Guvernul României



Marți, 16 Februarie

Conferință susținută de președintele Comitetului de Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță, și de Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății


Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua tuturor! Vă mulțumim pentru participarea la un nou briefing de presă organizat de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

Aş începe prin a prezenta rezultatele campaniei de vaccinare și anume, eficiența activității de vaccinare din prima etapă și, parțial, din etapa a doua de vaccinare. Ca atare, în urma analizei datelor de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în etapa 1, adresată lucrătorilor din sistemul medical și social, din cele aproximativ 250.000 de persoane eligibile pentru etapa 1, la data de 14 februarie 2021, sunt în evidențele noastre, vaccinate cu două doze, 89,96% dintre acestea și, respectiv, 98,84% cu o singură doză. În ceea ce privește impactul vaccinării în cadrul acestui grup populațional, poate fi observată, în ultimele patru săptămâni, o scădere substanțială a ratei de incidență a cazurilor de COVID-19, cu peste 87,7%, ceea ce înseamnă beneficii substanțiale în reducerea infecției cu SARS-Cov-2 în rândul lucrătorilor din sistemul medical și social. În condițiile în care au fost respectate aceleași măsuri de prevenție a răspândirii infecției, practic, s-a înregistrat o reducere a mediei cazurilor noi săptămânale, de la aproximativ 500 de cazuri, la sub 50 de cazuri săptămânal.

În ceea ce privește beneficiile vaccinării persoanelor internate în centrele medico-sociale și rezidențiale, din cele aproximativ 49.000 de persoane eligibile care doresc să se vaccineze, din rândul beneficiarilor din aceste centre, incluzând pe lângă persoanele internate și personalul de îngrijire, până la data de 14 februarie au fost vaccinate cu două doze de vaccin 56,45% dintre acestea, respectiv 86,67% cu o singură doză. În ceea ce privește impactul vaccinării în rândul acestei categorii de persoane, observăm o reducere cu peste 65% a numărului de cazuri de îmbolnăvire prin COVID-19 în ultimele patru săptămâni, ceea ce ne plasează într-o situație favorabilă din punct de vedere al reducerii riscului de apariție a focarelor de îmbolnăvire în aceste centre rezidențiale și sociale. Ca atare, cred că la mai puțin de două luni de la debutul campaniei de vaccinare, asistăm la beneficii substanțiale în rândul persoanelor vaccinate împotriva COVID-19. Și, dacă mai era cazul, se confirmă, din punct de vedere practic, beneficiile și importanța vaccinării ca măsură medicală, corectă, eficientă și sigură de revenire la normalitate prin controlarea răspândirii infecției în rândul persoanelor vaccinate.

Un al doilea lucru, pe care aș vrea să îl menționez, este legat de prioritizarea personalului medical din etapa 1, care, din diverse motive, nu a fost încă vaccinat. Chiar în cursul acestei zile, am emis o instrucțiune care reglementează continuarea asigurării vaccinării lucrătorilor din domeniul sănătății și social, atât din sistemul public și cât și privat, prevăzuți în etapa 1 de vaccinare. După cum știm, marea parte a centrelor de vaccinare prevăzute în etapa 1, cele 269 de centre, urmează a fi închise după finalizarea rapelului; deja, 42 de centre au fost închise, ceea ce înseamnă că lucrătorii din sistemul medical şi social rămân o prioritate din punct de vedere al vaccinării împotriva COVID-19 şi avem nevoie de a asigura cadrul prin care să facilităm accesul la vaccinare în cel mai scurt timp. Ca atare, unitățile angajatoare, unitățile medicale vor solicita Direcțiilor de Sănătate Publică a municipiului București și din fiecare județ arondarea personalului propriu nevaccinat la un centru de vaccinare funcțional de pe raza județului respectiv, așa încât aceste persoane se pot vaccina la centrele de vaccinare la care sunt arondate, fără programare în platforma informatică, cu condiția ca angajatorul să informeze centrul de vaccinare cu 72 de ore anterior datei la care angajații doresc să se vaccineze și să pună la dispoziția centrului de vaccinare lista nominală a respectivilor angajați, tocmai pentru a se putea confirma prezenţa la vaccinare și a se estima necesarul de vaccinuri pentru a asigura vaccinarea acestor persoane.

Un al treilea lucru important pe care îl avem în vedere este vaccinarea cu prioritate a personalului din sistemul de educație, din învățământ. Este scenariul pe care l-am anunțat săptămâna trecută. Încercăm să punem în practică vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ, ceea ce include tot personalul din creșe, tot personalul din grădinițe și cadrele didactice din școala primară, gimnazială, licee și cadrele didactice din sistemul de învățământ universitar. Această etapă va fi realizată cu ajutorul echipelor mobile de vaccinare. Este, repet, un scenariu care încă nu este definitivat. Foarte probabil, locația în care se va efectua vaccinarea cu echipe mobile este în casa corpului didactic din fiecare județ, unde se asigură vaccinarea personalului din sistemul de învățământ preuniversitar, și, respectiv, în centre de vaccinare organizate în cadrul universităților, spaţii aferente universităților în judeţele în care avem aceste universităţi în activitate. La sfârșitul acestei săptămâni vom lua decizia, în baza datelor pe care urmează să le centralizăm, de la Ministerul Educației.

Un alt lucru pe care aș vrea să îl menționez este legat de vaccinarea cu prioritate a persoanelor eligibile, conform strategiei din județele în care se înregistrează o incidență cumulată crescută a cazurilor de COVID-19. Vă reamintesc, Strategia națională de vaccinare împotriva COVID-19 prevede, printre alte criterii medicale, și criteriul epidemiologic, care ne permite alocarea cu prioritate a vaccinurilor în județele care înregistrează o creștere disproporționat de mare a ratei de incidență cumulată a cazurilor de COVID-19 față de media națională. Urmează să se definească acest prag de incidență de la care luăm în calcul atribuirea cu prioritate a acestor vaccinuri, să definim, de asemenea, perioada pentru care trebuie să înregistrăm această creștere, moment în care se declanșează un mecanism prin care vor fi organizate centre de vaccinare sau vor fi deschise noi linii de vaccinare în județul respectiv, pentru a crește și a accelera campania de vaccinare în județele afectate.

De asemenea, aș vrea să trec în revistă câteva elemente importante legate de beneficiile și eficacitatea vaccinurilor care astăzi sunt în uz pe teritoriul României; sunt cele trei tipuri de vaccinuri care au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului. Este important să explicăm oamenilor cum se interpretează corect această eficacitate care reiese din studiile clinice și cum folosim aceste date în deciziile de sănătate publică. În primul rând, dacă ne uităm la consecințele acestei maladii COVID-19, ne gândim, în primul rând, la cei care, din păcate, și-au pierdut viața din cauza acestei infecții, ne gândim la cei care astăzi sunt internați în secția de terapie intensivă din cauza unor forme critice, forme severe de îmbolnăvire, ne gândim la cei care au supraviețuit formelor severe și critice și care rămân cu sechele, din păcate, unii pe termen lung, și mă refer la fibroză pulmonară. Faptul că toate vaccinurile autorizate protejează în proporție de aproape 100% față de forma severă de boală, faţă de internarea prin COVID-19, faţă de decesul prin COVID-19, reprezintă beneficiile medicale corecte pe care noi, astăzi, trebuie să le folosim în favoarea fiecărei persoane care doreşte să se vaccineze. De aceea, recomand tuturor să creștem adresabilitatea către centrele de vaccinare, încurajez programarea către vaccinare, pentru că, ceea ce este important în final, este să accelerăm campania de vaccinare. V-am prezentat deja datele din etapa 1, în care validează, cât se poate de clar, beneficiile vaccinării, traduse, de fapt, printr-un număr substanțial mai mic al cazurilor de îmbolnăvire prin COVID-19. De aceea, este important să nu ajungem să dezvoltăm o formă severă de boală, este important să nu ajungem să ne internăm din cauza acestei boli, să nu ajungem la Terapie Intensivă şi, mai mult decât atât, este important să evităm decesele din cauza acestei boli. Acesta, de fapt, a fost motivul pentru care au introduse atâtea restricții, tocmai pentru că 10-155 din cazurile de COVID-19 sunt forme severe, sunt forme care generează mortalitate, chiar dacă ea este estimată la circa 1% în momentul de faţă. Din acest punct de vedere, asigurând protejarea persoanelor vaccinate faţă de îmbolnăvirea prin COVID-19, faţă de boala simptomatică, faţă de forma severă de boală, practic, noi considerăm beneficii maximale. Din acest punct de vedere, indiferent de tipul de vaccin despre care noi vorbim, trebuie să înțelegem că, odată ce a fost autorizat de Agenţia Europeană a Medicamentului, a făcut dovada unui profil de siguranţă, a făcut dovada datelor de calitate şi de eficacitate, care au permis, toate, puse cap la cap, să se elibereze şi să se recomande autorizarea condiționată de punere pe piață. Au fost transmise în spațiul public o serie de recomandări, de speculaţii legate de recomandarea fermă de testare a persoanelor înainte de vaccinare, de testarea prin teste de tip Real Time PCR, sau teste de tip antigen, înainte de a se vaccina. În primul rând, aş vrea să spun, de la început, faptul că acest tip de abordare medicală, şi anume, testarea de rutină prin teste de tip PCR, sau teste de tip antigen, strict cu scopul de a decide momentul vaccinării, nu este recomandată şi vă justific acest lucru, din cel puţin trei motive. În primul rând, foarte multe persoane voluntare, înrolate în studiile clinice, vaccinate, de pildă, au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2, la scurt timp după prima doză de administrare, ceea ce înseamnă că erau fie în perioada de incubație la momentul vaccinării, fie erau cu infecție asimptomatică. Datele urmărite la aceste persoane au arătat un profil de siguranţă similar cu al persoanelor care nu au avut acest diagnostic la scurt timp după prima doză, dimpotrivă, evoluția a fost una cât se poate de bună şi nu a schimbat parcursul natural al evoluției bolii. Un al doilea argument este legat de experiența vastă pe care o avem cu restul vaccinurilor, care, vă readuc aminte, mare parte dintre ele, au recomandare de a se administra chiar ca profilaxie post-expunere, gândiți-vă la o plagă mușcată, în care se recomandă vaccin antirabic, tocmai pentru a reduce riscul de dezvolta rabie; gândiți-vă la vaccinarea antitetanică, după o plagă tetanigenă şi, de asemenea, ne gândim la alte boli eruptive, cum ar fi vărsatul de vânt sau varicela, care are recomandare ca în primele 5 zile de la expunere să faci cu prioritate vaccin antivaricelic, tocmai pentru a împiedica evoluția bolii. Sigur, acest lucru este valabil pentru acele afecțiuni care au o perioadă de incubație mai lungă decât timpul în care apar anticorpii protectori. De asemenea, sunt boli infecțioase în care vaccinurile sunt administrate cu scop terapeutic sau cu scop de consolidare a răspunsului imun - vă dau exemplul pacienților cu tetanos, vă dau exemplul pacienților cu difterie, care, în cursul evoluției bolii, necesită administrarea de vaccin antitetanic strict cu scopul de a consolida răspunsului imun pe termen lung, având în vedere că sunt boli neimunizante, iar, din acest punct de vedere, vaccinurile nu au schimbat cursul natural al evoluției bolii, în niciun caz nu a influențat negativ acest lucru. De asemenea, cred că este important al treilea argument și anume, că această abordare de testare de rutină nu este fezabilă, întârzie demersul campaniei de vaccinare, mare parte dintre persoane pot să fie în perioada de incubație la momentul testării și testul iese negativ și la scurt timp pot să fie depistate cu infecție cu SARS-CoV-2, deci beneficiile oricum nu sunt substanțiale. Din acest punct de vedere, acest tip de abordare nu este recomandat în nicio țară de la nivel mondial în care a început campania de vaccinare. De asemenea, ultimul update al Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite precizează cât se poate de clar - este un update din 10 februarie - că nu se recomandă testarea de rutină a persoanelor care doresc să se vaccineze. Este important, în schimb, ca persoana care este programată pentru vaccinare, la momentul la care se prezintă în centrul de vaccinare, să se efectueze triajul medical corect și să nu prezinte semne și simptome de boală acută.

Acestea fiind spuse, aș vrea să mai precizez câteva lucruri legate de administrarea unei singure doze de vaccin la persoanele care au avut istoric sau istoric de infecție cu SARS-CoV-2. Ştim foarte bine, de pildă, Franța face o propunere în acest sens, pot să vă spun că noi monitorizăm cu mare atenție toate recomandările de la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene; readuc aminte faptul că România este parte a unui demers european, iar cadrul strategic în baza căruia noi am dezvoltat Strategia națională de vaccinare, este perfect compatibil cu recomandările de la nivel european. Așa încât, în momentul în care noi vom avea date suplimentare, date care vor fi certificate și asumate de Agenția Europeană a Medicamentului, de Organizația Mondială a Sănătății, referitor la faptul că o singură doză este suficientă pentru a asigura atât un nivel imun protector imediat după vaccinare, dar și pe perioada de monitorizare a pacienților, a persoanelor respective cu siguranță și România va adopta aceste măsuri. Până la acel moment, recomandarea este cea precizată în rezumatul caracteristicilor produsului, de administrare a două doze, chiar la persoanele care au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2. De ce acest lucru? Pentru că, iarăși, datele pe care ne bazăm vin din studiile științifice efectuate, sunt dovezi medicale în acest sens care ne arată că profilul de siguranță, incidența și și frecvența reacțiilor adverse la cele două categorii de persoane - persoane care au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2 vaccinate, respectiv persoane fără istoric de infecție cu SARS-CoV-2 vaccinate  - a fost similară, fără să se înregistreze un profil de siguranță diferit la aceste categorii de persoane.

Trecând la bilanțul activităților noastre de vaccinare, aș vrea să spun, încă de la început, că numărul total de doze recepționate în România, la data de 16 februarie, este de 1.560.509, dintre care au fost administrate 1.151.112 doze. Stocul existent în această zi, pe 16 februarie, este de 262.876 de doze la nivelul centrelor regionale de stocare. În ceea ce privește tipurile de vaccinuri, pentru compania Pfizer/BioNTech, numărul total de doze de vaccin recepționate la data de 16 februarie este de 1.308.509 doze. Au fost administrate 1.083.383 de doze, stocul pe 16 februarie fiind de 150.336 de doze. În ceea ce priveşte vaccinurile recepționate de la compania Moderna, la data de 16 februarie 78.000 de doze în total, administrate: 60.917 doze, stocul existent în centrele regionale de depozitare este de 630 de doze. O să observați o diferență între numărul de doze administrate şi stoc, respectiv totalul dozelor recepționate. Această diferență este explicată de dozele care se regăsesc în centrele de vaccinare, care sunt deja distribuite şi sunt în curs de administrare. Atunci când prezentăm stocurile, ne referim strict la numărul de doze care se regăsesc în centrele de stocare regionale.

În ceea ce priveşte vaccinul recepționat de la compania AstraZeneca, la data de 16 februarie, au fost recepționate, în total, 174.000 de doze, au fost administrate, în cursul zilei de 15 februarie, 6.812 doze până la ora 17:00, la care am făcut centralizarea datelor, stocul existent, la 16 februarie, fiind de 111.880 de doze. Numărul centrelor de vaccinare: total centre de vaccinare dedicate pentru vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer și Moderna, la 15 februarie - 516 centre. Pentru etapa 1, mai sunt încă 223 de centre, în care se continuă administrarea rapelului. Vă reamintesc, sunt deja închise 46 de centre din cele 269 inițiale. Pentru etapa a doua, sunt 212 centre, la care se adaugă 81 de centre din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne - 60 în rețeaua Ministerului Apărării Naționale și respective, 21 de centre active în rețeaua Ministerului Afacerilor Interne.

În ceea ce privește numărul de centre de vaccinare, respectiv de cabinete active pentru vaccinarea cu vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca, la 15 februarie, vorbim de 180 de cabinete de vaccinare disponibile la nivel național, la care se adaugă 22 de cabinete de vaccinare în rețeaua Ministerului Apărării Naționale și 30 de cabinete de vaccinare în rețeaua Ministerului Afacerilor Interne.

Bilanțul de vaccinare pentru etapa a doua, care după cum știm a început pe data de 15 februarie: numărul total de persoane vaccinate la data de 15 februarie, care include totalul persoanelor vaccinate și din etapa 1 și din etapa a doua, este de 696.943, dintre care 242.774 de persoane vaccinate cu prima doză și 454.169 de persoane vaccinate cu doza a doua.

În ceea ce privește persoanele vaccinate pe diferite tipuri de vaccinuri, numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer - 629.215 persoane. Reamintesc, vaccinarea cu vaccinul produs de compania BioNTech/Pfizer a început pe data de 27 decembrie. Din aceste persoane, 175.047 sunt vaccinate cu o doză, respectiv 454.168 persoane vaccinate cu două doze.

Numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Moderna -60.916 persoane vaccinate cu prima doză de la data de 4 februarie, iar numărul total al persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca - 6.823 persoane - sunt datele valabile pentru ziua de 15 februarie, ora 17:00.

Reacțiile adverse, pentru că este iarăși un element important și este bine să fim cât se poate de transparenți în ceea priveşte comunicarea datelor de reacţii adverse, domeniul şi capitolul farmacovigilenţei este unul prioritar în strategia națională de vaccinare şi, încă de la început, am încurajat şi în continuare încurajăm toate persoanele vaccinate care înregistrează reacţii adverse, indiferent de gradul de semnificație clinică, să raporteze aceste reacţii adverse tocmai pentru a avea o imagine cât se poate de clară asupra acestor date şi pentru a le face, de fapt, cunoscute opiniei publice, pentru că aceste date nouă nu ne folosesc personal la nimic, este important să monitorizăm profilul de siguranţă si este important ca aceste date să fie prezentate public tocmai pentru a crește nivelul de încredere al persoanelor, beneficiile şi importanța vaccinării.

Numărul total al reacțiilor adverse urmare a vaccinării cu vaccinurile împotriva COVID-19, în toată această perioadă, începând de la 27 decembrie, defalcat pe cele trei tipuri de vaccinuri, sunt: pentru vaccinul Pfizer au fost înregistrate, la acest moment, 556 de reacții de tip local, cu durere la locul de administrare și 2.324 de reacții generale de tip febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și alergii de tip urticarian.

Numărul total al reacțiilor adverse raportate ca urmare a administrării vaccinului de la Moderna, din data de 4 februarie, vorbim de nouă reacții de tip local, durere la locul de administrare și, respectiv, 75 reacții generale, febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și, la fel, alergii de tip urticarian.

Numărul total al reacțiilor adverse ca urmare a administrării vaccinurilor de la AstraZeneca începând cu data de 15 februarie, deci din ultimele 24 de ore, sunt în total șapte reacții raportate, patru de tip local, cu disconfort, durere la locul de administrare, și trei reacții generale, constând în febră, cefalee, dureri musculare, dureri articulare, stare de oboseală și stare de insomnie.

În ceea ce privește ultima săptămână de vaccinare, pentru că avem săptămânal o evaluare a reacțiilor adverse raportate, au fost raportate în perioada 9 februarie - 14 februarie 432 de reacții adverse postvaccinale indezirabile, dintre care 76% au fost raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România, restul fiind raportate direct în Registrul electronic național al vaccinărilor, la Institutul Național de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 41 de ani, cu extreme între 19 ani și 88 de ani, 77% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse fiind de sex feminin. Perioada mediană între data vaccinării și data debutului reacțiilor adverse a fost de 21 de zile, cu extreme între 0 și 31 de zile.  În funcție de severitatea manifestărilor, au fost raportate zero cazuri de reacții severe și 432 de cazuri de reacții clasificate ca nesevere.

În ceea ce privește distribuția acestor tipuri de reacții adverse, 51% au fost reacții de tip local, cu durere, cu tumefacție, cu erupție la locul de administrare, stare de oboseală, febră și frison, 34% dintre persoane au raportat ca reacţii adverse disconfort, durere musculară sau dureri articulare, 30% cefalee. Repet, aceste tipuri de reacții adverse sunt similare, ca procent și frecvență, cu ceea ce am raportat în ultima săptămână. Ca o precizare, nu au fost înregistrate cazuri de şoc anafilactic în perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Cam acestea au fost datele pe care eu am dorit să le prezint legate de profilul de reacții adverse.

Mai prezint câteva aspecte legate de vaccinarea persoanelor din etapa a doua, și anume, în total, au fost vaccinate de la data de 15 ianuarie, 446.561 de persoane, dintre acestea, persoane cu boli cronice 91.553, persoane peste 65 de ani -221.337, persoane din centre medico-sociale și rezidențiale - 27.069, persoanele nedeplasabile de la domiciliu - 1.344 și persoane fără adăpost - 170. De asemenea, toate acestea reprezintă aproximativ 77% din numărul total al persoanelor vaccinate, ceea ce reprezintă de fapt categoria persoanelor vulnerabile.

În ceea ce privește angajații din sectoare esențiale, din activitatea critică, au fost vaccinate 105.088 de persoane, reprezentând 23,53% din numărul total al persoanelor vaccinate în etapa a doua. Personalul din rețeaua Ministerului Apărării Naționale: au fost vaccinate în total 21.226 de persoane, reprezentând 3% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie. Din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne au fost vaccinate 14.260 de persoane, reprezentând 2% din numărul total al persoanelor vaccinate din data de 27 decembrie.

Şi ultimul lucru pe care îl prezint este legat de programări. În momentul de față, în centrele de vaccinare unde sunt distribuite vaccinurile de la Pfizer și Moderna, în perioada 17 februarie - 17 aprilie, sunt 1.251.811 locuri ocupate, reprezentând 728.793 programări pentru doza a doua și, respectiv, 523.018 programări pentru doza unu. Persoanele programate în centrele, cabinetele de vaccinare unde sunt distribuite vaccinurile de la AstraZeneca, vă reamintesc, astăzi erau programate 154.418 persoane. Ne-am uitat şi la tipul persoanelor programate pentru vaccinul produs de Compania Oxford AstraZeneca, persoane cu boli cronice - 37.057 de cazuri, persoane cu handicap şi cu diverse grade de dizabilitate - 1.140, persoane care deservesc activităţi esenţiale - 116.221, din care 17.478 reprezentând 15%, ca procent, angajați din sistemul de învățământ. Aş vrea mai departe să dau cuvântul domnului secretar de stat şi vicepreşedinte în CNCAV, Andrei Baciu, pentru precizarea datelor legate de calendarul de livrare şi alte date legate de tipurile vaccinurilor care urmează să primească autorizare.

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. La nivelul Comisiei Europene continuă negocierile şi, probabil, în viitorul apropiat vor fi semnate două contracte suplimentare cu Novavax şi Valneva. Legat de calendarul de livrare, pentru vaccinurile produse de Pfizer/BioNTech, până la sfârșitul lunii martie rămâne estimarea de 2,5 milioane de doze. Aşa cum a spus şi domnul preşedinte, până acum au fost livrate 1.308.000 doze. Pentru vaccinurile produse de compania Moderna, săptămâna viitoare vor fi livrate 79.200 de doze, iar pentru luna martie avem două tranşe, în care vor sosi 268.800. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, poimâine vor sosi 175.200 de doze de vaccin, pe 26 februarie 242.000 de doze, în intervalul 28 februarie - 3 martie  - 150.000 de doze, 10 martie - 56.000 de doze, 17 martie - 155.000 de doze, 24 martie - 378.000 de doze şi 31 martie - 414.000 de doze. Eu cam atât am avut pentru calendarul de livrări, mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu. Doamna doctor, dacă doriți. Dacă nu, o să începem sesiunea de întrebări. Ca de obicei, începem din partea dreaptă, fiecare dintre dumneavoastră va adresa două întrebări şi în funcţie de timpul care ne rămâne disponibil, vom discuta şi alte întrebări. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua, Carla Tănasie. DIGI 24. Aş vrea să ne daţi mai multe detalii despre vaccinarea cu prioritatea persoanelor din județele cu incidență crescută. Asta înseamnă că vor fi în continuare respectate etapele de vaccinare şi dacă există un deadline până la care trebuie stabilită incidenţa luată în calcul.

Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranţă, se vor respecta prioritizările conform strategiei. De ce? Pentru că în această etapă sunt cuprinse persoanele vulnerabile, deci categoria de persoane la care impactul acestei infecții este major şi, de asemenea, persoanele care deservesc activităţi esenţiale. Deci, din punct de vedere al respectării prioritizării, vor fi respectate, conform strategiei. În ceea ce priveşte definirea indicatorilor de la care urmează să luăm în calcul alocarea cu prioritate a acestor tipuri de vaccinuri, ele urmează a fi introduse în ședința CNCCI. Împreună cu colegii din Ministerul Sănătății, Institutul de Sănătate Publică vom dezbate toate aceste lucruri şi în momentul în care vom avea date care ne vor crea şi perspectiva unui termen limită la care putem să punem în practică acest scenariu, pentru că nu este simplu să duci la bun sfârșit acest demers, vom preciza cât mai repede cu putință aceste date. Ne dorim ca într-un termen cât se poate de scurt, de o săptămână, maxim două săptămâni, să putem avea toate aceste date deja stabilite.

Reporter: Vaccinarea cadrelor didactice rămâne să înceapă de la 1 martie? Sau nu este stabilit?

Valeriu Gheorghiţă: Noi așa credem, că la 1 martie vom fi în măsură să începem vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ.

Reporter: Există persoane care au peste 55 de ani, care și-ar dori să se vaccineze cu vaccinul de la AstraZeneca. Ce intenții aveți în legătură cu aceste cazuri, pentru că în momentul de față aţi stabilit că doar cei care au între 18 și 55 de ani pot beneficia de acest tip de vaccin?

Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță vom reevalua datele științifice disponibile. Vă reamintesc că în luna februarie există date noi referitoare la eficacitatea vaccinului produs de compania Oxford AstraZeneca, date care sunt în momentul de față în curs de publicare într-un jurnal de prestigiu, în "The Lancet". Acestea vor fi trimise și către Agenția Europeană a Medicamentului. În momentul în care aceste date vor fi acceptate și România probabil că va crește acest prag al vârstei la 65 de ani sau chiar peste, dacă datele disponibile vor fi în conformitate cu rata de eficacitate care să ne permită aceste decizii. Deci este un aspect la care ne uităm cu foarte mare seriozitate și în momentul în care datele disponibile ne vor permite această decizie, vom face acest lucru cu prioritate.

Reporter: Mai este o chestiune. Sunt persoane care au reclamat reacții adverse la mai multe zile după administrarea vaccinului. Din datele pe care le aveți dumneavoastră, care este frecvența apariției unor astfel de reacții după, nu știu, o săptămână sau mai mult? De obicei apar la început, în primele două-trei zile.

Valeriu Gheorghiţă: În primele 24 de ore sunt întâlnite majoritatea reacțiilor adverse. Reacțiile care se înregistrează la o perioadă de timp sunt mai degrabă legate de starea de astenie, care poate să fie observată de anumite persoane, nu sunt oricum reacții adverse majore sau reacții adverse care să impacteze starea de sănătate a persoanei respective, însă, așa cum am menționat deja, persoanele pot și trebuie să raporteze reacțiile adverse pe un interval de timp de... dacă spun bine, 28 de zile de la momentul vaccinării, tocmai pentru a avea o evidență cât se poate de bună a profilului de siguranță.

Reporter: Aș vrea să mai completez dacă se poate, tot legat de reacțiile adverse.

Valeriu Gheorghiţă: Va rog!

Reporter: Au apărut informații contradictorii legate de atitudinea pe care trebuie să o ai după vaccinare: dacă ai voie să bei alcool sau nu. Chiar au fost cazuri, voci care spuneau că nu ai voie, chiar oficial, alți doctori au spus că nu există restricții. Adică care este situația și, dacă într-adevăr nu ai voie, care ar fi impactul alcoolului asupra eficienței vaccinului?

Valeriu Gheorghiţă: Va readuc aminte ca profesia mea este cea de medic, așa încât categoric descurajăm și recomandăm reducerea la minimum posibil a consumului de alcool. Din acest punct de vedere, persoanele care au în obișnuință consumul de alcool, trebuie să înțelegem că printr-un consum de lungă durată, practic, cu o frecvență crescută și pe termen lung, vom înregistra practic o scădere a răspunsului imun. Este un motiv de imunodepresie, este un motiv de diminuare a răspunsului imun post-vaccinare. În condițiile în care în ziua vaccinării sau după există o expunere la cantități variabile de alcool, nu există un impact direct asupra eficacității vaccinului sau asupra profilului de siguranță altul decât cel legat strict de consumul de alcool. Nu există date care să arate un profil de siguranță nefavorabil, dar evident că nu vom recomanda consumul de alcool în niciun context.

Reporter: Bună ziua! Referitor la județele cu o incidență mare, unde ar putea fi alocate mai multe doze de vaccin, vreau să vă întreb dacă va exista o rezervă la Cantacuzino pentru astfel de situații sau e posibil să fie anulate programări, astfel încât să existe doze suficiente pentru aceste județe?

Valeriu Gheorghiţă: Categoric, scenariul cu anularea programărilor nu este luat în calcul. Dar, acest aspect l-am luat în calcul și îl avem în vedere, și anume asigurarea unui număr de doze disponibile tocmai pentru a putea răspunde într-un interval rezonabil de timp, într-o situație în care observăm că într-un județ se depășește o anumită rată de incidență cumulată a cazurilor.

Reporter: În acest moment, vă mențineți declarația că etapa a treia de vaccinare va începe tot la 1 aprilie?

Valeriu Gheorghiţă: Da

Reporter: Vă întreb pentru că a scăzut foarte mult numărul persoanelor cărora le-a fost administrată prima doză în ultimele săptămâni.

Valeriu Gheorghiţă: Pentru că acest lucru s-a întâmplat deoarece noi, la sfârșitul lunii ianuarie, am blocat programările pentru doza unu și am deschis, dacă vă readuceți aminte, sloturi de programare din data de 1 martie. De ce? Pentru că numărul de persoane programate în această perioadă depășea numărul dozelor disponibile pentru luna februarie și atunci, anticipând acest lucru, nu am dorit să mai facem programări din doza unu într-un număr mare, pe perioada lunii februarie, și am decalat cu luna martie, când vom avea mai multe doze disponibile de la compania Pfizer, Moderna. De asemenea, la acel moment la care noi am luat această decizie nu aveam o confirmare a momentului în care vaccinul produs de compania Oxford AstraZeneca primește autorizare, iar această decizie trebuia luată repede, pentru că altfel impacta un număr foarte mare de persoane care se programau și ar fi trebuit altfel reprogramate și, de asemenea, nu aveam o confirmare implicită a calendarului de livrare pentru luna februarie, respectiv martie. Deci în niciun caz nu vorbim de o scădere a dorinței de vaccinare. Această decizie a fost de decalare pentru luna martie, începând cu 1 martie.

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb, în primul rând, dacă există o centralizare a cazurilor de persoane care s-au infectat cu SARS-CoV-2 după administrarea primei doze sau după administrarea rapelului în primul rând?

Valeriu Gheorghiţă: Da, există, sunt circa 3.500-3.600 de persoane care au dezvoltat infecția cu SARS-CoV-2 după prima doză. Este, de altfel, principalul motiv pentru care aceste persoane nu s-au prezentat la doza de rapel, așa cum erau programate în platformă.

Reporter: Şi după rapel?

Valeriu Gheorghiţă: Nu avem...  Sunt câteva, foarte puține cazuri, dar din punct de vedere al numărului, cu totul sunt, practic, 3500-3.600 de persoane, ceea ce reprezintă un număr foarte mic comparativ cu aproape 700.000 de persoane deja vaccinate.

Reporter: Mulțumesc. Şi referitor la faptul că sunt declarate destul de multe doze pierdute, aveți o statistică cu cei care anulează programările...

Valeriu Gheorghiţă: Dar nu sunt foarte multe...

Reporter:.. programările sau care nu se prezintă efectiv la vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că din toate dozele deja distribuite până la acest moment, sunt declarate doze pierdute 2.273, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul dozelor utilizate. Este mult, practic, sub ceea ce noi ne-am asumat 0,5% și, respectiv, dacă știm foarte bine, 10% conform hotărârii de guvern. Din punctul de vedere al gestionării dozelor, noi am considerat o limită de circa 0,5% în care am putea să ne încadrăm ca număr de doze pierdute, pentru că se pot întâmpla anumite incidente, care compromit lanțul de frig și poate să, evident, să invalideze un număr mare de doze. Din acest punct de vedere, atenția noastră e una cât se poate de bună și, în baza procedurilor și instrucțiunilor, încercăm să reducem la minimul posibil riscul de a se întâmpla asemenea evenimente, dar evident că acest risc nu poate să fie 0.

Reporter: Şi persoane care au anulat programarea sau care nu s-au prezentat efectiv? Bănuiesc că nu au fost foarte multe.

Valeriu Gheorghiţă: Nu sunt foarte multe. Nu am aceste date centralizate, la acest moment, însă cu ajutorul colegilor de la STS putem să oferim și aceste informații.

Reporter: Și mai am o întrebare. Excludeți varianta în care, la un moment dat, ne va trebui un pașaport de vaccinare, care să ne permită accesul în restaurante, universități şi așa mai departe?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că este prematur  să vorbim de acest lucru la acest moment, în care 2,2% din populația României a fost vaccinată cu schemă completă, practic cu două doze. Este mult prea devreme să luăm în calcul acest aspect.

Reporter: Deci excludeți această variantă? Nu ne va trebui un pașaport pentru accesul în diverse locații?

Valeriu Gheorghiţă: Nu este o decizie care să fie în sarcina Comitetului național care coordonează, de fapt, activitățile de vaccinare.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Câte cadre din învățământ au fost vaccinate până acum?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că undeva în jur de 30.000 de persoane, însă vom face o statistică la zi și vi le vom transmite, dar sunt programate deja la vaccinare peste 120.000.

Reporter: Și aveți de gând să vaccinați și copiii sub 16 ani?

Valeriu Gheorghiţă: Avem de gând să respectăm recomandările și indicațiile, conform autorizării tuturor tipurilor de vaccinuri disponibile în România. În momentul în care vom avea alte indicații care prevăd și grupa de vârstă sub 16 ani sau sub 18 ani pentru celelalte tipuri de vaccin, evident că vom lua în calcul acest lucru, conform strategiei care prevede acest aspect.

Reporter: Bună ziua! Domnule Gheorghiță, un ascultător ne-a relatat următoarea situație: are 65 de ani, e din București, se încadrează în etapa a doua de vaccinare. A încercat să se programeze... s-a găsit pe platformă, a încercat să se programeze pe internet, nu a reușit. Ieri a sunat la DSP și DSP-ul i-a zis că nu pot să-l programeze pentru că au doar AstraZeneca şi nu se recomandă acestei vârste. Ce trebuie să facă ascultătorul acesta și ceilalți în situația lui?

Valeriu Gheorghiţă: În momentul acesta, locuri disponibile pentru programare sunt în cabinetele în care distribuim vaccinurile de la AstraZeneca, ceea ce înseamnă ca populație eligibilă persoane cu vârsta între 18 şi 55 de ani. Persoanele care sunt peste 55 de ani, care sunt în evidenţă cu boli cronice, care sunt peste 65 de ani, chiar dacă au sau nu boli cronice, pot să se înscrie la vaccinare începând cu 15 martie, foarte probabil, când vom deschide alte 200 de cabinete de vaccinare unde vor fi distribuite vaccinuri care acoperă această categorie de vârstă. La acest moment, numărul de doze şi, implicit, de locuri disponibile pentru programare este practic epuizat.

Reporter: Deci, din 15 martie.

Valeriu Gheorghiţă: Da.

Reporter: Şi al doilea lucru, vreau să vă întreb despre acele caravane mobile. Aveţi o strategie mai clară? Ele, aţi spus că ar putea fi folosite pentru zonele rurale izolate, într-o etapă viitoare, şi acum spuneți că aţi vrea să le folosiți pentru vaccinarea profesorilor.

Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu, nu, sunt lucruri diferite. Vaccinarea profesorilor se face cu echipe mobile în locațiile, așa cum am menționat, Casa Corpului Didactic, iar acele centre mobile sau caravane sunt practic mijloace auto, sunt containere amenajate medical care vor fi transportate în anumite localități în care accesul persoanelor este limitat şi vor asigura câteva zile la rând, practic, vaccinarea persoanelor din localitatea respectivă. Strategia pentru aceste centre mobile este în curs de efectuare. Deja am demarat procesul de identificare şi amenajare a acestor tipuri de centre, așa încât să fim în măsură ca undeva pe parcursul lunii martie să putem să demarăm şi acest tip de activitate de vaccinare, în condiţiile în care vom avea numărul de doze disponibile pentru a putea face acest lucru.

Reporter: Mulţumesc mult.

Reporter: Paul Angelescu, Ştirile PRO TV. Bună ziua! Aș vrea să vă întreb, în momentul de față care sunt ultimele date despre durata imunității oferite de către fiecare dintre cele trei vaccinuri utilizate în momentul de față în România?

Valeriu Gheorghiţă: Avem date disponibile la opt luni, care arată cât se poate de bine, practic, răspunsul imun se păstrează, ceea ce înseamnă că anticipăm o durată de cel puţin un an a acestui tip de răspuns imun. După cum ştim, studiile care evaluează durata răspunsului imun se întind pe o perioadă de 24 de luni, ceea ce înseamnă doi ani. Această perioadă nu a fost aleasă întâmplător, pentru că se anticipează chiar o durată a răspunsului imun care depășește această perioadă, dar avem nevoie de mai mult timp pentru a culege aceste date şi pentru a veni cu dovezi în acest sens.

Reporter: Deci cel puţin un an pentru toate cele trei tipuri: Pfizer, Moderna, AstraZeneca.

Valeriu Gheorghiţă: Avem date la opt luni care arată cât se poate de bine. Nu anticipăm ca după opt luni să înregistrăm o scădere abruptă a răspunsului imun, deci probabil că răspunsul imun se va menține mai mult de un an, vom vedea cât după această perioadă.

Reporter: Pentru toate trei?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt similare ca cinetică, ca dinamică a răspunsului imun.

Reporter: Şi în privința listelor de așteptare pe care le-aţi anunțat, în ce stadiu sunt ele, când vor fi funcţionale pe platformă?

Valeriu Gheorghiţă: Este o întrebare foarte bună. Noi ne dorim să fie disponibile cât mai repede. Colegii de la STS sunt alături de noi şi i-aș invita să ne răspundă la această întrebare.

Dorin Chirca: Aşa cum precizam şi săptămâna trecută, listele de așteptare vor fi implementate, însă necesită o evaluare mai clară, pentru că trebuie să ştim foarte bine modalitatea în care ele vor fi, trebuie să ştim perioada în care se va realiza toată această activitate, până la urma urmei, de vaccinare a persoanelor aflate pe liste de așteptare.

Valeriu Gheorghiţă: Dacă îmi permiteți, pot să vă spun că termenul este de 15 martie, deci de la 15 martie ar trebui să fie disponibile deja aceste liste de așteptare, pentru că ele trebuie deja să fie funcționale când vom deschide toate centrele de vaccinare, în perioada lunii aprilie, așa încât oamenii, cetățenii să aibă deja acces la această listă de așteptare, tocmai pentru a demara procesul de înscriere. Deci, practic, termenul limită pentru implementare este de 15 martie. Au fost definite cerințele operaționale, urmează, practic, procedura propriu-zisă de implementare. Nu este un lucru simplu să lucrezi pe o platformă care e în producție, care este în plină activitate, sunt date tehnice pe care colegii mei le cunosc foarte bine, însă evident că lucrurile se desfășoară în condiții de maximă siguranță, tocmai pentru a nu compromite platforma de programare.

Reporter: Dacă îmi permiteți o întrebare pentru domnul Baciu. Acum o săptămână, anticipaţi un total de 700.000 de doze de la AstraZeneca până la sfârșitul lui februarie. Acum două săptămâni, era vorba de 800.000. Dacă adunăm ce ați anunțat astăzi cu cea a ajuns până acum, ajungem undeva la 591.000 de doze. Deci, cu 100.000 sau 200.000, în funcție de ce estimare luăm, mai puține. Ce s-a întâmplat acolo?

Andrei Baciu: Nu s-a întâmplat absolut nimic! Datele sunt aceleași, dar, așa cum am menționat, există un interval pentru o tranșă de 150.000, intervalul între 28 februarie - 3 martie. Dacă le calculăm aferent lunii februarie, ajungem fix la aproximativ 750.000. Evident, dacă vin în primele două zile ale lunii martie, se scad și se adună dincolo. Deci, nu s-a întâmplat absolut nimic, doar că, strict pentru această tranșă, vorbim de un interval, nu vorbim de o dată fixă.

Reporter: Bună ziua! Întrebarea este când deschideți noi sloturi, în ce dată, pentru programare?

Valeriu Gheorghiţă: Din 15 martie, în momentul în care vom deschide celelalte cabinete de vaccinare.

Reporter: Până atunci este lista blocată?

Valeriu Gheorghiţă: Practic, persoanele se pot programa, probabil, de la începutul lunii martie, pe aceste locuri, dar centrele vor intra în activitate începând cu 15 martie. Ca și în cazul vaccinului produs de compania AstraZeneca, probabil că aceste programări vor fi deschise cu cel puțin o săptămână înainte de punerea în activitate a acelor cabinete. Deci, cred că, în prima sau după prima săptămână din martie, vor fi deja disponibile noi locuri pentru programare.

Reporter: Aveți mai multe reacții adverse. Ce se întâmplă dacă un om are astfel de reacții adverse și are nevoie de concediu medical? Practic, de ce cod are nevoie pentru boala respectivă? Ce trece pe concediul medical?

Valeriu Gheorghiţă: Dacă sunt reacții adverse care impun odihna pe o perioadă mai îndelungată de timp, persoana respectivă trebuie să se adreseze medicului de familie, care va elibera un concediu medical în conformitate cu diagnosticul pe care îl va stabili.

Reporter: În ce măsură aveţi în vedere menținerea unor centre de vaccinare din spitale? Mă gândesc la cazul de la Bistrița, unde se va închide centrul și acolo doar o treime din personal s-a vaccinat și își fac probleme că nu vor avea alte... Distanţa va fi foarte mare spre alte centre, și dacă vor avea prioritate, oricum ce fac? Se duc...

Valeriu Gheorghiţă: Eu pot să vă spun că decizia de a menține centre de vaccinare care sunt înființate în unitățile medicale a fost luată la nivelul fiecărui județ;  nu am luat decizia la nivelul Comitetului Național de Coordonare a Vaccinărilor. Direcția de Sănătate Publică din fiecare județ, împreună cu unitățile medicale, au stabilit care pot să rămână în etapa a doua și care se vor închide. Deci, aceste decizii au fost luate la nivelul fiecărui județ. Sunt decizii care aparțin județului respectiv. Din acest punct de vedere, practic, au fost luate în calcul, pe de-o parte, tipul persoanelor deservite de acel centru de vaccinare, și, în mod deosebit, știm că sunt centre de vaccinare sau au fost centre de vaccinare care au deservit strict personalul propriu din unitatea medicală respectivă, sunt centre de vaccinare care au deservit, pe lângă personalul propriu, și alte categorii de personal medical din alte unități medicale arondate și, de asemenea, sunt centre de vaccinare din unități medicale care au spațiu suficient să creeze circuite și cabinete de vaccinare și pentru persoanele din etapa a doua.  Ca atare, aproximativ 100 de centre de vaccinare din unităţile medicale au rămas şi rămân active şi în etapa a doua. Dacă se vor face reevaluări în judeţul respectiv şi se va decide drept oportună menţinerea acelui centru de vaccinare, decizia aparţine Direcţiei de Sănătate Publică din acel judeţ. Acest lucru, în schimb, trebuie comunicat din timp, pentru că nu putem astăzi să închidem un centru şi mâine să-l redeschidem. El trebuie menţinut în activitate, dacă se decide acest lucru şi să permită programarea persoanelor. Altfel, ne vom întâlni cu situaţii ridicole, în care pacientul programat, sau persoana programată, se va prezenta la un centru care este închis. Deci, nu putem să luăm astăzi o decizie şi mâine o altă decizie. Ele trebuie stabilite din timp şi făcut un plan care include inclusiv partea de distribuţie şi tot ce înseamnă logistica distribuirii vaccinurilor către centrele de vaccinare.

Reporter: V-am întrebat, pentru că managerul de acolo spune că este absurd să fie închis centrul, deci este clar că este o neînţelegere cu DSP-ul şi local şi...

Valeriu Gheorghiţă: Am şi eu cunoştinţă şi am văzut care este opinia dumnealui. Repet, decizia nu a fost luată la nivelul Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor. Noi am cerut un număr relativ mic de persoane, am creat această faciliate, ca fiecare unitate medicală să fie arondată unor centre de vaccinare funcţionale, cu prioritate, aşa încât personalul medical să poată să fie vaccinat în aceste centre, fără să fie condiţionat de o programare, pentru că, după cum ştim, locurile sunt, în momentul de faţă, epuizate. Și fiind o prioritate protejarea personalului din sistemul medical şi social, alături, sigur, de alte activităţi, alte tipuri de activităţi, este important să asigurăm accesul la vaccinare.

Reporter: Mai am eu două întrebări, dacă îmi permiteţi. Aş vrea să faceţi o clarificare cum să interpretăm reacţiile secundare care apar, în special după a doua doză, având în vedere că există foarte multe discuţii, cum că dacă o persoană are aceste reacţii secundare, atunci vaccinul este mult mai eficient. Are vreo legătură?

Valeriu Gheorghiţă: Frecvenţa şi intensitatea acestor reacţii adverse care se înregistrează după administrarea celei de-a doua doze, este un lucru anticipat şi este un aspect care se regăseşte la toate tipurile de vaccinuri. Acest lucru, dacă vreţi, se asociază cu reactogenitate mai mare a vaccinului la o persoană deja imunizată cu prima doză. Ca atare, reprezintă reactivitatea corpului nostru, care poate să fie diferită de la o persoană la alta, faţă de administrarea celei de-a doua doze. De ce? Pentru că organismul este deja pregătit întru a recunoaşte acel tip de antigen, acea proteină specifică virusului, care este generată ca urmare a vaccinului şi evident că declaşează o reacţie de apărare, un tip de răspuns imun. Faptul că o altă persoană nu dezvoltă acest tip de reacţii adverse nu înseamnă că vaccinul nu este eficient, reprezintă doar reactivitatea propriului organism faţă de prezenţa unui anumit antigen, faţă de care răspunsul imun a fost activat. Nu sunt studii care să arate o corelaţie între frecvenţa reacţiilor adverse şi eficacitatea unui vaccin.

Reporter: Şi aş vrea să ne mai spuneţi, cum merge vaccinarea în privinţa persoanelor imobilizate? Noi ştim că merge mai greu. Câte persoane au fost până acum imunizate, dacă aveţi, dintr-un total de cât?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur, am şi prezentat, sunt aproximativ 1.344 de persoane nedeplasabile de la domiciliu, care au fost deja vaccinate. Pot să vă spun că sunt catagrafiate toate aceste persoane, la nivelul fiecărui judeţ şi, evident, sunt constituite deja echipele mobile şi sunt efectuate traseele. Dar trebuie să înţelegem că nu există un număr nelimitat de echipe mobile, se constituie cu mare dificultate aceste echipe mobile care să asigure vaccinarea la domiciliu. Mai este un fenomen legat de exprimarea consimţământului şi depindem de prezenţa tuturor aparţinătorilor la aceeaşi adresă, pentru că ştim că ei trebuie vaccinaţi împreună, fiind flacoane multidoză şi nu întotdeauna se potriveşte programul echipei de vaccinare cu programul persoanelor respective. Însă, uşor-uşor, vom creşte numărul vaccinărilor persoanelor care se află imobilizate, şi sunt nedeplasabile, la domiciliu. Aş putea spune că, din punct de vedere epidemiologic, nu reprezintă o urgență imediată, ținând cont de faptul că riscul de expunere a acestor persoane este mai degrabă legat de contactul cu aparținătorii, care, de fapt, pot să aducă acea infecție în familie, pentru că, persoana fiind nedeplasabilă, are un risc mic de expunere prin contactul cu alte persoane. Deci, prin grija aparținătorilor, reducem riscul de expunere a persoanei nedeplasabile până în momentul în care va fi protejată prin vaccinare. Este riscul mult mai mare, de pildă în colectivități, cum se întâmplă în cazul persoanelor internate în centrele medico-sociale și rezidențiale, unde riscul de focare de îmbolnăvire, de focare de boală este semnificativ mai mare.

Reporter: Referitor la dozele pentru rapel, coordonatoarea centrului de vaccinare de la spitalul din Bistrița declara, ieri, că toate persoanele programate ieri, astăzi și mâine pentru rapel cu Pfizer au fost reprogramate pentru joi, pentru că nu mai aveau doze.

Valeriu Gheorghiţă: Este exclus acest lucru. Dacă, într-adevăr, s-a întâmplat urmează să cer și eu detalii suplimentare. Toate centrele de vaccinare au primit numărul necesar de vaccinuri în baza programărilor. Dimpotrivă, vaccinurile, știm foarte bine, în această săptămână au ajuns chiar mai devreme decât era necesar, deci nu putem să invocăm lipsa dozelor de vaccin.

Reporter: Şi vă citesc un comentariu, care a fost scris de cineva la transmisiunea aceasta live pe contul ro-vaccinare: "Am fost astăzi la Deva, la centrul cultural, aveam programare la ora 14:00, dar nu am făcut vaccinul. Au zis că nu mai sunt doze, deși am primit SMS să merg la programare. Este a doua oară când sunt trimis la plimbare".

Valeriu Gheorghiţă: Daţi-mi voie să consider că această situație este strict punctuală. Ţine, repet, de cât de bine se organizează coordonatorul fiecărui centru de vaccinare. Evident, ce pot eu să vă asigur şi ce pot să asigur pe toate persoanele care sunt programate atât pentru doza 1 cât și pentru rapel, în momentul de față, nu se pune problema să fim în imposibilitate de a asigura necesarul de doze,. Dar mi-aş dori să știu numele și prenumele persoanei tocmai pentru a evalua punctual această situaţie.

Reporter: Comentariul pe contul de Facebook.

Valeriu Gheorghiţă: Da, o să ... Să știți că e o obișnuință a noastră, pentru că primim foarte multe emailuri cu diverse solicitări, pe care le rezolvăm de fiecare dată punctual, luând legătura atât cu persoana respectivă, cât și cu coordonatorii centrelor de vaccinare, tocmai pentru a rezolva aceste disfuncţionalităţi care nu este normal să persiste.

Reporter: Mai am și eu nevoie de o clarificare, îmi cer scuze dacă ați precizat și nu am reținut: când ar trebui să înceapă vaccinarea pentru persoanele care fac parte din județele cu rată de infectare crescută? Știu că ați precizat că veți lua decizia privind la acea limită de rată de infectare, dar, când efectiv? În etapa a treia? Ştim o dată relativ concretă?

Valeriu Gheorghiţă: Nu neapărat. Se poate întâmpla și mai devreme acest lucru, însă urmează să definim și noi modalitatea prin care vom face, practic, acest lucru, care vor fi criteriile pe baza cărora vom atribui cu prioritate aceste tipuri de vaccinuri, adică definirea acelor rate de incidență - prag comparativ cu media la nivel național. În momentul în care vom avea toate detaliile stabilite, vă vom informa cu privire la acest aspect. Mesajul meu a fost unul care să vă informeze cu privire la faptul că avem în vedere alocarea cu prioritate și accelerarea vaccinării în județele în care înregistrăm o rată de incidență crescută a cazurilor, sigur, vizând și respectând criteriile de prioritate, conform strategiei de vaccinare.

Reporter: Şi mai am o întrebare referitoare la locul campaniei de vaccinare din România, la nivelul Uniunii Europene şi nu numai.

Valeriu Gheorghiţă: În ceea ce privește numărul total de doze administrate, la nivelul Uniunii Europene, suntem pe locul 4; în ceea ce privește numărul total al persoanelor vaccinate cu două doze, suntem, de asemenea, pe locul 4; iar în ceea ce privește ratingul la nivel mondial, suntem clasificați pe locul 17 între toate țările care sunt evaluate de Bloomberg. Sunt peste 75 de țări care sunt în această evaluare.

Reporter: Aş dori să vă întreb, dacă ați putea să îmi spuneți, câte persoane au fost programate, ieri, pentru vaccinarea cu AstraZeneca și câte s-au prezentat până la ora 20:00; dacă aveți această cifră, pentru că, în acel buletin, știm câţi au venit doar până la ora 17:00. Vă întreb pentru că, în mai multe centre, unde am fost să filmez şi unde am întrebat, erau oameni care nu se prezentaseră.

Valeriu Gheorghiţă: Cred că de ieri... În ultimele 24 de ore sunt peste 10.000 de persoane care s-au programat, sunt persoane noi programate. Ieri aveam o situație cu circa 142.000 de persoane, care erau programate; astăzi dimineață sunt 154.000 de persoane programate. Deci, practic, este o diferență, în ultimele 24 de ore, de circa 12.000 de persoane.

Reporter: Vă întrebam, practic, câte persoane trebuiau să primească ieri vaccinul AstraZeneca.

Valeriu Gheorghiţă: Conform programărilor, eu știu că erau în jur de 9.000 de persoane programate, însă în datele la ora 17:00, colectate de noi, erau aproape 7.000 de persoane vaccinate, 6.800 și ceva de persoane vaccinate. Ne vom uita până la ora 20:00 și vom vedea câte au fost vaccinate până la sfârșitul programului. Vă mulțumim frumos și vă dorim o după-amiază bună!