon, pentru fiecare țintă, adoptând un sistem de control intern adaptat la specific pentru a preveni, identifica şi constata eventuale nereguli. În îndeplinirea acestor atribuții noi, care presupun practic o dublare a activităților din cadrul ministerului, au fost aduse și modificări în structura de organizare a instituției, aparatul de lucru urmând a fi redimensionat prin crearea a 73 de posturi noi, în special pe zona de expertiză tehnică, achiziții publice, contabilitate și financiar.
Tot astăzi, Guvernul a aprobat hotărârea privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în perioada 2022 - 2027, pentru investițiile inițiale, un act normativ prin care este stabilită intensitatea maximă a ajutorului de stat pentru investiții inițiale pentru dezvoltare regională acordat în România întreprinderilor mari până în 2027. Scopul acestui ajutor de stat este acela de a promova dezvoltarea regiunilor mai puțin favorizate, în special susținând investițiile inițiale și crearea de noi locuri de muncă. Pentru stabilirea acestei intensități a ajutorului de stat pentru fiecare regiune este luat în considerare indicatorul PIB pe cap de locuitor potrivit Eurostat și se va baza pe media ultimilor trei ani. În acest an, până la 31 decembrie, ajutoarele regionale în România vor fi acordate astfel: 50% în cazul regiunilor nord-est, sud-est, sud-Muntenia, sud-vest Oltenia; 40% în cazuri regiunilor nord-vest și centru, 30% în cadrul regiunii vest, 45% pentru următoarele localități din județul Ilfov: Periș, Ciolpani, Snagov, Gruiu, Nuci, Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu, Moara Vlăsiei, Balotești, Corbeanca, Buftea, Chitila, Glina, Cernica, Dobroești și Pantelimon, și 35% pentru o serie de localități din județul Ilfov: Ciorogârla, Domnești, Cornetu, Bragadiru, Dărăști Ilfov, Jilava, 1 Decembrie, Copăceni Vidra, Berceni și Clinceni.
Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii 717 din 2009, privind aprobarea normelor de implementare a programului "Noua casă". Potrivit acestei hotărâri aprobate astăzi, va continua programul cu un nou plafon acordat garanțiilor care vor putea fi emise în cursul acestui an, de 1,5 miliarde de lei. Prin acest act normativ a fost introdusă o modificare potrivit căreia beneficiarii vor avea obligația să încheie poliție de asigurare împotriva tuturor riscurilor, conform normelor interne proprii ale finanțatorilor, pe toată durata finanțării garantate la o valoare acceptată de o societate de asigurare, dar nu mai puțin decât valoarea de piață a locuinței. Prevederea se va aplica tuturor creditelor garantate în cadrul programului "Noua casă", pentru poliție de asigurare încheiate după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Programul "Prima casă", lansat în 4 iunie 2009, de la lansarea acestuia până la finalul anului trecut au fost acordate 321.073 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 29,90 miliarde de lei. Aș vrea să vă semnalez și hotărârea de guvern aprobată astăzi privind acordarea prestațiilor sub forma biletelor de tratament balnear pentru anul în curs, prin sistemul organizat şi administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Sunt aproximativ 100.000 de bilete de tratament balnear care vor fi asigurate anul acesta, după ce guvernul a aprobat actul normativ privind bugetul alocat, suma totală prevăzută în legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru acest an cu această destinație fiind de 200 de milioane de lei.
În aceeași ședință de guvern a fost aprobat și proiectul de lege privind reglementarea activității prestatorului casnic. În acest fel se reglementează modul în care persoanele fizice, prestatori casnici fiind, vor putea desfășura activități casnice în beneficiul altor persoane și remunerarea acestora în tichete de activități casnice, valoarea nominală a unui tichet de activități casnice fiind de 15 lei, iar numărul de tichete pe care îl va primi prestatorul casnic este cel negociat cu beneficiarul casnic anterior începerii activității. Aceste măsuri sunt stipulate într-un proiect inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care stabilește în plus că de aceste tichete pot beneficia și angajații, fie sub formă de primă, fie de bonus, pe lângă salariul de bază stabilit. Este un sistem inovator de plată care se introduce în România și face parte din Componenta 13, Reforme sociale din Planul National de Redresare și Reziliență, respectiv Reforma Introducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii în domeniul lucrătorilor casnici.
După cum am comunicat în ultimele luni, pentru Guvernul Nicolae Ciucă implementarea PNRR este prioritară atât în privința folosirii banilor din acest fond, cât și din prisma reformelor care trebuie implementate.
Astăzi, în Guvern, a fost aprobată și hotărârea prin care a fost acceptată o donație de teste antigenice rapide a statului român, prin intermediul Ministerului Sănătății, pentru diagnosticarea infecție cu SARS-CoV-2, la propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul aprobând hotărârea de acceptare a donației. Conform acestui document, România va beneficia, din partea Republicii Coreea, de cele 600,000 de teste antigenice rapide pentru diagnosticul COVID-19, testele urmând a fi repartizate gratuit unităților care asigură testarea persoanelor suspecte de infectare cu SARS-CoV-2.
M-aş opri deocamdată aici. Dacă aveți întrebări legate de ședința de guvern vă stau la dispoziție. Dacă nu, vă reamintesc programul de mâine al premierului României, care va merge în Varșovia pentru a se întâlni cu omologul său. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Nu am o întrebare legată de ședință sau ar putea avea legătură...
Dan Cărbunaru: Vă rog.
Reporter: Dacă România va aproba solicitarea de tranzitare a trupelor militare pe teritoriul său și dacă va cere garanții suplimentare și trupe NATO pentru această măsură?
Dan Cărbunaru: La acest moment nu am astfel de informații. Dacă vor exista decizii în acest sens, desigur că acestea vor fi comunicate public.
Reporter: În legătură cu blocarea site-urilor de internet, ce aţi mai făcut și cu Russia Today?
Dan Cărbunaru: Există deja această decizie a Guvernului, anunțată ca atare. O parte din acele site-uri au fost blocate, demersurile sunt începute. Există o dinamică din perspectiva tehnică, din câte am înțeles, din partea autorităților care gestionează această implementare: schimbări foarte rapide ale IP-urilor, care sunt gestionate aproape în timp real de autoritățile române - deci este o decizie care este deja în implementare. În privința redifuzării Russia Today, încă de la momentul anunțării deciziei, în seara aceleași zile, urma ca singurul operator din România care mai difuza Russia Today în România să oprească difuzarea postului.
Reporter: Şi s-a întâmplat asta? Care era acel operator?
Dan Cărbunaru: Vom prezenta, dacă doriți, prin intermediul autorității care gestionează această chestiune și numele operatorului, dar s-a...
Reporter: Baza legală pentru care închideți, blocați accesul la aceste site-uri, care este?
Dan Cărbunaru: Este cadrul legal existent...
Reporter: Care e?
Dan Cărbunaru: ... și colegii de la Comunicare vor furniza acest cadru.
Reporter: O precizare legată de o modificare decisă în ședinta de guvern de astăzi, Legea transparenţei decizionale în administraţia publică. Înţeleg că se vor putea lua decizii, emite acte normative într-un termen mai scurt în loc de 30 de zile? Cât ar fi acest termen nou stabilit?
Dan Cărbunaru: Vom reveni cu detaliile în legătură cu mecanismul de implementare a acestei decizii. După cum a anunțat și secretarul general, era nevoie de uniformizare și vom pune la dispoziție, după ședinţa de guvern, toate aceste detalii.
Reporter: Şi dacă-mi permiteţi, o întrebare legată de declarațiile făcute de premier înaintea ședinței de guvern. Vorbea despre situația copiilor ajunși în România din Ucraina și despre măsurile care vor fi luate pentru protejarea lor. Dacă puteți să ne dați mai multe detalii, ce măsuri urmează să fiu luate?
Dan Cărbunaru: Sigur. După cum am prezentat încă de la început, trebuie să facem distincția între protecția pe care statul român trebuie să o ofere cetățenilor ucraineni care solicită protecția prin activarea acestor proceduri de azil, și în această situație se află aproximativ 1.000 de cetățeni ucraineni care au solicitat azil; pe de altă parte, sunt zecile de mii de cetățeni ucraineni care se află la acest moment pe teritoriul României, pe lângă alte zeci de mii care sunt în alte state membre ale Uniunii Europene, ei nesolicitând, până la acest moment, cel puțin, niciun fel de protecție oficială de tip mecanism azil. Ca atare, pentru a ne pregăti din timp în cazul în care o parte din acești cetățeni vor avea diverse nevoi, atât în legătură cu adulții, dar mai ales în legătură cu copiii sau cu persoanele care suferă de diverse boli, există deja, la nivelul Guvernului, un mecanism care a fost creat și care, pentru fiecare minister de linie, implică o pregătire atât la nivelul guvernamental, cât şi la nivel local astfel încât, de fiecare dată când există solicitări, autoritățile să fie pregătite fie în legătură cu copiii, fie în legătură cu femeile gravide, fie în legătură cu bătrânii sau bolnavii, să ofere asistența necesară, chiar dacă, până la acest moment, nu au existat astfel de solicitări. Dar, pentru a ne pregăti, dat fiind numărul foarte mare, în special de copii, pot să vă spun că Ministerul Familiei a activat deja, prin intermediul direcțiilor de specialitate din teritoriu, în special în zona de nord, dar nu numai, și a pregătit specialiștii care sunt gata să ofere asistența de specialitate familiilor cu copii, dar, bineînțeles, și acolo unde este cazul, şi altor categorii de persoane vulnerabile. Există, în grupul de specialişti, angajaţi ai instituţiilor publice care au fost mobilizaţi într-o primă etapă pentru a gestona preluarea fluxului de refugiaţi din Ucraina. Mă gândesc acum la Poliţia de Frontieră, la Inspectoratul General pentru Imigrări, alte autorităţi locale mobilizate în acest sens. În acest grup de acţiune, de intervenţie, sunt mobilizaţi şi reprezentanţii Direcţiilor de Ocrotire a Copilului din teritoriu care să ofere, prin intermediul experienţei şi expertizei de care dispun, toată asistenţa necesară, sigur, împreună şi cu reprezentanţii societăţii civile şi a altor voluntari care, la rândul lor, sunt implicaţi deja în aceste lucruri.
Reporter: Sunt suficienţi angajaţi în acest domeniu sau e nevoie să fie trimişi oameni din alte zone?
Dan Cărbunaru: Este foarte important să fim pregătiţi pentru momentul în care aceste familii cu copii sau copiii care sunt împreună cu alţi copii, cu alţi părinţi, pentru că au fost şi astfel de situaţii, trebuie să fim pregătiţi pentru o astfel de situaţie. De aceea, nu doar în zona de graniţă, practic în întreaga ţară, angajaţii direcţiilor de profil sunt gata să intervină.
Aici este foarte important, ca şi cetăţenii ucraineni să aibă încredere că autorităţile române sunt gata să le vină în ajutor. Există, din această perspectivă, un dialog continuu care se poartă între autorităţile guvernamentale şi reprezentanţii ambasadei ucrainene, pentru că reprezintă interfaţa dintre aceşti cetăţeni, care sunt timp de 90 de zile fie pe teritoriul României, fie pe teritoriul altor state europene, au acest drept oferit de Acordul de asociere cu UE, de liberă şedere, şi este nevoie să existe un contact mijlocit - de ce nu? -, inclusiv prin intermediul ambasadei, tocmai pentru ca ei să cunoască unde să se adreseze şi, în funcţie de tipul de nevoie cu care se confruntă, cărei autorităţi să se adreseze. Aici este foarte important şi sprijinul pe care dvs. ni-l puteţi oferi, deoarece platforma Guvernului include nu doar acea formulă de colectare a ofertelor de sprijin pe care societatea civilă, companiile private, voluntarii sunt dispuşi să le ofere, dar există şi acel pachet de informare, sunt acele pliante care sunt deja în toate punctele de trecere a frontierei, în taberele de refugiaţi şi prin care oamenii sunt, în ucraineană şi engleză în principal, informaţi în legătură cu asistenţa pe care statul român o poate oferi, tipurile de servicii, fie ele medicale, fie sociale, date de contact, numere de telefon, acel QR cod care, odată fiind scanat, îi conduce pe refugiaţii ucraineni pe platforma guvernului unde li se oferă toate datele de contact suplimentare de care au nevoie. Aceste pachete de servicii sunt deja pregătite. Este foarte important ca informaţia să circule.
Sigur, sunt zeci de mii de oameni care se află în acest moment pe teritoriul României și cu ajutorul presei și cu efortul, evident, al autorităților guvernamentale, ei trebuie să știe că și fără să fi aplicat pentru acest mecanism de azil - sunt foarte puțini cei care au aplicat pentru acest lucru - ei beneficiază de serviciile pe care statul român este dispus și trebuie să le ofere în această situație, în special categoriilor vulnerabile, ne gândim acum la copii, toate familiile - le-aţi văzut - sunt în stare de şoc, au nevoie și de sprijin emoțional și de sprijin material, sunt psihologi mobilizați în acest sens, sunt oameni care știu să gestioneze o astfel de situație cu copiii, cu familiile lor.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Scuze dacă a mai fost abordat acest subiect, am lipsit la prima parte.
Dan Cărbunaru: Nicio problemă. Vă rog.
Reporter: Voiam să ştiu, în situația celor care vin din Ucraina și am înțeles că sunt multe astfel de situaţii, în care unii dintre ei ajung aici fară acte, spuneţi-ne încă o dată cum se ocupă autorităţile, dacă puteţi, ce se întâmplă mai departe cu ei.
Dan Cărbunaru: Sigur. Mulțumesc pentru această întrebare. Sunt oameni care vin dintr-o zonă de conflict, efectele agresiunii militare ruse în Ucraina sunt în plină desfășurare și, sigur, oamenii care ajung să intre în România sau să se prezinte la punctul de trecere a frontierei pot sau nu să aibă documentele la ei. Sunt situații în care cetățenii ucraineni care ajung, fie pe granița de nord, fie pe granița cu Republica Moldova, au pașapoarte biometrice și, potrivit legislației europene și naționale, implicit, au posibilitatea să intre și timp de 90 de zile să rămână în România sau să meargă în alt stat european, sunt mii care deja au trecut sau zeci de mii care au trecut fie către Bulgaria, fie către Ungaria. Chiar a fost nevoie pe frontiera de vest de o mobilizare a Poliției de Frontieră pentru a gestiona, la un moment, dat fluxul de cetățenii ucraineni, care se îndreptau către de vestul Europei, prin Ungaria, dar, în afara acestor categorii de cetățeni cu pașapoarte biometrice, există și cei care nu au pașaport biometric, care au un pașaport normal. În această situație, autoritățile sunt pregătite să emită viza necesară, care să îi ajute, alături de pașaport, să pătrundă pe teritoriul național și există și alte categorii de cetățeni ucraineni, care nu au un pașaport, dar au un document care îi poate ajuta să se identifice în fața autorităților și, de asemenea, inclusiv în aceste situații, identitatea lor este procesată și au acces pe teritoriul național. Cea de-a patra categorie de cetățeni sunt cei care nu au niciun document de identitate și, într-o astfel de situație, sigur că da, soluția pentru ei este să solicite azil în România, este singura procedură care le oferă simultan protecție și acces pe teritoriul României.
Reporter: Şi aş mai dori, dacă se poate, apropo de cei care solicită acest azil, un update - ştiu că ieri erau circa 770 de solicitanți de azil până la ora 17:00. Dacă aveți o actualizare a acestui număr până la această oră.
Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, cred că am astfel de date. Vă voi oferi acum datele disponibile pentru ora 8:00 de dimineață și o să mă refer la numărul total de cetățeni ucraineni care au intrat în România și situația lor de la debutul conflictului, respectiv 24 februarie.
Așadar, sunt 118.461 de cetățeni ucraineni care au intrat pe teritoriul României începând cu 24 februarie, dintre aceștia, 72.026 ieșind din țara noastră. Ca atare, sunt la acest moment, potrivit datelor centralizate de autoritățile române dimineață la ora 8:00, 46.435, din care în România, în acest moment, se află, aproximativ 18.000 de minori, diferența dintre 60.932 de minori - câți au intrat în total în România, mă refer acum la minori ucraineni, sub 18 ani așadar, care au intrat în România de la izbucnirea conflictului și agresiunea militară rusă din Ucraina, 39.000 intrând și 21.552 ieșind din țară. Așadar, la acest moment, ca să recapitulez, din cei 46.435 de cetățeni ucraineni care au intrat în România şi au rămas, 18.000 aproximativ sunt minori.
Reporter: Și aveţi şi un număr privind cei care au solicitat azilul?
Dan Cărbunaru: Da, desigur. Sunt 1.070 de cetățeni ucraineni care până dimineață la ora 8:00 solicitaseră protecția statului român prin formularea cererii de azil.
Reporter: Așadar, cei care nu au niciun fel de document rămân în țară. Bănuiesc că se depune o declarație, pe propria răspundere, de declarare a identității, dar nu pot trece mai departe și trebuie să rămână la noi în țară în baza acestei solicitari...
Dan Cărbunaru: Activarea procedurii de azil reprezintă simultan o responsabilitate asumată de statul român, din perspectiva protecției lor, și o responsabilitate din partea lor de a rămâne sub protecția statului român pe perioada azilului. Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc foarte mult și vă doresc multă sănătate!