Guvernul României



Joi, 30 Decembrie

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 30 decembrie


Galerie foto

[Check against delivery] 

Dan Carbunaru: Bună ziua! Bine v-am găsit. În urmă cu puțin timp s-a încheiat ședința de guvern, în care unele dintre cele mai importante elemente discutate și aprobate au vizat atingerea țintelor și jaloanelor pe care România trebuia să le atingă în cadrul Programului Naţional de Redresare și Reziliență, ținte asumate pentru trimestrul IV al acestui an. Voi prezenta detaliile acestor ținte și jaloane atinse, cu ajutorul ministerului responsabil de urmărirea acestora și implementarea lor, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, mai exact, domnul ministru Dan Vîlceanu. 
De asemenea, alături de mine se va afla și ministrul Educației, domnul profesor Sorin Cîmpeanu. Domnia sa vă va prezenta unul dintre elementele cheie legate de implementarea PNRR, care țin de educație și de "România Educată".
Câteva detalii legate de o serie de acte normative, alături de cele la care mă refeream mai devreme, privind PNRR, aprobate astăzi în ședința de guvern; spuneam, aprobarea Programului național pentru reducerea abandonului școlar, dl ministru Cîmpeanu va oferi imediat detalii. De asemenea, hotărâre privind aprobarea Programului de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată a fluxurilor de transport călători și marfă. Este vorba de îndeplinirea cu succes a obiectivelor de reformă asumate prin PNRR privind creșterea traficului feroviar cu cel puțin 25% până în 2026. 
De asemenea, avem hotărâri care vizează o serie întreagă de exproprieri necesare pentru buna derulare a lucrărilor de infrastructură, ordonanță de urgență privind modificarea și completarea legii privind serviciul de alimentare cu apă și de canalizare. România are la dispoziție, în anii următori, prin PNRR, aproape 1 miliard de euro; 968 de milioane, mai exact, pentru managementul sustenabil al sectorului de apă şi apă uzată, pentru a creşte accesul cetăţenilor la servicii de alimentare cu apă şi canalizare. 
O să vă stau la dispoziție, dacă doriți, cu detalii legate și de celelalte alte acte normative. Dar pentru că mare parte dintre ele, după cum vă spuneam, fac parte din prioritățile asumate de România și anunțate public în repetate rânduri de către premierul Nicolae Ciucă în legătură cu determinarea României de a finaliza angajamentele asumate în cadrul PNRR, pentru trimestrul 4 al acestui an, o să îl rog să vină alături de mine pe domnul profesor Sorin Cîmpeanu, un rol important în atingerea acestor ținte și jaloane, domnule profesor și o să vă rog să prezentați detalii legate de soluțiile pentru abandonul școlar.
Sorin Cîmpeanu: Bună ziua! Vă mulțumesc! Da, cred că nici unul dintre obiectivele din PNRR nu se pot realiza în absența educației. Hotărârea de guvern adoptată astăzi este extrem de importantă pentru că vizează un obiectiv major al proiectului "România educată" - reducerea abandonului școlar. În condițiile în care România și-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% abandon școlar, prag pe care, din păcate, nu l-a atins, pentru că rata de părăsire a școlii, în anul 2020, a fost de 15,6%, reducerea abandonului școlar este un element esențial, cu atât mai mult cu cât, urmare a crizei sanitare, acest fenomen de abandon școlar înregistrează tendințe de creștere, în loc să înregistreze, așa cum ne-am asumat, scăderi ale cifrelor care și așa sunt foarte mari și ne poziționează pe ultimele locuri din Europa, din această perspectivă. Din acest motiv, hotărârea de guvern de astăzi este extrem de importantă. Ea va beneficia de o finanțare de 543 de milioane de euro. Este o componentă nerambursabilă din PNRR. El va trebui să fie implementat cât mai rapid posibil, acest program național de reducere a abandonului școlar. În acest sens, din perspectivă formală, este îndeplinit jalonul cu numărul 462, componenta 15, componenta educație, Reforma 3, este vorba de reforma școlilor pentru reducerea abandonului școlar, Investiția 4. 
Tot în această seară am trimis la Monitorul Oficial ordinul de ministru pentru implementarea MATE, mecanismul de avertizare timpurie în educație. Ambele documente, hotărârea de guvern și ordinul de ministru vor fi publicate în Monitorul Oficial, de astăzi. Am trimis, de asemenea, și lista celor 3.235 de școli identificate ca fiind eligibile, în sensul în care, din păcate, au cel mai mare risc de abandon școlar. Din aceste 3.235 de școli care vor fi publicate astăzi în Monitorul Oficial, la începutul anului 2022, vom selecta cel puțin 2.500 de școli care se află în risc de abandon școlar cu gradul cel mai ridicat. Până în luna martie, minim 750 de școli din aceste 2.500 de școli care vor fi identificate pentru finanțare, vor trebui să primească deja finanțare și programul să fie demarat. Este vorba de un program integrat care asigură granturi în valoare de până la 200.000 de euro pentru fiecare din aceste școli. Precizez că este vorba de școli cu număr  redus de elevi, precizez că este vorba de școli din mediul rural, acolo unde, vizavi de datele pe care vi le-am prezentat, 15% media națională, dar în mediul rural, rata de abandon școlar pentru 2020 a fost de 26%, drept urmare trei sferturi din aceste școli sunt școli din mediul rural care vor beneficia de prioritate în acordarea acestor granturi. Este vorba de intervenții, nu numai din perspectiva acțiunilor remediale, din perspectiva oferirii unor oportunități care ar fi în premieră pentru școlile din mediul rural, este vorba de acces prin platformă online la predarea făcute de cei mai buni profesori din România, se pot acorda și forme de sprijin material - este vorba de achiziția de material sportiv, de echipamente IT, de multe alte lucruri care lipsesc celor din mediul rural și care ar putea să îi determine să nu părăsească școala. 
Un alt obiectiv, care sprijină obiectivul principal, este acela al promovării la examenul de evaluare națională și al tranziției de la gimnaziu către liceu. Toate aceste școli, 3.235 de școli care sunt eligibile, sunt școli pe nivel primar și nivel gimnazial. De partea de învățământ liceal se ocupă programul ROSE - Romania Secondary Education. Deci, este un program care, dacă va fi aplicat așa cum ne dorim, va fi poate, pentru prima oară când vom resimți efecte majore care se vor traduce în reducerea ratei de abandon școlar în aceste școli care vor beneficia de finanțare. Peste granturile de maximum 200.000 de euro, este vorba și de formarea a 45.000 de cadre didactice din perspectiva abandonului școlar, pentru a fi sensibilizați colegii noștri profesori, la elementele care generează abandonul școlar. Sunt, așa cum vă spuneam, acțiuni integrate și ne punem mari speranțe că acest program își va atinge obiectivele. 
În același timp, cu ordinul de ministru, pe care am spus că l-am trimis la Monitorul Oficial în această seară, am mai semnat două ordine de ministru - Ministerul Educației. Este vorba de ordinul de ministru prin care, după 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii 1, a fost finalizat procesul de evaluare a școlilor doctorale - este vorba de 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat, Academia Română, plus 47 de universități de stat, plus două universități private. În aceste 50 de instituții se organizează studiul universitare de doctorat. Există cinci instituții care nu au fost evaluate, patru dintre ele nu au mai dorit să organizeze, să depună dosar de evaluare, au renunțat la organizarea studiilor doctorale, iar cea de-a cincea a optat pentru o evaluare de către o agenție străină. În cele 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat funcționează 189 de școli doctorale, în aceste 189 de școli doctorale, funcționează 398 de domenii de doctorat. Dintre acestea, 35 de domenii de doctorat care funcționează în 16 universități au primit acreditare condiționată, sub rezerva evaluării după maximum un an de zile. Din cele 363 de domenii de doctorat care au primit acreditare conform metodologiei, un număr de 73 de domenii de doctorat care funcționează în 35 de universități, de asemenea, urmează să fie evaluate după o perioadă de trei ani în vederea îndeplinirii tuturor indicatorilor de calitate. 
O precizare importantă - România este în acest fel cel de-al 15-lea stat din aria europeană a învățământului superior, care realizează o evaluare a studii universitare de doctorat. Doar 15 din 49 de state au făcut acest lucru. Evaluarea a cuprins și indicatori ce țin de etica și integritate academică. Este un mesaj important pe care România îl dă din această perspectivă. 
Un alt ordin de ministru este mult așteptat, l-am semnat, de asemenea: după o perioadă de întrerupere de doi ani a tuturor olimpiadelor și concursurilor școlare internaționale am semnat în această seară ordinul de ministru prin care aceste olimpiade și concursuri școlare pot fi reluate. Este vorba de un număr de 76 de olimpiade și concursuri internaționale, la care se adaugă 34 de olimpiade și concursuri naționale recunoscute de Ministerul Educației. Sunt două anexe. În prima anexă sunt cele care sunt și finanțate de către Ministerul Educației. De asemenea, elemente de noutate, alături de olimpiadele clasice de matematică, chimie, fizică, am introdus anul acesta recunoașterea pentru olimpiadele de robotică, pentru olimpiadele de creativitate și de inovare. Consider că este un lucru important, Ministerul Educației va susține inclusiv financiar organizarea acestor olimpiade și concursuri. 
Mai mult decât atât, avem în vedere, pe baza experienței acumulate pe parcursul crizei sanitare, și posibilitatea de organizare a acestor olimpiade și concursuri în format online, dacă situația o va impune, deci acest lucru este o garanție că Ministerul Educaţiei va susține, indiferent de evoluția situației, derularea acestor olimpiade și concursuri școlare. Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! Dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al educației, vă rog.
Reporter: Aș vrea să vă întreb ce vor putea face școlile cu granturile de până la 200.000 de euro, în ce pot investi banii?
Sorin Cîmpeanu: Este vorba de finanțarea activităților remediale, este vorba de finanțarea unor activități extracurriculare. Spre exemplu, copiii din aceste școli pot participa la tabere, pot participa la tot felul de evenimente care vor fi eligibile din acest proiect. Este vorba de achiziția de echipament sportiv, echipament IT și chiar de, nu știu, elemente vestimentare, deci am spus că este posibil un sprijin material direct, în beneficiul elevilor și al familiilor acestora. De asemenea, este vorba de finanțarea activităților de mediere școlară, activități care sunt foarte importante pentru aceste școli. Este vorba de finanțarea activităților de asistență psihopedagogică suplimentară, necesară după toată această perioadă, cu atât mai mult în aceste medii în care avem de-a face cu comunități dezavantajate, în care avem de-a face cu elevii cu cerințe educaționale speciale.
Reporter: De multe ori, copiii nu vin la școală din motive destul de simple, n-au mâncare, rechizite și n-au transport. Vă ocupați și de aceste lucruri?
Sorin Cîmpeanu: Toate aceste activități vor fi eligibile în limita acestei sume de 200.000 de euro. Este o sumă generoasă, având în vedere că numărul mediu de elevi din aceste școli este de 100 - 128 de elevi per școală. În plus, este vorba de finanțarea separată, peste limita de 200.000 de euro, a formării cadrelor didactice, pentru a şti să intervină în aceste situații care presupun un risc ridicat de abandon școlar.
Reporter: Aș vrea să știu şi care este părerea dumneavoastră vizavi de certificatul verde la locul de muncă? Cum credeți că vor reacționa profesorii, dacă va fi adoptat cândva?
Sorin Cîmpeanu: Nu emit supoziţii. Este o decizie a guvernului. În funcţie de decizia guvernului vă voi anunța și care este nivelul de impact în sistemul de educație.
Reporter: Dar aţi fi de acord cu adoptarea certificatului verde?
Sorin Cîmpeanu: Sunt de acord cu orice fel de măsuri care fac în așa fel încât școala să se poate derula cu prezență fizică, pentru că digitalizarea este un obiectiv major pentru sistemul de educație din România, este un obiectiv major pentru sistemul de educaţie din orice stat al lumii, dar niciun stat al lumii, în acest moment, nu poate spune că sunt îndeplinite cele  cinci condiţii de bază: disponibilitate generalizată echipamente, conectivitate generalizată - cel de-al doilea -, formarea tuturor cadrelor didactice din perspectiva pedagogiei digital - al treilea -, conţinut digital pentru toate disciplinele adaptat fiecărui nivel de studiu - al patrulea -, şi platforme dedicate pentru evaluare în cazul predării online. Aceste condiţii nu sunt îndeplinite simultan în niciun stat al lumii şi nici în România. Până le vom îndeplini este nevoie de prezenţă fizică. Pentru prezenţă fizică e nevoie de siguranţă sanitară în şcoli. Pentru siguranţă sanitară în şcoli este nevoie de vaccinare, de testare şi de respectarea tuturor regulilor de protecţie sanitară. 
Reporter: Acum aveţi idee cam cât la sută din cadrele din învăţământ sunt vaccinate?
Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc foarte mult pentru această întrebare. Deci la ultima interogare a sistemului de educaţie, gradul de vaccinare a personalului din învăţământ era demult peste 70%. Carevasăzică,  în învăţământ avem mai mult decât dublul mediei naţionale din perspectiva vaccinării, deci avem cadre didactice și personal responsabil pentru activitatea de învățământ.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc! Dacă îmi permiteţi, aş adăuga aici întâlnirea pe care...
Sorin Cîmpeanu: Avem un număr important de școli în care gradul de vaccinare este de sută la sută. Instituțiile de învățământ și unitățile școlare sunt singurele instituții din România în care avem gradul de vaccinare pe fiecare școală în parte.
Sorin Cîmpeanu: Vă mulţumesc!
Dan Cărbunaru: În privinţa măsurilor, chiar astăzi, primul-ministru, alături de ministrul sănătății, a avut o întâlnire cu reprezentanții medicilor de familie din România, Colegiului Medicilor din România, tocmai pentru a așeza cele mai bune măsuri în gestionarea pandemiei. Cu această ocazie, chiar reprezentanții medicilor de familie spuneau că peste 90% dintre ei deja sunt vaccinați și chiar erau dispuși să facă în continuare apel către români să se vaccineze. Peste un milion de cetățeni români deja sunt vaccinați în locațiile în care se află medicii de familie și, cu această ocazie, de asemenea, s-au și prezentat noile măsuri pe care Ministerul Sănătății le are în vedere, noile protocoale de tratament și încercarea de a aduce cât mai aproape de domiciliul cetățenilor accesul la servicii medicale de calitate, inclusiv prin intermediul medicilor de familie. Alte întrebări, vă rog, pentru domnul ministru al educaţiei. 
Reporter: Voiam să vă întreb care este ținta, cum spuneați că ați avut o țintă de 11% abandon și cu infuzia aceasta de capital, cât vreți să reduceți și la ce rată vreți să ajungeți?
Sorin Cîmpeanu: Ţinta de reducere a abandonului școlar pentru anul 2030 este de 9%. Este o țintă dificil de atins, dar prin buna funcționare a acestui Program național pentru reducerea abandonului școlar, ea este posibilă. Este, însă, foarte dificil, pentru că, încă o dată, măsurile trebuie să fie integrate și țin, în ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare a României.
Reporter: Despre reluarea olimpiadelor, voiam să vă întreb cam când o să se reia, având în vedere că luna viitoare ne așteptăm la valul 5. În anul ăsta universitar sau în anul viitor școlar?
Sorin Cîmpeanu: Întotdeauna olimpiadele internaționale au început în primăvara fiecărui an. Deci, am spus, după doi ani de întrerupere, 2019 - 2020, 2020 - 2021, în primăvara anului 2022 va fi reluată activitatea competițională la nivelul olimpiadelor și concursurilor școlare.
Reporter: Şi o ultimă întrebare legată de online. Elevii o să stea acasă sau o să fie conectaţi de la şcoli, ca să se evite, ştiu eu, orice...
Sorin Cîmpeanu: Îmi permiteți să cer precizări?
Reporter: Aţi spus că să participe elevii online la olimpiade.
Sorin Cîmpeanu: Este vorba de faptul că mai multe olimpiade internaționale s-au derulat, în acest an școlar care s-a încheiat, în sistem online. Deci este nevoie ca și România să se racordeze acestei practici internaționale, pentru a oferi şansa elevilor români să participe la aceste olimpiade și concursuri internaționale.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte întrebări pentru dl ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, vă mulţumesc încă o dată, dle ministru, și îl rog pe dl ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, dl ministru Dan Vîlceanu, să ni se alăture. În ultimele săptămâni, prezența domniei sale a devenit o obișnuință la briefingurile de după ședința de guvern, pentru că a fost un efort susținut pentru a reuși să atingem toate responsabilitățile pe care România și le-a asumat până la sfârșitul acestui an. Domnule ministru, vă rog.
Dan Vîlceanu: Vă mulțumesc mult. Astăzi este încă un moment în care Guvernul României dovedește faptul că tratează cu maximă seriozitate și și-a asumat rolul activ și important pe care îl avem în operaționalizarea și implementarea acțiunilor din PNRR. Cred că am depășit momentele în care discutam despre renegocieri sau alte discuții legate de PNRR și dovedim astăzi, cred eu, am dovedit și până acum, dar și astăzi, cu atât mai mult, că suntem concentrați pe implementarea acestui program, care înseamnă reforme așteptate de români de 30 de ani și investiții foarte importante pentru fiecare dintre noi. Ceea ce este important este faptul că, pentru jaloanele pe care le aveam de atins pentru decembrie 2021, am reușit să atingem aceste jaloane, toate jaloanele care au depins de Guvernul României. Aici fac această precizare, pentru că sunt trei jaloane care reprezintă o discuție între BERD şi FEI nefinalizată. În momentul în care vom avea la nivelul Comisiei finalizată această discuţie și ne vor fi puse la dispoziție aceste acorduri de garanții și de contribuții, atunci vom putea să atingem și acest jalon. Dar, încă o dată, vreau să subliniez faptul că nu sunt jaloane care să fi ținut de o voință sau de chestiuni legate de Guvernul României. Am avut astăzi 7 jaloane pe care le-am închis - și aici mă refer la OUG privind Legea serviciului de alimentare cu apă și canalizare, 241 din 2006, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025. Acel jalon, legat de capacitățile de producție dezafectate pe bază de cărbune, a fost atins și ne-au fost puse la dispoziție și documentele care atestă acest lucru. Tot astăzi, am operaționalizat acel task force de la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și am adoptat hotărârea de guvern privind aprobarea Strategiei de securitate cibernetică. A fost adoptat și memorandumul privind acordul de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc. De asemenea, în urmă cu câteva zile, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a și publicat în Monitorul Oficial acel ordin privind comitetul de lucru, privind modificarea și o noua lege a pensiilor. Totodată, Ministerul Sănătății, în urmă cu câteva zile, a publicat ordinul privind criteriile de prioritizare pentru acele centre de permanență. Astăzi au mai fost adoptate hotărârea de guvern privind abandonul școlar și, așa cum vă spunea domnul ministru, ordinul privind acele criterii. Alte șase obiective fuseseră deja atinse și aici fac o scurtă trecere în revistă. Mă refer la înființarea CNIR, la Ministerul Transporturilor, intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G, Unitatea de Implementare a Reformelor la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. Casele de marcat de la Ministerul de Finanțe - la ANAF și, de asemenea, ordonanța guvernului privind fluxurile financiare din PNRR și, la Ministerul Justiției, intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind strategia anticorupție. Practic, acestea sunt cele 21 de jaloane pe care aveam să le bifăm până la finalul anului. 
O precizare vreau să fac în legătură cu contractarea consultanței pentru Legea pensiilor - a fost în ședința de data trecută adoptat un memorandum care specifică foarte clar care este calendarul de contactare a acestei consultanțe. Practic, prin acel memorandum, ne-am asumat în cadrul guvernului: consultanța va fi contractată cu Banca Mondială.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Sunt convins că sunt întrebări. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! Agricultura n-a primit niciun leu prin PNRR. Mai poate fi optimizat programul, așa cum susține ministrul agriculturii, Adrian Chesnoiu? A zis că el nu renunță.
Dan Vîlceanu: Vom vedea dacă, la momentul 2023, vom putea introduce în PNRR investiții legate de agricultură. Dar, așa cum știți, în PNRR aceste investiții sunt legate de numite reforme și, odată ce PNRR a fost aprobat și negociat, e foarte complicat să vii după aceea să mai introduci reforme noi. Practic, ca să putem introduce și agricultura, ar trebui să introducem și reformele în agricultură. E mai complicat.
Reporter: Deci să-și ia gândul.
Dan Vîlceanu: Nu, nu aş spune asta, dar vreau să vă spun că PNRR este doar un instrument de atragere de fonduri europene. Mai sunt multe alte instrumente, sunt programe operaționale viitoare în care agricultura, așa cum știți, are o componentă destul de importantă - vorbim de Politica Agricolă Comună și, în acest cadru bugetar al Uniunii Europene și în viitorul cadru, agricultura beneficiază de sume foarte importante 
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult!
Reporter: Bună seara, domnule ministru! V-aş întreba, referitor la acel memorandum cu consultanţa cu Banca Mondială, cam când ar putea să fie gata contractul? În ianuarie, presupun. Două, trei săptămâni de întârziere?
Dan Vîlceanu: Nu e vorba de întârziere. Noi am adoptat acest memorandum prin care ne asumăm contractul cu Banca Mondială, dar în momentul în care vorbim de Legea pensiilor sau de reforma pensiilor în România, sunt anumite chestiuni care trebuie cumva centralizate. Pentru că vorbim, pe de o parte, de o nouă lege a pensiilor în sistemul public, dar şi de modificarea legilor privind pensiile aşa numite speciale - aici mă refer la magistraţi, personal navigant şi aşa mai departe, toate celelalte categorii de pensii. Iar reforma pensiilor le implică pe toate, nu numai acele pensii din sistemul public, și atunci, prin acest memorandum, a fost constituit și modul în care fiecare instituție va asigura un reprezentant, pentru ca în cadrul acestui comitet să avem un punct de vedere de la fiecare beneficiar de reformă în cadrul reformei pensiilor, la nivelul tuturor instituțiilor. 
Reporter: Şi în ianuarie când o să primim o a doua tranşă? Aici este o întârziere, pentru că ar trebui să fie în decembrie.
Dan Vîlceanu: Nu e vorba de o întârziere. Tranșele de bani se primesc după ce vom avea acea misiune de verificare din partea Comisiei, care are loc o dată la şase luni. Deci, practic, misiunea de verificare va avea loc în martie. Dar noi și până atunci, până la misiunea de verificare privind atingerea jaloanelor și a țintelor, avem discuții permanente cu Comisia și avem în cadrul acestor discuții jaloane intermediare pe care le discutăm cu Comisia. 
Reporter: Asta înseamnă că nu mai vin acei 1,9 miliarde, ştiu că trebuiau să mai intre...
Dan Vîlceanu: Dacă vă referiţi la partea împrumut?
Reporter: Împrumuturi, exact.
Dan Vîlceanu: Prima tranșă din împrumut noi puteam să primim aceşti bani, numai că, la nivelul Comisiei, din data de 20 s-a intrat în concediu și probabil banii voi intra în prima parte din ianuarie.
Dan Cărbunaru: Cu mențiunea că România şi-a îndeplinit toate procedurile care depind de ea ca stat membru.
Dan Vîlceanu: E o chestiune care nu mai ține de noi.
Reporter: Înțeleg, deci nu așteptăm până în martie, da? O să intre teoretic în ianuare.
Dan Vîlceanu: A, nu, nu. Prima tranşă din împrumut poate intra în momentul în care se reia lucrul la Comisia Europeană. Aşa cum ştiţi, noi am adoptat inclusiv ordonanța privind împrumuturile din PNRR.
Reporter: Şi v-aş întreba de un lucru pe care îl spunea premierul Nicolae Ciucă astăzi, de ce explica el că a preluat tot ce înseamnă monitorizarea PNRR sub premierul României, cum ar veni?
Dan Vîlceanu: A spus că se va întâmpla, că urmează să se întâmple.
Reporter: Că va prelua, ok... Așa.
Dan Vîlceanu: Dar este o chestiune statuată deja. Există un comitet interministerial privind monitorizarea PNRR, care...
Reporter: Nu trebuia să fie făcută de la Ministerul Fondurilor Europene? La investiţiile europene, cum ar veni?
Dan Vîlceanu: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este ministerul coordonator. În cadrul acestui comitet interministerial, premierul este președintele acestui comitet și ministrul investiţiilor și proiectelor europene este vicepreședinte al acestui comitet. Este normal să fie așa și să știți că este un comitet care este specificat inclusiv în cadrul PNRR.
Reporter: Deci nu e nici o supărare, că părea aşa: domnule, am avut întârzieri, preiau eu monitorizarea, ca să fiu sigur.
Dan Vîlceanu: Nu e vorba de supărare, este vorba strict de proceduri din PNRR, sigur.
Reporter: Mulţumesc.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc, alte întrebări dacă mai sunt, dacă nu, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţă, le mulţumim şi celor care au rămas alături de noi până la această oră şi vă doresc o seară plăcută!