Guvernul României



Joi, 08 Iulie

Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat


Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua! Aș vrea să fac un anunț. După o discuție cu membrii coaliţiei, marți seara, în care i-am anunțat că am cerut demisia ministrului finanțelor publice, acesta a informat că nu dorește să-și dea demisia și preferă să fi revocat, astăzi, după încă o discuție cu membrii colaliţiei, la prima oră, am transmis preşedintelui Klaus Iohannis cererea de revocare a domnului Alexandru Nazare din funcția de ministru al finanțelor. De asemenea, am trimis și propunerea de ministru interimar - ca acela să fiu eu. Repet, domnul ministru Nazare a avut posibilitatea să-şi dea demisia; a preferat să fie revocat. Toți liderii coaliției au fost informați de marți după-amiază și am avut încă o discuție cu aceștia în această dimineață. În ceea ce privește motivele: am făcut o evaluare la șase luni de zile. Sunt mai multe lucruri, dar, pe scurt, cele mai întârziate proiecte sunt la Ministerul Sănătății.

Tot în ședința de guvern de azi, Guvernul României a aprobat o hotărâre privind acordarea unor ajutoare umanitare cu titlu gratuit pentru Republica Moldova și pentru Georgia în vederea gestionării epidemiei COVID-19. Ajutorul umanitar pentru Republica Moldova constă în acordarea a 100.620 de doze de vaccin Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19 din numărul de doze achiziţionate de Ministerul Sănătății. Pentru Georgia, acordarea a 10.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19 din numărul de doze achiziţionate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania AstraZeneca. Asigurarea transportului dozelor de vaccin se va realiza de către MAI prin Departamentul pentru Situații de Urgență, structurile de specialitate aflate în coordonarea acestuia, sau a MApN, după caz.

În ședința de guvern de astăzi am aprobat și hotărârea de guvern pentru prelungirea stării de alertă - este aici domnul Arafat pentru detalii - și, în primă lectură - și de aceea îl avem aici astăzi pe domnul ministru Tánczos Barna, am discutat despre ordonanța de urgență care vine cu soluții pentru situațiile în care avem viața oamenilor pusă în pericol în intravilan de urși - ursul brun. Domnul ministru o să prezinte detaliile. Dacă sunt întrebări, câte o întrebare de la fiecare. Vă mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Ați spus că ați discutat cu liderii coaliției despre această remaniere. Domnul Ludovic Orban a spus, însă, că nu știe de această remaniere. Este un mesaj de forță pe care dumneavoastră îl dați?

Florin Cîțu: În cursul zilei de marți am informat toți liderii coaliției de decizia mea de a-i cere domnului ministru Nazare demisia. În această dimineață am avut încă o discuție cu toți liderii coaliției referitor la decizia domnului Nazare de a nu își da demisia și de a prefera să fie revocat, și am mers mai departe.

Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să ne spuneți care au fost toate motivele pentru care a fost demis Alexandru Nazare și dacă există, în momentul de față, o listă cu alți miniștri, pentru că spuneați că inclusiv la Ministerul Sănătății există o întârziere a proiectelor. Ar putea să fie Ioana Mihăilă un alt ministru revocat în următoarea perioadă?

Florin Cîțu: Decizia am luat-o după o analiză pe care am făcut-o, așa cum am spus, la șase luni de zile. Astăzi vorbim despre Ministerul Finanțelor, nu există alte discuții; fac analiza pe fiecare minister în parte în fiecare zi, dar ceea ce am spus este că avem proiecte întârziate la Ministerul Finanțelor, proiecte care sunt importante pentru a atrage fonduri europene, cât și pentru eliminarea evaziunii fiscale. Din păcate, acolo sunt cele mai multe proiecte întârziate.

Reporter: Bună ziua! Spuneați că i-ați trimis preşedintelui și o propunere pentru portofoliul acesta. Ne puteți spune la cine vă referiți?

Florin Cîțu: Eu sunt interimar, propunerea de interimar. Îmi cer scuze, poate nu am fost foarte clar, în propunerea de revocare am propus, ca interimar, să preiau portofoliul Ministerului Finanțelor.

Reporter: Atunci știm cine ar putea să preia după interimatul pe care îl asigurați dumneavoastră?

Florin Cîțu: Nu, în acest moment, nu.

Reporter: Dan Vîlceanu este o variantă pentru viitor ministru al finanțelor? Și, de asemenea, aș vrea să vă întreb dacă ar urma și ministrul agriculturii să fie remaniat.

Florin Cîțu: În acest moment, nu avem nicio propunere pentru ministru al finanțelor. Pe durata interimatului mă voi asigura că toate proiectele care sunt întârziate vor fi repornite și vom corecta câteva dintre greșeli, imediat.

Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, care au fost criteriile pe care le-ați folosit în analiza pe care ați făcut-o până acum și ce v-a nemulțumit la miniștri în analiza pe care ați făcut-o?

Florin Cîțu: Tocmai am spus. La Ministerul Finanțelor - întârzierea unor proiecte care, unele dintre ele, ajută la eliminarea evaziunii fiscale, altele sunt proiecte la care lucram și în trecut, care ajută la implementarea de proiecte prin fonduri europene.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, care este adevărata miză a acestei revocări? Banii pentru primari ar putea fi una dintre aceste mize? Și în cât timp, concret, pe cine vedeți potrivit la acel Minister al Finanțelor?

Florin Cîțu: Miza este o guvernare bună, în interesul cetățenilor, eliminarea evaziunii fiscale și atragerea de fonduri europene. Pe mine mă interesează ca acest guvern să aibă performanță.

Reporter: Vreau să vă întreb dacă aţi avut o discuție privind proiectul Roșia Montană cu Alexandru Nazare. Şi, în continuare, dacă faptul că Iulian Dumitrescu nu vă sprijină a afectat decizia de a-l revoca.

Florin Cîţu: Domnul Nazare a prezentat opinia Ministerului Finanțelor în ședința de coaliție și am spus de fiecare dată că acolo trebuie să fie luată decizia în ceea ce privește Roșia Montană. În ceea ce privește propunerea de a avea sau repunerea dosarului la UNESCO a fost făcută anul trecut de premierul de anul trecut, Ludovic Orban, care este astăzi preşedintele Partidului Naţional Liberal şi este normal ca o decizie să fie luată în coaliţie, nu în Guvern, şi eu sper că şi în Parlament. În ceea ce priveşte Guvernul, că am văzut mai multe fake news-uri, în ceea ce priveşte persoana mea, niciodată nu am cerut să se retragă vreun proiect, niciodată nu am luat o decizie oficială în acest sens, discuţiile sunt doar la nivelul coaliţiei, coaliţia trebuie să decidă şi, repet, preşedintele PNL care este astăzi şi reprezintă PNL în coaliţie este premierul de anul trecut, care a propus dosarul mai departe. Deci, acolo trebuie să fie luată decizia. A doua întrebare?

Reporter: Era vorba de faptul că ministrul este un apropiat al lui Iulian Dumitrescu.

Florin Cîţu: A, am înţeles.

Reporter: Şi dacă în această luptă internă afectează susţinerea.

Florin Cîţu: Nu. Am fost singurul care l-a susţinut pe domnul ministru când l-am propus, a fost propunerea mea, nu a fost susţinut nici măcar de filiala respectivă, a fost propunerea mea, de aceea astăzi nu are nicio legătură cu această luptă.

Reporter: Bună ziua! Domnul Nazare v-a spus şi motivul pentru care nu vrea să îşi dea demisia sau v-a adus argumente pentru a-şi susţine în continuare funcţia şi, dacă da, care au fost acestea?

Florin Cîţu: Nu, dar poate o să aibă, în sfârşit, o conferinţă de presă, după şase luni de zile, şi o să aflăm. Vă mulţumesc.

Reporter: Şi a doua întrebare. Vă rugăm să ne spuneţi dacă faceţi şi alte schimbări la Ministerul Finanţelor, dacă nemulţumirea dumneavoastră este strict legată de domnul Nazare sau şi de echipa dumnealui.

Florin Cîţu: Nu. Am câteva, şi voi anunţa mâine cred, sunt câteva lucruri care trebuiesc corectate. Am la Corpul de Control câteva lucruri în urma cărora Corpul de Control ar putea să meargă la Ministerul de Finanțe, dar voi comunica dacă aceste lucruri se vor întâmpla, în perioada următoare.

Reporter: Încasările la buget sunt un motiv de nemulțumire?

Florin Cîțu: Încasările la buget sunt bune. Acolo este vorba de ANAF. ANAF a avut o performanță foarte bună. Am avut creșteri la buget, investițiile sunt derulate bine, bugetul a fost făcut bine, dar execuția, la fel, discutăm în perioada următoare; vedem ce se mai întâmplă acolo.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri nu ați participat la ședința coaliției de la ora 13.30. Când ați prezentat liderilor coaliției analiza obiectivă prin care liderii coaliției vă cer prin actul adițional la actul coaliției. Când ați prezentat-o și dacă le-ați prezentat-o fiecăruia în parte. Și dacă conducerea PNL știe de această remaniere propusă de dumneavoastră astăzi?

Florin Cîțu:  Să le luăm pe rând. Ieri, ședința coaliției, după cum știți, a fost în timpul zilei. Mai complicat pentru poziția pe care o am să îmi schimb în timpul zilei programul să particip, era mai ușor când aceste ședințe erau la ora 5:00. Oricum, domnul ministru Tánczos Barna este aici, aveam o întâlnire cu domnia sa după, a venit la mine, la Guvern, și am discutat despre proiectul care a fost prezentat acolo. Despre SIIJ știți opinia mea; am desființat SIIJ prin proiectul de lege în guvern, eu merg pe acea variantă. Deci, sunt două lucruri pe care deja le discutasem, de aceea, nu am considerat că era nevoie să modific programul ieri și aș prefera ca, pe viitor, aceste ședințe să se țină după ora 5:00, ca să pot să particip și eu. În același timp, în ceea ce privește discuțiile mele cu liderii opoziției, vă spun, au fost informați fiecare că am cerut demisia, niciunul, în niciun moment, nu a spus că nu ar fi oportun.

Reporter: Dar conducerea PNL știe de această demisie? BEx-ul, BN-ul, a aflat și conducerea? Pentru că, potrivit statutului, fiecare ministru a fost propus de către Biroul Politic Național al partidului, s-a dat un vot în Biroul Politic Național al partidului pentru această remaniere?

Florin Cîțu: Repet, este decizia și atributul premierului de a lua această decizie, au fost informați liderii coaliției, care cu toții, niciunul dintre ei nu a avut un motiv sau nu s-a opus. Mulțumesc.

Reporter: Domnule premier, fostul ministru Nazare spunea că măsurile luate de el până la aprobarea bugetului au fost apreciate inclusiv de toate agențiile de rating și că perspectiva economică a fost ridicată de la negativ la stabil și că totul merge în direcția bună. Dumneavoastră spuneți acum că sunt proiecte întârziate. Cum să interpretăm? Agențiile, într-un fel, ridică această perspectivă, dumneavoastră spuneți că proiectele nu sunt rezolvate.

Florin Cîțu: Sunt anumite proiecte care sunt întârziate, de aici decizia mea. Foarte multe dintre ele.

Reporter: Domnul Nazare spunea că, atunci când ați venit la guvernare, au fost trei priorități și care dintre cele trei priorități - și mă refer la reforma marilor sisteme de servicii publice și cheltuieli publice -, creșterea veniturilor publice și absorbția fondurilor europene, este cea mai defectuoasă?

Florin Cîțu: Sunt proiecte care au impact pentru viitor. Despre acest tip de proiecte vorbim, proiecte care îmbunătățesc sau elimină din evaziunea fiscală și îmbunătățesc atragerea fondurilor europene în următorii ani. Despre asta este vorba. Proiecte care au impact în viitor și care trebuiesc grăbite acum.

Reporter: Încă o precizare dacă se poate, domnule premier. Înseamnă că din funcția de ministru interimar pe care o veți avea de 45 de zile, că atât ar trebui să dureze, veţi semna și alocările pentru primării prin acel fond de 7 miliarde de lei pe care îl puneți la bătaie pentru dezvoltarea locală, nu?

Florin Cîţu: Nu. Oricum semnez toate acestea din funcția de premier. Dumneavoastră trebuie să știți că alocările de la buget, hotărârile de guvern, toate sunt semnate de premier. Propunerile vin de la ministere. Premierul este cel care decide cum se fac aceste alocări - deci, aşa funcţionează lucrurile. Dar cele 7 miliarde despre care vorbeam, mă rog, proiectul este mai mic decât cel de 40 de miliarde, care se auzea în altă parte, deci, vă daţi seama, este un proiect important, care oricum are legătură cu Ministerul Dezvoltării, nu cu Ministerul Finanțelor Publice. Vă mulțumesc mult de tot! Domnul Raed Arafat, pentru hotărârea de guvern. Mulţumesc!

Raed Arafat: Bună ziua! După cum a anunțat domnul prim-ministru, astăzi a fost prelungită starea de alertă pentru încă 30 de zile. În cele care au fost aprobate, au fost realizate unele modificări, pe care o să le anunț acum.

Poate cea mai importantă modificare îi vizează pe cei care au trecut prin boală. Referitor la certificatul de vindecare pentru Covid, până acum acesta era valabil între 14 și 90 de zile; urmează ca valabilitatea lui să fie prelungită la 180 de zile, tocmai că să vină în concordanță cu ordonanța de urgență privind certificatul digital și abordarea europeană. Deci, în loc de 14 la 90 de zile trecut prin boală o să se prelungească la 180 de zile, deci, va fi valabilă trecerea prin boală 180 de zile. În rest, s-au mai făcut mici și modificări, și am să dau exemple: referitor la organizarea și desfășurarea activității instituțiilor publice sau private de cultură care administrează spații speciale destinate activităților cultural-artistice în aer liber, se permite până la 1.000 de persoane pe scaune; la organizarea de evenimente private - nunți, botezuri - suprafața pe persoană a fost modificată de la 4 la 2 m - ca să fie toate la fel, că aveam unele 2 m, unele 4 m, acum o să fie 2 m pătrați; la organizarea de evenimente private aferente meselor festive, din nou, 2 m în loc de 4; la locurile de joacă pentru copii nu se va mai solicita ca însoțitorii să fie vaccinaţi.

Cam acestea sunt modificările principale care au fost implementate, plus, la exterior la restaurante nu mai este regula de șase persoane la masă, deci, se elimină regula de șase persoane la masă din momentul în care este eliminată și în interior.

Cam astea sunt modificările pe starea de alertă. Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziție. Vă rog!

Reporter: Vedem că încep să crească și în România cazurile de COVID cu forma Delta, pe care vedem că o avem atât în UK, dar și în alte state din Uniunea Europeană. Voiam să vă întreb cât de periculos devine pentru țara noastră această variantă, nouă variantă, și dacă putem să vorbim în momentul de față de continuare relaxărilor sau să vorbim de stoparea lor și reintroducerea restricțiilor chiar.

Raed Arafat: Deci, la acest moment, varianta Delta este în creștere ca și preponderență, în toată lumea aproape, deci, nu numai în România. Deci, noi vedem să preponderența variantei Delta este în creștere aproape în toată Europa. Și vedem că, în unele zone, impactul este mai mare deja. La noi, din fericire, încă suntem într-o situație controlată și într-o situație foarte bună, la acest moment. Dar, bineînțeles, prin mobilitatea și prin ieșirea din țară și mersul în alte țări unde varianta Delta este prezentă, este posibil să fie, în următoarea perioadă, din ce în ce mai mult creștere pe linia variantei Delta. Acum, referitor la măsurile care se iau, ați văzut că toate sunt condiționate de incidente. Măsurile se relaxează dar, dacă crește incidența, din nou revenim la măsurile care se aplicau pe incidență. Pentru data de 1 august, nu pot să vă spun la acest moment ce alte măsuri se vor lua, dar clar este o țintă data de 1 august, după o analiză a situației epidemiologice din România și pandemice din lume. Dar rămânem pe recomandarea că vaccinarea rămâne singura soluție cel puțin pentru a evita un impact grav al infectării, și acest lucru se vede în alte țări unde într-adevăr, chiar dacă a crescut numărul cazurilor acolo semnificativ, totuși impactul pe secțiile de terapie intensivă nu este la fel ca și înaintea vaccinării. Și cei vaccinați care fac variante noi sunt mult mai puțini decât cei care nu sunt vaccinați, cel puțin astea sunt date pe care le-am văzut recent în Marea Britanie.

Deci, rămâne recomandarea că vaccinarea este soluția pentru a evita un val 4 grav, și, normal, nimeni nu poate să garanteze care va fi mersul lucrurilor în următoarea perioadă; este posibil să fie o creștere, este posibil să fie o creștere controlabilă, cum a fost până acum; totul depinde și de noi și de respectarea regulilor minime de sănătate care există. La acest moment într-adevăr s-au făcut mai multe relaxări, dar relaxările care s-au făcut, mai ales pe spațiile închise, unde riscul e mai mare, sunt limitate și mai ales în zona de birou; în alte zone, vorbim de persoane vaccinate…în sensul de nu mai folosi masca masca și așa mai departe.

Reporter: O precizare, dacă îmi permiteți, pentru că știm că de obicei țara noastră a fost lovită de un următor val la câteva săptămâni sau chiar o lună față de ţările în care deja s-a instalat, acum vorbim de un val 4 care ar putea să vină, spuneați că depinde de vaccinare dacă va fi un val 4 grav sau nu, în momentul de față putem să evităm cu totul un al patrulea val de COVID în ţara noastră?

Raed Arafat: Nu pot să spun acest lucru, pentru că nimeni nu poate să vă spună că putem evita cu totul, adică să nu apară nimic, mai ales că România nu trăieşte într-o bulă de sticlă, deci, suntem cu restul ţărilor, călătorim, ne mişcăm, este mobilitate şi spre România şi dinspre România în alte părţi şi mai ales în perioada de concedii. Deci, să spunem că vom evita sută la sută și vom rămâne în situaţia actuală, care este acum şi care este foarte favorabilă, nu cred că cineva poate garanta acest lucru. Însă, să putem să avem o situaţie controlabilă mai departe, prin creşterea numărului celor care au imunitate şi care sunt vaccinaţi, asta da, este posibil.

Reporter: Bună ziua! În continuarea acestui subiect, aş vrea să vă întreb câte paturi sunt în acest moment în spitale dedicate cazurilor de COVID sau suspecte de COVID şi de ce încă mai păstrăm spitale întregi dedicate COVID, în condiţiile în care cazurile sunt foarte puține, vedem cazul "Matei Balş", unde sunt 200 de paturi, dacă nu mă înşel, şi aproape 30 de internări?

Raed Arafat: La care spital, vă rog?

Reporter: La "Matei Balş", dacă nu mă înşel.

Raed Arafat: "Matei Balş" este spital de infecţioase, aceste spitale, din ce ştiu, spitalele de infecțioase totuși a rămas păstrat în ele un număr mai mare de paturi, dar a scăzut pe partea cealaltă, spitalele generale deja au activitate curentă obișnuită, a rămas un număr mai mic de patru ori care este păstrat. Spitalul "Matei Balș" și alte spitale de infecțioase au rămas spitale în ultima linie, care au rămas în ele mai multe paturi pentru pacienții cu COVID, unde trebuie condiții de izolare și condiții mai speciale. Normal că acest lucru se adaptează, dacă vedem că sunt creșteri se adaptează sistemul, dacă vedem că suntem așa cum suntem acum sistemul este deschis și se primesc cazurile curente, în mod normal în toate spitalele de urgență; spitalele mari care au fost blocate pentru COVID au revenit la activitatea lor, vorbim de "Colentina", vorbim de "Sfântul Ioan" și alte spitale, care deja au revenit la activitatea lor care era înainte de COVID.

Reporter: Și câte paturi sunt în total acum, dacă știți?

Raed Arafat: Nu am cifra acum să vă spun, chiar nu am cifra. Poate o solicitați colegilor de la Ministerul Sănătății, pot să vă dea cifrele corecte.

Reporter: Există și un plan, mă scuzați, există și un plan de bătaie astfel încât în momentul în care ar putea crește cazurile foarte mult să se transforme din nou alte spitale în spitale dedicate COVID?

Raed Arafat: Orice spital care a revenit la cazurile curente, acest lucru s-a făcut pe baza faptului că are un plan de revenire pentru deservirea cazurilor COVID, dacă numărul crește. Deci, acest lucru știu că a fost o condiționare, că reveniți la normalitatea dinaintea pandemiei, adică să tratați toate tipurile de cazuri și să nu mai fie o problemă, să se păstreze anumite circuite pentru unele cazuri care sunt mult mai puține acum. Dar acest lucru normal că înseamnă că dacă avem o creștere mare și avem nevoie, atunci spitalele respective pot să aplice planurile de revenire și de alocare a mai multor paturi pentru pacienții respectivi.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Cazul de la Petromidia și transferul pacienților a readus un subiect în discuție. Din fericire, se poate ateriza chiar lângă Spitalul Floreasca, dar sunt foarte multe, foarte multe spitale în țară care nu au heliport. Voiam să vă întreb, pe lângă achiziția de elicopetere, dacă aveți discuții cu Ministerul Sănătății în privința unor investiții viitoare, mai ales și în contextul PNRR, un heliport.

Raed Arafat: Deci, heliporturi. Există proiecte pentru ele și vă răspund la asta, pentru că chiar e foarte binevenită întrebarea, ca să explicăm. De exemplu, dau exemplul Spitalului din Oradea, Spitalului Județean, are heliport deja la nivelul etajului 2 și la care direct poți să ajungi după ce aterizează elicopterul printr-un lift chiar la Unitatea de Primiri Urgențe. Spitalul Județean de Urgență Bistrița a făcut acest lucru deja. Spitalul Mureș știm că are heliportul chiar lângă el, la 50 de metri, 30 de metri de Unitatea de Primiri Urgențe. Spitalul Universitar din Bucureşti are heliport care a fost autorizat recent. Dorim să rezolvăm ceva și pentru alte spitale din Bucureşti și alte spitale din țară, dar acest lucru a depins foarte mult de investiții și a depins foarte mult și de implicare. De exemplu, cum s-au implicat autoritățile din Bihor, din Bistrița, pot și alte autorități să se implice, ca să asigure loc de aterizare aproape de spital. Și clar că încurajăm acest lucru. Există fonduri europene pe care le-am accesat. De exemplu, avem un fond european accesat pe transfrontalier, Proiectul SMURD 2 între IGSU România și IGSU Moldova și Miniserul Sănătății din Moldova, pe baza căruia se vor mai construi cel puțin, din ce știu, încă doi helipuncte în două zone în Moldova. Și, normal, încă o dată, încurajăm ca acest lucru să se facă cât mai mult. Sunt costisitoare, autorizarea lor este costisitoare, dar în final este o necesitate și orice spital trebuie să aibă un loc de aterizare. Că e helipunct deasupra, că este lângă, că este în apropiere, ca să poți să duci bolnavul rapid la elicopter sau de la elicopter la spital este un lucru care este dorit.

Reporter: Ne spuneţi că consiliile judeţene ar trebui să facă un demers.

Raed Arafat: Şi implicarea lor, cu siguranţă. Şi sunt exemple pozitive în ţară.

Reporter: Voiam să vă întreb câte vaccinuri sunt în momentul de față în țara noastră și, de asemenea, care este numărul vaccinurilor care se apropie, iată, şi în această lună de data expirării?

Raed Arafat: Nefiind pe această temă și neavând aceste aspecte date, că trebuie să le solicit de la colegii de la Comitetul de vaccinare, nu pot să vă răspund; nu vreau să vă dau cifre greșite. Dar puteți adresa întrebarea la Comitetul de vaccinare și ei vă dau toate aceste cifre.

Reporter: Bun. Şi încă o întrebare legată de portul măștii în interior: în funcție de ce criterii s-ar putea relaxa măsura purtării măştii în interior?

Raed Arafat: Măsura a fost dusă până la nivelul în care 10 persoane vaccinate în același birou pot să rămân fără mască. În rest, în spațiile comune, în coridoare, în restul tot a rămas masca, și la acest moment rămâne aplicabilă această regulă.

Reporter: Şi în ce moment s-ar putea recurge la o nouă relaxare?

Raed Arafat: După cum v-am zis, la 1 august probabil că se va veni cu anumite recomandări noi sau măsuri noi, dar acest lucru nu-l anticipez; nu spunem nimic până nu vedem care este situația - și nu numai în România, și în zona din jur. Dar acestea sunt aspect, se va reveni asupra lor în următoarele două săptămâni.

Reporter: Deci, să înţelegem că pe 1 august se face o analiză dacă se poate...

Raed Arafat: Până în 1 august, da, pentru că așa au fost promisiunile: au fost pe 1 iulie, apoi 1 august. Şi pe 1 august cu siguranță vor fi din nou anumite aspecte stabilite, analizate și, bineînțeles, venit cu ele sub formă de modificare a hotărârii de guvern actuale, dacă va fi necesar.

Mulțumesc! Mai aveți întrebare, vă rog?

Reporter: Bună ziua! O singură întrebare: sunt specialiști care ne spun că vom ajunge la 10.000 de cazuri de infectare cu COVID în perioada următoare. Voiam să vă întreb dacă suntem pregătiți, dacă avem paturile necesare în acest moment pentru tratarea acestor oameni, mai ales în contextul în care spuneaţi și dumneavoastră că multe spitale au fost transformate acum, au revenit la stadiul dinainte de pandemie şi pot trata pacienţi /.../.

Raed Arafat: Răspunsul este simplu. În primul rând, nu știu cine a spus că vom ajunge la 10.000 de cazuri din nou, ce analiză au făcut, pentru că asta putem să o spunem oricând și să o aruncăm. Trebuie să vedem trendurile care sunt. La acest moment, cel puțin, trendul este unul pozitiv. Suntem stabili. Oricând, într-un nou val, putem să avem o creștere a numărului cazurilor. Cât va fi creșterea și tot este foarte greu să zicem la acest moment. În rest, dacă suntem pregătiți, am explicat și înainte: sunt planurile spitalelor care au revenit la cazurile curente, preponderent cazurile curente, planurile pentru a reveni pentru cazurile COVID, dacă este nevoie și implicarea lor cum s-au implicat înainte. Sperăm să nu avem nevoie, dar, dacă va fi nevoie, cu siguranță, împreună cu Ministerul Sănătății se vor lua toate măsurile pentru a repune structura de îngrijire a bolnavilor COVID dacă crește numărul mai mult decât permite capacitatea actuală.

Reporter:Domnule secretar de stat, premierul Florin Cîțu a afirmat, în urmă cu două zile, că v-a sunat pe dumneavoastră și v-ați implicat în transferul pacienților de la Petromidia. Ne puteți spune cum v-ați implicat dumneavoastră în acest transfer și dacă permierul v-a mai sunat și în alte cazuri să interveniți pentru alte persoane?

Raed Arafat: Eu cu domnul prim-ministru, și nu numai, și cu domnul ministru Bode am o continuă legătură în ce privește cazurile de urgență și cazurile de urgență cu impact, pentru că așa prevede inclusiv legea. Eu raportez orice se întâmplă la trei persoane: ministrului de interne, primului ministru și, în unele situații, chiar la președinte, când sunt situații semnificative și asta este prevăzut în Ordonanța 21. Acum, pentru cazurile respective, da, am avut discuții și când sunt cazuri critice, da, sunt discuții și sunt sunat și sunt întrebat în ce fază suntem, ce facem, dacă trebuie ceva, dacă trebuie să rezolvăm. Că sună domnul prim-ministru uneori, sună domnul ministru Bode, discutăm la minister, nu trebuie să sune. Deci, se întâmplă normal, este o normalitate, plus discuțiile pe care le am și cu doamna ministru al sănătății pe unele cazuri. Acum, pentru cazul de la Petromidia ne-am implicat, pentru că rolul departamentului prevăzut și în protocolul nostru discutat cu Ministerul Sănătății și care e în discuții, rolul nostru este să găsim locurile afară. Deci, Departamentul pentru Situații de Urgență sprijină eforturile de a găsi locuri afară, mai ales că avem și pârghii prin atașații de interne ai Ministerului Afacerilor Interne. Așa că pentru cei de la Petromidia, atașatul nostru din Austria și atașatul nostru din Germania au început contactele cu mai multe spitale și a răspuns Spitalul Offenbach cu cel mai pozitiv răspuns concret, pentru că am avut și din alte părți că mâine vă dăm răspuns sau vedem cum facem, dar Spitalul Offenbach a răspuns: da, primim, acceptăm ca plata să fie făcută de către compania angajatoare, motiv pentru care am mers mai departe pe procedură și am făcut transferul. Cam asta este. Deci, da, ne împlicăm și acesta e un rol pe care îl avem. Nu întotdeauna reușim să găsim locuri afară, pentru că și acolo locurile sunt limitate pentru arși și este posibil să căutăm la un moment în toate zonele pe care le cunoaștem să nu găsim niciunul. Aici, din fericire, am găsit loc pentru cei doi pacienți.

Reporter: Dar ținând cont că premierul Florin Cîțu a spus că a văzut apelul disperat al familiilor care doresc ca pacienții să fie transferați în străinătate, dar medicii de la Spitalul Floreasca s-au opus acestui transfer, spunând că pot trata în România cei doi pacienți.

Raed Arafat: Nu este vorba de a se opune. Există o procedură. Procedura spune așa: dacă bolnavul este pe un pat de arși în România, destinat marilor arși, atunci, da, nu se face neapărat hârtie prin care să plătească statul tratamentul afară. Dacă medicul își declină competența, atunci pacientul când pleacă, acoperirea costurilor de tratament afară se face de către altcineva, pentru că nu există formularul de la medicul respectiv. Acum pot să vă spun de Floreasca că medicul respectiv a avut, acum un an de zile, un pacient pompier, într-o stare foarte critică, și unde, într-adevăr, a zis că poate trata pacientul respectiv și l-a tratat, iar pacientul a plecat acasă pe picioarele lui. Aici, a fost dorința mai multor persoane din anturajul pacienților pentru ca pacienții să plece afară. Medicul nu s-a opus, dar a zis că el nu poate semna hârtia prin care pacienții se pot trata afară pe banii statului. Atunci, compania angajatoare a zis că plătește tratamentul și bolnavii au plecat afară fără nicio problemă. Mulțumesc!

Reporter: O singură întrebare despre starea răniților de la Petromidia, dacă sunteți în legătură cu medicii și care este la acest moment starea lor?

Raed Arafat: Ultimul mail l-am primit de la atașatul nostru de interne ieri, ultimul mesaj că au fost operați și că sunt într-o stare stabilă. Mulțumesc!

Tanczos Barna: Bună ziua! Astăzi, în ședința de guvern, am prezentat, în prima lectură, proiectul de ordonanță de urgență pe care l-a elaborat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin care propunem o procedură de intervenție imediată în cazurile în care în intravilan, în zonele locuite în intravilan există un pericol iminent la adresa siguranței și sănătății persoanelor care locuiesc în acele zone, în acele localități. Bazându-ne pe prevederile Directivei 92/43 CEE a Consiliul European, bazându-ne pe datele statistice pe care le-am analizat în ultima perioadă privind numărul apelurilor la 112 și numărul intervențiilor efectuate de echipele de jandarmi prin Ministerul de Interne și bazându-ne pe soluțiile pe care le propunem în intervenția graduală pentru a elimina aceste pericole, acest risc iminent la adresa sănătății și securității cetățenilor și a bunurilor deținute de aceștia. Scopul acestei ordonanțe de urgență este salvarea vieților omenești și salvarea bunurilor create de om. Sunt valori esențiale care sunt protejate și trebuie protejate de stat, de instituțiile statului, conform inclusiv prevederilor constituționale. În proiectul de ordonanță de urgență pe care l-am prezentat, am dat definiția unor termeni care trebuie să clarifice modalitățile de intervenție și să nu lase loc de discuții și interpretări sau aceste discuții - interpretările să fie reduse la minim. În această idee, am definit ce înseamnă intervenție imediată, am definit ce înseamnă intervenție prin îndepărtare, intervenție prin tranchilizare și relocare, ce înseamnă extragere prin împușcare sau extragere prin eutanasiere, am definit cine este gestionarul care are dreptul să participe în această echipa de intervenție și cine este medicul veterinar împuternicit care are dreptul să fie parte din echipă și care are dreptul să gestioneze substanțele tranchilizante, substanțele prin care se face eventual eutanasierea și are dreptul să fie prezent cu aceste substanțe la fața locului. Am definit ce înseamnă echipă de intervenție și din cine este formată această echipă. Echipa de intervenție este formată din reprezentantul primăriei, autorității publice locale, persoană care este și conducătorul Comitetului Local de Situații de Urgență. Este o problemă de siguranță și de securitate la nivelul unității administrativ-teritoriale, motiv pentru care propunem ca din această echipă să facă parte și reprezentantul primăriei. De asemenea, trebuie să fie prezenți jandarmii, care vor avea rolul de a asigura zona, de a asigura ca aceste intervenții, indiferent dacă vorbim de alungare, tranchilizare, îndepărtare sau alte metode, să se desfășoare în siguranță atât pentru membrii echipei, cât şi pentru cetățenii care sunt în zonele respective. Trebuie să fie prezent personalul tehnic de specialitate din partea gestionarului. De fiecare dată există un risc în cadrul acestor intervenții și acest risc trebuie redus la minim în cazul în care trebuie apărată viața, siguranța echipei de intervenție sau persoanelor din echipa de intervenție sau a cetățenilor din zona respectivă, din imediata vecinătate a locului unde se face intervenția. Trebuie să fie și medicul veterinar, care are dreptul să gestioneze substanțele tranchilizante. Am definit care sunt metodele de intervenție. Cel mai important lucru în cazul acestor intervenții este gradualitatea. De fiecare dată trebuie să se intervină gradual, astfel încât îndepărtarea prin diverse mijloace să fie prima soluție, tranchilizarea și relocarea, etapa următoare, și extragerea, prin eutanasiere sau împușcare, doar în situațiile în care riscul este mare, doar în situațiile în care exemplarele reprezintă un risc real, iminent, imediat la adresa cetățenilor. Decizia de intervenție sau deciziile în timpul intervenției trebuie să fie luate de această echipă. Am avut mai multe variante, din acest punct de vedere. În proiectul de ordonanță  pe care l-am prezentat am păstrat varianta deciziei prin majoritatea celor din echipa de intervenție. Vom avea o discuție în această privință în continuare cu Ministerul de Interne, cu domnul ministru Bode, pentru a clarifica câteva elementele referitoare la propunerile Ministerului de Interne, în ceea ce privește luarea deciziei.

Intervenția în primă fază, intervenția graduală, cu siguranță, începe cu îndepărtarea prin alungare și doar în cazul în care exemplarele revin în mod repetat se va ajunge la tranchilizare, relocare. În cazul în care nici îndepărtarea repetată, nici tranchilizarea și relocarea nu pot fi realizate sau nu dau rezultate se poate interveni prin extragere, eutanasiere sau împușcare în următoarele situații: dacă primele două metode nu dau rezultate, dacă siguranța cetățenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol iminent, dacă siguranța și securitatea membrilor echipei sunt puse în pericol, dacă exemplarul în cauză este rănit și devine agresiv, dacă exemplarul în cauză este într-o capcană neautorizată sau are răni incompatibile cu viața. Am specificat explicit în proiectul de ordonanță că, în cazul exemplarelor de sex feminin, intervenția se va face cu precădere prin metoda îndepărtării sau relocării. În cazul în care nu se pot realiza aceste lucruri și exemplarul feminin trebuie extras și are pui, puii trebuie să fie preluați, duși în centre de reabilitare sau adăposturi autorizate. Costurile de întreținere pentru aceste exemplare, pentru aceşti pui, vor fi suportate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Se stabilește un sistem de monitorizare și de centralizare a acestor intervenții la nivel național pentru a fi raportate la comisie. În urma intervenției, se întocmește un raport de maxim 24 de ore de la intervenție în trei exemplare semnat de membrii echipei și se va depune la autoritățile competente. Gestionarea exemplarului, în cazul eutanasierii sau extragerii prin împușcare, se va face de către gestionar sau Garda Forestieră, după caz. În cazul în care autoritatea locală nu poate să semneze și nu dorește sau nu găsește gestionari care să semneze un contract, prin care să asigure aceste servicii, intervenția pentru eutanasiere și/sau extragere prin împușcare se va face de către Garda Forestieră din zona respectivă, gestionarea exemplarelor se face de către gestionar sau de Garda Forestieră, prepararea trofeului se face prin grija gestionarului sau a Gărzii Forestiere. Trofeele rămân în proprietatea statului. Pot fi transferate, cu titlu gratuit, în scop științific, de învăţământ sau expozițional, muzeelor, institutelor de cercetare, institutelor de învăţământ sau altor instituții publice. Carcasa exemplarului extras rămâne la gestionar sau în cazul în care intervenția este efectuată de Garda Forestieră se distruge prin incinerare.

Am prevăzut sancțiuni pentru neprezentarea la eveniment în cazul în care există contract de permanență cu gestionarul sau medicul veterinar nu se prezintă conform atribuțiunilor de serviciu şi am prevăzut modificări ale legislației aferente privind Legea vânătorii, Legea folosirii armelor. Subliniez, încă o dată, că toate aceste intervenții se fac strict în intravilan şi ordonanța de urgenţă reglementează doar aceste intervenții în intravilan.

În încheiere, aş vrea să mai punctez din Anexa nr. 2 câteva elemente. Nu voi înșira atribuțiile fiecărei instituții care este implicată, începând de la jandarmerie, Direcţia Sanitar-Veterinară, ISU, unitatea administrativ-teritorială şi gestionarea fondului respectiv, Garda Forestieră. Ele sunt în proiectul de ordonanţă de urgenţă. Aş vrea să detaliez evaluarea comportamentului animalului sălbatic şi încadrarea comportamentului în nivelul de risc, pentru că intervențiile sunt în funcţie de nivelul de risc generat de prezenţa acelui exemplar sau a celor exemplare. În cazul în care riscul este redus, adică, animalul a fost observat ocazional intravilan sau se retrage la observarea oamenilor, riscul este redus, se poate interveni prin îndepărtare, prin alungare cu diverse mijloace. În cazul riscului mediu, se poate interveni prin îndepărtare sau tranchilizare, relocare. La acest risc se încadrează situațiile în care animalul nu se retrage la observarea oamenilor; surprins sau alungat lansează un atac fals; a fost observat în repetate rânduri în intravilan; nu este oprit de măsurile de protecție existente, gardul electric, de exemplu, sau se hrănește cu deșeurile, gunoaiele, în prezenţa oamenilor. În cazul în care riscul este mare, este posibilă intervenția, prin eutanasiere sau prin împușcare. Aici, sunt încadrate următoarele situații: dacă animalul este prins într-o capcană neautorizată este alungat; surprins sau lansează atac real; intră în gospodării şi nu se retrage în prezenţa omului; nu se retrage când este alungat; devine agresiv în urma administrării substanțelor tranchilizante; atacă omul în zona locuită sau atacă animalele domestice în intravilan. Foarte pe scurt, nu foarte pe scurt, dar asta este prezentarea. Vă rog!

Reporter: Bun găsit! Aţi prevăzut în acest proiect de ordonanţă de urgenţă vreo posibilitate ca fondurile de vânătoare să nu refuze ursul care trebuie relocat, având în vedere că nimeni nu-şi va dori un urs agresiv în zonă, chiar dacă este adus din altă parte? Se mai specula şi o înțelegere între fondurile de vânătoare, astfel încât să se ajungă, până la urmă, la împușcare.

Tánczos Barna: În momentul de faţă, ministerul are la dispoziție fonduri de vânătoare gestionate de RNP. Prin aceste fonduri de vânătoare putem asigura preluarea exemplarelor care vor fi transferate sau vor fi relocate. Cu siguranţă, trebuie să găsim o soluție şi pentru fondurile care nu sunt gestionate de RNP. Sunt fonduri de vânătoare unde nu s-a mai făcut evaluarea științifică de cinci ani de zile. Ministerul trebuie să ducă la bun sfârșit acest proces de stabilire, de estimare a numărului de exemplare şi în funcţie de acest număr dat de oamenii de știință putem după aceea să impune relocarea exemplarelor în anumite zone, dar cu siguranţă, pentru început, vom găsi soluții prin fondurile de vânătoare gestionate indirect de statul român.

Reporter: Şi când urmează să avem şi o evaluare a numărului real?

Tánczos Barna: La prima licitație nu s-a prezentat nimeni sau nu a îndeplinit nimeni criteriile pentru a se prezenta la licitație. Aseară am aflat că există în momentul de faţă o ofertă depusă pentru licitație. S-a prezentat cineva la această licitație. Sper că până la sfârșitul anului să putem duce la bun sfârșit această estimare. Vă rog!

Reporter: Bună ziua! Nu mi-a rămas foarte clar cum se ia decizia ca un urs să poată fi omorât? Se votează în cadrul acelei echipe, cine are un cuvânt mai mare de spus?

Tánczos Barna: Am prevăzut în proiectul de ordonanță o decizie luată pe bază de, să spunem, vot pentru că sunt patru persoane care își exprimă punctul de vedere cu privire la acea situație și se ia o decizia. Acea decizie se va consemna în raportul care se întocmește în 24 de ore. Trebuie să existe o majoritate a membrilor echipei. Dacă sunt patru persoane, trei din patru trebuie să spună dacă acea intervenție este de alungare, este de relocare, sau este de eutanasiere, sau este de împușcare.

Reporter: Şi ce se întâmplă dacă paritate este de doi la doi?

Tánczos Barna: În cazul în care este o intervenție rapidă, imediată și o situație de forță majoră, sunt convins că atât Jandarmeria, cât medicul veterinar împuternicit, atât conducătorul CLSU, Conducătorul Comitetului local pentru situații de urgență își va exprima punctul de vedere. Acel punct de vedere se consemnează și se va ajunge la o majoritate cu siguranță.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. În cât timp va fi și adoptată concret această ordonanță, pentru că a fost în primă lectură?

Tánczos Barna: Eu sper ca săptămâna viitoare. Să vedem dacă reușim să trecem de toate avizele din ministerele implicate.

Reporter: Mulţumesc!

Tánczos Barna: Vă rog!

Reporter: Aţi spus că o echipă este formată din reprezentantul primăriei, jandarmeriei, personalul tehnic şi medicul veterinar. Într-o situație extremă, ce se întâmplă dacă unul dintre acești reprezentanți nu este prezent? S-ar putea întâmpla ca, de exemplu, reprezentantul primăriei să nu fie la fața locului, iar ursul, de exemplu, să atace o gospodărie. Atunci se poate forma în continuare echipa?

Tánczos Barna: Eu nu pot să concep ca, mai ales, în localitatea unde este un pericol iminent să nu există o persoană care să îl înlocuiască pe primar sau să nu fie un înlocuitor pentru viceprimar, sau să nu existe un înlocuitor în lipsă pentru viceprimar în Comitetul local de situații de urgență. Comitetul local de situații de urgență trebuie să funcționeze în orice situație și trebuie să existe proceduri interne ale primăriei pentru lipsa acelor persoane. Nu pot să concep ca Jandarmeria să nu se prezinte într-o asemenea situație. Am prevăzut sancțiuni pentru medicul veterinar și pentru gestionar. În cazul în care nu se prezintă gestionarul, va fi înlocuit de oameni de specialitate din Garda Forestieră, astfel încât prezența acestora să fie asigurată.

Reporter: Şi aş mai avea o întrebare referitor la incidentele de la Petromidia și de la Azomureș. Aţi spus că va fi demarată o anchetă de mare amploare peste tot în țară, acolo unde există un real pericol. Dacă ne puteți spune concret când va fi demarată această anchetă de mare amploare?

Tánczos Barna: Am discutat astăzi în minister, am discutat inclusiv cu domnul Lucian Bode despre acest lucru. Secretarii generali de la ministerele de resort vor prelua această sarcină și vor organiza acest plan național de control. Sunt convins de faptul că Ministerul Mediului trebuie să facă controale nu doar la depozitele de deșeuri, nu doar la persoanele care aruncă deșeuri în râu și în alte locuri, ci şi în zonele mult mai complexe, în zonele unde este nevoie de cunoștințe profunde pentru a asigura funcționarea legală și în parametrii optimi a agenților economici care au platforme generatoare de risc. Este nevoie de o evaluare a situației. Au ridicat cel puțin din punctul meu de vedere multe semne de întrebare cele trei incidente care au avut loc într-o perioadă foarte scurtă, drept urmare pentru a preveni și pentru a încerca intrarea într-o situație de normalitate trebuie să mergem și să facem controale la acele unități care expun la un asemenea risc cetățenii și lucrătorii din companiile respective.

Reporter: Vă mulţumesc!

Tánczos Barna: Vă rog!

Reporter: Bună ziua! Înţelegem că potrivit legii, fondurile de vânătoare sunt obligate să asigure mâncare pentru urșii care se află în spațiile pe care aceștia le administrează. Înțelegem tot de la specialiști că acest lucru nu se întâmplă și ăsta este motivul pentru care urşii ajung de multe ori în preajma oamenilor. Aveţi de gând să faceți câteva controale în acest sens şi dacă ştiţi că această lege este încălcată?

Tánczos Barna: Sunt foarte mulți specialiști și foarte multe păreri, şi depinde pe cine întrebăm. Ceea ce am verificat eu sunt prevederile contractelor de gestiune a Fondului Cinegetic. Acolo nu apare textual obligația pentru asigurarea hranei pentru urs. Există textual o prevedere și obligație pentru celelalte specii, pentru urs, nu. Legea nu obligă astăzi la asigurarea acestei hrăniri, însă Fondul de Vânătoare unde există o populație mare sau există populație de urs constată că de fiecare dată specia din vârful lanțului trofic este cea care se înfruptă din acele cantități de hrană asigurată pentru orice altă specie. Este, într-adevăr, o dezbatere între specialiști cu privire la necesitatea sau dacă este necesar sau nu este necesar ca această hrănire să se întâmple în pădure. Cei care sunt pro spun că prin această metodă se țin animalele departe de zonele locuite, cei care sunt împotrivă şi ONG-uri, multe dintre ele, susțin că tocmai prin aceste hrăniri se ajunge la o creștere artificială a populației. Ceea ce am prezentat noi astăzi este o soluție punctuală pentru zonele locuite. Nu va rezolva problema generală a managementului populației de urs. Pentru a rezolva problema generală, este nevoie de interdicții în anumite zone clar pentru hrănire, în zonele locuite, în apropierea zonelor locuite, în apropierea drumurilor, în puncte turistice, unde acestea sunt prea aproape de zonele locuite, acolo clar trebuie să existe o interdicție. Dezbaterea trebuie să aibă loc între specialiști de la universități, specialiști în cinegetică, specialiști din ONG-uri, pentru a stabili dacă hrănirea acestei specii în habitatul natural este un lucru bine-venit sau nu, vom avea această dezbatere în curând și vom lua o decizie.

Iar managerul sanctuarului de urși de la Zărnești spune că, odată implementată această ordonanță de urgență, în termen de cinci ani, România nu va mai avea urși, această specie o să dispară din țara noastră, dumneavoastră nu știu daca veți mai fi la Ministerul Mediului peste cinci ani şi vreau să vă întreb, în acest context, cine va răspunde pentru acest lucru?

Barna Tánczos: Nu va exista niciun responsabil, pentru că nu se va întâmpla acest lucru. În niciun caz prin intervențiile în zonele locuite nu va fi afectată într-o măsură blamată de anumite persoane populația de urs. Populația de urs, la ultima evaluare, în 2016, s-a situat la un nivel de 6.400-7.200, în intervalul acesta. Cu siguranță, intervențiile nu vor fi de ordinul miilor sau nu vor fi de ordinul sutelor, cel puțin nu prin extragere și, în niciun caz, această intervenție în localitate nu va extermina populația de urs din România. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziu. Aș vrea să vă întreb: într-o situație în care doi oameni sunt în pădure, spre exemplu, pe o potecă apare ursul, ar fi prima fază a intervenției prezentate în OUG, ce ar trebui să facă aceste persoane dacă nu ar putea să împuște ursul, ar trebui să sune și să se facă alungarea lui, cum ați vedea alungarea ursului într-o astfel de situație?

Barna Tánczos: Subliniez, încă o dată, că această ordonanță se referă la zonele locuite, nu se referă la poteca din pădure, unde, din păcate, într-adevăr, din ce în ce mai des există contact om-urs. În cazurile în care acest contact, această întâlnire este în habitatul natural al ursului, cu siguranță, intervenția este complet diferită. De cele mai multe ori, este aproape imposibil să chemi echipa de intervenție rapidă, pentru că ești persoana atacată. În cazul în care această persoană suferă răni sau este atacată, este greu să mai aibă puterea să intervină, să cheme echipa de intervenție. Am avut, din păcate, foarte multe cazuri de acest gen, în ultimele zile. Ceea ce vrem noi acum să facem? Să asigurăm securitatea și siguranța oamenilor în zonele locuite și se referă nu la habitatul natural al ursului, ci la comune, sate, orașe şi aşa mai departe. În cazul în care această întâlnire are loc în pădure, este o situație absolut nefericită şi, din păcate, depinde strict de modul în care ursul se comportă în acea situație. Dacă este agresiv, dacă atacă, șansele omului de a riposta, de a chema ajutoare sau de a supraviețui acelui atac sunt destul de mici. Am văzut imaginile cu persoanele care au fost atacate: sunt șocante, sunt incredibile pentru un om care n-a văzut om atacat de urs. Trebuie să reducem acest risc, în primul rând, în localități și prin planul de management pe care îl vom implementa imediat după rezultatele studiului de stabilire, de estimare a populației să reducem inclusiv aceste întâlniri om-urs în natură.

Reporter: Dacă aţi fi într-un sat, să zicem, din Covasna și ar veni ursul, aţi fi în acea localitate, care ar fi primul lucru pe care l-aţi face? Cum l-aţi alunga?

Tánczos Barna: De sunat la 112. Am uitat să menționez, scrie în ordonanța de urgență că primul lucru este să sune la 112 și managementul intervenției rapide se face prin serviciul 112, care anunță membrii echipei, care trimite la fața locului, care localizează evenimentul. Totul se face prin acest sistem 112, care este deja cunoscut, este eficient și va fi implementat inclusiv în cazul acestor situații.

Reporter: Dar ursul nu va aștepta echipele 112. Oamenii sunt acolo, în acea situație.

Tánczos Barna: Sunt situații când pleacă, într-adevăr, - și este situația fericită - și până vine echipa nu mai este ursul și problema este rezolvată. Nu trebuie să vrem să stea ursul până vine echipa de intervenție. În cazul în care până la apariția echipei de intervenție ursul nu se retrage, nu pleacă, atunci intervine această gradualitate și eliminarea acelui pericol prin alungare, prin tranchilizare, relocare sau prin metoda extragerii. Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, o singură precizare aş avea. Dacă va exista o limită pentru extragerea prin împușcare, adică dacă în fiecare localitate va exista un prag, un număr fix până la care pot împușca aceste echipe urșii, pe lună?

Tánczos Barna: Nu, nu există în momentul de faţă o limită. În zonă locuită, de fiecare dată, când viața omului este pusă în pericol și sunt epuizate celelalte intervenții se poate interveni prin eutanasiere sau prin împușcare. Mulțumesc!