Briefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, și chestorul de poliție Cătălin Giulescu, șef al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului României, organizat, ca de obicei, după şedinţa de guvern care doar ce s-a încheiat. Astăzi, şi le mulţumesc pentru faptul că au acceptat invitaţia, alături de noi se vor afla ministrul digitalizării, Sebastian Burduja, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, domnul Marcel Boloş, şi şeful Direcției de Evidență Informatizată a Persoanei, domnul chestor Giulescu. Vom începe cu domnul ministru Burduja. Ședința de guvern de astăzi a conținut foarte multe elemente legate de transformarea digitală a României și de modul în care digitalizarea poate reduce, simplifica birocrația atunci când este vorba de legătura dintre administrație și cetățean sau cu mediul de afaceri, fapt pentru care vom începe cu cloud-ul guvernamental mult așteptat și mult discutat, de altminteri, și vom continua cu alte elemente care țin, de asemenea, de digitalizare. Vă mulțumesc încă o dată, domnule ministru, și vă invit să luați cuvântul.

Sebastian Burduja: Mulțumesc și eu, domnule Cărbunaru. Astăzi, Guvernul României a adoptat o hotărâre de guvern foarte importantă în ceea ce privește cloud-ul guvernamental, de fapt, componenta privată guvernamentală și componenta publică, cea comercială, furnizată de companii private. România, practic, a reglementat prin această hotărâre de guvern aspecte care sunt la frontieră. Sunt puține state la nivelul Uniunii Europene care au reglementat aceste aspecte, deci este un element de noutate. Noi am lucrat cu experții Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene pentru a identifica deja cele mai bune practici și pentru a le pune la dispoziția românilor. Pe scurt, e un act normativ foarte complex, a necesitat 30 de avize și puncte de vedere și reglementează câteva domenii importante: principiile platformei de cloud guvernamental și modul în care cloud-ul Guvernului interacționează cu cloud-uri furnizate de companii private; politica de clasificare a datelor - ce fel de date aparțin în cloud-ul privat guvernamental, ce fel de date pot să stea în sisteme cloud furnizate de companii private; jurnalizarea accesului la aceste date, respectiv modul în care românii vor fi informați în timp real atunci când statul român, instituții ale statului le accesează datele, zona de interoperabilitate și așa mai departe. Voi pune accent doar pe câteva elemente care merită reținute. În primul rând, securitatea datelor - datele românilor sunt sau vor fi, în acest caz, guvernamental, într-un loc sigur, protejat, pe teritoriul României. Deci respectăm criteriul de suveranitate a datelor românilor și toate centrele de date aferente cloud-ului guvernamental sunt și vor fi pe teritoriul României, ele fiind implementate în orizontul anului 2026, așa cum specifică Planul Național de Redresare și Reziliență. De asemenea, discutăm în premieră de reglementarea accesului la date și de jurnalizarea lui. Încă o dată, actualmente, datele românilor sunt în diverse dosare cu șină, în diverse instituții ale statului român, în diverse dulapuri, pe diverse holuri. Simplific, dar realitatea este că a le pune în cloud-ul guvernamental, a jurnaliza accesul la aceste date, astfel încât el să nu poată fi șters- orice accesare a datelor va fi jurnalizată, auditată, iar cetățenii români vor fi notificați cu privire la accesul statului român la datele lor. Este un sistem sau va fi un sistem mult mai sigur, mult mai transparent și chiar tehnologia, iată, răspunde unor temeri vehiculate în spațiul public cu privire la protecția datelor românilor. Ele vor fi protejate și accesul, încă o dată, va fi jurnalizat și notificat.

Probabil cel mai important element este cel de interoperabilitate. Anul trecut am adoptat în Parlamentul României Legea interoperabilității. Asta va permite ca în orizontul anului 2026 minim 30 de instituții ale statului român să fie migrate în cadrul guvernamental, deci să aplicăm principiul once-only, o singură dată, să nu-i mai punem pe români pe drumuri între ghișee. Statul va solicita cetățeanului o singură dată o anumită informație, după care instituțiile sunt obligate să comunice între ele și nu să-l pună pe cetățean pe drumuri. Nu în ultimul rând, și este important, cloud-ul guvernamental este un proiect civil, administratorul cloud-ului guvernamental este Autoritatea pentru Digitalizarea României şi rolul ADR-ului este foarte bine reliefat în această hotărâre de Guvern, este cel mai important rol în proiectul de cloud. Noi am asigurat și o componentă importantă de acces a mediului privat la acest cloud. Practic, invităm mediul privat să gândească, să dezvolte aplicații care vor fi în acest marketplace, în magazinul aferent cloud-ului guvernamental, aplicații care vor putea fi contractate, utilizate de autoritățile publice de nivel central, local. Asta este în mare, acesta este conținutul hotărârii de Guvern. Bineînțeles, că vă stau la discuții pentru întrebări, dar, totodată, vreau să lansez încă o dată o invitație pentru un eveniment important de astăzi. La ora 17:00 avem în premieră Gala Cercetării Românești, cu participarea domnului prim-ministru Nicolae-Ionel Ciucă, și veți vedea cam ce fel de minți strălucite are România în țară și în întreaga lume. Vă invit, este un eveniment în premieră la Ateneul Român, la ora 17:00. Mulțumesc și vă stau la dispoziție.

Reporter: Vorbeați despre securitatea acestor date. Aș vrea să vă întreb ce se întâmplă în situația în care datele sunt atacate, nu știu, de hackeri, cum am avut atacurile cibernetice după invazia Rusiei în Ucraina sau există posibilitatea ca cetățeanul să fie despăgubit într-un fel, aveți acest cadru legal?

Sebastian Burduja: Securitatea cibernetică este asigurată de Cyberint, unitatea Serviciului Român de Informații, cu un rol foarte bine definit în ceea ce privește atacurile avansate. Și bineînțeles că, la nivelul infrastructurii fizice, aceste centre de date sunt în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale. Toată performanța României de până în prezent ne arată că ne descurcăm foarte bine din perspectiva protejării datelor românilor, deși avem un context de securitate foarte complicat. Discutăm despre un sistem care și-a dovedit eficiența și protecția datelor românilor a fost asigurată. Deși, repet, amenințările n-au fost, nu sunt și probabil nu vor fi puține.

Reporter: Dar există cadrul legal pentru românii care ar putea să fie prejudiciați de implementarea defectuoasă a acestui program?

Sebastian Burduja: Vom gândi soluții și pentru aceste spețe. Încă o dată, proiectul are un termen de implementare 2026. Personal, am încredere în protecția acestor date și toți românii ar trebui să aibă încredere în sistemele pe care statul român le are și să perceapă, încă o dată, instituțiile statului român ca fiind acolo pentru a le apăra drepturile, pentru a le apăra datele.

Reporter: Mai exact, cum veți scoate toate datele din dosarele cu șină și să le mutați în cloud? Vor fi angajați funcționari? Cât va dura procesul? Cine va monitoriza în ce proporție au migrat aceste date?

Sebastian Burduja: Migrarea în sine ține de investiția II din PNRR. Este o investiție de peste 100 de milioane de euro de care se ocupă Autoritatea pentru Digitalizarea României. În metafora pe care am prezentat-o mai devreme este cazul extrem. Cele mai multe instituții din România au totuși baze de date pe sisteme locale, pe diverse soluții software. Nu le mai țin chiar în dosare cu șină, dar oricum procesul de migrare nu este simplu. Există fonduri alocate. Autoritatea pentru Digitalizarea României va scoate la licitație aceste servicii și, practic, instituție cu instituție, vom reuși să migrăm aceste date în cloud-ul guvernamental. Ministerul nostru are, de pe vremea domnului ministru Boloș, un task force pentru transformare digitală. Sunt aproximativ 15 specialiști în transformare digitală care au mers deja, în ultimele nouă luni, la fiecare instituție vizată de acest proces de migrare și au început să documenteze: ce nevoie au, cât timp va fi necesar, ce resurse.

Reporter: Și la ce concluzie au ajuns?

Sebastian Burduja: Depinde de la instituție la instituție, dar noi ne vom încadra în țintele stabilite de PNRR, respectiv 30 de instituții până la finalul anului 2026.

Reporter: Domnule ministru, casele de pensii nu au reușit nici acum să digitalizeze dosarele de pensii, aproximativ cinci milioane și au fost angajate sute de persoane. Cum veți reuși? Care este volumul de informație pe care îl transferați?

Sebastian Burduja: Depinde de la caz la caz. Probabil, casele de pensii nu vor fi printre primele instituții care vor migra în cloud-ul guvernamental. Dar, având în vedere situația gradului de digitalizare de acolo, mai mult ca sigur nu vor fi printre primele. Dar, sunt multe instituții de nivel central, ministere, agenții... APIA, de exemplu. Este un exemplu de digitalizare avansată, ei deja au datele într-un loc, le au digitalizate, trebuie doar migrate în cloud-ul guvernamental.

Reporter: O singură precizare. Aș vrea să vă rog să ne explicați exact ce date, ca oamenii de acasă să știe ce date, vor migra în cloud. Dați-ne câteva exemple pentru un om de rând.

Sebastian Burduja: Datele pe care statul român deja le are. Datele care țin de evidența populației. Este vorba de datele de la Ministerul Afacerilor Interne, datele care țin de programele guvernamentale de finanțare - diversele ministere au diverse programe de finanțare. Datele care țin de evidența internă a ministerelor - angajați, resurse și așa mai departe.

Reporter: Și pentru oamenii de acasă care este beneficiul concret?

Sebastian Burduja: Vă spuneam la început, prin această platformă de interoperabilitate, partea cloud-ului guvernamental, românii nu vor mai fi puși pe drumuri. Adică li se va solicita o informație care ține de, nu știu, evidența populației, o singură dată. Nu vor trebui să se mai ducă, așa cum se întâmplă astăzi, de exemplu, la înmatricularea unui autovehicul la trei, patru instituții. Se vor duce într-un singur loc și își vor rezolva problema sau chiar își vor rezolva problema de acasă, așa cum se întâmplă acum cu aplicația mobilă ghișeul.ro, unde pot să-și plătească, în câteva click-uri taxe și impozite locale, obligațiile la ANAF, amenzi, taxă de înscriere la diverse universități și așa mai departe. Și așa cum se va întâmpla începând de mâine cu celebrul cazier judiciar, dar acesta este un subiect pentru ziua de mâine. Va fi disponibil online.

Reporter: Bună ziua. Aș reveni la problema datelor care vor migra în cloud. Ați dat ca exemplu evidența populației, datele de acolo, și ați spus că aveți un orizont de timp până în 2026 - 30 de instituții să își migreze sistemele IT și datele în cloud. Pe de altă parte, în proiectul de ordonanță adoptat astăzi există o listă de hotărâre. Există o listă cu 87 de instituții publice care își vor migra sistemele IT în cloud. Anterior era chiar o listă cu 85 văd că a mai fost puțin extinsă, doar că MAI-ul, MApN-ul lipsesc. Nu este nicio instituție din coordonarea MAI-ului, nici Evidența Populației, nici nimic din Apărare care să fie în această listă de 87 de instituții.

Sebastian Burduja: Așa este.

Reporter: Care este explicația?

Sebastian Burduja: MAI-ul, Ministerul de Justiție și alte instituții care s-au exceptat au propriul sistem de cloud care se interconectează cu cloud-ul privat guvernamental. Pentru toate rațiunile practice, ele sunt în cloud-ul guvernamental, doar că nu sunt în cele patru centre de date ale STS-ului. Sunt în propriile centre de date care sunt interconectate la nivelul bazelor de date cu cloud-urile proprii.

Reporter: Poate care vor fi, pentru că nu au nimic în prezent.

Sebastian Burduja: Aşa este, da, vor fi.

Reporter: Şi sunt proiecte finanţate cu fonduri europene sau sunt stipulate tot în PNRR, cum a fost și cloud-ul guvernamental, și astfel s-au dublat, practic, fiecare instituție și-a făcut propriul cloud cu bani din PNRR?

Sebastian Burduja: Nu asta ne îngrijorează, pentru că necesarul...

Reporter: Dar este aşa sau nu? Adică cloud-urile MAI şi MApN, Ministerul Justiției despre care vorbiți...

Sebastian Burduja: Sunt finanțate din fonduri europene, inclusiv din programe deja aprobate o parte dintre ele.

Reporter: Și PNRR?

Sebastian Burduja: Nu știu dacă și din PNRR, trebuie să-i întrebați, să vedem exact evidența. Nu cred că există o dublare a finanțării pe PNRR. Deci, da, voi verifica și vă răspund. Ce contează foarte mult este că, încă o dată, există interconectarea la nivelul bazelor de date...

Reporter: Va fi.

Sebastian Burduja: Va fi, ea este prevăzută prin lege, prin legea interoperabilităţii, şi, știți foarte bine, domnule Vasilache, un sistem de cloud nu se face de azi pe mâine, e o investiție de peste 560 de milioane de euro fără TVA, o investiție de complexitatea unor mari lucrări de infrastructură, autostrăzi și așa mai departe.

Reporter: Bun, revenind la cazierul judiciar, ați spus că va fi disponibil de mâine...

Sebastian Burduja: Face subiectul unui anunț pentru mâine, da.

Reporter: Da, doar că ați mai anunțat lucrul acesta, că va fi disponibil de la 1 februarie. Ce nu-mi este clar este că cei de la MAI, care au proiectul cu acel hub de servicii prin care va fi disponibil cazierul judiciar, au anunțat în toamna anului trecut că acest proiect va fi disponibil abia în iulie 2023. Cum reușiți dumneavoastră, prin ghișeul.ro, să vă interconectați cu hub-ul de servicii al MAI, care va fi disponibil abia în vara lui 2023 și, totuși, ne anunțați că de mâine cazierul va fi disponibil online? Nu înțeleg.

Sebastian Burduja: Prin foarte multă muncă și printr-o excepțională colaborare între echipa Ministerului Cercetării și echipa Ministerului Afacerilor de Interne. Cazierul judiciar nu se va elibera direct din ghișeul.ro, ci din ghișeul.ro vom merge în hub și din hub va putea fi eliberat. Iată, deci, un proiect...

Reporter: Tocmai, hub-ul va fi disponibil abia în vară...

Sebastian Burduja: Păi o să-l vedeți disponibil de mâine, dar asta o să vă spună Ministerul Afacerilor Interne și este un exemplu de proiect care, printr-o muncă realmente de zile și nopți este, iată, lansat mult înainte de termen, cel puțin la nivelul acestui serviciu de cazier judiciar, unde noi ne-am luat acest angajament și iată, reușim să livrăm exact ceea ce am promis, ca din 1 februarie cazierul judiciar pentru românii care n-au fapte înscrise în cazierul judiciar, e vorba de cea mai mare parte a românilor, să poată fi eliberat online.

Reporter: Și o ultimă întrebare, ce caută SRI în cloud-ul guvernamental? Pentru că și STS are capacitatea de a combate și el se ocupă cu securitatea cibernetică prin actele adoptate de Guvern și are capacitatea, a făcut și licitații, achiziții, pentru atacurile cibernetice avansate de tip APT, pe care în ordonanță sau în actele adoptate în construirea acestui cloud a fost introdus și SRI-ul. SRI-ul, prin legea sa de funcționare, trebuie să culeagă date și să prevină anumite lucruri, așa cum poate ar putea apărea și abuzuri. Ce caută SRI-ul, e întrebarea.

Sebastian Burduja: Nu există riscul unor abuzuri. De asta vă spuneam că tot tehnologia ne oferă răspunsul.

Reporter: Ce garanții aveți?

Sebastian Burduja: Tot accesul la date este jurnalizat, nu poate fi șters, orice acces lasă urme și cetățenii sunt notificați în timp real.

Reporter: Dar de ce a fost adus SRI-ul aici, când avem și alte autorități?

Sebastian Burduja: Pentru că are aceste atribuții, definite în Constituția României și, prin lege, de a combate atacurile din afara țării asupra datelor românilor. Vorbim de securitatea națională, vorbim de amenințări de tip nou și vorbim de o instituție a statului român care trebuie să îi apere pe cetățenii României. Și, repet, o face în limitele definite de Constituție și de aceste reglementări. Să știți că și în alte state europene tot ceea ce ține de cyber intelligence este de domeniul serviciilor de informații, repet, în limitele constituționale și în limitele legii.

Reporter: Bună ziua! Vorbeați foarte mult de jurnalizarea datelor și de faptul că vor fi cetățenii notificați în timp real. V-aș întreba, în primul rând, ce înseamnă în timp real ca durată și dacă, de exemplu, se vor face verificări, nu știu, în bazele MAI, vor fi notificați și de acestea și în cât timp? Pentru că e posibilitatea, nu știu, să facă verificări într-un dosar penal și să-i spună cineva, vezi că te-a căutat, nu știu, DIICOT-ul, Poliția, Sector 1 sau nu știu cine. Vor primi și astfel de notificări sau vor fi notificați doar dacă este vorba de o verificare a CF-ului, să dau un exemplu?

Sebastian Burduja: În mod evident, și noi am prevăzut chestiunea aceasta. În situațiile în care este vorba despre anchete penale sau cercetări în curs, nu vor fi notificați și este normal, pentru că nu poți să periclitezi o anchetă în desfășurare. Dar este o întrebare foarte corectă și vă mulțumesc că ați pus-o. Sigur, cele mai multe cazuri nu se referă la asemenea excepții, ele sunt într-adevăr o excepție, vorbim de cercetări penale, de anchete penale. Noi ne vom strădui din punct de vedere tehnic, asta urmează să stabilim, ca timpul între acces și notificare să fie cât mai scurt. Nu pot să vă dau un răspuns precis acum, că este vorba de o zi, o oră sau în secundă, dar obiectivul nostru, ca minister, cu Autoritatea pentru Digitalizare a României, care va include aceste specificații în caietele de sarcini, în ceea ce se va scoate practic la licitație pentru acest cloud, inclusiv sistemul de notificare, să fie timpii cât mai scurți, tocmai pentru a permite o transparență maximă a sistemului.

Reporter: V-aș întreba, cum se va face această diferență? Pentru că dacă un polițist, de exemplu, care are acces la baza de date a evidențelor persoanei, accesează, el poate, și au fost cazuri când au accesat pentru a verifica pentru cineva, nu știu, o identitate sau un număr de mașină și nu e dosar penal. Cum se va face această filtrare, să se știe că e dosar penal sau nu? Sunt prevăzute niște, nu știu, bife sau niște chestiuni interne? Pentru că și acum, oricine - mă rog, cine are acces - poate să vadă și într-adevăr rămâne urmă, dar...

Sebastian Burduja: Vedeţi, acolo e cheia.

Reporter: Bun, dar întrebarea mea este dacă a fost o simplă verificare și nu e un dosar penal, va fi notificat?

Sebastian Burduja: Dacă este o simplă verificare și nu vizează o cauză penală, o anchetă penală, categoric cetățenii vor fi notificați și inclusiv respectivul funcționar sau cel care accesează baza de date va răspunde. De altfel, se întâmplă și astăzi, au fost cazuri în care cineva, fără a avea dreptul de a accesa datele unui cetățean, a făcut-o și a răspuns pentru asta.

Reporter: Nu, dar cum se va face diferența în sistem?

Sebastian Burduja: La nivel tehnic?

Reporter: Da.

Sebastian Burduja: Noi ne vom asigura în specificații, în ceea ce vom cere mediului privat, pentru că aceste soluții nu sunt dezvoltate de stat, ele sunt dezvoltate de furnizori privați, vor fi dezvoltate, ca să fiu pe deplin explicit, că vom include genul acesta de specificație tehnică, și anume să diferențiem între acele spețe unde notificările sunt obligatorii, conform Ordonanței de urgență de anul trecut și a acestei hotărâri de Guvern, respectiv cele exceptate de la această obligație legală.

Reporter: Mulțumesc!

Sebastian Burduja: Și eu, vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu pentru prezență, domnule ministru, pentru răspunsurile la întrebări și înțelegând că nu mai sunt alte chestiuni care să impună prezența dumneavoastră aici...

Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc, domnule Cărbunaru, stimați colegi!

Dan Cărbunaru: Și vă dorim succes la organizarea galei.

Sebastian Burduja: Vă mulțumesc și vă așteptăm cu drag!

Dan Cărbunaru: Toate cele bune. Îl rog pe domnul ministru al investițiilor și proiectelor europene, o prezență constantă - și e și firesc să fie așa la briefing-ul de presă al Guvernului, pentru că, după cum știți, pentru Guvernul României, pentru premierul Nicolae-Ionel Ciucă, atragerea fondurilor europene este o prioritate, iar mai ales când este vorba și de folosirea lor într-o formă digitală, cum este și cazul lanțului pe care domnul ministru îl va face astăzi, vine cumva și firesc în continuarea prezentării domnului ministru Burduja. Domnule ministru, vă rog!

Marcel Boloș: Bună ziua! Mulțumesc! Într-adevăr, Guvernul a aprobat astăzi, prin ordonanță, cea de-a treia modalitate de a efectua plăți din ajutorul de încălzire. Este vorba de plata online, care va funcționa pentru ca beneficiarii să poată să efectueze aceste plăți de la locul de domiciliu. Practic, vor putea accesa aplicația informatică prin introducerea seriei pe care o are cardul de energie și apoi cele trei documente cu care ne-am obișnuit pentru efectuarea plăților și care sunt necesare pentru a putea deconta banii pe care îi are alocați din ajutorul de încălzire, respectiv cartea de identitate, cardul de energie și factura justificativă privind datoria față de furnizorul de energie. Acestea se vor trimite în aplicația informatică, împreună cu poșta electronică oficială, adică adresa de e-mail a beneficiarului. Va primi un mesaj automat că documentele au fost recepționate de către Poșta Română și, după aceea, va avea loc procesul de verificare a documentelor primite, în termen de maxim cinci zile pentru beneficiarul ajutorului de încălzire. Dacă operațiunea este aprobată și documentele sunt în regulă, se va primi, tot prin poștă electronică, pe adresa de e-mail comunicată, dovada serviciilor de mandat poștal. În acest fel, avem trei modalități de efectuare a plăților din ajutorul de încălzire de către beneficiari. Prima modalitate, care este deja cunoscută, este cea prin prezentare la oficiul poștal, a doua modalitate direct la poștaș atunci când acesta se deplasează în localitatea de domiciliu a beneficiarului și, începând de astăzi, cea de-a treia modalitate, și anume prin intermediul serviciilor electronice plăților online, pe care Guvernul a aprobat-o. De reținut, în continuare, sunt aceleași date pe care le-am mai menționat. Începând cu ziua de mâine se vor distribui cardurile de energie prin intermediul Poștei Române. În data de 15 februarie va avea loc transferul banilor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, la Poșta Română, pentru a se putea efectua plățile necesare din acest ajutor. Și, desigur, începând cu data de 20 februarie, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru, se vor putea efectua plățile prin servicii de mandat poștal, pe baza celor trei documente pe care le-am menționat și înainte și le mai spun încă o dată: cartea de identitate, cardul de energie și factura la furnizorul de energie./.../

Marcel Boloș: Acestea sunt datele pe care le avem și mecanismele pe care le-am aprobat: 4 milioane de beneficiari, 5 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro este bugetul acestei scheme naționale pe care o avem în derulare. Mulțumesc tuturor instituțiilor care au fost implicate în prima noastră experiență de interogare a bazelor de date și de emitere a listelor de beneficiari, fiind forma prin care am scutit beneficiarii ajutorului de încălzire de la depunerea cererilor și de procesul birocratic pentru obținerea cardului de energie. Practic, în acest fel, cardul de energie ajunge direct la beneficiarii care sunt prevăzuți în listă și, după cum deja se cunoaște, locul de consum respectiv, gospodăria este cea care face obiectul acordării acestui ajutor de sprijin, cu valoarea de 1.400 de lei în cele două tranșe, tranșa din luna februarie și tranșa din luna septembrie 2023. Acesta este stadiul programului pe care îl are Guvernul României și, din acest punct de vedere, vă stau la dispoziție cu întrebările pe care le mai aveți.

Reporter: Bună ziua! Ați vorbit de numărul de beneficiari, dar din ce ați mai spus în alte dăți, asta e doar o estimare cu 4 milioane de beneficiari. Ați spus că aveți nevoie de o situație exactă până pe 15 februarie, când MIPE trebuie să transfere banii către Poșta Română pentru plăți. Ce probleme mai aveți? Veți fi gata la timp? Ați identificat cam câți beneficiari vor fi?

Marcel Boloș: Procesul este încă în derulare. Amintesc cele două situații speciale pe care le-am avut și pe care le rezolvăm prin mecanismele pe care tot Guvernul României le-a aprobat. Prima situație este cea referitoare la beneficiarii ajutorului de încălzire care figurează, în evidențele Direcției de Evidența Populației, la aceeași adresă, pentru care am instituit mecanismul declarațiilor pe propria răspundere. Declarațiile pe propria răspundere au fost distribuite și procesul de culegere a informației este în plină desfășurare. Noi avem acest deadline pe care l-am menționat până la transferul banilor, pentru a închide, pe baza declarațiilor pe propria răspundere, culegerea informațiilor și interogarea bazelor de date de la ANAF pentru a lămuri situația celor care au venitul net mediu pe persoană, pe loc de consum, în limita celor 2.000 de lei și a lua măsurile necesare atunci când acest plafon este depășit. Aceasta este prima situație. Am spus că sunt 550.000 de beneficiari în această situație și desigur, așa cum am menționat de fiecare dată, locul de consum este cel care este vizat de acordarea ajutorului de încălzire, pentru că este cel care generează cheltuielile cu energia și pe care noi le sprijinim din fondurile alocate de Comisia Europeană. A doua situație este cea a beneficiarilor care locuiesc împreună cu alți colocatari care realizează venituri din diverse surse, pe care noi, ca informație, le obținem din interogarea bazelor de date de la ANAF; aici, colocatarii pot să meargă până la depășirea plafonului de venit. Situația aceasta o întâlnim la nivelul a 330.000 de beneficiari. Lucrurile acestea le vom finaliza până la momentul la care are loc transferul resurselor fondurilor necesare pentru plata ajutorului și vă asigur că ne ținem de termene.

Reporter: Și ați mai vorbit de o posibilă decizie în coaliție, pentru majorarea plafonului de la 2.000 la...

Marcel Boloș: Aceea este analizată pentru tranșa a doua, subliniez acest lucru. Ne ținem, de asemenea, de cuvânt, și decizia coaliției trebuie să fie luată după tranșa întâi.

Deci, trebuie să începem implementarea tranșei întâi și în funcție de bugetul disponibil pe care îl avem și de discuțiile pe care le vom avea ulterior cu Comisia Europeană, să extindem această plajă a veniturilor până la 3.000 de lei.

Reporter: O ultimă întrebare, când va avea gata Poșta Română aplicația prin care oamenii vor putea încărca documentele necesare plăților la energie?

Marcel Boloş: 20 februarie este termenul. Ei lucrează la această adaptare a sistemului informatic, au departament de IT propriu cu care își derulează săptămânal aceste operațiuni pentru sistemul informatic. Avem întâlniri și încercăm ca toate aceste modificări pe care le avem să avem siguranța că se operează în sistemul informatic al Poștei Române, pe de o parte, și că această aplicație este disponibilă la toate oficiile poștale, pentru a duce la bun sfârșit această misiune grea pe care o avem, de a asigura accesul cât mai facil la toți beneficiarii pe care-i avem în listele de beneficiari.

Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă rog să ne explicați cum ar putea să primească bani în mână românii care se încălzesc cu lemne și dacă banii îi vor putea primi pe loc sau vor fi nevoiți să aștepte câteva zile?

Marcel Boloş: Banii pot fi primiți pe loc dacă documentele privind procurarea lemnelor de foc sunt documente valide și dacă au toată procedura respectată, respectiv prezentarea celor 3 documente- în cazul de față am avea nevoie de cartea de identitate, de cardul de energie si de documentul justificativ, care poate să fie factura de livrare a materialului lemnos și documentele de plată, pentru că noi discutăm de decontarea unor sume plătite în numerar de către beneficiarii noștri. Am spus că dacă aceste documente nu mai există sau au fost rătăcite, fiind o perioadă lungă de timp care a trecut de la procurarea lemnelor de foc, acceptăm copie, duplicat eliberat de către furnizorul de lemne de foc. Încercăm pe cât posibil să fim foarte atenți la pistele de audit pe care le urmărește comisia pentru a asigura trasabilitatea acestor bani pe care îi cheltuim cu ajutorul de încălzire și acceptăm - foarte important - documentele eliberate de asigurare a materialului lemnos începând cu luna august 2022.

Reporter: Ați avut astăzi pe ordinea de zi și o ordonanță prin care sporurile acordate primarilor creșteau de la 25 până la 50%. Vă rog să ne explicați cum vor fi bugetate aceste sporuri și de ce a fost nevoie de această ordonanță?

Marcel Boloş: Bugetul proiectului este cel care asigură sursa de finanțare, iar prin modificarea pe care Guvernul României a aprobat-o astăzi, am prevăzut în plus ca sursă de decontare a acestor cheltuieli şi partea de buget local și venituri realizate la nivelul bugetului local. De asemenea, am uniformizat sporul pe care îl acordăm pentru gestionarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile atât pentru primari și președinții de consilii județene de la 25% la 50%. Precizez că nu toți primarii din România primesc acest spor. Este vorba de spor doar dacă există contracte de finanțare încheiate pentru proiecte pe care le implementează. Și, mai mult, acest spor este legat de indicatori de performanță. La acești indicatori de performanță lucrăm în prezent, analizăm numărul de contracte de finanțare încheiate, valoarea contractelor de finanțare încheiate și tipul de proiecte. Nu este același lucru dacă, să spunem, o primărie accesează fonduri pentru un proiect care presupune consolidarea capacității administrative față de o altă primărie care gestionează proiecte de investiții în infrastructură. E o mare diferență între cele două categorii de proiecte și analizăm ca acest spor să fie corelat cu indicatorii de performanţă, e vorba despre a ajunge cu acest procent de spor la acelaşi nivel, pentru că era nefiresc ca cel care răspunde de tot ceea ce înseamnă gestionarea unui portofoliu de proiecte, la nivelul primăriei, respectiv primarul, să primească mult mai puţin decât subordonaţii pe care îi are şi îi avea în subordine. De aceea, am uniformizat procentul de spor pe fonduri europene şi, desigur, aici, beneficiarii, autorităţile locale, sunt cele care duc greel. Sunt, în momentul de faţă, 5.600 de contracte care se gestionează la nivelul autorităţilor locale şi, atenţie, valoarea acestor contracte este de 11 miliarde de euro. Deci, discutăm de foarte multe contracte în implemenetare şi de o valoare a lor de 11 miliarde de euro, care, pentru România înseamnă absorbţie şi o contribuţie majoră o au dumnealor, primăriile și autoritățile locale, pentru ca noi să putem să avem toate instrumentele necesare ca acești bani să ajungă în România și să fie investiții în proiecte.

Reporter: Domnule ministru, dacă proiectele nu sunt îndeplinite cu succes, atunci acest spor ar trebui să fie dat înapoi de primarii care l-au încasat și nu au dus la bun sfârșit proiecte de succes?

Marcel Boloș: Cum spuneam, lucrăm la indicatorii aceștia de performanță și, sigur, aici trebuie avut în vedere că există restricții în ceea ce privește operaționalizarea, în termeni de specialitate se cheamă durabilitate a proiectelor. Deci, practic, dacă proiectul ajunge să fie un proiect pentru care am alocat bani dar este nefuncțional și trebuie să punem bani din bugetul de stat pentru acest lucru sau chiar din bugetele locale, mi s-ar părea o idee bună să completăm indicatorii de performanță. Nu este de dorit ca să ajungem cu proiecte nefuncționale, pentru că trebuie, pe de o parte, să returnăm banii pe care i-am primit de la Comisie pentru astfel de proiecte sau, dimpotrivă, să ajungem mai apoi să suportăm din bugetul de stat sau din bugetele local aceste categorii de proiecte.

Reporter: Deci vă gândiți să luați înapoi sporul dat primarilor dacă proiectele nu sunt de succes.

Marcel Boloș: Poate fi o soluție. O să venim cu pachetul de indicatori de performanță pe care o să-i aprobăm în guvern și e important că această decizie a fost luată și că am reglementat un domeniu extrem de important, cu un impact foarte mare pe sectorul de fonduri europene, fiind sursa noastră de investiții pe care o avem astăzi la dispoziția statului roman. Trebuie să avem grijă de aceste resurse umane alocate, pentru că, privind sub aspectul raportului dintre cât cheltuie o primărie cu o structură de gestionare a fondurilor europene și cât câștigă, raportul este de la un euro cheltuit la poate 100 de euro absorbiți. Deci, impactul în comunitățile care gestionează fonduri europene și cele care și-au dat silința și au fost harnice în atragerea de fonduri se vede de la distanță. Repet, nu este un spor care se dă pentru toată lumea și pentru cei care au proiecte și contracte de finanțare și, mai mult, încercăm să îl facem un spor stimulativ încât să fie motivați pentru a fi angrenați în atragerea de proiecte și mai ales de implementarea acestor proiecte, care contribuie semnificativ la modernizarea comunităților locale din România. 

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Cu permisiunea dumneavoastră, domnule ministru, aș accentua această dinamică pe care o astfel de măsură o poate aduce ritmului de absorbție. România a recuperat foarte mult din decalajele de absorbție pentru perioada 2014-2020 și aceste suprapuneri cu PNRR și 2021-2027, următoarea programare pe care ați reușit să o negociați cu succes cu Comisia Europeană, generează un flux suplimentar de bani europeni pe care autoritățile locale îl pot gestiona și pe măsura, bineînțeles, stimulării aparatului de lucru și a celor care gestionează această chestiune. De altminteri, îmi amintesc că a fost și ridicată ca sugestie, ca propunere la întâlnirile cu cu aleșii locali care se arătau interesați de a accesa bani europeni.

Reporter: Înțelegem că a venit răspunsul de la Comisia Europeană privind transpunerea regulamentului Uniunii Europene în ceea ce privește companiile mari; aici ne referim la OMV Petrom. Ce informații aveți dumneavoastră și care a fost răspunsul Comisiei?

Marcel Boloş: Dacă vă referiți la transpunerea de directivă privind OMV Petrom, problema este la Ministerul Finanțelor, și cred că cel mai potrivit acolo ar fi de obținut răspunsul.

Dan Cărbunaru: Corespondența a fost inițiată de Ministerul de Finanțe, care a solicitat aceste clarificări, iar colegii de la comunicare vă pot ajuta în acest sens.

Reporter: Mai am o întrebare legată de renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență. În ce stadiu se vor relua aceste negocieri? Știm că s-a dispus, într-un fel sau altul, ca cel 9,4 din PIB la pensii să fie eliminat cu alți indicatori. Până la urmă se va rezolva, adică este ceva concret?

Marcel Boloş: Am spus că, pentru cererea de plată numărul 3, pe lângă cel 79 de jaloane și ținte, mai avem și această sarcină grea, aceea a ajustării PNRR-ului. Și aici discutăm de trei lucruri mari pe care PNRR-ul și noi, prin cererea de plată sau până la cererea de plată numărul 3, va trebui să le soluționăm. Unu: reducerea grantului cu 2,1 miliarde euro, ca urmare a creșterii economice din anul 2021 față de anul 2020. Doi: ajustarea prețului la proiectele de investiții, mai ales a celor din infrastructură, ca urmare a creșterii costului la materiale și la utilitățile publice. Aici, impactul este de 2,2 miliarde euro. Trei: aprobarea și negocierea portofoliului de proiecte de investiții care vor fi cuprinse în capitolul REPowerEU, cele care privesc independența energetică a României. Și, din acest punct de vedere, cât de curând va fi o discuție în coaliție și vă vom ține la curent cu demersurile pe care le facem, fiindcă, repet, discutăm de proiecte cu impact major asupra independenței energetice a României. Și patru: e vorba de acele jaloane și ținte care se încadrează în circumstanțele obiective. Făceați referire la jalonul și la plafonul de 9,4% din PIB pe care îl avem pentru cheltuielile cu pensiile și care va face obiectul discuției cu Comisia Europeană. Atenție, când discutăm de circumstanțe obiective, trebuie să avem o bază solidă pentru ceea ce înseamnă argumentele pe care le punem pe masa Comisiei, pentru că trebuie să fie argumente ce nu țin de acțiunea noastră. Trebuie să fie, așa cum le spune și denumirea, circumstanțe obiective, pentru a fi acceptată modificarea de jalon sau ajustare a conținutului acestuia. Este cea mai grea cerere de plată pe care o avem de dus la bun sfârșit, pentru că ea presupune, pe lângă jaloane, și ținte, și aceste trei lucruri mari pentru România.

Reporter: Și am putea vedea, de exemplu, în luna februarie reluarea discuțiilor cu oficialii Comisiei?

Marcel Boloş: În curând o să publicăm metodologia de ajustare a prețurilor, metodologia de reducere a grantului, pentru că suntem obligați să avem dezbatere publică pe această metodologie; și discuțiile informale se vor derula până la momentul la care depunem cererea de plată numărul 3. Este important să se publice în Jurnalul Uniunii Europene modificarea regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, pentru că el a fost trecut prin toate procedurile, inclusiv în trilog avut loc această discuție, și, din câte știu, a mai rămas să fie discutată la nivel de parlament, și ulterior publicată în Jurnalul Uniunii Europene. Eu cred că în februarie se va întâmpla acest lucru și de-abia de atunci intrăm oficial în discuții formale cu Comisia Europeană.

Reporter: Domnule ministru, sunt și alte țări în care există acest spor stimulativ pentru primari, pentru şefii de...

Marcel Boloş: Toate statele membre își gândesc acest instrument de stimulare a experților. Eu am fost în această calitate de beneficiar și pot să vă spun că este o muncă foarte grea, care se depune la nivelul autorităților locale și, fără implicarea primarului și a conducătorului unității administrativ-teritoriale, nu putem discuta de a aduce un suflu nou. Pentru țara noastră este important să identificăm toate măsurile de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor. Acesta este un set de măsuri care se află în lucru, în momentul de față, la nivelul MIPE și, în curând, vom veni și cu alte tipuri de măsuri care privesc consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiar. Nu este suficient la nivelul echipelor de proiect, discutăm până la nivelul celor care execută lucrările - constructorilor, pentru că e posibil, vă dau un exemplu, să modificăm contingentele de lucrători care pot fi aduse în țară pentru a asigura forța de muncă necesară pe șantiere. În curând, pentru cele peste 5.000 de contracte pe care le-a semnat Ministerul Administrației și Dezvoltării Regionale se vor organiza proceduri de licitație. Vă dați seama, în acel moment România va trece printr-o perioadă dificilă. Dacă toate contractele de finanțare se termină de încheiat, dintr-o dată, în piață va fi o solicitare din partea constructorilor destul de mare și, de aceea, ne gândim la al doilea pachet de măsuri care vine în sprijinul beneficiarilor și al constructorilor, inclusiv alocări de fonduri. Nu ştiu dacă mai țineți minte, am avut în luna august, anul trecut, apel de proiecte doar pentru domeniul construcții. Am alocat 150 de milioane de euro pentru a-și putea cumpăra echipamente, utilaje necesare pentru a realiza proiectele de infrastructură, pentru că nu discutăm doar de infrastructura de transport, discutăm de cea educațională, de spitale, de eficiență energetică. Toate aceste proiecte se vor derula în paralel, cu termen 31 august 2026 și, de aceea, al doilea pachet măsuri pentru consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiari îl vom pune în discuție publică și prezenta coaliției și guvernului cât de curând.

Reporter: Până atunci, întorcându-ne la situația de acum, nu era în fișa postului primarilor și șefilor de CJ-uri să se ocupe de absorbția fondurilor europene? Nu este în fișa unui post de primar să se ocupe de dezvoltarea propriei comunități pe care o conduce și pentru care a fost ales?

Marcel Boloş: Ba, da, dar acest spor, am spus, nu îl dăm ca o măsură orizontală, atât pentru cei care nu au proiecte sau pentru cei care depun cereri de finanțare. Nu l-am gândit așa, ci l-am gândit ca un instrument de stimulare pentru a face procesul de absorbție și de implementare a proiectelor cât mai dinamic. România are nevoie de aceste instrumente pentru a se asigura că banii pe care îi avem alocați la nivelul Uniunii Europene să poată fi folosiți într-un mod cât mai eficient şi, nu vă supărați, experții care pe care îi avea în subordine un primar luau 50% spor, pe când primarul - și eu am lucrat într-o primărie 20 de ani şi știu - este cel care trebuie să-și asume decizii grele pentru un proiect. O expropriere de teren se face dacă primarul se implică. Şi vă dați seama că nu este o decizie extrem de ușoară sau mobilizarea pe șantier sau deciziile care cu adevărat țin de implementarea proiectelor. Pentru aceea am creat acest instrument și eu cred cu tărie că este un instrument care ajută România să poată trece cu bine peste această perioadă de atragere de fonduri - un buget imens, de investiții pe care îl avem.

Reporter: Nu-mi este clar de ce a fost adoptată această ordonanță și fără indicatorii de performanță, adică?

Marcel Boloş: Pentru că ei sunt gândiți în etapa a doua, prin hotărâre de guvern, ca să putem să-i analizăm foarte bine, pentru că nu ar fi de dorit să avem un spor, întâi de toate, fără indicatori de performanță. Acest lucru nu ar fi de agreat și să putem să avem un pachet de indicatori care să răspundă cel mai bine cerințelor noastre de a stimula hărnicia în atragerea de fonduri europene. Şi am spus, ei sunt indicatori de performanţă.

Reporter: Dar când vor veni aceşti indicatori, că banii vor fi acordaţi de când și vor fi acordați doar în momentul în care va fi clar acest set de indicatori de performanță?

Marcel Boloş: Da. Acest mecanism al indicatorilor de performanță trebuie să-l prezentăm într-o perioadă scurtă de timp pentru aprobare în guvern pentru a debloca practic acordarea acestui spor de 50%. În momentul de față, indicatorii există, dar sunt gândiți pentru vechiul spor pe care îl aveau, de 25%, și sunt gândiți la nivel de număr de proiecte. Am spus că am vrea să adăugăm valoarea proiectelor, pentru că este important acest lucru și, de asemenea, tipologia proiectelor. Adică, dacă sunt proiecte de infrastructură, e un lucru, care ajută la dezvoltarea comunității, iar dacă sunt pentru consolidarea, dezvoltarea capacității administrative, este alt lucru. Nu susțin să dăm acolo procente de 50%, nu, nu. Repet, proiectele de infrastructură sunt cele mai grele și vă spun în calitate de beneficiar și om care mă ocup de investiții publice din anul 1998.

Reporter: Din februarie am putea vorbi despre punerea în aplicare a acestui sistem de stimulente pentru primari şi...?

Marcel Boloş: E obligatoriu să venim într-o perioadă scurtă de timp ca să poată să fie dat sporul la nivelul celor 50% pe care i-a aprobat guvernul.

Reporter: Şi o ultimă întrebare. Pentru că a fost nevoie de instituirea acestui mecanism pentru a stimula hărnicia. Cum stăm? Spuneați de 5.600 de contracte cu o valoare de 11 miliarde. Să înțelegem că sunt blocaje multe, să înțelegem că vorbim despre probleme mai ales în privința proiectelor de infrastructură?

Marcel Boloş: Întotdeauna proiectele de infrastructură pot să ducă la lucruri imprevizibile, de la cele de transport, care sunt de importanță națională, până la cele care sunt infrastructură rutieră de interes județean. Și de aceea, cum am precizat, de la decizia simplă de expropriere până la măsuri care țin de consolidarea unui versant sau decizii care implică o anumită responsabilitate pentru președinții de consilii județene, primari - sunt foarte important de luat și la momentul potrivit, pentru că întârzierile și cronicizarea întârzierilor în implementarea proiectelor nu fac decât să fie cu efect dăunător asupra absorbției și asupra dezvoltării infrastructurii. Dacă pentru gestionarea celor 80 de miliarde de euro n-am crea toate aceste mecanisme necesare ca să putem aduce banii în țară, cred că pentru România ar fi pierderea unei oportunități istorice și pentru aceasta facem aceste demersuri pentru a stimula hărnicia. Nu sunt de acord sub nicio formă să discutăm despre acest spor în alte condiții.

Reporter: Mi-ați răspuns parțial la întrebare. V-am întrebat cum stăm, gradul de realizare în privința celor 5.600 de proiecte?

Marcel Boloş: Da. Am spus, nu am datele cu privire la absorbție, am vrut doar să aveți o imagine globală asupra proiectelor şi contractelor de finanțare pe care autoritățile publice le gestionează, 5.603, 11,3 miliarde euro. Și n-am luat și gradul de absorbție aferent lor, dar cu siguranță există decalaj între gradul de contractare și gradul de implementare, care este general. Şi, din acest punct de vedere, să știți că mă bucur că am ajuns la această discuție, pentru că pregătim un pachet de măsuri, este gata și sper ca astăzi, cel târziu mâine, să ajungă în consultare publică, în care să rezolvăm acest gap pe care îl avem între gradul de contractare și cel de implementare și să introducem instrumente de management importante pentru ca implementarea să fie disciplinată și să putem, odată cu implementarea, să avem și un grad de absorbție adecvat pentru fondurile alocate României.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Vă rog să ne explicați, în afară de cei 500.000 de români în privința cărora nu știm deocamdată dacă e ok să primească sau nu cardurile de energie, și alți 313.000 care locuiesc împreună cu rude și s-ar putea să descoperim, de asemenea, că nu sunt îndreptățiți să primească cardurile de energie, câți români vor primi începând de mâine cardurile de energie? Cam câte carduri sunt tipărite de fapt și mâine pornesc către beneficiari?

Marcel Boloș: 2.200.000 sunt tipărite și rămâne să vedem pe diferență. Aici mă feresc să vă dau cifrele, să zicem, să fie tip farmacie, pentru că nu știu ce va rezulta din interogarea aceasta a bazelor de date și, așa cum am precizat întotdeauna, am menționat numărul estimat de gospodării, pentru că până când nu adunăm toate informațiile pentru toate cazurile și spețele pe care le avem, până atunci nu putem să facem minune peste noapte. Nu noi am creat, MIPE, această problemă. Noi am încercat să fim proactivi și să ajutăm oamenii să nu-și piardă drepturile pe o birocrație ieftină, pe care, repet, nu noi am creat-o.

Reporter: Și, deci, restul până la 4.000.000 de beneficiari, dar spuneați că ar fi în jur de /2.800.000 de gospodării/.

Marcel Boloș: Eu am spus, încă o dată, 4.000.000 de beneficiari, 2.200.000 de gospodării. Întotdeauna este important numărul beneficiarilor, dar și gospodăriile sunt importante, pentru că noi, cu ajutorul de încălzire, finanțăm gospodăria ca generatoare de consum energetic.

Reporter: Ați mai apucat să discutați cu primarii acum două săptămâni, când ați anunțat normele de aplicare? Primarii nu știau că trebuie să ajute populația vulnerabilă cu acele anchete sociale. Care mai e stadiul în acest moment?

Marcel Boloș: Noi știm că, la nivelul fiecărei primării, există structuri care întocmesc anchete sociale. Nu există primării fără aceste structuri. Ca om care am lucrat, repet, 20 de ani în primărie, știu că aceste structuri există și sunt funcționale. De asemenea, noi am aprobat, prin ordin, modelul de anchetă socială și lucrurile care sunt necesar a fi urmărite la elaborarea acestor anchete sociale. De asemenea, am spus că această anchetă socială este solicitată de către beneficiar. Deci, noi nu impunem ca obligatorie ancheta socială decât dacă beneficiarul - care este exclus de pe listă și căruia i se trimite înștiințare - consideră că la acea adresă realitatea este că doar el locuiește sau sunt mai mulți care figurează la acea adresă, dar nu locuiesc acolo, atunci se adresează primăriei de domiciliu ca să i se întocmească această anchetă socială. Scopul pe care îl are ancheta socială este de verificare la fața locului a numărului de co-locatari și a situației locative, ca să putem clarifica informația necesară pentru acordarea cardului de energie. Până la urmă sunt 1.400 de lei în joc și acesta este mecanismul pe care noi l-am stabilit. Acum, știți cum e, e o acțiune a beneficiarului benevolă, pe o anchetă socială, care este întocmită de către o structură de specialitate din cadrul primăriilor unde funcționează aceste structuri și au toate mecanismele necesare să poată să facă o anchetă socială.

Reporter: Ce se întâmplă în situația în care o persoană poate, în urma acestei anchete sociale, acum nu se încadrează, pentru că locuiește cu alte persoane, dar în jumătate de an situația se schimbă. Această persoană ar putea primi a doua tranșă...

Marcel Boloş: Dacă la prima tranșă, să zicem, din cauza situației locative, nu a primit cardul de energie și pentru cea de-a doua tranșă este în situație locativă schimbată, se adresează primăriei de domiciliu și solicită această anchetă. Bine ar fi să o solicite mai din timp, astfel încât la cea de-a doua tranșă să poată să se rezolve în timp operativ aceste probleme. Nu noi am creat aceste probleme; noi am creat mecanisme ca să putem să dăm oamenilor dreptul pentru cardul pentru energie.

Reporter: Vă mulțumesc.

Marcel Boloş: Și eu mulțumesc.

Reporter: O ultimă întrebare. Revenind la speța OMV Petrom, pentru domnul Cărbunaru, guvernul a primit răspuns de la Comisia Europeană și este unul în favoarea statului, cu taxa de solidaritate sau nu, adică puteți măcar să ne spuneți dacă ați primit acest răspuns de la Comisia Europeană?

Dan Cărbunaru: Din ceea ce știu, corespondența inițiată de Ministerul de Finanțe pentru a clarifica aceste elemente în raport cu Comisia Europeană, cu directoratul de specialitate, a generat un răspuns din partea Comisiei, care se află la Ministerul de Finanțe; și colegii de acolo cred că vă pot oferi detalii legate de conținutul acestui răspuns. Este un dialog pe care Ministerul de Finanțe îl poartă cu experții Comisiei tocmai pentru a clarifica aceste aspecte, pe care, după cum probabil și dumneavoastră cunoașteți, a fost nevoie să le clarificăm, deoarece reglementarea inițiată la nivelul Bruxellesului avea nevoie de o interpretare și în contextul în care în România există entități cu activități mai diverse decât cele care erau avute în vedere de Comisie. Dar sunt chestiuni tehnice care fac parte din această corespondență și, din acest motiv...

Reporter: Le-ați lămurit? Adică răspunsul este...

Dan Cărbunaru: Nu am detalii legate de conținutul răspunsului. Pot să vă confirm că, din ceea ce știu, acest răspuns a fost furnizat și că el, la rândul său, este baza unui dialog care continuă între Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană, prin directoratul de specialitate. Iar în privința conținutului răspunsului, cel puțin în etapa de acum, Ministerul de Finanțe vă poate oferi mai multe detalii deoarece a inițiat această corespondență. Mulțumesc.

Reporter: Ce clarificări au fost cerute de la Comisia Europeană în acest caz?

Dan Cărbunaru: Erau clarificări legate de acea reglementare la nivel european care trebuie aplicată la nivelul fiecărui stat membru, în baza căreia și România a pregătit această măsură și, pe baza acestui dialog, Ministerul de Finanțe va avea toate detaliile privind aplicabilitatea în forma sa agreată la nivel european pentru ceea ce se întâmplă în România.

Reporter: Domnule Cărbunaru, ambulanțierii au cerut o întâlnire cu premierul Nicolae Ciucă și au amenințat cu grevă generală. Solicitările lor sunt legate de parcul auto învechit și lipsa de personal. A fost acceptată această întâlnire?

Dan Cărbunaru: Ce pot să vă spun este că, la nivelul Guvernului României, disponibilitatea de dialog a existat în permanență atât în legătură cu structurile sindicale, cât și în legătură cu structurile patronale. Dincolo de întâlnirile periodice care au loc atât la nivelul conducerii executivului, cât și la nivelul aparatului de lucru, acest dialog continuă. Deci, în măsura în care există solicitări punctuale, va exista și un dialog pe această temă.

Reporter: Dar ați fixat o întâlnire, vi s-a cerut, știți că ar fi cerut o întâlnire, i-ați chemat să discutați?

Dan Cărbunaru: Aș putea verifica elementele acestui dialog și, cu ajutorul colegilor care gestionează dialogul social, putem să vă oferim un răspuns privind stadiul răspunsului executivului la această solicitare. Vă mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte elemente, domnule ministru, mulțumesc pentru prezență. Și, revenind la tema principală a ședinței de guvern de astăzi, care a fost legată cumva de digitalizare, fie că mă refer la cloud-ul guvernamental, fie că ne referim la soluții digitale pentru plata ajutoarelor pentru cei care au nevoie, cele peste 2,2 milioane de gospodării care pot beneficia de acest sprijin cu fonduri europene, prin cardurile de energie, spuneam, pe această linie a digitalizării, îi mulțumesc pentru prezență domnului chestor de poliție Cătălin Giulescu, șeful Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Domnia sa și echipa pe care o coordonează au lucrat foarte mult la acest proiect care aduce o serie întreagă de beneficii și de facilități pentru cetățenii români şi nu mă refer doar la faptul că plata producerii cărții de identitate pentru primele 5.000.000 de români care vor beneficia de această carte este asigurată din banii europeni, ci și la alte categorii de facilități pe care, cu siguranță, domnul chestor vi le va putea detalia. Aveți cuvântul.

Cătălin Giulescu: Mulțumesc, domnule Cărbunaru. Bună ziua tuturor. Guvernul a adoptat astăzi ordonanța pentru modificarea și completarea unor dispoziții referitoare la evidența persoanelor și cartea electronică de identitate. Trebuie să reținem că principalele modificări vizează pe de o parte crearea cadrului normativ pentru suportarea de către stat, din fonduri alocate prin PNRR, a costului cărții electronice de identitate pentru minim 5.000.000 de cărți electronice emise, adică primele 5.000.000 vor fi cu siguranță suportate din fondurile PNRR alocate în acest sens. Un al doilea element esențial pe care trebuie să-l reținem este crearea mecanismului de interoperabilizare a sistemelor de evidență pe care Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor le gestionează. Este vorba de actualul Sistem informatic național pentru evidenţa persoanelor și Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă, care va deveni operațional în toamna acestui an. Vorbim de interoperabilizare a sistemelor informatice. Totodată, în ordonanță se stabilește că vor fi continuate aceste proceduri de interoperabilizare a sistemelor, avem în vedere sistemul informatic gestionat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, plus alte sisteme din care vom prelua informatic anumite informații, exonerând astfel cetățeanul de obligativitatea de a prezenta anumite documente. Deci, pe de o parte e vorba de simplificarea procedurilor. De la momentul în care vom iniția extinderea emiterii cărți electronice de identitate la nivel național în vara acestui an, cetățeanul va trebui să se prezinte fizic, nu va mai fi obligat să prezinte certificatele de stare civilă, informațiile relevante fiind preluate din sistemul informatic pentru emiterea actelor de stare civilă. În măsura în care deține o proprietate pentru care există un cadastru, informațiile referitoare la adresa unde urmează să-și stabilească domiciliul sau reședința urmează să fie preluate prin interoperabilizare din sistemul informatic gestionat de ANCPI. Un alt element esențial este faptul că vom pune în circulație cartea electronică de identitate opțională pentru minori, chiar începând de la naștere, pentru vârsta de la 0 la 14 ani, părinții având opțiunea să solicite acest document de călătorie pentru a putea să călătorească, să-și exercită dreptul la liberă circulație în spațiul Uniunii Europene. Un alt element esențial pe care vreau ca cetățenii să-l rețină este acea opțiune a cetățeanului de a alege între carte electronică de identitate și carte de identitate simplă, adică fără suport electronic de stocare, în funcție de interesele sau credința fiecărui cetățean, deci cetățeanul va avea opțiunea să aleagă între cartea electronică de identitate și carte de identitate simplă. Această opțiune există, este reglementată și va rămâne neafectată în continuare. Totuși, recomandarea noastră este, pentru a beneficia de serviciile de guvernare, pentru a putea accesa serviciile electronice de la distanță, să se opteze pentru cartea electronică de identitate. În ceea ce privește simplificarea procedurilor, în momentul în care vor fi realizate anumite dezvoltări tehnice, eu apreciez că în maximum şase luni de zile, anumite proceduri vor fi simplificate, spre exemplu, în acest moment, cererea pentru emiterea unui act de identitare se completează olograf de către cetățean. Pe viitor, la momentul în care vom iniția extinderea emiterii cărții electronice de identitate la nivel național, cererea va fi generată automat de către sistemul informatic.

 

Cătălin Giulescu: Informațiile vor fi aduse din alte sisteme cu care ne interoperabilizăm, astfel încât cetățeanul va trebui să se prezinte doar pentru preluarea imaginii și, după caz, a imaginii celor două amprente - vorbim aici de cartea electronică de identitate, întrucât suntem obligați să respectăm niște rigori impuse de legislația europeană. Ce trebuie să reținem? Atât cartea electronică de identitate, cât și cartea de identitate simplă vor fi emise într-un format ID1; este vorba de formatul actualului permis de conducere sau al cardului bancar, deci e vorba de o dimensiune redusă a documentului. Acesta este un standard ICAO, pe care noi îl respectăm. Elementele de securitate cuprinse în aceste două documente sunt adecvate erei tehnologice în care trăim, astfel încât vor fi eliminate actualele riscuri de securitate pe care, trebuie să recunoaștem, actualele documente pe care le avem în circulație le prezintă. Este vorba de cartea de identitate pe care o avem astăzi în circulație și care a fost emisă începând cu anul 1997. În ceea ce privește simplificarea anumitor proceduri, am avut în vedere petițiile pe care le-am primit de la cetățeni; spre exemplu, cetățeanul care se prezintă cu 30 de zile înainte de împlinirea vârstei de 18 ani va putea să beneficieze de un document de identitate corespunzător împlinirii vârstei de 18 ani, întrucât, astăzi, spre exemplu, sistemul nu permite să emitem o carte de identitate cu valabilitate de şapte ani dacă te prezinți cu o zi înainte de împlinirea vârstei de 18 ani. Am ținut cont de petițiile pe care le-am primit, astfel încât o ordonanță adoptată astăzi flexibilizează acest mecanism. Un alt mecanism pe care îl avem în vedere: acela de a nu mai tipări, pe cartea electronică de identitate de a nu mai tipări domiciliul, sau, după caz, de a nu mai aplica acea reședință. Ele vor fi doar înscrise în suportul de stocare a cărții electronice de identitate, putând să accesăm aceste servicii de la distanță. Pe viitor, schimbarea domiciliului sau aplicarea reședinței va putea fi făcută de acasă, din fața unui dispozitiv electronic. Întrucât informațiile digitale deja le avem, cererea va fi depusă în interfața electronică, un funcționar va evalua acea cerere și, într-un termen foarte scurt, o va aproba, astfel încât cetățeanul va avea posibilitatea să își înscrie singur, prin intermediul unui cititor pe care va trebui să-l dețină, cititoarele nu sunt foarte complexe, sunt chiar accesibile, sau vom avea niște ghișee mobile, unde cetățeanul se va putea deplasa și va putea să-și insereze informațiile referitoare la domiciliu sau reședință, astfel încât vom exonera cetățeanul de prezența continuă în ghișeu. În principiu, acestea sunt elementele esențiale. Sunt la dispoziția dumneavoastră pentru eventuale întrebări.

Dan Cărbunaru: Dacă doriți să vedeți și un specimen, cred că domnul chestor e pregătit să vi-l arate.

Cătălin Giulescu: Aceasta este cartea de identitate electronică, prototipul pe care noi îl emitem astăzi la Cluj; este dotat cu un suport de stocare şi, în același timp, avem cartea de identitate simplă. Diferențele sunt la nivel vizual, în sensul în care aceasta respectă rigorile impuse de regulamentul 1157/2019 al Uniunii Europene, în sensul în care are însemnele Uniunii Europene. Cea de-a doua poate fi folosită pentru certificarea identității și legitimarea la nivel național. La nivel de informații referitoare la domiciliu, acestea ambele au înscris, tipărit domiciliul pe verso-ul cărții. Pe viitor, cartea electronică de identitate nu va mai avea tipărit domiciliul. Ca diferență de dimensiune, acesta este specimenul cărții de identitate pe care le emitem astăzi și aceasta este diferența dintre cele două documente la nivel de dimensiune.

Dan Cărbunaru: Aproape de dimensiunea unui permis de conducere.

Cătălin Giulescu: Este exact identic ca dimensiune cu permisul de conducere.

Reporter: Bună ziua! Ați spus că costurile pentru primele cinci cărți...

Dan Cărbunaru: Cinci milioane.

Reporter: ...electronice de identitate vor fi suportate cu banii din PNRR. Ce se întâmplă cu următoarele? Cine suportă costul?

Cătălin Giulescu: Ordonanța adoptată astăzi de către Guvern abilitează crearea unui mecanism privind suportarea costului cărții electronice de identitate. Pentru o primă perioadă vom avea această alocare din PNRR. Pe estimările noastre, această alocare va fi de ajuns în actualul ritm de emitere pentru următorii trei ani. Această alocare va fi îndestulătoare pentru suportarea costului cărții. Mecanismul pe care noi l-am gândit și îl vom propune Guvernului pentru adoptare, printr-o hotărâre de guvern, permite ca pe viitor să fie prevăzute noi soluții pentru finanțarea costului cărții electronice. La acest moment, până în 2026, ne bazăm pe fonduri alocate prin PNRR.

Reporter: Cu bani de la buget adică să fie finanțat costul.

Cătălin Giulescu: Putem lua în calcul, putem, nu excludem o astfel de posibilitate, având în vedere reducerea de costuri pe care acest instrument electronic îl va permite atât pentru cetățean, întrucât cartea electronică de identitate va avea înscris un certificat digital pentru autentificare, astfel încât cetățenii se vor putea autentifica în sistemele informatice ale administrației publice și nu numai, și un certificat digital pentru semnare, emis tot de Ministerul Afacerilor Interne, și va avea și opțiunea ca cetățeanul să-și înscrie un certificat digital pentru semnătură electronică calificată.

Reporter: Cât costă acest card cu semnătura digitală avansată și...?

Cătălin Giulescu: La acest moment taxa pentru emiterea documentului este 67 de lei.

Reporter: Dar nu are... are și capacitățile acestea?

Cătălin Giulescu: Exact. Are și... un certificat digital, emis de MAI, este înscris și ne permite să ne autentificăm.

Reporter: Și ce se întâmplă cu cei care au plătit 67 de lei și nu beneficiază de acest cost asigurat de guvern acum?

Cătălin Giulescu: Mecanismul pe care noi îl propunem și ordonanța îl cuprinde astăzi este ca orice cetățean să beneficieze cel puțin o dată, adică la prima emitere, de suportarea acestui cost. În funcție de rezultatul unei proceduri de achiziție publică derulate în acest moment de compania națională Imprimeria Națională, pentru care așteptăm un rezultat în cursul săptămânii viitoare se va publica rezultatul achiziției de suporturi de stocare pentru următoarele nouă milioane de cărți electronice de identitate. Procedura a fost inițiată în iunie anul trecut. Pe baza acestui suport de stocare vom pregăti un nou prototip.

Reporter: Ați zis de schimbări? Pe spate nu va mai fi domiciliu. Cei care au în prezent aceste cărți electronice ce trebuie să facă?

Cătălin Giulescu: Exact. Exact, aici vă spuneam. Prin hotărârea de guvern pe care o vom propune Guvernului, vom stabili reguli și pentru această situație, având în vedere că la nivelul județului Cluj am emis până în prezent aproximativ 7.100 de cărți electronice de identitate, acest prototip; cu siguranță în hotărârea de guvern vom propune și o soluție pentru această situație, în sensul în care, dacă o să studiați cu foarte mare atenție ordonanța adoptată astăzi, a fost modificată o literă ca astfel încât cetățeanul să aibă opțiunea să preschimbe oricând, la cerere, actualul document de identitate. Am încercat să flexibilizăm trecerea de la un format la altul, indiferent de perioada de valabilitate a actualului document de identitate și tocmai pentru a le permite și cetățenilor din județul Cluj care au participat voluntar în proiectul nostru pilot, ca pe viitor, în momentul în care vom avea un nou prototip, să poată beneficia de acea gratuitate.

Reporter: Și tot legat de schimbările aduse prin actul și actele valabile, în nota de fundamentare se spune că românii au peste 700.000 de buletine valabile în circulație emise înainte de 1997. Cum e posibil?

Cătălin Giulescu: Este posibil, fiind vorba de cetățenii care sunt posesori de buletine de identitate, adică un document de identitate valabil emis de statul român până în 1997. Asta înseamnă că, la momentul 1997, acele persoane aveau minim 55 de ani. În acest moment, se presupune, în mod rezonabil, că acele persoane sunt în vârstă de 80 și de ani. Nu este niciun fel de problemă. Există această categorie de persoane, posesori de buletin de identitate.

Reporter: Păi, nu a fost o obligație legală să se treacă la cartea de identitate pe care o avem acum?

Cătălin Giulescu: Nu. Cum nici pe viitor nu va fi o obligație să trecem la cartea electronică de identitate, va fi doar o opțiune, tot la fel și acești posesori de buletine de identitate nu au fost obligați să treacă la acest format. Acești cetățeni încă folosesc acel buletin de identitate cu file.

Reporter: Și o ultimă întrebare și vă las. Ce estimări aveți pentru anul acesta legat de extindere, în ce orașe și câte cărți de identitate? Am înțeles că din vară, mai întâi în București, apoi ce puteți să ne spuneți?

Cătălin Giulescu: Domnul ministru Bode a spus foarte clar: următoarea extindere, de fapt extinderea, va fi la București. Vom iniția extinderea la București. Cel mai probabil în vara acestui an, da. Vă spuneam de rezultatul unei proceduri de achiziție publică; după ce vom avea noul suport de stocare, avem nevoie de aproximativ cinci, şase luni pentru dezvoltarea noului prototip. La momentul respectiv, când noul prototip va fi pregătit, vom iniția extinderea la nivelul Municipiului București. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, vom începe extinderea la nivelul marilor municipii, ne așteptăm pentru eventual toamnă și la finalul toamnei să finalizăm extinderea la nivelul municipiilor reședință de județ și să ne concentrăm pe celelalte servicii publice comunitare. În momentul acesta există aproximativ 634 de servicii publice comunitare active și urmează să se operaționalizeze încă 17.

Reporter: Ce sunt aceste servicii?

Cătălin Giulescu: Servicii publice comunitare pentru evidența persoanelor. Este vorba de servicii publice comunitare existente la nivelul municipiilor, la nivelul orașelor și la nivelul unor comune. Sunt serviciile publice prin intermediul cărora noi prestăm acest serviciu către cetățean.

Reporter: Vă mulțumesc!

Reporter: Aţi putea să ne precizați, vă rog, ce se întâmplă cu vizele de flotant și cum vor fi ele adaptate pentru noile cărți de identitate?

Cătălin Giulescu: Acest format de carte de identitate nu mai permite aplicarea unui sticker, astfel încât actualul cadru normativ în vigoare, este vorba de Hotărârea Guvernului 295 din 2021, stabilește un nou format de dovadă de reședință. Este vorba de un document de dimensiunea cărții de identitate, care va fi atașat cărții; sau, pentru cartea electronică de identitate, cetățeanul va avea opțiunea doar a înscrierii reședinței, vizei de reședință în suportul de stocare și dacă dorește și emiterea acelui document, dovadă de reședință, va putea să solicite această dovadă de reședință. Forma și conținutul a acestor documente, a dovezilor de reședință urmează să fie stabilită în aproximativ 90 de zile, în următoarele 90 de zile.

Reporter: Aș vrea să vă rog să ne precizați cum i-ați încuraja pe românii care sunt în continuare reticenți să ceară astfel de cărți de identitate electronice? Care ar fi avantajele?

Cătălin Giulescu: Avantajele? În primul rând, accesarea serviciilor de e-guvernare. Nu vom mai fi obligaţi să ne deplasăm în ghișee fizice. Vom avea ghișee virtuale. Domnul ministru Burduja a anunțat niște informații referitoare la cazierul judiciar. S-a vorbit aici despre hub-ul de serviciu al MAI-ului, care va deveni operațional total în vara acestui an, dar este un proiect al Ministerului Afacerilor Interne, al colegilor mei din minister - Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor este doar partener în acest proiect - astfel încât serviciile, inclusiv serviciile de stare civilă și de evidența persoanelor, vor fi expuse, vor fi intermediate, prin intermediul acestui proiect-hub de servicii. În ceea ce priveşte starea civilă, noi vom expune servicii prin intermediul hub-ului în toamna acestui an şi, în opinia noastră, primele servicii vor fi accesibile în hub-ul de servicii cât de curând, o să-i las pe colegii mei de la minister să facă anunţuri publice şi cazierul judiciar va putea să fie accesat prin intermediul hub-ului de servicii cât de curând.

Reporter: În afară de cazier, ce alte documente...?

Cătălin Giulescu: Vor mai fi, deci servicii de cazier judiciar, se lucrează la servicii legate de înmatricularea autovehiculelor și a permiselor de conducere. Ministerul Afacerilor Interne are în vedere toate serviciile pe care le expune. Lucrăm ca până la finalul acestui an să avem cazierul judiciar, câteva servicii de la Direcția Generală Regim Permise și Înmatriculări, servicii expuse de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor şi nu numai. Chiar până la finalul acestui an, unele dintre ele accesibile prin intermediul hub-ului de servicii sau direct prin autentificare cu cartea electronică de identitate. 

Reporter: Aș vrea să vă rog să ne precizați, s-a vorbit în spațiul public despre problema persoanelor fără adăpost, fără domiciliu. Există o facilitate pentru ei, în contextul în care vedem această finanțare a noii cărți de identitate, carte electronică?

Cătălin Giulescu: În ceea ce privește reglementarea regimului actelor de identitate, o astfel de abordare presupune afectarea unor drepturi fundamentale. În aceste condiții, regulile pot fi schimbate, pot fi modificate doar prin lege, de către Parlament. Vă pot confirma doar că avem în vedere anumite intervenții legislative și în perioada următoare vor fi formulate propuneri în acest sens, care au în vedere inclusiv flexibilizarea emiterii actelor de identitate pentru situația cetățenilor aflați în situații deosebite. 

Reporter: Referitor la cazierul judiciar, de mâine va putea fi obținut online, de pe ghiseul.ro vom fi redirecționați către acel hub al Ministerului de Interne. Ce urmează apoi, cum vom putea descărca acest cazier judiciar online?

Cătălin Giulescu: În primul rând, trebuie să precizez că niciunul dintre proiecte nu este gestionat de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.

Reporter: Din informațiile pe care le aveţi.

Cătălin Giulescu: Da. Noi furnizăm, Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor furnizează în cadrul acestui mecanism doar serviciul de validare a identității, deci această funcție, prin mecanisme de interoperabilizare, este asigurată de Direcția Generală pentru Evidenţa Persoanelor. Mecanismele de generare a certificatului sunt realizate de Inspectoratul General al Poliției Române și expunerea este realizată, pe de o parte, certificarea identității este realizată prin mecanismul ghişeul.ro, iar expunerea se face prin serviciile intermediate de colegii mei de la minister, de la Ministerul Afacerilor Interne și ghiseul.ro. Ceea ce voiam să reliefez este că, pe viitor, cetățeanul va avea la dispoziție și alte posibilități de accesare a acestui flux, adică direct în interfața Inspectoratul General al Poliției Române sau în hub-ul de servicii. Deci, vom avea posibilitatea să accesăm ghiseul.ro, dacă avem ghișeu, vom putea să accesăm direct, dacă vor fi posesorii cărții electronice de identitate, aceasta, având funcția de autentificare, ne va permite să ne autentificăm direct, de la caz la caz în hub-ul de servicii. Hub-ul de servicii, în momentul în care ne vom autentifica în hub-ul de servicii al MAI, vom putea să accesăm orice serviciu expus de Ministerul Afacerilor Interne. Nu contează că e vorba de stare civilă, că e vorba de evidența persoanelor, că e vorba de înmatriculări, că e vorba de cazier judiciar, toate serviciile vor fi accesibile prin intermediul hub-ului de servicii. Hub-ul de servicii este un integrator  de soluții de interoperabilizare la nivelul MAI pentru toate serviciile pe care le va expune MAI, acestea urmând a fi expuse începând de anul acesta și pe viitor noi ne propunem să expunem marea majoritate a serviciilor în următorii doi ani.

Reporter: Mulţumesc!

Cătălin Giulescu: Pentru puțin!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule chestor, pentru prezentare, pentru detaliile furnizate. Într-adevăr, așa cum a anunțat domnul ministru Burduja, mâine vor fi prezentate mai multe detalii privind modul în care 'ghișeul.ro' poate fi utilizat ca interfaţă, interacțiune cu autoritățile statului, dacă ne referim în cazul specific legat de obținerea cazierului judiciar de către cei care nu au înscriere în cazierul judiciar. Vă mulțumesc foarte mult, încă o dată, pentru prezența, dumneavoastră pentru atenția cu care ați urmărit și ați și participat de altminteri la acest briefing. Dacă mai aveți alte întrebări după ce domnul chestor a plecat. Vă rog.

Reporter: Da. Aș mai avea eu o întrebare. Este o situație, domnule Cărbunaru, la Timișoara. Recensământul arată că, așa arată datele, populația ar fi scăzut cu 21,4% față de 2011, ceea ce e clar că nu reflectă realitatea de pe teren. Întrebarea este, în aceste condiții, teoretic, alocările guvernamentale către Timișoara sau către oricare mare oraș sau oraș ar trebui să scadă, ce se va întâmpla? Se va ține seamă de acest recensământ sau se vor face anumite ajustări? În caz că....

Dan Cărbunaru: Cu siguranţă, datele finale validate ale acestui recensământ vor sta la baza politicilor guvernamentale. Pe de altă parte, să nu uităm că Guvernul României, de fiecare dată când a fost nevoie, a intervenit în sprijinul autorităților locale și-n sprijinul cetățenilor care locuiesc acolo. Așadar, indiferent de modul în care se raportează viitoarele politici guvernamentale la rezultatele finale ale acestui recensământ, implicarea Guvernului în a proteja și a îmbunătăți nivelul de trai al cetățenilor, indiferent unde locuiesc ei, va rămâne constantă.

Reporter: Aţi avut şi schimbări de prefecți. Ne puteţi spune despre cine este vorba?

Dan Cărbunaru: Desigur, de îndată. Sunt doi prefecți care au fost schimbați și vă pot oferi informațiile solicitate. Sunt două hotărâri de guvern care vizează eliberarea din funcție a prefecților din Bistrița-Năsăud și Galați, respectiv alte două hotărâri de guvern care vizează numiri de prefecți în cele două județe. Noii prefecți, domnul Cioarbă Teofil-Iulian la Bistrița-Năsăud și domnul Gavril Claudiu Sorin, prefect al județului Galați - sunt cele două numiri de astăzi. Înțeleg că nu mai sunt alte întrebări. Mulțumesc încă o dată pentru prezență, pentru atenție și vă doresc o zi bună.