Guvernul României



Miercuri, 07 Aprilie

Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîţu, ministrul muncii, Raluca Turcan, și ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, la finalul ședinței de guvern din 7 aprilie


Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîţu: Bună ziua. În ședința de guvern de astăzi au fost mai multe lucruri discutate. În primul rând, am cerut ministerelor avizatoare să vină cu punctul de vedere pe memorandumul de la Ministerul Muncii referitor la Legea salarizării. Trebuie să venim cât mai repede cu o lege a salarizării. Mi-am exprimat public opinia mea. Voi vedea cu ce formă va veni Ministerul Muncii în final, după ce va discuta cu ministerele respective, dar așa cum v-am mai anunțat, nu cred că în această formă vom mai vedea sporuri sau dacă vor exista, sporurile acestea vor fi doar pentru o foarte, foarte, foarte mică categorie, cazuri foarte speciale. Dar astăzi am spus ministerelor să vină cu avize, pentru ca săptămâna viitoare să aprobăm acest memorandum. În același timp, am spus ministerelor - mai sunt nouă ministere, care nu au transmis fișele cu măsuri pentru a putea fi evaluate și acestea vor veni săptămâna viitoare. Am avut o discuție foarte bună despre PNRR. A fost aprobat astăzi memorandumul care mandatează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să negocieze forma pe care o avem astăzi a PNRR și s-au discutat, bineînțeles, pașii în faza următoare. Am cerut miniștrilor să se implice direct în negocieri, să îl ajute pe ministrul investițiilor şi proiectelor europene, pentru a ne asigura că proiectele importante pentru România vor fi incluse în forma finală a PNRR. Şi, nu în ultimul rând, am prezentat decizia care va fi publicată astăzi, decizia de prim-ministru ca va fi  publicată astăzi în Monitorul Oficial, cred că astăzi, prin care se constituie Comitetul interministerial pentru revenirea României la normalitate la 1 iunie 2021. Este vorba de un prim pas. Așa cum am anunțat, ar trebui să avem la finalul lunii mai - 5 milioane de persoane vaccinate; la finalul lunii iulie, așa cum arată calendarul, cum vom primi dozele de vaccin în perioada următoare, la finalul lunii iulie ar trebui să avem 10 milioane de persoane vaccinate, deci 70% dintre adulți, și putem să vorbim, în aceste două etape, de redeschiderea economiei. Voiam să o pornim deja această discuție, asta le-am spus colegilor mei în guvern, să pornim deja această discuție, să ne pregătim, să ne asigurăm că avem cele mai bune măsuri, mai ales după vestea bună pe care am dat-o FMI ieri, așa - FMI, știți foarte bine, este un critic al tuturor economiilor, în special al economiilor în dezvoltare - a venit cu o veste foarte bună pentru România, ceea ce arată că are încredere în măsurile pe care le ia acest guvern și în programul nostru de guvernare, o creștere economică de 6% estimată pentru anul acesta, cu mult peste ceea ce estimau chiar din cei din Guvern, de la Comisia Naţională de Statistică şi Prognoză sau chiar instituțiile internaționale. Acest comitet va începe imediat după ce va fi aprobat. Am discutat puţin despre cheltuielile de personal, pentru execuţia bugetară pe primele două luni şi ceea ce avem preliminar pe luna martie arată o creştere a cheltuielilor de personal. I-am cerut ministrului finanțelor să prezinte în şedinţa următoare o extrapolare pe baza execuției bugetare a cheltuielilor de personal până la finalul anului pentru toţi ordonatorii de credit, pentru că avem o limită de 110 miliarde de lei în buget, pe care nu o vom depăși. Mie îmi arată că, până acum, execuţia arată o creștere mai mare decât estimam a cheltuitelor bugetare a cheltuielilor de personal şi vreau să ştiu de unde vine această cheltuială de personal mai mare, pentru că ştiţi foarte bine că legislația în vigoare nu ar fi permis acest lucru. Cam acestea au fost discuțiile pe care le-am avut astăzi în şedinţa de guvern. Colegii mei sunt aici, doamna ministru al muncii va prezenta un proiect de lege şi domnul ministru al transporturilor. Dacă sunt întrebări pentru mine, câte o întrebare de fiecare, pentru că sunteți, iarăşi, foarte mulți. Mulţumesc!

Reporter. Ieri, secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii spunea că "o carantină de 2 săptămâni ar face minuni în ţara noastră", am încheiat citatul. Întrebarea mea este, dacă, în momentul de faţă, Guvernul ia în calcul alte restricții, dacă această carantină de 2 săptămâni este luată în calcul de către dumneavoastră?

Florin Cîţu: Înainte să vă răspund, aş vrea să fac, adică voiam să fac în partea introductivă un apel, aşa cum am făcut un apel la autoritățile locale, la aleșii locali, președinții consiliilor județene chiar şi la Biserică, aş vrea să fac un apel la mediul privat şi la antreprenori: să susțină campania de vaccinare. În discuția pe care am avut-o HORECA, ieri, şi vă eram dator cu acest lucru, am spus foarte clar şi au fost de acord cei din acest sector, să ajute la vaccinarea tuturor angajaților din sectorul HORECA. Este nevoie de un efort comun şi celui din sectorul privat din care am făcut parte atâția ani şi îi cunosc foarte bine, să le spun şi le cer acest ajutor în acest moment, este nevoie de implicarea fiecăruia, implicarea companiilor private din România, noi le vom ajuta, avem dozele necesare, vom ajuta şi cu centre de vaccinare, dar trebuie toată lumea să se implice şi este nevoie de acest efort comun acum pentru a putea redeschide economia de la 1 iunie. Referitor la întrebarea dumneavoastră, am avut o discuţie cu doamna secretar de stat și doamna secretar de stat vă dădea un exemplu teoretic. Ştiţi foarte bine că anul trecut toate discuțiile despre carantinare se învârteau în jurul a două săptămâni, că aceasta era discuția despre virus: avem două săptămâni, trebuie să stai în casă 14 zile pentru a scăpa de virus. Era o discuție teoretică, nu era o discuție ipotetică, nu era o propunere în acest sens. Ca să vă răspund mai clar, nu luăm în calcul o carantinare. M-am opus din primul moment, am spus că nu va sta un lockdown în România, generalizat, nu va exista nicio carantinare. Mergem, așa cum vedeți, în direcția relaxării economiei, dar cu această condiție: să ne vaccinăm cu toții. Este foarte important să înțelegem! 1 iunie se poate întâmpla doar dacă ne vaccinăm, altfel nu avem șanse.

Reporter: Că tot vorbeați despre biserică, BOR a cerut ca circulația să fie permisă pe toată noaptea de Înviere, noaptea de Paște. Vă gândiți să relaxați măsurile în acea noapte?

Florin Cîţu: Mâine luăm decizia, hotărârea de guvern pentru prelungirea stării de alertă. În hotărârea precedentă știți foarte bine că era până la ora 2:00. Vom vedea pentru mâine dacă se schimbă ceva sau nu. În acest moment nu am luat o decizie, vom lua decizia mâine.

Reporter: Vorbeați despre o creșterea cheltuielilor cu personalul. Asta înseamnă că în perioada următoare bugetarii s-ar putea aștepta și la concedieri?

Florin Cîţu: Nu, nu înseamnă acest lucru. Aș vrea să înțeleg cum s-a întâmplat, atâta tot! Noi trebuie să ne încadrăm într-o cheltuială bugetară de 110 miliarde de lei anul acesta. Vreau să văd cum s-a întâmplat, dacă a fost în urma unor acte normative care au permis niște cheltuieli temporare, nu știu, am plătit în plus pentru centre de vaccinare sau într-un spital au apărut cheltuieli suplimentare etc. Vreau să știu exact s-a întâmplat, după aceea vom lua o decizie.

Reporter: Ce măsuri veţi lua pentru reducerea cheltuielilor?

Florin Cîţu: Am răspuns la întrebare. Mulțumesc frumos!

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, săptămâna trecută, Parlamentul României a adoptat o declarație împotriva antisemitismului. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre cazul Maia Morgenstern, care a revoltat întreaga societate din țară și din străinătate, a făcut înconjurul planetei prin articole de presă. Ne puteți prezenta mai multe detalii despre acest caz?

Florin Cîţu: În primul moment când am primit acea informare, am discutat cu ministrul afacerilor interne, care mai departe a luat măsuri și ştiţi foarte bine că persoana sau persoanele au fost identificate în mai puţin de 24 de ore, deci, după aceea, bineînțeles că justiția își va face treaba.  

Reporter: Ce se întâmplă cu proiectul de lege privind sancționarea prin închidere a restaurantelor care nu respectă deciziile Ministerului de Interne şi de ce întârzie, având în vedere că se vorbește despre această măsură de mai mult timp?

Florin Cîţu: Da, avea toate avizele proiectul respectiv, dar la CES astăzi, deși practica permitea să fie luat direct în plen în discuție, a fost întârziat proiectul şi nu are avizul CES. CES, aşa cum ne-a obișnuit şi în alte dăți, ori vine cu propuneri să creștem salarii, să creștem cheltuieli... Eu v-am spus că e nevoie de reformă şi la CES şi mergem mai departe şi cu asta. Avem în PNRR chiar niște bani incluși pentru reformă în acest sector. Da, mi se pare o obstrucționare ciudată, dar nu ne oprim aici, vom veni cu acest proiect de lege. Avem şi mâine ședință de guvern, dacă se poate, bine, dacă nu, săptămâna viitoare cu siguranţă vine proiectul de lege.

Reporter: Înțeleg că a ajuns târziu la CES, că n-au avut timp să-l ia n dezbatere.

Florin Cîţu: Nu. Repet, a ajuns la CES, putea să fie direct pus în plen, nu s-a dorit acest lucru, dar îl vom avea de săptămâna viitoare.

Reporter: Eu voiam să vă întreb dacă mai luați în calcul să modificați acele reguli pentru înmormântarea persoanelor decedate de coronavirus. Înţelegem că acest de proiect de act normativ este blocat la Ministerul Sănătăţii de trei săptămâni. Care mai e situația lui?

Florin Cîţu: Dumneavoastră aţi spus care e situaţia lui, este blocat la Ministerul Sănătăţii, o să întreb ce se întâmplă cu proiectul respectiv. Mâine este prelungirea stării de alertă şi dacă lucrurile se schimbă până mâine, putem să luăm şi o decizie. Aștept de la Ministerul Sănătăţii opinia specialiștilor.

Reporter: Dar aţi mai discutat cu domnul ministru pe această temă?

Florin Cîţu: Am discutat mereu, nu numai despre această temă, sunt mai multe lucruri pe care le discutăm şi acest comitet interministerial are exact acest rol, pentru a introduce proiectele care relaxează, şi acesta este unul dintre ele, în comitetul interministerial şi a le pune pe ordinea de zi cât mai rapid.

Reporter: Domnule premier, aş vrea să vă întreb ceva pe subiectul trecerii Poliției judiciare la parchete. Precum ştiţi, există vii discuţii în spațiul public şi în coaliție. Măsura este inclusă în programul de guvernare, voci avizate din domeniul justiției pledează pentru acest transfer, argumentând faptul că polițiștii pierd foarte mult timp cu activităţi administrative în detrimentul urmăririi penale. Pe de altă parte, domnul ministru de interne, Lucian Bode, nu vede ca fezabilă această idee, iar, la rândul lor, unii sindicaliști din poliţie ameninţă de-a dreptul cu proteste şi transmit: "Toată Poliția Română este numai alături de ministrul afacerilor interne, nimeni altcineva nu poate ingera în activitatea Poliției". În tot acest timp, presupun că ştiţi că în spațiul public se vorbește despre lupte pe controlul dosarelor, interceptărilor etc.. Aş vrea să vă întreb cum vedeţi dvs problema, se va merge pe ideea din programul de guvernare, se va căuta o formulă de compromis?

Florin Cîţu: Dvs vorbiţi doar despre o mică parte din ceea ce se întâmplă cu legea justiției. Ieri, în coaliția de guvernare a fost luată decizia de a se forma un grup de lucru care se va uita la toate legile justiției şi a le pune în acord cu Comisia de la Veneția, cu programul de guvernare. Hai să așteptăm concluzia acestui grup de lucru şi după aceea putem să vorbim. Mulţumesc.

Reporter: Aţi spus dvs. că 1 iunie este posibil doar dacă vom avea o campanie de vaccinare de succes. Totuşi, la ce să se aștepte oamenii de la 1 iunie? Cum vor arăta relaxările, concret, ce se va deschide?

Florin Cîţu: În primul rând, ar trebui să ne gândim că toate măsurile pe care le-am luat, le-am luat într-o anumită ordine, cel mai simplu, de la măsuri imediate, apoi au fost din ce în ce mai dure măsurile. Ele vor fi în ordinea inversă, vom începe să relaxăm din momentul în care au fost introduse. De exemplu, cel mai simplu ar fi să relaxăm condițiile pe care le-am luat acum, în ultima perioadă, acum o săptămână şi despre care am tot discutat. Asta ar fi cel mai simplu să revină la normal. Dacă vom avea, de exemplu, toate persoanele vaccinate în sectorul HORECA, putem să discutăm poate de sectorul HORECA care să nu mai depindă de rata de incidență sau să depindă altfel de rata de incidență, să nu fie la fel cu celelalte... ş.a.m.d.. Sunt mai multe variante pe masa de lucru. Dar, vă dau două orizonturi, vă dau un orizont 1 iunie, în care avem 5 milioane, asta înseamnă aproape 35% dintre persoane, şi finalul lunii iulie, când avem 10 milioane de persoane, asta înseamnă 70% şi atunci putem să vorbim de o relaxare şi mai  mare a restricțiilor. Mulţumesc mult de tot!

Reporter: Aţi primit lămuriri în privința a ce nu a mers cu carantina de la Timișoara? Ştim că după trei săptămâni au ieșit cu incidenţa mai mare decât cea cu care au intrat.

Florin Cîţu: Dar acum sunt la 5% incidență, funcționează carantina funcționează.

Reporter: Carantina totală, cum au avut-o, nu a funcționat.

Florin Cîţu: Nu a funcționat pe termen scurt, pentru că a fost o carantină în care, știm foarte bine, nu erau toate regulile respectate. După ce carantina a fost prelungită, vedem acum că a funcționat și județul Timiș este un exemplu în acest sens. Vedem că peste tot - și cred că nu există cazuri, poate o excepție sau două - peste tot unde a fost introdusă carantina, în special în zone mai mici, unde au putut să fie respectate toate regulile, a funcționat și a funcționat și în județul Timiș. Mulțumesc mult de tot! Doamna ministru al muncii.

 

Raluca Turcan: Bună ziua. Astăzi, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care se acordă părinților aflați în concediu de creștere a copilului un stimulent de 1.500 de lei, dacă aceștia aleg să se întoarcă la muncă până la împlinirea vârstei de 6 luni a copilului. Aceasta este o măsură activă, care încurajează întoarcerea la muncă, de asemenea, contribuie la creșterea veniturilor părinților, scade riscul deprofesionalizării și asigură o forță de muncă necesară, în momentul de față, la nivelul angajatorului. Practic, noile prevederi incluse în acest proiect sunt următoarele: se acordă un stimulent de 1.500 de lei, în locul stimulentului de 650 de lei, dacă părinții aleg să se întoarcă la muncă mai devreme de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, (n.n. respectiv 1 an în cazul copilului cu handicap), stimulent care se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități; se menține stimulentul de 650 de lei pentru părinții care revin în activitate până la împlinirea vârstei de 2 ani de către copil. De asemenea, același stimulent va fi plătit părinților care revin în activitate după împlinirea de către copil a vârstei de șase luni (n.n. până la doi ani) sau, în cazul copilului cu dizabilități, de la un an până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani. Această ordonanță mai aduce și un stimulent de inserție de 650 de lei pentru părinții care se întorc la lucru în perioada în care sunt îndreptățiți să beneficieze de concediul pentru creșterea copilului cu dizabilități, cu vârstă cuprinsă între 3 și 7 ani. Alte prevederi din această ordonanță de urgență țin de faptul că se ia în calcul și perioada în care părinții au fost în șomaj tehnic la calculul perioadei pentru stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului. De asemenea că, odată ce părintele s-a întors la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de șase luni a copilului, dar nu din vina lui își pierde locul de muncă, și în intervalul de doi ani își regăsește un alt loc de muncă, atunci poate să beneficieze de acest stimul de inserție. În concluzie, aceasta este o primă măsură dintr-un set de măsuri active pe care guvernul le are în vedere, pentru a crește gradul de ocupare, pentru a stimula viața activă, pentru a încuraja munca și pentru a încerca să direcționăm oamenii din România care, în momentul de față, se află în situații de relație directă cu statul, de dependență de stat - cum ar fi plata șomajului, plata ajutorului social - să se întoarcă spre muncă și, în felul acesta, să treacă și la un nivel superior de venituri și, în același timp, veniturile statului să aibă de câștigat. Vă rog, dacă aveți întrebări, câte o întrebare.

Reporter: Bună ziua. Unul dintre proiectele despre care ați vorbit încă de la începutul anului a fost cel legat de cumulul pensie-salariu. Totuși, vedem că întârzie să ajungă în ședințele de guvern, să fie aprobat. Puteţi să ne spuneți ce s-a întâmplat cu el, unde este în momentul de față, de ce este blocat?

Raluca Turcan: Proiectul a fost în transparență decizională, de aceea a și fost introdus în primă lectură în ședința de guvern. În această etapă, de transparență decizională, am luat foarte în serios toate amendamentele făcute, le-am analizat și cel mai probabil săptămâna viitoare vom mai face o întâlnire cu partenerii sociali, urmând ca în ședința de guvern viitoare să putem să venim cu proiectul pentru aprobare. Aș vrea să știți că, în paralel, am intrat şi în etapa de obținere a avizelor din partea ministerelor partenere şi această etapă sperăm noi să o finalizăm până la începutul săptămânii viitoare.

Reporter: De la Ministerul Justiției aţi apucat să obțineți vreun răspuns, vreun aviz?

Raluca Turcan: Pe acest proiect, nu. Pentru că Ministerul Justiției se pronunță în momentul în care avem toate celelalte avize.

Reporter: Doamnă ministru, ne puteți spune în ce stadiu se află momentan legea salarizării? Am înțeles, are un aviz negativ de la Ministerul de Justiție, însă cum stați acum pe el?

Raluca Turcan: Legea salarizării este în etapa în care am solicitat ministerelor de linie să vină cu propuneri pe domeniile pe care le coordonează, pentru o reașezare a salarizării în sistemul public, pe un set de principii şi criterii pe care le-am introdus într-un memo. Acest memo a fost discutat în primă lectură în şedinţa de guvern, mai avem de obținut două avize şi, odată bătută în cuie aceste principii, așteptăm propunerile din partea ministerelor de linie. Practic, odată ce avem toate detaliile care ne arată cum privesc ministerele de linie politica de salarizare în domeniul pe care îl coordonează, vom putea să integrăm aceste observații şi, de asemenea, în comun cu Ministerul Finanțelor, să le încadrăm şi într-un plafon de sustenabilitate pentru legea salarizării unitare. Această lege vrem să fie una sustenabilă, vrem să fie una echitabilă şi, în acelaşi timp, stimulatoare pentru eficiența instituțiilor publice.

Reporter: Doamna ministru, Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii au dat avize negative pentru acest memorandum. Vă așteptați să-şi reconsidere poziția?

Raluca Turcan: Da.

Reporter: În ce sens vor fi modificările? Ce aspecte au criticat şi ce aţi putea îmbunătății?

Raluca Turcan: Practic, ministerele, în mod firesc, avizează proiectele ministerelor partenere şi pot să propună observații. Mă aștept ca Ministerul Justiției şi Ministerul Sănătăţii să avizeze acest memorandum, care, de fapt, creează un cadru general pentru viitoarea lege a salarizării şi să formuleze observații.

Reporter: Vreau să-mi spuneți, în primul rând, dacă guvernul ia în calcul să dea ajutor de înmormântare pentru persoanele care îşi pierd viața din cauza coronavirus şi dacă cumva, la nivelul guvernului, există discuţii pentru a introduce ”pașaportul CORONA”, aşa cum am văzut că se întâmplă, de pildă în Danemarca? Acolo a fost lansat ieri  acest paşaport, care le permite cetățenilor să meargă la coafor, la restaurant.

Raluca Turcan: În legătură cu pașaportul, aşa-zisul ”paşaport CORONA”, cred că aţi avut declarațiile prim-ministrului şi ale vicepremierului şi nu doresc să mai insist şi eu pe acest subiect. În privința ajutoarelor pentru înmormântare pentru cei decedați de coronavirus, există ajutoare de înmormântare. Nu luăm în calcul un ajutor special, specific pentru persoanele care au decedat de coronavirus. Există, însă, în discuţie un proiect prin care să se acorde un sprijin pentru familie medicilor care au decedat de coronavirus. Acest proiect este, în momentul de faţă, în discuţii între ministerele care trebuie să se pronunțe pe acest proiect.

Reporter: La ce sumă vă gândiți, în acest caz?

Raluca Turcan: O să prezentăm detaliile, vă dați seama. Atâta timp cât ministerele încă discută între ele, nu are rost să vă menționez suma. Dar luăm în calcul această idee.

Reporter: Spuneți-mi dacă aţi făcut o estimare privind impactul măsurii de creștere a stimulentului pentru mămicile care se reîntorc la muncă. Cam câte persoane ar urma să beneficieze şi ce soluții credeți că există pentru ele în privința îngrijirii copiilor, având în vedere că au vârste foarte fragede?

Raluca Turcan: Mulţumesc pentru întrebare. În momentul de faţă, există aproximativ 158.000 de persoane beneficiare de indemnizația pentru creșterea copilului. Noi estimăm că de acest stimulent vor beneficia aproximativ 20.000 de persoane. Şi, în aceste condiții, impactul pentru bugetul statului ar fi unul pozitiv, cu aproximativ 100 de milioane de lei pe an. În acelaşi timp, am ales acest plafon de 1.500 de lei tocmai pentru că el este suficient pentru a apela la servicii de supraveghere a copilului, dacă aleg să se întoarcă la muncă. Și, în același timp, Ministerul Muncii pregătește un alt proiect de lege prin care dorim să legalizăm activitățile casnice, să le facilităm, astfel încât să existe o relație contractuală mult mai simplă între două persoane fizice care aleg să desfășoare împreună activități casnice, inclusiv de menaj sau supraveghere a copilului.

Reporter: Bună ziua! Doamnă ministru, aș dori să vă întreb în ce stadiu se află recalcularea pensiilor? Câte pensii au fost recalculate până în acest moment? 

Raluca Turcan: Până în momentul de față, avem 220.000 de dosare evaluate de pensii, asta înseamnă includerea tuturor dosarelor într-un format electronic pe bază de indicatori care, în momentul în care vom stabili formula de recalculare a pensiilor, să fie folosiți pentru această recalculare propriu-zisă. Practic, întregul proces de recalculare are două etape: etapa evaluării, la care lucrăm acum și avem 220.000 de dosare, unele dintre ele erau în format electronic, și etapa recalculării, când este finalizată procedura legislativă.

Reporter: Şi în cât timp le putem vedea pe toate recalculate?

Raluca Turcan: Noi am estimat ca întregul proces de recalculare a aproximativ cinci milioane de pensii să fie finalizat într-un an și jumătate. De aceea, inclusiv pe Planul Național de Redresare şi Reziliență luăm în calcul finanțare pentru reformarea sistemului de pensii, inclusiv consultanță pentru varianta optimă de recalculare a pensiilor și de suplimentare prin stimulente, pe o perioadă determinată, a personalului care să intre în acest proces de evaluare, unul foarte laborios. Nu vă ascund că personalul caselor de pensii este în momentul de față subdimensionat; practic, desfășoară două activități: activitățile curente de calculare a dosarelor, plus activitatea nouă de evaluare. În același timp, echipamentele și softul sunt foarte învechite și, pe PNRR, vom avea finanțare inclusiv pentru modernizarea echipamentelor electronice.

Reporter: Aş dori să vă întreb de câte persoane aveți nevoie pentru a finaliza recalcularea pensiilor?

Raluca Turcan: Noi am estimat că am putea finaliza într-un an și jumătate cu procesul de recalculare a pensiilor, suplimentând personalul, pentru două luni, cu aproximativ 1.500 de persoane.

Reporter: Mulțumesc!

Raluca Turcan: Mulţumesc și eu!

 

Cătălin Drulă: Bună ziua! Dați-mi voie să încep cu o veste bună despre investițiile în drumuri și căi ferate. Avem o execuție bugetară record la trei luni, la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene - se numește tehnic "Titlul 58" - respectiv 941 de milioane. Pentru comparație, pe ani trecuți: 573 de milioane în 2020, 377 de milioane în 2019, 192 de milioane în 2018, iar anul acesta - 941 de milioane. Sunt facturi plătite, sunt lucrări care se regăsesc în teren, pe șantierele de autostrăzi și drumuri. Avem aproape opt miliarde de lei alocați pentru anul acesta, vrem să îi cheltuim și, dacă se poate, la rectificare să și suplimentăm. Repet, proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.

Legat de situația de la Metrorex, legea este lege și unde e lege nu e tocmeală. Așa cum am anunțat, Metrorex a început astăzi eliberarea acelor spații comerciale care ocupau domeniul public în mod ilegal. De altfel, Ministerul Transporturilor a trimis o notificare Metrorex pentru a-și exercita obligațiile care îi revin, în calitate de concesionar al proprietății publice. Toată infrastructura de metrou - stațiile de metrou sunt domeniu public, sunt proprietate publică - este dată în concesiune pe 49 de ani, printr-un contract semnat între statul român şi Metrorex la începutul anilor 2000, iar concesionarului îi revine obligația de a ține în bună ordine acest domeniu public. Acele construcţii provizorii, cunoscute sub numele de spaţii comerciale, sunt ilegale sub multiple aspecte. Cel mai important este că nu au autorizație de construire sau alt aviz emis de o autoritate a administraţiei, apoi nu au dreptul legal comercial de a ocupa acel domeniu public. A existat un contract, un contract nefericit, o asociere în participațiune între Metrou şi firma sindicatului, în care firma sindicatului era asociat principal, contract care a ajuns la termen în 2018. Deci, de aproape trei ani de zile, acele spaţii sunt ocupate fără drept şi firma sindicatului încasează bani pe domeniul public fără drept. Nu în ultimul rând, este foarte important că sunt nenumărate rapoarte ale ISU şi ale serviciilor specializate din Metrorex, care identifică drept o problemă de siguranţă la incendii, o problemă de siguranţă în situații de urgenţă amplasarea acestor spaţii comerciale. Sunt multiple aspecte, cum ar fi faptul că îngustează căile de evacuare. În situația în care ar fi un eveniment nefericit şi ar trebui să se evacueze de urgență, s-ar putea întâmpla o tragedie din cauza acestor spații. E vorba de probleme de flamabilitate, de materiale care ar putea lua foc și să genereze anumite gaze toxice, e vorba că în anumite stații de metrou este complet interzisă prin normative... Există un normativ specific, nici nu e recent măcar, este de la începutul anilor 2000, care identifică toate aceste aspecte. Vreau să felicit toate autoritățile care au fost implicate în acțiunea de astăzi. Mulțumesc Primăriei Sectorului 2, pentru că a acționat în restabilirea legalității, și primarului Radu Mihaiu. Reamintesc că este vorba de domeniu public ocupat de construcții fără acte și este responsabilitatea administrațiilor locale să restabilească legea pe acest domeniu public. Mulțumesc, de asemenea, directorului general al Metrorex, Ştefan Paraschiv, om curajos, un om care și-a asumat o misiune grea la Metrorex /.../. Îl felicit pentru un act de asumare și pentru un act de curaj. De asemenea, mulțumesc și forțelor de ordine publică care și-au desfășurat activitatea și și-au făcut datoria în această situație. Primari din alte sectoare sunt notificați de Ministerul Transporturilor şi se află în procedură de a desfășura aceleași acțiuni. Aici, am avut ocazia să vorbesc, deja și mi-au confirmat domnul Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, doamna Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, domnul primar Băluță, de la Sectorul 4, le mulțumesc tuturor pentru că își fac datoria. O să am discuții după această conferință de presă cu ceilalți doi primari, n-am apucat încă să vorbesc, deci ăsta e motivul pentru care lipsesc din enumerare, dar sunt convins că și dumnealor îşi vor face datoria. Acțiunile de astăzi și scandalul făcut de oamenii liderului de cartel Rădoi sunt o ultimă zvâcnire a mafiei. A putut toată lumea să vadă astăzi că acel așa-zis protest, blocarea ilegală a metroului bucureștean, a fost exact o acțiune de tip cartel pentru păstrarea sursei puterii ilicite - talciocul subteran și banii care s-au învârtit în jurul lui. Așa cum am spus, acea epocă s-a terminat, o epocă de tranziție se încheie, o epocă a civilizației și a legalității începe. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: V-aţi gândit, totuşi, să lăsați acolo să funcționeze magazine civilizate, bineînţeles, cu contracte legale şi cu totul la vedere?

Cătălin Drulă: În momentul de faţă, amplasarea acelor construcţii este ilegală şi se va face restabilirea legalităţii. Dacă mă întrebați despre ce se va întâmpla ulterior, orice fel de activităţi care se vor desfășura ulterior se vor face doar cu respectarea legii, a normelor ISU, cu opinia unor arhitecți, cu eventuale beneficii - fructul, cum spune legea, al concesiunii, care merge către stat sau compania statului, nu în buzunare private.

Reporter: Vorbim doar despre demolare acolo sau sunt şi spaţii care vor rămâne şi vor fi evaluate ulterior, dacă corespund din punct de vedere al normelor de securitate ISU şi să se încheie alte contracte de închiriere de care să beneficieze Metrorex?

Cătălin Drulă: Din câte cunosc eu, nu există niciun spațiu care să fie în legalitate în momentul de față.

Reporter: Mulţumesc.

Cătălin Drulă: Şi nu putem aplica legea selectiv, evident.

Reporter: Domnule ministru, spuneați că vă veţi consulta cu arhitecți şi asta ce înseamnă? Că într-un viitor apropiat, am putea vedea că totuşi apar noi construcţii acolo?

Cătălin Drulă: Nu. În momentul de față, importantă este restabilirea legalității, a siguranței, că până la urmă e o problemă de siguranță și știu că ne vine greu să credem că, până la urmă, răul intră în cotidian, că lumea se întreabă în mod legitim și, până la urmă, și oamenii de acolo, unii dintre ei, cel puțin, care au avut sau au folosit acele construcții, sunt și ei victimele acestui cartel, care le-a spus 'stați liniștiți aici, că și dacă nu e autorizație, și dacă a expirat contractul, voi puteți să mergeți în continuare'. Unii dintre ei sunt victime și pentru ei îmi pare rău. E vorba de restabilirea legalității. Ce se întâmplă după, dacă rămân așa stațiile sau dacă vor fi alte forme de comerț va fi doar cu respectarea legii și a unor norme de modernitate, de civilizație, de arhitectură și de încasare a banilor de cei cărora le aparține de drept acel bun, adică publicul. Este proprietate publică și e normal ca banii să vină către stat.

Reporter: În ce orizont de timp ar trebui să se întâmple asta? Adică în două luni, trei luni, un an?

Cătălin Drulă: Vom lua o decizie, vom discuta cu compania Metrorex, ne vom consulta împreună și cu primăriile, ei ar trebui să dea avize, și vă vom informa. Putem să facem, eventual, și o consultare publică, nu e o urgență asta. Urgență este restabilirea legii.

Reporter: Domnule ministru, aş vreau să vă întreb dacă stațiile de metrou au aviz ISU în acest moment și care este suprafața acestor magazine, despre câți metri pătrați vorbim și care e chiria pe care o plăteau până la urmă acești proprietari, aceşti chiriași?

Cătălin Drulă: O parte din aceste întrebări o să vă rog să le adresați la Metrorex. Nu pot să vă spun exact o sumă totală de suprafață desfășurată. E vorba de câteva sute de spații comerciale, există inventare ale lor. Despre avizul ISU, chiar știu că conducerea Metrorex s-a adresat către DSU acum o săptămână sau două. Evident, vrem să aducem toate aceste zone care aparțin de Metrorex și de infrastructura de metrou în legalitate cu toate avizele. Acolo unde lipsesc avizele le vom obține prin măsurile care sunt dispuse. Nu este domeniul meu de specialitate. Unde e de vorba sprinklere, sprinklere; dacă sunt materiale inflamabile care nu au acel indice de întârziere a flăcării, facem asta, adică facem acele investiții care sunt necesare și luăm o problemă care a fost prea mult timp lăsată în nelucrare, ca să folosesc o metaforă, și ne facem treaba.

Reporter: Şi dacă îmi permiteți, luați în calcul sau dacă aţi discutat cu conducerea Metroului despre sancțiunile care ar putea fi aplicate angajaților, care astăzi au refuzat să execute, până la urmă, și să respecte cerințele conducerii, pentru că am văzut cu toții, eu cel puțin am fost acolo, și am văzut cum directorul general al Metroului se ruga de angajați, efectiv, să facă ceva, să pună mâna să adune produsele din magazine. Erau angajații Metroului care au venit cu cutii acolo, nu au vrut să facă asta și tocmai de aceea l-am văzut pe directorul Metroului punând mâna pe rangă. Există sancțiuni, se vor lua în calcul sancțiuni?

Cătălin Drulă: E important să ne luptăm cu abuzatorii, nu cu victimele lor.

Reporter: Aţi spus chiar dumneavoastră că unii sunt victime. Deci putem vorbi de despăgubiri pentru cei care au investit?

Cătălin Drulă: Mă refeream în afirmația anterioară că acei oameni, angajați ai Metrorex, care veniseră să își facă treaba - după cum știți, Metrorex are angajați care se ocupă exact de astfel de operațiuni de zugrăvire, de vopsire, de partea electrică și așa mai departe - au fost timorați de prezența unor lideri sindicali, care le arătau, știți, acel gest mafiot, în spate, dacă cumva pun mâna acolo. Despre asta vorbesc, că nu ne vom îndrepta niciodată împotriva celor care sunt victime, ci împotriva celor care sunt abuzatori.

Reporter: Înțeleg, dar acum puțin timp ați spus că unii dintre cei care au acolo deschise spații comerciale li s-a spus de la început că 'stați acolo, chiar dacă trece contractul' şi aţi spus că și unii sunt victime. Deci putem vorbi despre despăgubiri în...

Cătălin Drulă: Da, sigur, dumnealor cred că se pot îndrepta împotriva firmei sindicatului, împotriva Sindomet și împotriva celor cu care ei, știu mai bine, că au avut de-a face direct.

Reporter: Domnule ministru, aș dori să vă întreb dacă Metrorex a încasat banii în urma închirierii acestor spații?

Cătălin Drulă: Din 2018, Metrorex nu a mai primit de când a expirat acest contract. (...) A încercat sindicatul să vireze cu forța niște bani, evident, continuând cu această împărțire, în care ei iau grosul și statului i se dă ceva ca să tacă. Ba chiar am primit de la domnul Rădoi, acum vreo lună, o ofertă pe masa ministerului, în care ne mai crește cu, nu mai știu, cu 3 sau cu 5%, ne mai dă ceva. Așa o fi obișnuit dumnealui. Nu negociem legea, așa cum spuneam, iar Metrorex nu a beneficiat, de când a expirat acest contract, de vreun ban de pe urma spațiilor comerciale.

Reporter: Domnule ministru, săptămâna trecută a avut loc o consultare între sindicatul de la Metrou şi conducerea Metrorex, unde s-a încheiat un proces-verbal. Sindicaliștii spun că acel proces-verbal prezentat de ei este legal, este autentic.

Cătălin Drulă: Dar am explicat săptămâna trecută situația aceasta. Era o primă pagină pe care erau temele de discuție propuse de sindicat și, într-un mod destul de șiret, așa, era ascunsă în frazare că de fapt este tema, agenda discuției, iar pe a doua pagină erau niște concluzii, cum să spun, banale, pe care le-am tratat și săptămâna trecută și care erau cunoscute în spațiul public. Deci nu era nicio știre acolo. E un șiretlic din aceeași gamă, să obținem o hârtie cu o ștampilă, cu o semnătură, să o fluturăm și să mai facem un pic de scandal. Mulţumesc mult.