Guvernul României



Marți, 14 Septembrie

Conferință de presă susținută de Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), și Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, vicepreședinte al CNCAV


Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim pentru participarea la conferința organizată de CNCAV! Aș începe prin a menționa faptul că astăzi, din păcate, avem peste 3.900 de cazuri confirmate și raportate de infecție cu SARS-CoV-2, în condițiile în care vorbim de o rată de pozitivare a testelor de circa 8,2%. În ziua precedentă am avut de două ori mai puține cazuri, cu aceeași rată de pozitivare, ceea ce mă face să cred că în perioada următoare creșterea cazurilor se va menține, nu se întrevede o posibilitate de stagnare a creșterii numărului de cazuri. De altfel, situația este explicată, în primul rând, de faptul că varianta Delta a devenit dominantă, inclusiv în România, și, de asemenea, unul din doi români nu are niciun fel de protecție față de această boală, în sensul că nu au fost nici vaccinați și nu au trecut prin boală, nu au istoric de trecere prin boală. Ori, din acest punct de vedere, chiar în marile aglomerări urbane, unde rata de imunizare colectivă, fie prin boală, fie prin vaccinare, este de peste 50, chiar peste 60%, totuși, vorbim de 40% care se traduce în valoare absolută la sute de mii de persoane care nu au niciun fel de protecție în fața infecției cu SARS-CoV-2; și atunci mesajul rămâne unul foarte clar: respectarea măsurilor de prevenție, masca, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena și vaccinarea reduc pe de o parte riscul de infecție, pe de altă parte, riscul de a face o formă gravă, de a ajunge la spital și de a muri din cauza maladiei COVID-19.

Din păcate, vedem că un număr din ce în ce mai mare de persoane ajung în terapie intensivă într-un timp relativ scurt, ceea ce reprezintă un fenomen absolut îngrijorător, din punctul meu de vedere, și anume dacă ne uităm la cazurile diagnosticate de infecție cu SARS-CoV-2, peste 80% sunt cazuri la persoane nevaccinate și, de asemenea, la decese, peste 92% din decese sunt la persoane nevaccinate. De ce atenționez acest lucru? Pentru că, în spațiul public, se transmit mesaje complet incorecte și inexacte că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate și anume că fac infecții asimptomatice sau infecții subclinice care, sigur, contribuie la răspândirea virusului. Eu pot să vă spun că, din punct de vedere comportamental, persoanele vaccinate sunt persoane care respectă și celelalte măsuri de prevenție, sunt persoane extrem de atente la riscul de infecție și, în principiu, se corelează cu respectarea atât a măsurilor nefarmaceutice. De asemenea, faptul că vedem peste 80% din persoanele diagnosticate ca fiind nevaccinate cred că se traduce și printr-un comportament la risc, și anume o percepție redusă a riscului de infectare, fiecare persoană îşi evaluează propriul risc plecând de la contextul și membrii din familie, dacă au persoane vulnerabile cu care locuiesc la aceeași adresă. Tendința este, evident, să subevaluăm acest de risc de îmbolnăvire.

De asemenea, dacă ne uităm la faptul că varianta Delta, în momentul de față, este dominantă, comparativ cu varianta Alfa, când rata bazală de reproducere a cazului era de circa 2 comparativ cu rata bazală de reproducere a cazurilor la varianta Delta, de 5 în medie, pot să vă spun că după 8 cicluri repetitive de transmitere de la un caz cu variantă Alfa se ajunge, în circa două luni, la alte 256 de cazuri noi de boală, spre deosebire de varianta Delta, în același interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390 de mii de persoane infectate, ceea ce înseamnă un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate în același interval de timp, din simplul motiv că varianta Delta este înalt transmisibilă, este mult mai contagioasă și, într-o populație nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenție, se răspândește extrem de ușor. Repet, transmiterea variantei Delta este similară cu niveluri ridicate de răspândire a bolilor transmisibile ale copilăriei: pojarul, vărsatul de vânt ş.a.m.d. Se răspândește foarte ușor, tocmai de aceea, în momentul de față, este foarte important să respectăm și celelalte măsuri de prevenție nefarmaceutice, în mod deosebit în zone supraaglomerate, chiar dacă sunt în spații exterioare, atunci unde există risc mare de expunere, și cu atât mai mult în spațiile închise.

Tot în acest context, în urma consultării grupului științific din Comitetul Național de Coordonare a Vaccinării, în săptămâna precedentă s-au luat mai multe decizii vizavi de extinderea indicației de vaccinare, și anume aș face câteva precizări legate de vaccinarea heterologă, în cazul persoanelor care au făcut prima doză cu un anumit tip de vaccin și care, din varii motive, cel mai frecvent motive medicale, au amânat decizia de a efectua cea de-a doua doză, fie de teama reacțiilor adverse, fie s-au infectat între timp și nu au mai dorit să se vaccineze.

Este foarte important să completăm schema de vaccinare chiar dacă am depășit intervalul recomandat de timp în autorizarea fiecărui tip de vaccin, deci practic niciodată nu e târziu să facem doza 2 pentru a completa schema de vaccinare.

Așa încât, pe lângă contraindicațiile absolute pe care le știm cu toții, pentru că cea mai frecventă situație de amânare a dozei de rapel este în cazul persoanelor vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca, în aceste situații, pe lângă contraindicațiile absolute, șocul anafilactic după prima doză sau un eveniment trombotic cu trombocitopenie sau sindromul de extravazare capilară, persoanele pot efectua cea de-a doua doză cu un alt tip de vaccin, de pildă pe bază de ARN mesager, însă în  baza unei recomandări medicale, pentru că această decizie nu este una la cerere, ci se face după ce ne sfătuim cu medicul nostru, fie medicul de familie, fie medic specialist, de boli infecțioase sau de altă specialitate, atunci când sunt anumite contraindicaţii, ca să spun, la limită, de pildă o reacție alergică, care nu îndeplinește criteriile de şoc anafilactic, dar pacientul, dacă are şi alţi factori de risc, medicul poate să decidă, evident, în beneficiul persoanei respective, să recomande un alt tip de vaccin. Toate celelalte motive de amânare a dozei de rapel, a celei de-a doua doze din teamă, iarăşi, teama o putem învinge, o putem contracara în discuția pe care noi o avem cu medicul de familie. Tocmai de aceea am lăsat această recomandare medicală, în ideea de a mai pune încă un filtru, încă o etapă în care persoana respectivă poate să discute cu medicul de familie despre beneficiile vaccinării, despre riscuri, despre importanță. Şi, atunci, considerăm că este modalitatea prin care majoritatea persoanelor care au făcut cel puţin o doză din vaccinul de la AstraZeneca pot, în momentul de faţă, să-şi completeze schema de vaccinare cu un alt tip de vaccin, repet, la recomandarea unui medic specialist sau a medicului de familie.

Un al doilea lucru pe care vrem să îl menționăm este legat de vaccinarea în cazul femeii gravide sau femeilor care alăptează în momentul de faţă. Ştim foarte bine că datele științifice din viața reală ne arată că nu se identifică riscuri de teratogenitate, adică de toxicitate asupra fătului şi, de asemenea, de toxicitate asupra nou-născutului sau sugarului prin alăptare în cazul vaccinării femeii gravide sau, respectiv, a mamelor care alăptează. Așa încât, ținând cont de recomandările societăților științifice internaționale și de poziția Societății de Obstetrică şi Ginecologie din România, vaccinarea, în momentul de față, știm că este indicată tuturor persoanelor începând de la vârsta de 12 ani, dacă vorbim de cele două tipuri de vaccinuri, de la compania Pfizer, Moderna, respectiv, peste 18 ani folosind celelalte două tipuri bazate pe vector viral și, mai mult decât atât, femeile însărcinate sau care alăptează pot beneficia de vaccinare împotriva COVID-19 indiferent de tipul de vaccin pe care aleg să îl folosească, vaccinuri, evident, din cele patru autorizate în momentul de față de Agenția Europeană a Medicamentului.

Readuc aminte faptul că o singură doză de vaccin în cazul celor care se folosesc în două doze nu este suficientă pentru protecția față de infecția cu SARS-CoV-2 varianta Delta și pentru prevenirea cu o eficienţă ridicată a formelor grave și a spitalizărilor.

De asemenea, pentru că se apropie sezonul gripal este important de menționat că vaccinarea împotriva COVID-19 se poate efectua simultan cu celelalte tipuri de vaccinuri care sunt incluse în programul naţional de vaccinare sau, în cazul vaccinărilor la grupele populaționare la risc, cum este vaccinarea antigripală, așa încât cine dorește să se vaccineze antigripal poate să beneficieze, de pildă, la medicul de familie, și de vaccinare COVID-19, pentru că se pot face simultan sau la orice alt interval de timp față de doza de vaccin COVID-19 sau invers. Deci nu există limitări din acest punct de vedere și sunt recomandări foarte clare ale Centrului de Control al Bolilor din SUA.

În ceea ce privește doza 3, vreau să mai fac câteva precizări. În momentul de față, Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează datele științifice care au fost depuse de compania BioNTech Pfizer pentru autorizarea dozei trei, de asemenea, urmează să se evalueze și datele de la compania Moderna, tot pentru doza 3 și, din calendarul de evaluare, foarte probabil că în prima săptămână a lunii octombrie se va emite autorizarea pentru cea de-a treia doză, dar aș vrea să explicăm foarte clar ce înseamnă doza a treia. Am mai făcut acest lucru, însă consider că oamenii trebuie să înțeleagă foarte bine ce înseamnă doză 3, și anume sunt două recomandări. Pe de o parte, administrarea unei doze suplimentare, a unei doze adiționale de vaccin COVID-19 pe bază de ARN mesager care să fie administrat la un interval apropiat de doza a doua sau prospectiv, atunci când inițiem o schemă de vaccinare /.../ la persoanele cu status imun precar; și aici vorbim de persoane care sunt posttransplant, persoanele care sunt cu terapie oncologică activă, persoanele care sunt cu alte afecțiuni, cu imunodeficiențe primare, imunodeficiențe dobândite, cum este infecția HIV netratată sau în stadii avansate, în stadii de SIDA, imunosenescența - adică persoanele în vârstă, persoanele de peste 65 de ani, în mod deosebit cei care sunt rezidenți în centrele sociale, în căminele de vârstnici; de asemenea, pacienții care fac terapii imunosupresoare, terapii biologice sau cortizonice cu doze mari și pe durată prelungită de timp.

Şi o a doua recomandare este de administrare a unei doze de rapel, care se face la cel puțin şase luni de la schema inițială de vaccinare și care, în principiu, vizează, pe lângă categoriile populaționale la risc, și restul populației care a primit cel puțin prima schema de vaccinare. Practic, aici avem în vedere sau în obiectiv consolidarea răspunsului imun după prima schemă pentru a asigura o durată mai mare a protecției oferită după prima schemă de vaccinare.

De altfel, noi știm că acest principiu este folosit în general în vaccinologie, toate vaccinurile care sunt folosite, inclusiv în programul național de vaccinare al copiilor, necesită un rapel după un interval de timp, așa încât în momentul acesta se are în vedere această recomandare de a administra o doză de rapel, iarăși, la categorii populaționale care fie au un risc crescut să se expună la boală, cum e personalul medical sau persoanele vulnerabile, persoanele cu boli cronice și restul populației generale, cu condiția să avem minim șase luni de la schema inițială. Şi, de asemenea, cei care au istoric de trecere prin boală teoretic nu au nevoie de a face această doză de rapel, ținând cont de faptul că, după o schemă completă de vaccinare cu două doze, dacă mai ai și istoric de trecere prin boală, indiferent de intervalul de timp față de schema de vaccinare, nivelul anticorpilor este mult mai crescut. Deci, practic, imunogenitatea este crescută și chiar dacă nivelul acesta scade, nivelul anticorpilor scade, se menține încă la un nivel suficient de ridicat pentru a asigura protecția față de forme severe, față de spitalizare și față de deces.

În momentul de față, platforma este în curs de adaptare, platforma de programare, și, de asemenea, am transmis către comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor pentru a defini exact care sunt acele categorii populaționale care îndeplinesc, prin diagnosticele pe care le au sau prin terapii, criterii de imunosupresie. Foarte probabil că va fi prima categorie cu care vom începe, în funcție de recomandarea Agenției Europene a Medicamentului.

Ne așteptăm fie ca această autorizare să se dea acum concomitent pentru cele două indicații, adică doza adițională sau doză de rapel sau să se dea inițial pentru doza adițională și ulterior pentru doza de rapel. În concret, dacă vom avea această decizie, practic, în luna octombrie vom putea demara activitatea de administrarea a dozei 3, fie că vorbim de o doză adiţională, fie că vorbim de rapel.

În ceea ce privește indicația de administrare a vaccinului de la compania Pfizer la copii cu vârsta cuprinsă între 5 și 11 ani, foarte probabil că datele, din ceea ce noi știm, vor fi depuse la FDA la sfârșitul lunii octombrie. În momentul de față, la Agenția Europeană a Medicamentului nu s-au depus datele științifice pentru evaluare, ne așteptăm ca spre finalul acestui an, probabil noiembrie, sfârșit de noiembrie, să fie depuse și evaluate, deci e posibil ca până la sfârșitul acestui an să avem o recomandare din partea Agenției Europene a Medicamentului în acest sens, dar recomandarea noastră principală va fi către acele grupe de copii care sunt în evidență cu boli cronice care îi expun unui risc crescut de a face forme grave de îmbolnăvire.

În ceea ce privește vaccinarea în unitățile de învățământ, știm foarte bine că ieri unitățile au început școala. Principala modalitate prin care se va asigura vaccinarea în unitățile de învățământ, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii din direcțiile de sănătate publică, rămâne vaccinarea cu echipe mobile. Vor fi, de asemenea, unități sanitare care vor avea în cabinetele școlare puncte de vaccinare, cabinete de vaccinare și acolo va fi asigurat accesul la vaccinare și, de asemenea, anumite unități de învățământ vor fi arondate către centre fixe deja funcționale. Spre sfârșitul acestei săptămâni, probabil că vom avea o centralizare la nivel național pe fiecare județ, care va fi modalitatea prin care o unitate de învățământ va avea acces la vaccinare. S-a așteptat această săptămână tocmai pentru a centraliza, pe de o parte, intenția de vaccinare și pentru a găsi modalitatea optimă prin care să asigurăm accesul la vaccinare. Mesajul meu este acela de a afișa la nivelul fiecărei unități de învățământ în zona accesibilă publicului care este modalitatea de vaccinare în unitatea respectivă și care este programul de vaccinare, programul de lucru, așa încât cei care doresc să se vaccineze, elevi, părinți, bunici și angajații unității de învățământ, să știe cum vor face acest lucru și în ce interval de timp.

De asemenea, continuă acţiunile de informare în unitățile de învățământ. În momentul de față s-au derulat acțiuni de informare în sistem online în cadrul ședințelor cu reprezentanții copiilor, cu părinții, cu bunicii, în peste 20 de județe, și sunt în curs de organizare în alte 17 județe. De asemenea, aș vrea să fac un apel, chiar dacă risc să repet anumite mesaje, este important să înțelegem că pentru reducerea transmiterii virusului de la o persoană la alta trebuie să respectăm măsurile de prevenire a răspândirii infecției: mască, evitarea zonelor supraaglomerate, atenție la igiena personală și distanțarea fizică de cel puțin un metru față de celelalte persoane. Și trebuie să ne vaccinăm, în mod deosebit cei care se află în evidență cu afecțiuni cronice sau cei de peste 65 de ani, persoanele în vârstă.

Există, de asemenea, o tendință în momentul de față de scădere a vârstei la persoanele care fac forme grave, chiar cei care decedează, din păcate, vârsta mediană înregistrată este de circa 68 de ani, față de 71 de ani, şi procentul celor care mor din cauza maladiei COVID-19 fără comorbidități este în ușoară creștere. Deci există acest semnal că varianta Delta ar putea genera și forme cu o virulență, cu o agresivitate mai mare.

Toate datele, în momentul de față, indiferent de unde provin, atât din Europa, din Statele Unite, chiar și din Israel, ne arată că vaccinarea reduce, pe de o parte,  riscul de infecție, scade riscul de generare a unor variante virale mutante. De ce? Pentru că atâta timp cât virusul se răspândește foarte ușor de la o persoană la alta, îi dăm o șansă în plus să acumuleze noi mutații și să genereze variante virale noi, așa încât, o persoană vaccinată care are anticorpi va limita foarte mult multiplicarea virusului și va scădea probabilitatea ca virusul să acumuleze noi mutații la nivelul proteinelor de suprafață.

De asemenea, vaccinarea reduce semnificativ riscul de formă severă, reduce semnificativ riscul de spitalizare și ceea ce este foarte important, reduce riscul de deces, reduce riscul de a muri din cauza unei boli pe care astăzi o considerăm, în cea mai mare parte a cazurilor, prevenibilă prin vaccinare. Sunt decese care pot fi evitate doar prin vaccinare! Măsurile celelalte, nefarmaceutice, ne reduc riscul de infecție, dar în momentul în care suntem infectați şi suntem vulnerabili, suntem din acea categorie de risc. Forma severă de boală se atinge într-un procent semnificativ şi faptul că am purtat sau nu o mască de protecție nu influențează parcursul natural al bolii. 

Doar vaccinarea reduce forma clinică de boală, și anume severitatea. De asemenea, cred că este foarte important de făcut un bilanț al programului de vaccinare "Orașul vaccinează satul", care s-a finalizat la 31 august, dar care va fi reluat în funcție de solicitările care vor veni din fiecare comunitate în parte.

Peste 97% din comunele din România, din localitățile din mediul rural au avut activități de vaccinare și în total s-au vaccinat circa 1,15 milioane de persoane prin toate modalitățile cunoscute la acest moment, fiind administrate peste 2,6 milioane de doze de vaccin. La nivelul cabinetelor de medicină de familie, în acest moment se înregistrează activități de vaccinare în circa 2.770 de cabinete și au fost vaccinate peste 397.000 de persoane. Sunt 149 de spitale publice în care au fost vaccinați peste 8.000 de pacienți și 26 de spitale private în care au fost vaccinați aproape 1.900 de pacienții. Rata de acoperire vaccinală la nivel județean și la nivelul municipiului București, municipiul București se apropie de 50%, practic vorbim de 49,7% rată de acoperire vaccinală din populația eligibilă de peste 12 ani, urmat de Cluj, cu 46% și Sibiu, 40%. Practic, 40% din județele din România, incluzând municipiul București, au o rată de acoperire vaccinală peste media națională, peste 30%, sunt 55% din județe care au o rată de acoperire vaccinală între 20 și 30% și doar 5%, adică două județe, Giurgiu și Suceava, care încă sunt undeva la 19% rată de acoperire vaccinală.

Sunt la acest moment 583 de centre de vaccinare active, cu circa 835 de fluxuri pe cele 4 tipuri de vaccinuri, care asigură o capacitate de vaccinare de circa 85.000 de persoane, la maxim. Această capacitate de vaccinare este doar în centrele fixe, la care se adaugă posibilitatea de vaccinare cu echipe mobile, în cabinetele de medicină de familie, în unitățile sanitare și, practic, oricând putem să reactivăm centrele care au activitate suspendată.

De altfel, pentru doza 3 e foarte probabil că marea majoritate a spitalelor va asigura vaccinarea personalului propriu pentru doza de rapel și vom descentraliza foarte multe activități de vaccinare. Bilanțul de la debutul campaniei de vaccinare și până la acest moment. Sunt circa 5,32 de milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză, peste 5,2 fiind persoane vaccinate cu schemă completă. Am mai anunțat faptul că avem aproximativ 200.000 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 şi 19 ani care au primit cel puțin o doză de vaccin, asta reprezintă cam 15% acoperire vaccinală cu cel puțin o doză din cei eligibili. De asemenea, avem o rată de acoperire vaccinală la persoanele din grupa de vârstă de la 30 și până la 80 de ani inclusiv de circa 35% și o rată insuficientă de acoperire vaccinală la peste 80 de ani, unde este de aproximativ 20%. Încă un lucru pe care l-am observat la persoanele după vârsta de 60 de ani, există o diferență de circa 20 de procente între bărbații care s-au vaccinat și femei, aspect care nu se regăsește la cei sub vârsta de 60 de ani, această diferență se șterge progresiv, iar singura explicație pe care o avem, ţinând cont că vorbim de aceleași tipuri de informații la care sunt expuse persoanele respective, același model comportamental, foarte posibil ca anumite aspecte care țin de valențele religioase, de credința fiecărei persoane, ştim că în general, inclusiv în ceea ce privește reacțiile adverse, persoanele de sex feminin, femeile sunt mai conștiincioase, raportează mai frecvent reacțiile adverse, or, din acest punct de vedere, credem care are legătură cu comportamentul fiecărei persoane în parte, dar există această diferență importantă între bărbați și femei după vârsta de 60 de ani. Practic, e o diferență de circa 20%. Posibil și celelalte aspecte, repet, care țin de viața religioasă să explici această diferență, această reticență mai mare la femeile după o anumită vârstă, după 60 de ani. În ceea ce privește profilul de siguranță, în momentul de față au fost raportate cumulat până la 13 septembrie peste 17.070 de cazuri de reacții adverse postvaccinale cu o rată de raportare a RAPI de 1,7 reacții adverse la o mie de doze administrate. Cu acestea, eu voi încheia și îi dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog!

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte! Pentru început, câteva chestiuni legate de certificatul digital de vaccinare. Până la acest moment au fost eliberate 2.542.403 certificate, se păstrează proporția pe care am avut-o şi până acum, respectiv, 94,16% sunt certificate care atestă vaccinarea. În legătură cu vaccinarea în cadrul operatorilor economici privați, continuă și această activitate, sunt 614 companii până în momentul de faţă care au inițiat această activitate, 93 sunt din domeniul HoReCa. Aproximativ 80 de mii de persoane au fost vaccinate în acest fel, iar în momentul de față această activitate este în curs în cadrul a 37 de companii private.

În dorința noastră de a merge cât mai aproape de oameni au fost inițiate mai multe tipuri, mai multe abordări particulare în târguri, piețe, parcări, în supermarketuri, așa cum am menționat, cu aceste acțiuni, care au fost de cele mai multe ori inițiative locale, ale autorităților locale, până la acest moment, în acest fel, au fost vaccinate 85.639 de persoane. Cu privire la misiunile de transport, în cadrul campaniei de vaccinare până în momentul de față au fost efectuate 14.700 de misiuni de transport la nivel național, cu ajutorul a 40.300 de persoane din cadrul MAI, din carul Poliţiei Române, Jandarmeriei Române, Poliția de Frontiere și IGSU, la fel din cadrul Ministerul Apărării Naționale peste 10.400 de persoane.

Cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat, până la 13 septembrie în România au fost recepționate 18.522.449 de doze de vaccin, Pfizer BioNTech 11.595.149, Moderna 2.472.000, Astrazeneca 3.374.000, Johnson and Johnson 1.081.300 de doze până în acest moment.

În legătură cu dozele care vor sosi în perioada următoare ținând cont și de stocurile existente, în afară de dozele de la Moderna și AstraZeneca, care sunt suspendate pentru săptămânile următoare, vom primi de la Pfizer BioNTech în luna septembrie 1.518.660 de doze. Acestea sunt distribuite în ultimele două săptămâni ale lunii septembrie, respectiv, în săptămâna 20- 26, 436.410 doze, iar în ultima săptămână 27 - 30, 1.082.000 de doze de vaccin. Pentru dozele de vaccin produse de Johnson&Johnson, calendarul de livrare este incert pentru moment, date fiind și chestiuni legate de producție pe care le-am anunțat și data trecută. O chestiune în plus legată de donații și revânzări: practic, finalizarea aranjamentului cu Coreea de Sud, astfel că până în momentul de față a fost finalizată și vânzarea de doze de Pfizer - 1.053.000 de doze de Pfizer care au fost vândute. Tot legat de managementul eficient al stocurilor, e important de menționat şi faptul că a fost emisă și recomandarea, extinderea de fapt a valabilității vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech la nouă luni de zile pentru o stocare la minus 80 de grade, trei luni extensie față de șase luni, cât erau valabile până în acest moment, ceea ce permite o utilizare, sigur, mai îndelungată, dar și un management mai eficient al stocurilor. Eu cam atât am avut. Vă mulțumesc, domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu!

Reporter: Aş avea câteva întrebări.

Valeriu Gheorghiţă: Numai puţin! Începem partea de întrebări din partea dreaptă. Mulțumesc!

Reporter: Acum două săptămâni, datele pe care le prezentați arătau că după 15 august vor fi peste 2.000 de cazuri. Astăzi sunt deja aproape 4.000 de cazuri noi. Cum arată noile scenarii și cum v-aţi adaptat strategia de acțiune în ceea ce privește controlul epidemiei în acest moment?

Valeriu Gheorghiţă: Așa cum ați observat, toate scenariile de evoluție au fost sub ceea ce s-a întâmplat în viața reală pentru că, repet, vorbim de varianta Delta, mult mai transmisibilă, mult mai contagioasă. Indiferent de tipul de scenariu de care vorbim, măsurile rămân aceleași: respectarea utilizării măștii de protecție, evitarea zonelor supraaglomerate, igiena personală, distanțarea fizică, aerisirea spațiilor închise și vaccinarea. Sunt cele două pachete de măsuri extrem de importante. Dacă vrem să evităm decesele, în perioada următoare trebuie să ne vaccinăm. Dacă vrem să evităm numărul de infectări, trebuie să respectăm măsurile de prevenire nefarmaceutice: mască, distanțare și evitarea zonelor supraaglomerate și igienă, împreună cu vaccinare. Deci aceste două măsuri sunt extrem de importante, folosite împreună.

Reporter: Şi în ceea ce privește cifrele la care vă așteptați în următoarea lună, ținând cont de datele pe care le avem, iată, acum.

Valeriu Gheorghiţă: Este evident că dacă se menține această creștere exponențială, vedem că practic în ultimele două săptămâni avem o creștere de 2,5 ori a mediei cazurilor la șapte zile, adică la început de septembrie aveam o medie a cazurilor la șapte zile de aproximativ 1.000, suntem la jumătatea lui septembrie și avem o medie a cazurilor la șapte zile de circa 2.500. Este un calcul simplu, matematic, care ne arată că în perioada următoare vom înregistra o creștere a numărului de cazuri. Tocmai de aceea cred că populația trebuie să înțeleagă că avem în momentul acesta un risc crescut, foarte crescut de a ne infecta în momentul în care suntem în zone aglomerate, cu multe persoane și nu respectăm măsurile de prevenție.

Reporter: Mai am o întrebare. Au apărut acele informații pe surse guvernamentale potrivit cărora certificatul verde digital ar putea fi soluția pentru a putea participa la nunți, botezuri, concerte, alte evenimente cu foarte multe persoane, chiar dacă incidența este mai mare. În ce măsură acest lucru e o garanție că virusul nu se va răspândi și acolo, ținând cont de ceea ce se întâmplă deja?

Valeriu Gheorghiţă: În ceea ce privește implementarea unei astfel de măsuri, aș propune să lăsăm întrebarea să fie adresată către colegii de la Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență, unde se evaluează, în cadrul Comitetului de suport tehnico-științific astfel de măsuri și se decid la nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Sigur că aici vorbim de riscuri. O persoană vaccinată are un risc semnificativ mai mic să se infecteze și, implicit, într-o populație vaccinată răspândirea virusului este mult încetinită, numărul de persoane care se infectează este mai redus. De asemenea, o persoană care are istoric de trecere prin boală are un risc mai mic să se infecteze dacă e în primele şase luni de la trecerea prin boală, cu toate că vedem datele, ne arată că activitatea neutralizantă a anticorpilor la trecerea prin boală cu o altă variantă virală nu acoperă suficient de bine infecția cu varianta Delta. Tocmai de aceea, repet, aceste măsuri sunt foarte importante în condițiile în care astăzi vorbind de o variantă virală extrem de bine adaptată, față de ce am avut până acum. Este foarte important să ne vaccinăm și să respectăm complementar celelalte măsuri de prevenție, doar așa limităm răspândirea virusului și, în mod direct, limităm numărul de persoane care ajung în spital și în terapie intensivă și care își pierd viața din cauza acestei boli.

Andrei Baciu: O mică completare, dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte. Legat de utilizarea certificatelor digitale, există, la nivel de legislație primară, creată posibilitatea de a extinde utilizarea acestora suplimentar față de punctele de trecere a frontierei, acest lucru s-a întâmplat în urmă cu două săptămâni, și din dispoziția domnului prim-ministru, inclusiv se ia în calcul utilizarea acestui certificat în cadrul anumitor evenimente, precum nunți și alte evenimente sociale. Se analizează acest lucru atât la nivelul Ministerului Sănătății, cât și împreună cu colegii de la Departamentul de Situaţii de Urgențe, pentru că este nevoie de implementarea acestor măsuri de legislație secundară cu ajutorul CNSU, şi atunci sunt în analiză posibilitățile de a implementa acest certificat digital. Un lucru însă este cert, acest certificat nu oferă o protecție biologică, este doar o modalitate sigură prin care se atestă că documentele de apartenență la o stare epidemiologică de vaccinare sau de testare sau de trecere prin boală, documentele respective sunt autentice și în interiorul perioadei de valabilitate. Acesta este avantajul pe care îl aduce prezentarea digitală a acestei dovezi.

Călin Alexandru: Aş vrea să completez şi eu ceea ce a spus domnul secretar de stat, este pur şi simplu o chestiune tehnică. După cum știți, deja există prevederi care în funcție de incidența din fiecare localitate permit prezența la anumite categorii de activități a persoanelor care sunt vaccinate, a persoanelor care sunt testate PCR sau teste rapide. Chestiunea aceasta tehnică permite organizatorilor ca printr-o simplă aplicație să scaneze, exact așa cum a spus şi domnul secretar de stat Baciu, și să verifice autenticitatea respectivului document.

Reporter: Domnule doctor, aș vrea să îmi spuneți ce părere aveți despre un proiect pe care îl va propune fostul ministru al sănătății, Nelu Tătaru, acela ca vaccinarea să fie obligatorie pentru cadrele medicale, militari și cred că și personalul din învățământ?

Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că lucrurile trebuie extrem de riguros analizate din mai multe puncte de vedere. Ce ne dorim în primul rând dintr-o astfel de măsură? În momentul de față, repet, în contextul variantei Delta știm foarte clar că obiectivul campaniei de vaccinare este de a preveni forme grave de îmbolnăvire, spitalizările și decesele. Impactul asupra transmiterii, asupra răspândirii virusului este mai redus comparativ cu vaccinarea pentru variantele precedente, pentru varianta britanică, de pildă, varianta Alfa. Datele din Italia recente arată că o persoană vaccinată cu schemă completă, chiar în condițiile în care vorbind de varianta Delta, are un risc cu 77% mai redus să se infecteze. Deci din acest punct de vedere, avem date care ne arată că vaccinarea reduce riscul de infecție și în cazul variantei Delta și, repet, prin faptul că cei vaccinați, chiar dacă fac boala, au o perioadă mai scurtă de contagiozitate, virusul se elimină mai repede, durata de evoluție a bolii este mai scurtă, evident că la scară largă, la nivel populațional, răspândirea virusului se încetinește. Deci această măsură, sigur, trebuie analizată, trebuie judecată extrem de atent în comisiile de etică, armonizată legislația. Este o decizie care trebuie asumată la nivel înalt. Ne uităm la modelele adoptate de celelalte țări. Eu rămân la opinia că în momentul de față populația trebuie să înțeleagă că dacă nu avem niciun fel de protecție nici după boală, nici după vaccinare, riscul să ne infectăm în perioada următoare este foarte mare. Practic, aș putea îndrăzni să spun că în următoarele luni, acolo unde există aglomerări de persoane, unde există interacțiune crescută și expunere frecventă la multe persoane, aproape nici o persoană care nu are niciun fel de imunitate nu va scăpa fără infecție. Deci, practic, este o altă cale de imunizare, însă cu consecințe dezastruoase asupra societății în general și asupra sistemului medical, pentru că vorbim de fapt de pierdere de vieți omenești, și astea se previn doar prin vaccinare.

Reporter: Puteţi să ne explicați, în momentul în care vom începe și noi să facem cea de-a treia doză, care va fi procedura, va fi la liber, cum se întâmplă acum, sau va fi din nou o înscriere pe platformă?

Valeriu Gheorghiţă: Diferența față de debutul campaniei de vaccinare este legată de disponibilitatea dozelor. Practic, numărul de doze la acest moment este semnificativ mai mare, ceea ce ne permite ca în același interval de timp să includem mai multe categorii populaționale care pot beneficia. Dar când vorbim de personalul medical, vaccinarea se va efectua cu precădere în unitățile medicale proprii, adică în unitatea în care persoana respectivă este angajată. Pentru asta nu îți trebuie o programare, pentru că te vaccinezi la locul de muncă. Pentru celelalte categorii populaționale care se vaccinează la medicul de familie, chiar dacă inițial au făcut vaccinarea în centrele fixe, ei pot să facă doza trei, vârstnicii la cabinetele de medicină de familie. În centrele sociale vom vaccina cu echipe mobile. Pentru restul, masa mare a populației recomandăm, evident, utilizarea platformei de programare, tocmai pentru a exista cât de cât o evitare a supraaglomerărilor într-un centru de vaccinare, pe anumite intervale de timp, așa încât practic, din experiența acumulată până la acest moment, cred că a fost toată lumea mulțumită, și cei care au fost programați, pentru că s-a respectat în mare parte intervalul pe care l-ai selectat în vederea vaccinării și inclusiv în centrele de vaccinare s-au evitat acele perioade de supraaglomerare în care, evident, creează nemulțumire. Recomandăm foarte mult ca oamenii să se programeze în platformă, avem toate mijloacele prin care să facem acest lucru, în sensul în care avem serviciu de call center, putem să ne programăm prin aparținători, sau individual sau prin medicul de familie. Deci practic există o modalitate extinsă de programare și, suplimentar, sigur că rămâne prezentarea directă la centrele de vaccinare, dar aici s-ar putea să existe perioade de timp în care să se aglomereze, mai ales la debutul perioadei de administrare a dozei trei.

Reporter: Vă rog să îmi mai permiteţi o singură întrebare: spuneți-mi dacă mai aveți sesizări de la personalul medical din centrele de vaccinare, în legătură cu așa-numita vaccinare la chiuvetă, certificate false!

Valeriu Gheorghiţă: Nu am mai avut sesizări de când la nivelul spațiului public au fost aduse în atenție acele cazuri particulare de emitere de certificate de vaccinare la persoane care nu erau vaccinate sau certificate false, falsificate. Nu știu dacă la nivelul Ministerului Sănătății au mai fost transmise astfel de sesizări, dar noi la CNCAV nu am mai avut.

Andrei Baciu: Este aceeași situație și la noi, adică presupunem că au fost, așa cum am apreciat inițial, cazuri punctuale. Probabil mai sunt (...) adică sunt chestiuni punctuale care nu sunt neapărat o chestiune de suspiciune, de fals intenționat, ci dacă sunt, spre exemplu, în cazul de adeverințelor legate de testare, aici variabilitatea e mult mai mare, dar oricum au fost câteva chestiuni punctuale care s-au regăsit în sesizări. Nu mai este acea situaţie nici la noi.

Reporter: Bună ziua! Spuneați la începutul conferinței că o persoană, în cazul variantei Delta, poate ajunge să îmbolnăvească 395.000 de persoane. În cât timp și în ce condiții?

Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce am vrut să spun este de fapt o estimare, ca să înțelegem cât de transmisibilă este varianta Delta. Practic, de la o singură persoană care este infectată se poate ajunge în două luni la aproximativ 390.000 de persoane care sunt infectate cu SARS-CoV-2, asta în condițiile în care, evident, ai o masă populațională receptivă, în condițiile în care există expunere crescută, adică interacțiune și mobilitate crescute și în care nu se respectă celelalte măsuri: oamenii nu se vaccinează și nu folosesc mască, nu se distanțează, nu respectă regulile de igienă. Practic, virusul se răspândește extrem de ușor și poate să genereze un număr foarte mare de îmbolnăvire. Ceea ce vreau să spun este că ne așteptăm ca numărul de cazuri în momentul de față să crească exponențial, tocmai ca urmare a faptului că varianta Delta este dominantă și ea se răspândește foarte ușor într-o populație, repet, cum este în momentul de față marea parte a populației României, cu mobilitate crescută, interacțiune crescută și se respectă foarte puțin măsurile de prevenție. Este o realitate, trebuie să o acceptăm și să o recunoaștem, dacă vrem...

Reporter: Cam când credeți că vom avea din nou 10.000 de cazuri pe zi, în ritmul acesta?

Valeriu Gheorghiţă: Este greu... Cred că nu trebuie să venim de fapt cu mesaje care să inducă panică sau să speriem oamenii, până la urmă trebuie să înțelegem că evoluția pandemiei și a situației epidemiologice ține de noi şi ține de comportamentul nostru. Dacă vrem să schimbăm această situație, din care vom beneficia cu toții, trebuie să ne implicăm activ, adică să respectăm măsurile de prevenție, să încercăm ca și în jurul nostru să impunem respectarea măsurilor de prevenție, chiar la locul de muncă, și să înțelegem că doar în felul acesta - prin vaccinare și prin respectarea măsurilor de prevenție  - putem să ținem situația sub control. Nu facem lucrurile acestea, sigur situația nu va fi ținută sub control, pentru că virusul își vede de treaba lui și face ceea ce am învățat până acum, s-a adaptat și se transmite cu ușurință de la o persoană la alta.

Reporter: O întrebare pentru domnul secretar de stat Andrei Baciu. Vedem că în fiecare zi crește alarmant numărul pacienților din ATI. Ce măsuri pregătește Ministerul Sănătății, adică sunt spitale în care deja au început să fie amânate celelalte operații, în unele cazuri se reduce presiunea de oxigen pentru că sunt foarte mulți pacienți în secția de ATI?

Andrei Baciu: E, în primul rând, o chestiune importantă, aceea a unei schimbări de paradigmă; dacă în până în momentul de față abordarea a fost aceea de a avea spitale desemnate special pentru tratamentul pacienților COVID-19, spitale COVID, după care, sigur, au fost spitale de suport COVID și spitale non-COVID, cele care tratau alte patologii, și avea avantaje și dezavantaje o astfel de abordare, în special dezavantaje importante pentru pacienții cu boli cronice, care au avut un acces mai limitat, tocmai din dorința de a remedia această situație s-a schimbat paradigma în sensul în care toate spitalele din România vor avea o abordare mixtă: circuite COVID şi circuite non-COVID. Acest lucru a fost planificat încă de la începutul verii și ușor-ușor s-au creat toate analizele care s-au creionat în planuri la nivelul fiecărui județ, organizate împreună cu DSP-urile şi spitalele fiecărui județ, care nu numai că au făcut o evidențiere și o analiză asupra paturilor în special de Terapie Intensivă - că aici există limitele cele mai importante - dar și o ordine în care acestea sunt activate la nivelul fiecărui spital și la nivelul fiecărui județ. Aceste lucruri au fost transmise și cred că mare parte din cazuri sunt publice pe site-ul Direcţiilor de Sănătate Publică și, practic, odată cu creșterea numărului de cazuri, în ultimele două săptămâni, noi, împreună cu colegii de la Departamentul pentru Situații de Urgență și cu activarea nivelului de acțiune la nivelul Centrului de la Ciolpani, practic am monitorizat implementarea acestui plan, pentru că acolo sunt descrise foarte clar, pentru fiecare situație, pe măsură ce situația crește și se agravează, sunt din ce în ce mai multe cazuri, care sunt spitalele care se activează, care sunt paturile care trebuie să devină active, lucruri care trebuie să se întâmple la nivel local, pentru că o altă problemă pe care am încercat să o evităm este aceea în care acest lucru se întâmplă cu dificultate. Şi atunci ăsta era un alt aspect important, revenirea la o capacitate potrivită fiecărui moment în parte de management al pacienților care au nevoie de terapie intensivă, trebuie se întâmple rapid.

Nu mai târziu de această dimineață, am avut încă o ședință de pregătire cu toate Direcțiile de Sănătate Publică din România, şedinţă condusă de domnul ministru al sănătății, domnul Cseke, şi aici, pe lângă monitorizarea implementării acestor planuri la nivelul fiecărui județ, sigur că ne uităm și la distribuția resursei umane, şi aici lucrurile variază, sunt județe care nu au suficient de multe paturi, însă beneficiază de o resursă umană mai generoasă, cum s-a întâmplat și în trecut și aceasta trebuie armonizată în funcție de capacitățile fiecărui județ de a face față. Mai mult, în afară de partea efectivă de paturi active și de resursă umană, acestea fiind principalele limite și dificultăți, la nivel de echipamente medicale, la nivel de aparatură, aici nu mai sunt probleme, deci nu ar mai trebui să fie probleme pentru că și aici lucrurile s-au luat din timp, echipamente de protecție, aparate de ventilație, diverse tipuri de alte aparate necesare în terapie intensivă, cât și la nivelul de medicamente pentru protocolul de tratament pentru COVID-19. Deci toate aceste acțiuni au fost în desfășurare în ultimele săptămâni, sunt în desfășurare în continuare și o să comunicăm pe măsură ce apar elemente noi, însă ca punct de reper, de la preluarea mandatului de către domnul ministru Cseke, au fost activate 200 de paturi de terapie intensivă suplimentar, deci în mai puțin de o săptămână.

Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Gheorghiță. Ați prezentat un scenariu alarmant, ați pus că în următoarele luni, acolo unde sunt aglomerări de persoane, aproape nicio persoană care nu are nicio formă de imunizare nu are șansa să scape de infectare. Cam în cât timp, mai precis, s-ar ajunge la acest scenariu și cum intenționați să stopați, ce măsuri luați, dincolo de a recomanda populației să se vaccineze?

Valeriu Gheorghiţă: Respectarea celorlalte măsuri de prevenție este principala barieră care limitează răspândirea virusului. Aceste două măsuri, cele nefarmaceutice, și le repet: mască, distanțare fizică, igienă, aerisirea încăperilor, evitarea zonelor supraaglomerate, evitarea călătoriilor neesențiale, împreună cu vaccinarea, fac să scadă, pe de o parte, probabilitatea să ne infectăm și, în cazul în care ne infectăm, să facem o formă asimptomatică sau o formă ușoară de boală și să nu ajungem să facem acele forme grave, să ajungem la spital, să colmatăm sistemul medical, să întrerupem activitățile economice și sociale și așa mai departe. Deci, repet, este o problemă de înțelegere - cu cât înțelegem mai repede acest lucru, cu atât vom putea să ținem sub control situația epidemiologică din țara noastră.

Reporter: Păi, aceste lucruri cumva se întâmplă...

Valeriu Gheorghiţă: Nu se întâmplă, pentru că nu se respectă.

Reporter: Le comunicaţi...

Valeriu Gheorghiţă: Le comunicăm.

Reporter: Dar ce faceți dumneavoastră, ca măsuri, pentru a evita totuși această situație, dincolo de a recomanda populației?

Valeriu Gheorghiţă: Aici sigur că există măsuri...

Reporter: Intenţionaţi să puneţi restricții sau...

Valeriu Gheorghiţă: Nu intră în atribuția Comitetului, dar, sigur, aceste tipuri de măsuri care au ca obiectiv limitarea răspândirii virusului prin alte mijloace decât prin vaccinare sunt analizate periodic, la interval de două săptămâni, de colegii din grupul tehnico-științific, și se propun o serie de o serie de măsuri, în funcție de rata de incidență cumulată. Sigur că se au în vedere aceste scenarii de evoluție. Vedem că în cazul în care rata de incidență depășește 2 la mie, se reinstituie obligativitatea purtării măștii în zonele supraaglomerate, chiar și în spații deschise, în stațiile pentru mijloacele de transport în comun, în piețe și așa mai departe. Deci se au în vedere o serie de măsuri care au existat până la acest moment și care probabil, progresiv, vor fi reimplementate, în funcție de situația epidemiologică. Dacă domnul doctor Călin Alexandru vrea să completeze...

Călin Alexandru: Da. Aici lucrurile sunt suficient de clare, în sensul în care legislația prevede care sunt acele măsuri restrictive care sunt în mod direct corelate cu incidenţa cazurilor din fiecare localitate. Şi, exact așa cum a spus și domnul președinte, doctorul Valeriu Gheorghiță, restricțiile sunt graduale, în funcție de nivelul de incidență. Există, şi inclusiv mass-media a relatat aceste chestiuni, s-au luat măsuri în anumite localități mici, în care au fost reintroduse restricții în funcție de această evoluție a incidenței. Deci ele vor continua pe aceeași formulă, în conformitate cu prevederile legislative, astfel încât să fie direct proporțional, nivelul acestor restricții, cu incidenţa cazurilor. Această abordare, care este o abordare flexibilă, și-a dovedit eficiența în cursul valului anterior.

Reporter: Mulţumesc. O altă întrebare, tot pentru domnul Gheorghiță. Aţi spus că se transmit în spațiul public tot felul de mesaje că persoanele vaccinate îmbolnăvesc persoanele nevaccinate și că din punct de vedere...

Valeriu Gheorghiţă: Nu, că sunt un pericol pentru persoanele nevaccinate, ceea ce evident că este o informație complet eronată.

Reporter: Păi de ce? Persoanele care se vaccinează pot să transmită virusul și se pot îmbolnăvi, e un fapt științific.

Valeriu Gheorghiţă: Este un fapt științific, dar, repet, trebuie să ne uităm la riscuri și dacă dintr-o populație vaccinată complet au 77% risc să se infecteze, înseamnă, pe românește, că din zece persoane vaccinate cu schemă completă, șapte dintre ele nu se vor infecta, chiar dacă stau într-o populație unde există risc de expunere la infecție. Trei se vor infecta. Dacă acele trei persoane, la rândul lor, vor intra în contact cu persoane vaccinate, practic, marea parte a persoanelor vaccinate expuse nu se vor infecta. Când într-o astfel de populație, mai implementăm și celelalte măsuri, cum ar fi masca de protecție, evident că riscul de transmitere scade foarte mult. Asta vreau să spun. E ca şi cum persoanele nevaccinate reprezintă un risc pentru persoanele nevaccinate, reprezintă o situație epidemiologică de risc ca urmare a interacțiunii atunci când nu se respectă măsurile de prevenție, dar nu putem afirma că persoanele..., pentru că se înţelege greşit că persoanele vaccinate au un risc mai mare să îmbolnăvească persoanele nevaccinate, ceea ce este complet eronat și oamenii trebuie să înțeleagă realitatea. Persoanele vaccinate cu schemă completă au un risc mai mic să contracteze boala, să se infecteze, și au un risc mai mic să-l răspândească pentru că perioada de timp în care ești contagios este mai scurtă. Cu cât perioada în care un om este contagios este mai lungă, cu atât va infecta, în interacțiunea lui cu multe persoane, mai multe persoane, cu cât această perioadă este mai scurtă va infecta un număr mai mic de persoane.

Reporter: Ok, riscul totuși există, chiar dacă este mai mic..

Valeriu Gheorghiţă: Riscul există, nu vorbim de riscuri zero sau de riscuri de sută la sută. Noi vorbim de un risc mai scăzut sau de un risc mai crescut. Tocmai de aceea, în contextul în care vorbim de varianta Delta, este important ca și persoanele vaccinate să respecte celelalte măsuri de prevenție, cum a fost până acum. Ştim foarte clar că în România nu s-au luat astfel de decizii care să diferențieze, dacă vreți, anumite măsuri nefarmaceutice la persoane vaccinate versus persoane nevaccinate, doar în situația în care vorbeam de spații închise, de birouri, în care era prevăzută practic posibilitatea ca persoanele vaccinate cu schemă completă, dacă nu era un număr mai mare de 5, să poată să stea și fără mască. De ce? Din același motiv pe care vi l-am spus. Dar vorbeam de varianta Alfa, era o tulpină care avea un alt comportament față de răspunsul imun după vaccinare.

Reporter: Dar ţinând cont de faptul că există acest risc, de faptul că varianta Delta are această răspândire, exponențial, ați vorbit de pericole în ceea ce privește aglomerările de persoane, după festivalul de la Cluj, spre exemplu, unde ați permis un acces destul de mare de persoane....

Valeriu Gheorghiţă: Cu respectarea unor măsuri de prevenție...

Reporter: Organizatorii au respectat ceea ce a ținut de modalitatea de acces. Dar dvs. aţi urmărit ce s-a întâmplat după acest festival?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că da.

Reporter: Cum aţi urmărit?

Valeriu Gheorghiţă: Am urmărit şi ce s-a întâmplat toată vara pe litoral, să știți, am urmărit ce se întâmplă la nivel populațional, am urmărit ce se întâmplă la locurile de muncă, peste tot. Oamenii nu respectă, în cea mai mare măsură, măsurile de prevenire, pentru că au, repet, de cele mai multe ori avem o percepție a riscului mult diminuată, și aici vorbim de riscul de îmbolnăvire, de riscul de infecție. Ori, când tu consideri că tu nu te poți infecta, că nu vei face această boală, evident că tendința firească este să nu respecți celelalte măsuri de prevenție care sunt transmise și care sunt, în anumite condiții, foarte bine prevăzute într-un cadru legal adoptat, care este cunoscut de foarte mult timp.

Reporter: Aici, la Cluj, ați urmărit, spre exemplu câți participanți au arătat că sunt vaccinați, câți sunt în testați negativ, câţi /.../ să vedeţi urmările după acest eveniment?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, pentru că a fost reglementat accesul la acel festival pe baza celor 3 elemente: fie dovadă de vaccinare, fie istoricul de trecere prin boală, fie prin testare.

Reporter: Şi ce aţi constatat după acest eveniment mare, că aţi zis că urmăriţi?

Valeriu Gheorghiţă: Vizavi de ce?

Reporter: A crescut numărul de cazuri?

Valeriu Gheorghiţă: Este mult prea devreme să evaluăm, în momentul de față, care este impactul. Foarte probabil că în următoarele 7 - 10 zile vom vedea care va fi impactul din punct de vedere epidemiologic.

Reporter: Aveți o strategie să faceți o testare mai mare, luând în calcul că și cei vaccinați se pot îmbolnăvi sau transmite virusul?

Valeriu Gheorghiţă: Eu apreciez foarte mult întrebările dvs., doar că deviem de la tema conferinței de presă, este o temă legată de vaccinare. Tot ceea ce înseamnă măsuri complementare, politici de testare, de secvențiere, nu fac parte, obiectul, nu țin de această conferință de presă, pentru că nu sunt ceilalți experți implicați în aceste decizii la această masă și nu vreau să răspund sau să emit păreri, pentru că nu e cazul.

Reporter: Ok. Mulţumesc!

Reporter: Credeți că, luna aceasta, Agenţia Europeană a Medicamentului va da undă verde pentru a treia doză?

Valeriu Gheorghiţă: Ne așteptăm ca în prima parte a lunii octombrie, probabil că până pe 4-5 octombrie vom avea o recomandare în acest sens, da.

Reporter: Şi apoi vom începe într-o săptămână sau...

Valeriu Gheorghiţă: Noi vom fi pregătiți, evident, în următoarele zile să putem să demarăm această activitate.

Reporter: Despre maratoanele de vaccinare. Au fost de succes. Vreți să le reluați?

Valeriu Gheorghiţă: Ne-am gândit la această variantă pentru momentul în care vom ajunge la restul populației, la populația largă, la populația generală vaccinată, să putem asigura un acces mai facil cu organizarea unor astfel de evenimente. Deci, da, avem în plan astfel de activități.

Reporter: La a treia doză?

Valeriu Gheorghiţă: Pentru a treia doză, dar, repet, când vom ajunge la momentul respectiv, adică la categoria de populație generală.

Reporter: Mulţumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Vă rog!

Reporter: Ce ar trebui să facă persoanele care s-au vaccinat în luna ianuarie, mai au sau nu anticorpi, ar trebui să se testeze?

Valeriu Gheorghiţă: Să determine nivelul de anticorpi, vă referiţi?

Reporter: Da. Mai este, practic, valabil vaccinul?

Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță da, vaccinul este valabil. Datele ne arată, în momentul de față, că se menține eficiența pentru prevenirea spitalizărilor, pentru prevenirea formelor grave, pentru prevenirea deceselor. Da, se înregistrează cazuri la persoanele în general imunodeprimate, persoanele vârstnice, peste 80 de ani, persoanele cu afecțiuni cronice, chiar cazuri cu forme moderate sau severe cu indicație de internare, în ciuda faptului că sunt vaccinate și, din acest punct de vedere, există această recomandare ca după un interval de cel puțin șase luni să se administreze această doză de rapel care, practic, va întări mai mult răspunsul imun, în condițiile în care este vorba de varianta Delta.

Reporter: Austria a stabilit că vaccinul este valabil, practic că ai anticorpi timp de șase luni. Noi avem un termen oficial?

Valeriu Gheorghiţă: Nu există un termen oficial nicăieri. Nu există un termen trasat - șase luni, șapte luni, opt luni. Răspunsul imun este mult mai complex din punct de vedere al reactivității față de o infecție anume, tocmai de aceea noi, iarăși, vorbim de tendința de a observa că apare un număr mai mare de cazuri la persoane vaccinate după un interval de timp și ne uităm și care dintre aceste persoane fac mai frecvent aceste infecții. În momentul de față ştim că cei imunodeprimați și cei vârstnici au un risc mai mare să facă aceste cazuri de infecții, chiar fiind vaccinate. De aceea ei vor fi prioritizați pentru prima etapă în care vom începe administrarea unei doze de rapel.

Reporter: Şi când credeți că se va întâmpla acest lucru? Când vom vedea primul român vaccinat cu doza a treia?

Valeriu Gheorghiţă: Noi sperăm ca în luna octombrie.

Reporter: Luna octombrie... Bun. Ce şanse avem să ne întoarcem la restricțiile din primăvara anului 2020, în contextul în care vedem această tendinţă de creștere a numărului de îmbolnăviri?

Valeriu Gheorghiţă: Aş prefera să nu avem astfel de întrebări pentru că, repet, la nivelul Comitetului nu avem astfel de evaluări asupra măsurilor care ar trebui impuse și, nefiind experții care sunt implicați în formularea unor opinii în baza cărora să se ia, la nivel de CNSU, aceste decizii, nu cred că are rost să detaliem aceste lucruri legate de măsuri.

Reporter: Veți propune dvs. sau domnul Baciu celor de la CNSU ca accesul în mall-uri, în restaurante sau în teatre să fie permis doar cu certificatul verde?

Valeriu Gheorghiţă: La nivelul DSU există un grup foarte mare de experți în cadrul Comitetului tehnico-științific, atât experți în domeniul medical, cât și pe alte tipuri de activități. Tocmai de aceea, repet, toate aceste propuneri sunt evaluate de colegii noștri și se propun, în funcție de fundamentarea științifică a lor, către adoptare, către implementare.

Reporter: Ar trebui ca accesul la nunți, botezuri sau alte evenimente de genul acesta să fie permis doar cu certificatul verde și în ce situații?

Valeriu Gheorghiţă: Călin, te rog...

Călin Alexandru: A fost un pic mai devreme o discuție pe această temă. În momentul de față există niște prevederi care, în funcție de incidența cazurilor din localitatea respectivă, permit accesul pentru anumite categorii de evenimente persoanelor care sunt vaccinate, persoanelor care sunt testate sau persoanelor care au trecut prin boală. Deci, în momentul de față, cadrul legal deja are aceste prevederi. Ceea ce este în discuţie într-o perioadă următoare este dacă această evaluare a situației, a statusului fiecărei persoane, se poate face prin intermediul acestui certificat verde care poate să fie emis în oricare din aceste situații. Adică este o chestiune tehnică care va permite aplicarea unor măsuri care deja există într-o formulă care să fie mai  ușoară. Deci nu e o chestiune care să modifice practic modul de acces, ci pur şi simplu modul de verificare a accesului.

Reporter: Aş mai avea nevoie şi de o cifră privind numărul total de vaccinaţi din România./.../

Valeriu Gheorghiţă: Dar toate aceste date sunt prezentate zilnic, în cadrul comunicatului, 5,28 de milioane de persoane cu cel puţin o doză şi peste 5,2 milioane de persoane vaccinate complet. Aceste date se regăsesc zilnic în comunicatele de la ora 18:00, pe care le transmitem.

Reporter: Mulţumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere.

Reporter: Dacă se mai poate o precizare legat de administrarea celei de-a treia doze. Erau cele două categorii, doza adiţională şi doza de rapel. Să presupunem că cineva decide acum să se vaccineze şi începe cu doza 1, doza 2, doza 3 peste cât timp va fi? Dacă, să zicem că face cu Pfizer...

Valeriu Gheorghiţă: Dacă este o persoană din acele categorii de risc, cu imunosupresie, schemele propuse sunt la patru săptămâni de la cea de-a doua doză, deci, practic, zero - o lună - două luni. Cam aceasta este recomandarea. Pentru Pfizer, ştim că, practic, doza 2 e la 21 de zile, vom vedea ce recomandă Agenţia Europeană a Medicamentului. Probabil că va rămâne tot un interval de patru săptămâni, trei-patru săptămâni.

Reporter: Şi legat de trecerea prin boală, că nu se recomandă celor care au trecut deja prin boală, dacă au avut o formă asimptomatică şi n-au ştiut, pot să facă?

Valeriu Gheorghiţă: Au avut o formă asimptomatică... Noi ştim că persoanele care fac forme asimptomatice, într-un procent semnificativ, nu dezvoltă anticorpi sau chiar dacă dezvoltă, ei se pierd foarte uşor. Aici evident că n-avem de unde să ştim şi nici nu putem dovedi acest lucru, noi ne raportăm la cazurile care sunt în evidenţă, care sunt cunoscute, raportate. Mulțumim şi noi!

Andrei Baciu: Mulțumim mult! O zi bună!