Guvernul României



Vineri, 28 Ianuarie

Evenimentul de lansare a studiului “Economic Survey of Romania”


Galerie foto

Studiul “Economic Survey of Romania”

[check against delivery]

Discursul prim-ministrului României, Nicolae-Ionel Ciucă, la lansarea studiului economic 2022 - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

Domnule Secretar General al OCDE, Mathias Cormann,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să încep prin a saluta sosirea la București a domnului Secretar General al OCDE, Mathias Cormann, la două zile după votul din cadrul Consiliului OCDE din 25-26 ianuarie, care a decis deschiderea discuțiilor de aderare cu România.

De asemenea, vă mulțumesc, domnule Secretar General, pentru tot efortul depus pentru a debloca extinderea organizației. Cunoaștem rolul esențial în obținerea deciziei Consiliului OCDE și vă mulțumim, în numele României și al meu personal. De asemenea, vă mulțumesc pentru scrisoarea adresată în acest sens și pentru textul ”Rezoluția Consiliului privind deschiderea discuțiilor de aderare” atașat.

Trebuie să vă spun că România a convocat Comitetul Inter-Ministerial pentru admiterea în OCDE care a avizat, în ședința din 26 ianuarie, asumarea angajamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt întărite și dezvoltate în cele două documente ale OCDE, în cadrul reuniunii Consiliului OCDE de la nivel ministerial (Paris, octombrie 2021) – și anume “DECLARAȚIA PRIVIND VIZIUNEA OCDE” și “DECLARAȚIA MINISTERIALĂ A CONSILIULUI DIN 2021”. Valorile și principiile din aceste două documente vin în întâmpinarea solicitărilor pe care le regăsim în scrisoarea domneavoastră, domnule Secretar General.

De altfel, la acest moment, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderare:

  • Declarația privind Investițiile;
  • Principiile Guvernării Corporatiste
  • Principiile pentru Elaborarea Politicilor Internetului;
  • Recomandarea Bunelor Practici în Statistică;
  • Cadrul Inclusiv al BEPS – Erodarea Bazei și Schimbarea Profitului;
  • Forumul Global al Transparenței și Schimbului de Informație;

În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, țara noastră și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită. Toate aceste angajamente se transpun în reforme relevante pentru modernizarea economiei țării noastre.

Între proiectele pe care România le dezvoltă deja cu OCDE se află și prezentul Studiu economic pentru România, care arată angajamentul ferm al ţării noastre în ceea ce priveşte aderarea la organizaţie.

Studiul prezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice ale României şi oferă factorilor de decizie o serie de recomandări extrem de utile, în vederea implementării acelor măsuri menite să genereze dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

Prima parte este dedicată perspectivelor politice cheie, incluzând o prezentare a situației macroeconomice și a evoluţiilor pe termen mediu, cu o atenție specială acordată pandemiei și implicațiilor sale pentru economie.

Studiul include mai multe referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare.

Reformele și investițiile incluse în plan vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum:  sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Capitolul tematic dedicat analizei mediului de afaceri, include şi secţiuni dedicate necesității de a adapta accesul la finanțare la nevoile companiilor, guvernanța întreprinderilor de stat sau necesitatea de a îmbunătăți eficiența judiciară și regimurile de insolvență pentru a spori dinamismul afacerilor. Infrastructura de transport și tranziția verde reprezintă domenii cheie, importanţa lor fiind reflectată, în cadrul PNRR, prin cea mai mare alocare financiară. Studiul subliniază necesitatea reducerii decalajelor în infrastructura de transport pentru a creşte productivitatea și a reduce disparitățile regionale.

 În cadrul prezentului studiu, au fost efectuate analize privind lipsa de corelare corespunzătoare între necesităţile de pe piaţa forţei de muncă şi competenţe, aspecte referitoare la munca informală, prevenirea abandonului școlar, îmbunătățirea calităţii educației și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale în educația primară. Autoritățile române sunt conștiente de necesitatea îmbunătățirii condițiilor pe piaţa muncii. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a crește participarea tinerilor, pentru a proteja categoriile vulnerabile, în special în comunitățile marginalizate, pentru a sprijini programele de formare.

În contextul pandemic actual, Guvernul României a adoptat o serie de măsuri inovative, în acord cu evoluția situației înregistrate la nivel național și cu necesitățile pieței muncii, cu scopul de a menține locurile de muncă din sectoarele economice afectate și a preveni creșterea șomajului.

În ceea ce priveşte sistemul de pensii, România se află în plin proces de reformă, fiind evaluată legislația şi urmând a fi adoptate măsuri legislative de natură să asigure sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului public de pensii pe termen mediu și lung, corectarea disfuncțiilor și a inechităților dintre diferite categorii de beneficiari, întărirea principiilor contributivității, solidarităţii sociale şi a egalităţii.

Studiul consideră că îmbunătățirea accesului la educație și formare reprezintă unul dintre cele mai importante domenii, ce poate contribui la redresarea economică și la creșterea nivelului de trai. Apreciem recomandarea de a accelera măsurile de sprijinire a elevilor care riscă să părăsească școala și de a diminua decalajele educaţionale, în special în zonele defavorizate.

Studiul prezintă un instrument util, care aduce o valoare adăugată ridicată factorilor de decizie politică, subliniind, în mod echilibrat, eforturile depuse până acum de țara noastră, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România.

Între principalele concluzii ale Studiului OCDE despre economia României, trebuie să remarcăm următoarele:

  • Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;
  • Politicile macroeconomice au susţinut economia, iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;
  • România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;
  • Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;
  • Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;
  • Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;
  • Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate;
  • La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;
  • Creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;
  • Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;
  • Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de  sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;
  • Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;
  • Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România.

Vă mulțumesc!

***

Discursul Secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, la lansarea studiului economic 2022 - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Este într-adevăr un privilegiu pentru mine să fiu astăzi aici cu dumneavoastră, la doar câteva zile după ce Consiliul OCDE a decis să înceapă discuțiile de aderare cu România. Am apreciat angajamentul de lungă durată al României de a dezvolta o relație solidă cu OCDE, pentru a deveni membru al acestei Organizații. V-ați descurcat uimitor de bine în ultimele două decenii în ceea ce privește creșterea economiei, a standardelor de viață, a veniturilor cetățenilor și chiar privitor la viitorul României, prin partneriatele cu UE, NATO, alte partneriate, sunteți clar parte a sistemului de valori promovând libertate, democrație, domnia legii, principiile de bază macroeconomice. Acestea au lucrat excepțional de bine pentru România până în prezent, sunt încă foarte multe oportunități pentru îmbunătățirea situației, mai este mult de lucru în această privință. Și dvs sunteți de părere că lucrând împreună, vom putea face următorul salt înainte. Am astăzi ocazia să prezint acest studiu economic cu privire la România. Este primul studiu economic al OCDE cu privire la România din 2002, care demonstrează progresul impresionant realizat de atunci.

În ultimele două decenii, România a realizat o recuperare rapidă a decalajului cu economiile OCDE, în ciuda crizei financiare globale din 2007-2008 și a pandemiei de COVID-19.

Până în 2019, chiar înainte de pandemie, PIB-ul pe cap de locuitor a atins 27.000 USD – sau 63% – din media OCDE, în creștere masivă de la aproximativ 30% din media OCDE la începutul anilor 2000.

La fel ca în majoritatea țărilor din lume, puteți vedea că pandemia a lovit puternic România în ceea ce privește economia. În 2020, PIB-ul României a scăzut cu 3,7%, mai puțin decât media OCDE de 4,7%. De asemenea, România a reușit să abordeze în mod cuprinzător  consecințele COVID-19. Ați luat o serie de măsuri sociale și economice care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% în 2021.

Drept urmare, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea crizei în al doilea trimestru al anului 2021. Astăzi, rata șomajului este, de asemenea, aproape de nivelul de dinainte de criză.

Activitatea economică a revenit de anul trecut, iar redresarea continuă.

Estimăm că, după o creștere de 6,3% a PIB-ului în 2021, economia României va crește cu 4,5% atât în ​​2022, cât și în 2023.

România va fi unul dintre beneficiarii Planului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene, unul dintre principalii beneficiari, ar trebui să spun, cu 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi reprezentând 6,5% din PIB, ceea ce este cu adevărat o sumă importantă. Una dintre principalele provocări în această privință este să vă asigurați că aceste fonduri sunt investite într-un mod înțelept și că puteți să le absorbiți efectiv în economie.

O implementare eficientă a Planului de redresare și reziliență finanțat de UE și a reformelor structurale asociate, inclusiv pentru a sprijini dubla tranziție – verde și digitală vor contribui la susținerea redresării României și, de asemenea, la continuarea pe calea ridicării nivelului de trai.

Cu toate acestea, riscurile rămân. În România și în întreaga lume, cel mai mare risc la adresa redresării economice susținute îl reprezintă viitoarele valuri de infecție și în acest context, prioritară este creșterea ratei de vaccinare.

Din păcate, România are una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare din Uniunea Europeană, doar aproximativ 41% din populație este complet vaccinată.

Pe măsură ce varianta Omicron se răspândește, eforturile de a accelera vaccinarea, în special în zonele rurale, trebuie să rămână prioritatea principală în prezent. Înțelegem provocările, impactul dezinformării promovate de anti-vaccinisti.

Eforturile de sporire a încrederii în vaccinare prin furnizarea de informații fiabile, interacțiunea cu comunitățile defavorizate și combaterea dezinformării sunt cruciale.

De asemenea, sugerăm ca România să ia în considerare extinderea certificatului de vaccinare la o gamă mai largă de activități și, poate, pentru unele profesii.

Un alt risc este reprezentat de inflație. Inflația în România a atins 8,2% în decembrie anul trecut, depășind limita superioară de 3,5% a țintei Băncii Centrale de 2,5% +/- 1%, determinată în principal de creșterile prețurilor la energie și alimente.

După cum știți, din octombrie 2021, Banca Națională a României a majorat ratele dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază, până la 2,0% în ianuarie. Acest lucru, fără îndoială, va necesita monitorizare și măsuri continue.

România se confruntă, de asemenea, cu provocări importante pe termen lung, cum ar fi disparități regionale mari în ceea ce privește standardele de viață și oportunitățile economice.

Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre ale prosperității și inovației, dar presiunile sociale rămân destul de semnificative în comunitățile marginalizate și în zonele rurale.

Aceste presiuni au fost agravate și de efectele pandemiei. Și este cel mai puțin probabil pentru unele segmente ale populației să aibă rate mai mari de vaccinare.

O altă provocare este încetinirea relativă a creșterii productivității, aceasta a încetinit și dacă priviți la media OECD, unele țări au folosit această oportunitate pentru a face progrese. Creșterea productivității este importantă pentru realizarea convergenței economice și pentru creșterea nivelului de trai, mai ales în contextul îmbătrînirii populației.

Pandemia a agravat și dezechilibrele macroeconomice, cu o deteriorare a contului curent și a poziției fiscale. Deficitul bugetar a crescut la aproximativ 9% din PIB în 2020 din motive clare. Acest lucru nu putea fi evitat într-o mare măsură.

Deficitul de cont curent a atins 5% din PIB în 2020 și s-a deteriorat în continuare până la aproape 7% din PIB în trimestrul al treilea din 2021.

În ceea ce privește productivitatea, unele dintre reglementările economice sunt foarte importante.

Permiteți-mi să mă întorc acum la constatările studiului, care evidențiază acțiuni politice cheie.

În primul rând, avem nevoie de o politică fiscală agilă pentru a stimula stabilitatea macroeconomică.

O strategie credibilă de consolidare fiscală ar trebui pusă în aplicare odată ce redresarea are un parcurs ferm. Reformarea sistemului de pensii este urgentă, deoarece costurile legate de îmbătrânirea populației vor pune raportul datoria publică/PIB pe o tendință de creștere. Linia roșie din tabel reprezintă tendința de creștere fără nicio ajustare a politicilor în timp ce linia verde reprezintă situația în urma acestor măsuri.

Costurile în creștere ale pensiilor ar limita resursele disponibile pentru educație, asistență medicală, asistență socială și infrastructură - toate sunt importante pentru susținerea creșterii economice viitoare.

Salutăm includerea reformei sistemului de pensii în Planul de redresare și reziliență și încurajăm România să –și consolideze stimulentele pentru extinderea vieții profesionale și politicile de îmbunătățire a capacității de angajare a lucrătorilor în vârstă.

Accelerarea modernizării în derulare a sistemului fiscal și a administrației este, de asemenea, esențială pentru îmbunătățirea colectării impozitelor.

Veniturile fiscale sunt la un nivel redus în România, aceasta fiind nu neapărat o consecință a politicii fiscale ci este mai degrabă legată de administrarea eficientă a politicilor fiscale existente. Se numără printre oportunitățile esențiale pe care le aveți, trebuie de asemenea să investiți în unele dintre programele dvs sociale.

Reformele pentru eliminarea cheltuielilor fiscale cum ar fi scutirile de la taxele pe energie și pentru a crește impozitele pe proprietăți imobiliare, ar putea stimula creșterea durabilă.

În al doilea rând, politicile ar trebui să abordeze provocările de pe piața muncii. În timp ce piața muncii a rezistat în timpul pandemiei de COVID-19, populația de vârstă activă scade rapid, din cauza îmbătrânirii și a emigrării. Lipsa de calificare a fost un obstacol în calea creșterii în trecut și probabil va continua să fie și în viitor. Trebuie să îmbunătățiți participarea forței de muncă și calificările trebuie să facă față nevoilor economiei României.

Integrarea pe piața formală a muncii a persoanelor cu nivel de educație scăzut, în special din rândul tinerilor, femeilor și populației de etnie romă , reprezintă o provocare.

Acest lucru se explică parțial prin inegalitatea persistentă în educație. În încurajăm pe premier să continue eforturile privitoare la politici în acest domeniu. România se numără printre țările în care mediul socioeconomic are cel mai mare impact asupra abilităților de citire.

Prea mulți tineri români părăsesc școala înainte de a obține competențele necesare pentru a avea succes pe piața muncii. Închiderea școlilor din cauza COVID-19 a adâncit și mai mult decalajele de învățare și a accentuat inegalitatea în accesul la educație. Impactul a fost mai mare pentru copiii din medii defavorizate.

Accelerarea sprijinului pentru studenții vulnerabili este urgentă. Măsurile planificate în cadrul proiectului „România Educată” și a Planului Național de Recuperare și Reziliență sunt pași în direcția bună. Vă încurajăm în direcția găsirii de modalități de îmbunătățire a situației.

Resursele financiare și umane ar trebui alocate școlilor din zonele defavorizate, cursurilor pentru a sprijini elevii aflați în dificultate și inițiativelor de prevenire a abandonului școlar. În mod similar, prea puțini adulți au acces la formare, inclusiv din rândul șomerilor.

În tabel, România apare în culoarea roșie, comparativ cu media OCDE și precum vedeți sunt destule oportunități pentru îmbunătățirea situației în această privință.

Serviciile publice de ocupare a forței de muncă trebuie consolidate pentru a se adapta mai bine la nevoile în schimbare ale pieței muncii, pentru a oferi sprijin individualizat și a extinde programele de formare.

Mai important, oferirea de servicii de îngrijire copiilor pe termen lung la prețuri accesibile și de bună calitate va contribui la creșterea participării pe piața muncii, în special a femeilor.

În al treilea rând, consolidarea mediului de afaceri pentru creșterea durabilă a productivității – pe care acest studiu pune accent, este, de asemenea, importantă pentru România.

Creșterea productivității este esențială în special pentru continuarea convergenței economice și pentru îmbunătățirea competitivității României.

Conform Indicatorilor OCDE privind reglementarea piețelor de produse, România are reglementări mai restrictive decât media OCDE, în special în ceea ce privește licențele și autorizațiile.

Cu sprijinul OCDE și al Uniunii Europene, România simplifică în prezent modalitățile de acordare a licențelor pentru activitățile de producție. Acesta este un pas binevenit.

Va fi important să continuăm pe această cale prin simplificarea și digitalizarea procedurilor, inclusiv pentru sectorul serviciilor.

Ineficiența regimului de insolvență și aglomerația instanțelor împiedică, de asemenea, realocarea resurselor economice către sectoare și firme mai productive. Pentru a avea beneficii maxime într-o economie de piață, trebuie facilitată realocarea eficientă a capitalului de la firmele neproductive către firmele cu cele mai mari șanse de succes, de dezvoltare în viitor și dacă acea realocare este blocată din cauza unui sistem judiciar ineficient, realizarea obiectivelor dvs este încetinită.

Introducerea unor proceduri extrajudiciare, de exemplu, ar facilita ieșirea firmelor neviabile și reorganizarea firmelor viabile, întărind totodată disciplina de piață. Domnia legii este fundamentală pentru ca o economie de piață să funcționeze corect.

Eforturile recente în ceea ce privește lupta împotriva corupției sunt binevenite și ar trebui extinse și intensificate, deoarece încrederea în instituții și integritatea rămân o problemă majoră. Apreciez comentariile făcute de domnul prim-ministru în legătură cu această chestiune și intenția țării dvs de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

Investițiile suplimentare în infrastructură, în special în sectoarele transporturilor și energiei, sunt, de asemenea, importante pentru creșterea potențialului economic al României. Puteți face o comparație cu statele OCDE dar și cu cele din imediata vecinătate în această privință. 

Nu în ultimul rând, România trebuie să-și îmbunătățească în continuare rezultatele în ceea ce privește politicile de mediu. România a făcut progrese impresionante în această privință. Sunteți la un nivel mai scăzut decât media Uniunii Europene în ceea ce privește emisiile pe cap de locuitor dar obiectivul de zero emisii de carbon până în anul 2050 este mai greu de atins.

Emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus la peste jumătate de la începutul anilor '90, ați reusit  să vă modernizați semnificativ capacitățile de producție, cu impact masiv, dar mai este mult de făcut în această privință.

Reducerea poluării aerului este de asemenea importantă. Poluarea este un pericol major pentru mediu și sănătate în România, asociat cu un număr mare de decese premature.

Politicile trebuie să combine investițiile verzi, care reprezintă 41% din Planul de redresare și reziliență, cu stimulente pentru reducerea daunelor aduse mediului și, dacă este necesar, însoțite de măsuri de compensare pentru gospodăriile cu venituri mici.

Domnule premier,

Dragi colegi,

Sper că veți găsi concluziile și recomandările noastre utile, ajutându-vă în a trasa calea de urmat în viitor în privința reformelor. OCDE va continua să se implice și apreciază sprijinul politic larg din partea întegrului spectru politic din România în ceea ce privește angajamentele țării dvs cu OCDE. Vom face tot ceea ce este posibil pentru o implicare constructivă în relația cu dvs. Vă mulțumesc domnule prim-ministru.

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Studiul Economic pentru România al OCDE, lansat astăzi, la Palatul Victoria

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat la evenimentul de lansare a Studiului Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), desfășurat astăzi, la Palatul Victoria, în contextul vizitei pe care secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, o efectuează în România. Vizita are loc la scurt timp după decizia Consiliului OCDE de a da undă verde deschiderii negocierilor de aderare a României la acest for interguvernamental.

Comitetul Interministerial pentru admiterea în OCDE a validat, în ședința din 26 ianuarie, asumarea atașamentului României la principiile, valorile și standardele organizației, așa cum sunt ele întărite și dezvoltate în cele două documente adoptate cu prilejul reuniunii Consiliului OCDE desfășurate la Paris, în octombrie anul trecut.

În numele României și al său personal, premierul Nicolae-Ionel Ciucă i-a mulțumit înaltului oficial al OCDE pentru efortul depus pentru a debloca extinderea organizației și rolul esențial în obținerea deciziei Consiliului OCDE de începere a negocierilor cu România.

Studiul economic pentru România al OCDE reprezintă o radiografie multidimensională a realităţilor socio-economice din țara noastră, subliniind în mod echilibrat eforturile depuse până acum, dar oferind, în același timp, recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru România, în scopul implementării măsurilor care pot genera dezvoltare şi bunăstare pe baze inteligente, sustenabile şi incluzive.

De menționat că documentul OCDE include și referințe la Planul Național de Redresare și Reziliență al României, aprobat în luna septembrie de Comisia Europeană, specificând că acesta se concentrează în mod corect pe domeniile în care investițiile sunt urgent necesare. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență.

”Reformele și investițiile incluse în PNRR vor contribui la dezvoltarea și modernizarea economiei românești în domenii precum:  sustenabilitatea finanțelor publice, consolidarea administrației publice și reziliența sistemului de sănătate, asigurarea coeziunii sociale și teritoriale, digitalizarea administrației publice, și altele. De altfel, o serie de recomandări din cadrul studiului îşi găsesc răspunsul în măsurile pe care statul român le-a avut în vedere în Planul Național de Redresare și Reziliență. Am reținut toate aceste elemente și ne pregătim ca, în perioada imediat următoare, să le absorbim în politicile publice curente din România”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă, referindu-se la concluziile experților OCDE.

Studiul OCDE pune accentul asupra dezvoltării infrastructurii de transport și tranziția verde, a necesității reducerii decalajelor de dezvoltare, a corelării pieței forței de muncă și competențelor, îmbunătățirii accesului la educație și formare, reformei sistemului de pensii. În același timp, arată eforturile depuse până acum și oferă recomandări utile în domeniile de o importanță deosebită pentru țara noastră.

România a avut o abordare cuprinzătoare în gestionarea efectelor pandemiei, cu măsuri în plan economic și social care au reprezentat 3,6% din PIB în 2020 și 1,4% din PIB în 2021. În acest fel, în al doilea trimestru al anului trecut, PIB-ul României a depășit nivelul de dinaintea pandemiei. Activitatea economică s-a relansat, de anul trecut, iar redresarea continuă. După creșterea economică de 6,3% din PIB înregistrată în 2021, estimăm că România va avea o creștere economică de 4,5% din PIB, atât în 2022, cât și în 2023”, a declarat, la rândul său, secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.

În opinia sa, România a înregistrat progrese semnificative, reușind să ajungă rapid din urmă economiile statelor care fac parte din OCDE, în pofida crizei financiare globale din 2007-2008 și a crizei pandemice cu care ne confruntăm în prezent. În 2019, înaintea izbucnirii pandemiei, România a înregistrat un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 27.000 USD, adică 63% din media la nivelul țărilor OCDE - o creștere semnificativă față de 30% din media țărilor OCDE cât înregistra România la începutul anilor 2000, a exemplificat Mathias Cormann. Înaltul oficial al OCDE a subliniat, în context, faptul că aceste progrese pot fi susținute în continuare inclusiv prin implementarea reformelor structurale asociate implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, care vor contribui la revenirea economică a țării prin stimularea masivă a investițiilor publice.

Secretarul general al OCDE a subliniat, de asemenea, că România trebuie să facă față atât provocărilor în plan economic, dar și celor în materie de sănătate publică, menționând între acestea evoluția inflației, eliminarea disparităților sociale și creșterea ratei de vaccinare anti-COVID-19.

Principalele concluzii ale Studiului OCDE Economic Survey Romania 2022 despre economia României, sunt următoarele:

  • Creşterea economică este robustă, dar riscurile sunt încă ridicate;
  • Politicile macroeconomice au susţinut economia; iar politicile monetare trebuie să rămână vigilente şi să răspundă la presiunile inflaționiste. În ceea ce privește politica fiscală, aceasta trebuie să se adapteze la evoluţiile economice rapid şi ţintit;
  • România trebuie să profite de oportunitatea fondurilor europene, în special pe componenta Next Generation;
  • Este necesară reformarea sistemului public de pensii pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice;
  • Reformele pot îmbunătăţi eficienţa şi echitatea în sistemul de impozitare;
  • Îmbunătăţirea accesului la un sistem educaţional şi sanitar performant reprezintă cheia progresului în ceea ce priveşte nivelul de trai. Politicile economice trebuie să vizeze diminuarea ratelor ridicate de inactivitate şi a economiei informale. Fondurile europene trebuie utilizate pentru a răspunde la provocările sociale şi de mediu, inclusiv la reducerea poluării;
  • Disparităţile regionale în ceea ce priveşte nivelul de trai şi oportunităţile economice sunt ridicate,
  • La fel ca în statele OCDE, integrarea persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire (în special tineri, femei şi populaţie romă) pe piaţa muncii este dificilă. În vederea îmbunătăţirii performanţelor pe piaţa muncii este necesar ca toţi cetăţenii să dobândească aptitudini adecvate;
  • Creşterea productivităţii a fost semnificativă în anii 2010, dar a decelerat. Reformele care să dinamizeze afacerile, o alocare eficientă a resurselor şi reducerea disparităţilor legate de infrastructură sunt elemente cheie pentru a avea câştiguri de productivitate;
  • Îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi competiţional poate stimula creşterea productivităţii;
  • Deşi accesul la finanţare s-a îmbunătăţit, este necesar ca IMM-urile să beneficieze de  sprijin sporit în ceea ce priveşte accesul la instrumentele financiar-bancare;
  • Sporirea predictibilităţii reglementărilor pentru susţinerea mediului de afaceri în ceea ce priveşte procesul investiţional;
  • Continuarea luptei împotriva corupţiei va conduce la sporirea încrederii în instituţiile statului.

 

La ora actuală, România este aderentă la 6 din cele 8 standarde esențiale pentru aderarea la OCDE. În lunile următoare, România va începe activitățile aferente aderării la Codurile de liberalizare. De asemenea, România și-a exprimat deja intenția de a adera la Convenția OCDE Anti-Mită.

***

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române. România şi-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o în 2016 şi 2017.

Pe 25 ianuarie 2022, România a fost invitată oficial să adere la OECD, alături de Bulgaria, Croația, Argentina, Brazilia și Peru.

 

Notă: Studiul Economic pentru România al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Economic Survey of Romania (January 2022) poate fi accesat la următoarele link-uri: https://www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/; https://www.gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Romania_Survey_2022_VRD.pdf