Guvernul României



Luni, 23 Mai

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 23 mai


Galerie foto

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor, bine v-am regăsit la început de săptămână, după ședința de guvern care doar ce s-a încheiat. O zi în care, la Palatul Victoria, a avut loc și un eveniment important legat de raportul OCDE privind funcționarea sistemului de licențiere în România pentru companii, parte a efortului Guvernului de a face pași cât mai rapizi, astfel încât România să devină membră a uneia dintre cele mai puternice organizații economice din lume. În orice caz, una care polarizează majoritatea investițiilor străine la nivel global.
Alături de mine se află domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, domnul Marcel Boloș, deoarece astăzi, în cadrul ședinței de guvern, a fost adoptată o hotărâre importantă care se înscrie în eforturile Guvernului de a atinge toate țintele și jaloanele asumate prin intermediul PNRR. Tot astăzi la guvern, ca să închid aici introducerea domnului ministru, a avut loc și Comitetul interministerial pentru funcționarea PNRR, implementarea sa în România. Domnule ministru, vă rog!
Marcel Boloș: Bun ziua! Într-adevăr, suntem în perioada în care pregătim temeinic cererea de plată numărul 1 pentru Programul Național Redresare și Reziliență. Aceasta are o valoare de 3 miliarde de euro și, pentru a o putea depune, cererea de plată, trebuie îndeplinite trei condiții și anume: prima este cea referitoare la aranjamentele operaționale ale Planului Național de Redresare și Reziliență, respectiv a mecanismelor intermediare de verificare a jaloanelor și țintelor pe care le avem de derulat împreună cu Comisia Europeană. Acest document a fost semnat și transmis la Comisia Europeană, pentru că este un angajament din partea României și a Comisiei Europene. Apoi al doilea sau a doua condiție pe care o avem de îndeplinit este cea referitoare la sistemul de management și control și, din acest punct de vedere, suntem în etapa de conciliere cu autoritatea de audit a problematicilor referitoare la sistemul de management și control al PNRR-ului; și a treia condiție este cea referitoare la milestone-uri, respectiv jaloane și ținte care trebuie să fie încărcate în platforma oficială a Comisiei Europene, pentru ca să putem să depunem în mod oficial cererea de plată numărul 1, iar din acest punct de vedere, într-adevăr, o componentă a ceea ce înseamnă condiții pentru auditul de sistem este și cea referitoare la organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și al Fondurilor Europene.
Trebuie să vă spun câteva cuvinte pentru contextualizare. Dacă în perioada de programare 2014-2020, am avut un buget de 24 de miliarde de euro pe care l-am gestionat cu 1407 funcționari, acum bugetul pe care îl gestionează Ministerul Investițiilor și al Proiectelor Europene este de 96 de miliarde de euro. Asta înseamnă de trei ori creștere a bugetului și am propus o creștere a numărului de personal implicat în gestionarea bugetului pe care l-am menționat, respectiv numărul de posturi în cadrul organigramei, structurii organizatorice aprobat de către Guvern, este de 1943. E de fapt numărul de posturi cu care vom gestiona cele 96 de miliarde de euro, deci un buget de trei ori mai mare și o creștere a numărului de personal cu aproximativ 30%. Trebuie să vă spun că cerințele acestea, care țin de Politica de Coeziune, dar și Planul Naţional de Redresare și Reziliență, impun ca fiecare din bugetele menționate să aibă la bază un sistem de management și control, respectiv dacă fiecare program operațional are un sistem de management și control, la fel și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă are, de asemenea, un sistem de management și control specific, încât funcțiile care privesc sistemul de management și control de la evaluare, contractare, monitorizare proiecte, nereguli, verificare achiziții publice, toate acestea trebuie să fie asigurate prin operaționalizarea structurilor organizatorice, în caz contrar România riscă ca plățile sau programele operaționale sau - de ce nu? - chiar întreruperea programelor operaționale; e dreptul Comisiei de a solicita acest lucru, în situația în care aceste sisteme de management și control nu funcționează conform cerințelor și standardelor Uniunii Europene.
De asemenea, trebuie să vă menționez faptul că sunt trei programe operaționale care sunt specifice Politicii de Coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, discutăm de Programul Operațional de Sănătate, Programul Operațional Tranziție Justă și Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Acestea trebuie, cum spuneam, să aibă în spate sistemele de management și control impuse de regulamentele Comisiei Europene, operaționalizarea lor este obligatorie, nerespectarea cerințelor sistemului de management și control al acestor programe operaționale atrage după sine suspendarea, întreruperea sau blocarea banilor alocați României.
Așadar, este, dacă vreți, o responsabilitate pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene o are în această perioadă de a asigura şi gestiona cei 96 de miliarde de euro. Să nu uităm că România se dezvoltă prin intermediul investițiilor, iar aceste investiții, în mare parte, sunt asigurate din fonduri externe nerambursabile. Așadar, responsabilitatea noastră, dar și volumul imens de muncă pe care îl desfășurăm în această perioadă, atât pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul 1, dar şi viitoarele cereri de plată pe care le vom formula ca să atragem banii din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, dar și Politica de Coeziune, ceea ce înseamnă perioada de programare 2021-2027, impun ca să luăm aceste măsuri încât structurile organizatorice să fie operaționale.
Şi am să vă dau exemplul Politicii de Coeziune, unde România are 30,4 miliarde euro grant și 13 miliarde de euro este cofinanțarea națională, deci iată cum numai un astfel de buget alocat României este, dacă vreți, o responsabilitate imensă. Ceea ce, cred eu, că trebuie să avem în vedere, este această răspundere pe care o avem pentru implementarea proiectelor și mai ales pentru atragerea de investiții la nivel național. România nu se poate dezvolta fără aceste investiții și tocmai de aceea tot ceea ce înseamnă responsabilitate în implementarea fondurilor trebuie să o asigurăm în conformitate cu regulamentele Comisiei Europene. Vă mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu. Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru Marcel Boloș.
Reporter: Bună ziua! Aţi spus astăzi, la o conferință, că sunt ceva întârzieri sau au fost și că s-au repetat și greșelile din trecut în ceea ce priveşte...
Marcel Boloş: Întârzierile la care m-am referit astăzi în conferinţa de presă sunt cele care privesc negocierea cu Comisia Europeană pentru Politica de Coeziune.  Să ne aducem aminte că am început negocierile în septembrie 2019 pentru perioada de programare 2021-2027 și desigur că noi puteam fi, ca Grecia, ca alte țări care acum și-au aprobat acordul de parteneriat și își depun programele operaționale pentru a accesa bani europeni. Este vorba despre aceste întârzieri pe care le avem de fiecare dată și care au un impact negativ pe ceea ce înseamnă implementarea proiectelor. Uitaţi-vă la politica de coeziune din perioada de programare 2014-2020 - suntem în risc de decomitere cu o sumă de peste 10 miliarde de euro. Care este cauza? Am început aceste negocieri foarte târziu, pregătirea de proiecte, dacă vă aduceţi aminte, am început-o în 2016, deci aproape la doi-trei ani distanță după ce a început perioada de programare, și acum suntem în căutare de soluții, ceea ce nu este corect pentru dezvoltarea României, pentru că, dacă am avea capacitatea aceasta de a ne mobiliza la momentul potrivit, am fi astăzi în situația în care am discuta despre implementarea proiectelor de infrastructură, care sunt mult mai sănătoase pentru dezvoltarea României decât soluțiile acestea pe care încercăm să le identificăm ca să nu pierdem banii.
Reporter: Și acum, dacă vorbim de calendarul acela de îndeplinire a jaloanelor, este respectat sau mai sunt întârzieri?
Marcel Boloş: Dacă discutăm despre cererea de plată numărul 1, mai avem doar cerințe care țin de concilierea cu Autoritatea de Audit. Din punct de vedere al milestone-urilor şi al jaloanelor şi al ţintelor, acelea sunt în întregime încheiate și astăzi au fost încărcate în platforma Phoenix a Comisiei Europene, iar ceea ce vedeți acum că avem ca măsuri sunt rezultatul activității de conciliere cu Autoritatea de Audit. Termenul este 31 mai, așa cum am promis, suma este de 3 miliarde de euro și ne ținem de această promisiune.  
Reporter: Şi dacă vorbim de suma aceea pe care am primit-o deja, de prefinanțare, am putut sau nu am putut până acum să cheltuim acei bani, dar....
Marcel Boloş: Nu am putut să cheltuim din cauză că nu am avut sistemul de management și control operațional, deci a trebuit să facem posibilă operaționalizarea Planului Național... de fapt, să avem structurile organizatorice funcționale, pe de o parte. Pe de altă parte, de când am preluat mandatul, am inițiat două lucruri: 1. apelurile de proiecte în urma cărora vin cererile de plată, ca să putem folosi prefinanțarea care astăzi se găsește în cont; 2. am inventariat proiectele mari de infrastructură, care sunt condiție pentru milestone în 2026, dar care generează plăți prealabile, pentru că nu putem.... Noi avem, spre exemplu, în PNRR, 419 km de autostradă, dar noi nu putem să stăm să așteptăm să vină milestone-ul acela și noi să nu avem nimic făcut. Pentru că un proiect de autostradă, ca să înceapă să fie făcute plăți, îți trebuie trei ani înainte să fii pro-activ și din acest punct de vedere, cum am spus, am inventariat aceste milestone-uri care sunt de complexitate ridicată. Şi voi propune, în perioada următoare, măsuri de monitorizare specială a acestor proiecte de infrastructură, acestor milestone-uri de infrastructură complexe, tocmai pentru ca România să nu fie în situația în care are aceste jaloane de îndeplinit și nu este în măsură, după aceea, să le îndeplinească, şi mai mult și mai rău, să avem fondurile suspendate din acest punct de vedere.
Reporter: Deci a fost aici o mică întârziere pentru accesarea acestei prefinanțări.
Marcel Boloș: Da. Accesarea prefinanțării, v-am spus și spun cu toată sinceritatea și deschiderea că sunt țări care s-au organizat mai bine din acest punct de vedere și, pe măsură ce au intrat prefinanțările în cont, au avut proiectele pregătite și au putut să și facă plăți. Comisia Europeană, din banii pe care ni i-a virat, ne lasă să facem aceste plăți care sunt extrem de necesare pentru începerea proiectelor, pentru că, în caz contrar, România ar trebui să se împrumute pentru a asigura disponibilul de bani necesar în vederea implementării proiectelor. Deci este un mare lucru că avem acces la acești bani, ca urmare a acestor jaloane pe care le avem de îndeplinit, numai că trebuie să avem și capacitatea necesară pentru ca, prin apelurile de proiecte pe care le lansăm, dar și prin implementarea proiectelor de infrastructură pe care le avem - v-am dat exemplul autostrăzilor sau exemplul investițiilor în linia de cale ferată sau alte asemenea proiecte de infrastructură, rețele de apă, canalizare - toate acestea sunt generatoare de plăți și din acești bani trebuie să ne mobilizăm ca să le susținem în vederea implementării. O să mai dureze puțin, dar o să intrăm într-o stare de normalitate. E un lucru pe care, nemaiparcurgându-l, nemaiavând această experiență de lucru cu milestone-uri și cu ținte, sigur că apar acestea așa-zise întârzieri de plată.
Reporter: Şi o singură întrebare mai am, referitoare la calendarul pentru perioada următoare, deci durează două luni până Comisia ne va aproba cererea de plată.
Marcel Boloş: Comisia are cam două luni are la dispoziție...
Reporter: ... /.../ 10 miliarde ar urma să punem primim până la finalul anului.
Marcel Boloş: Așa este. Deci sunt două luni pe care Comisia le are la dispoziție, după depunerea cererii de plată, perioadă în care mai poate solicita alte informații suplimentare pe care le dorește cu privire la milestone-urile și țintele pe care le avem de îndeplinit. Deci e o perioadă de dialog, dacă vreți, continuu. După ce ai jalonul îndeplinit, ei pot să solicite aceste informații suplimentare atât pe perioada de până la depunerea cererii de plată, cât și ulterior, până la efectuarea plăților, Nu este decât o materializare a parteneriatului deschis pe care îl avem cu Comisia Europeană și care se derulează pe tot parcursul implementării PNRR-ului.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru.
Marcel Boloş: Bună ziua!
Reporter: Eu, ca să fiu sigură că am înțeles, vă întreb un pic mai clar, să ne spuneți, deci suntem aproape în luna iunie, noi prima tranșă din PNRR am primit-o undeva în decembrie, dacă nu mă înșel, apoi anul acesta două, avem două până acum și nu am cheltuit niciun leu?
Marcel Boloş: Da, am spus acest lucru, că nu am cheltuit bani din prefinanțare, dar motivul vi l-am menționat care este: nu am avut operaționalizate aceste structuri organizatorice necesare implementării PNRR-ului, iar acest demers se derulează în aceste zile și se fac eforturi în acest sens și e firesc. Accesul la acești bani este asigurat după regulile europene, respectiv momentul în care ai asigurată funcția de evaluare, funcția de contractare, autorizare și plată de cheltuieli, toate acestea, toate aceste structuri organizatorice apoi permit accesul la bani, dar nu este suficient doar operaționalizarea aceasta a structurilor organizatorice, este nevoie de generarea acelor proiecte care produc plăți din prefinanțare. Am dat exemplul apelurilor de proiecte, dau exemplul proiectelor de infrastructură, indiferent de natura acestora, proiectelor care țin de fondul de modernizare locală. Deci toate acele, dacă vreți, apeluri de proiecte unde beneficiari sunt autorități locale sau mediul de afaceri și care, pentru implementarea proiectelor, au nevoie de lichidități.
Reporter: Şi concret, spuneți că zilele acestea se operaționalizează. Cam când am putea să vedem primele viramente, să zic așa, primi banii scoși de la BNR?
Marcel Boloş: Deci aici deja sunt proiectele, cum spuneam, cele care sunt gata de efectuare a plăților și acestea, de regulă, se întâmplă după ce se încheie contractele de finanțare. E posibil să mai avem o perioadă de timp necesară pentru ca să încheiem contractele de finanțare cu beneficiarii de fonduri din PNRR și apoi să avem plățile. Eu spun că marele lucru pe care Guvernul României l-a făcut până acum este ca să avem acest buffer, acest disponibil la dispoziție pentru ca mai apoi să nu apară sincope la momentul la care începe implementarea proiectelor. Este un mare lucru pentru ceea ce înseamnă gestionarea fondurilor în cadrul PNRR-ului.
Reporter: Voiam să vă întreb și despre angajările pe care le-ați anunțat astăzi? Pe ce perioadă sunt? Nu ştiu dacă scrie în ordonanţă...
Marcel Boloş: Mecanismul de redresare și reziliență este până pe 31 august 2026. Deci, așa cum am contextualizat, de la 24 de miliarde gestionate cu 1.407 angajați...
Reporter: Deci pe termen limitat sunt angajați...
Marcel Boloş: Aş vrea să fiu foarte bine înțeles, ca să nu apară informații eronate în spațiul public, pentru că, de la 24 de miliarde buget gestionat cu 1.407 angajați, astăzi avem 96 de miliarde de euro de gestionat cu 1.943 de oameni, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 30%. Nu am crescut numărul de personal de trei ori cât era bugetul, ci am păstrat o limită de rezonabilitate. Or, toate aceste calcule și acest număr de personal trebuie să corespundă cu cerințele pe care le are... sau funcțiile sistemului de management și control - încerc să explic în termeni foarte simpli - adică, dacă nu poți să îți derulezi, spre exemplu, activitatea de evaluare a proiectelor, pentru că nu ai oamenii angajați, Comisia Europeană are dreptul de suspendare a programelor și nu lasă ca banii să fie folosiți fără structurile organizatorice corespunzătoare. Deci lucrul acesta era de neevitat pentru oricine este de bună credință și înțelege cum se derulează lucrurile și nu puteam să îmi asum riscul ca structurile acestea să nu funcționeze şi să blocăm 96 de miliarde de euro ai României. Doi - să nu uităm că PNRR-ul nu are cofinanțare. Deci asta presupune că sută la sută din cheltuielile pe care le cerem se decontează de la comisie, spre deosebire de politica de coeziune unde 15% trebuie să pui cofinanțare. Or, din acest punct de vedere faptul că statul român cheltuie cu aceste structuri organizatorice pe care le are în cadrul PNRR-ului o sumă nesemnificativ de mică raportat la 29 de miliarde de euro mi, se pare că este un efort foarte mic în raport de avantajele foarte mari pe care le avem, acelea de gestionare a unui portofoliu de investiții. România, așa cum am spus, poate să crească numai prin investiții, iar fondurile europene sunt şansa unică pe care o avem.
Reporter: Despre încă un subiect, ultima întrebare, despre care am mai discutat noi cu dumneavoastră: voucherele pentru persoanele vulnerabile. Şeful Poștei Române spune că i-ar trebui cam două luni, de principiu, să le distribuie. Ştiu că și dumneavoastră ați sesizat acum câteva săptămâni că o să fie totuşi o chestie de durată...
Marcel Boloş: Am anunţat că tranșa întâi se va derula prin distribuirea acestor vouchere pe o perioadă cuprinsă între luna iunie și iulie, dar asta noi încercăm, ca în luna iunie să fie distribuite marea majoritate a acestor vouchere și ce rămâne, în prima parte din luna iulie. Îi asigur pe toți beneficiarii că își vor primi drepturile...
Reporter: Deci până la final de iulie, nu?
Marcel Boloş: În cel mai rău caz se întâmplă acest lucru, dar să nu uitați că avem aproape trei milioane de vouchere de distribuit, că acest volum este imens, dar aceasta nu ne scutește ca să nu ajungă voucherele în timpul pe care îl avem la dispoziție, respectiv luna iunie şi iulie și, vă spun, restul care va rămâne la sfârșit de luna iunie, ne mobilizăm astfel încât în prima parte a lunii iulie, toată lumea să aibă aceste vouchere distribuite.
Reporter: ...și banii pe card!
Marcel Boloș: ... și banii, da! Deci după fiecare tranșă de distribuire, am planificat decadal, adică voucherele care se distribuie până în data de 10 iunie, se vor încărca... deci avem deschiderea de credite bugetare, mecanismul specific de plată a banilor, care presupune deschiderea de credite bugetare și apoi viramentul pe care îl face unitatea emitentă la, vă daţi seama, milioanele de beneficiari pe care i-am menționat. Și e posibil să le ia două-trei zile. Deci decalajul între data la care, să zicem, e distribuit cardul, am luat decadal, cele până în data de 10, o să încercăm să încărcăm până în 15 iunie cardurile, dar nu aș vrea să avansez termene, aș vrea să le discut încă o dată cu emitenții de carduri, pentru că munca lor este cea mai grea, aceea de a întocmi ordinele de plată pentru fiecare din beneficiarii de pe listă. Dar, repet, îi asigur pe toți beneficiarii de vouchere că vor avea... tranșele se vor plăti conform celor restabilite și anunțate potrivit programului de măsuri economico-sociale.
Reporter: Bună ziua! Eu aş continua puțin întrebarea colegei mele și v-aş întreba, în contextul în care directorul Poștei Române vorbea chiar de luna august în care voucherele să ajungă...
Marcel Boloș: Eu nu știu ce a declarat directorul Poștei Române. Eu știu realitatea, și anume că avem o convenție inclusiv încheiată cu Poșta Română și că are acest termen la dispoziție, pe care trebuie să îl respecte, pentru că are o convenție, termene şi noi îi plătim aceste servicii. Deci se va mobiliza încât să-şi respecte Convenția pe care a încheiat-o.
Reporter: În acest context, vă întreb pentru că știu că urmează și o discuție în coaliție. L-am văzut și pe liderul Partidului Social Democrat fiind nemulțumit de declarația directorului Poștei și de aia voiam să vă întreb, dacă aţi avut o discuţie...?
Marcel Boloș: Nu pot să...vă daţi seama, nu este în coordonarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Poșta Română, dar vă pot spune că avem această convenție semnată și un termen asumat și va trebui să îl respecte. Dar tranșa 1 este, să zicem, cea mai dificilă, după care tranșele 2, 3 și 4 - se rezumă doar la a încărca cardurile cu bani. Deci va fi mult mai ușor. De aceea fac apel la beneficiarii de vouchere sociale, apel în sensul în care, dacă vor apărea aceste sincope, să le sesizeze din timp și noi încercăm să fim operativi.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Aş adaugă faptul că aceste vouchere sunt gândite ca un pachet complementar la sprijinul pe care statul român îl asigură cetățenilor vulnerabili, în special în această perioadă și în legătură cu apelurile pe care, în cadrul PNRR, România deja a început să le lanseze, sunt 6 deja, dintre cele 60 alocate în acest an, lansate la Ministerul Energiei, la Ministerul Dezvoltării, la ministerul pe care îl conduce domnul ministru Marcel Boloș - valoarea totală a apelurilor lansate de România în acest an urmând să fie de 12,5 miliarde de euro. Mulțumesc încă o dată pentru prezență, dumneavoastră domnule ministru, pentru amabilitatea cu care ați dat toate detaliile solicitate. O zi bună tuturor!