Guvernul României



Miercuri, 23 Februarie

Întrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prim-ministrul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis


Galerie foto

 

Întâmpinarea de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prim-ministrului Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis

 

***

 

Întrevederea în plen a celor două delegații

 

***

 

Semnarea declarației comune de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă și prim-ministrul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis

 

***

 

Declarații de presă comune susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de omologul său din Republica Elenă, Kyriakos Mitsotakis

[Check against delivery]

 

Nicolae-Ionel Ciucă: Încep prin a mulțumi domnului prim-ministru Kyriakos Mitsotakis pentru că a onorat invitația de a efectua vizita la București, reconfirmând bunele relații dintre poporul român și poporul grec, tradițional legate de istoria și cultura  comune.
Marcăm, astfel, împreună, o zi aniversară în istoria relațiilor româno-elene: la 23 februarie 1880, exact acum 142 de ani, Consulatul General al Greciei la București transmitea ministrului afacerilor străine recunoașterea independenței României.
Am semnat Declarația comună privind întărirea cooperării politice, economice și sectoriale între România și Republica Elenă. Incluzând și linia cooperării în cadrul UE și al NATO, acest document va constitui baza pentru un Plan comun de acțiuni, cu obiective concrete, pe care urmează să îl adoptăm la nivel guvernamental în viitorul apropiat.
Discuțiile de astăzi au reflectat prioritățile curente ale dialogului bilateral și ale cooperării economice și sectoriale, dar și teme de actualitate incluse pe agenda regională, a Uniunii Europene și a NATO.
Am putut constata că dezvoltarea și diversificarea relațiilor noastre bilaterale sunt favorizate de relațiile tradiționale dintre țările noastre, istoria comună, precum și de abordările similare pe numeroase tematici regionale și europene. Totodată, comunitatea românească din Grecia și comunitatea elenă din România contribuie substanțial la dezvoltarea relațiilor culturale și sociale dintre țările noastre.
Există un potențial foarte mare de dezvoltare a dialogului bilateral, care trebuie valorificat – atât în plan economic, unde trebuie stimulată și promovată dezvoltarea schimburilor comerciale și a investițiilor reciproce, cât și în plan sectorial. În același timp, este important să identificăm împreună și alte domenii sau segmente unde putem dezvolta inițiative reciproc avantajoase, de natură să extindă cooperarea româno-elenă.  
Discuțiile  vor  continua în întâlniri bilaterale separate în care vor fi examinate, pe larg, aspectele de interes reciproc din aria de responsabilitate a fiecăruia și se vor stabili țintele comune și căile optime de a le atinge.
În contextul vizitei, va fi semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul protecției civile și al situațiilor de urgență, convenit între Ministerul român al Afacerilor Interne și Ministerul elen pentru Schimbări Climatice și Protecție Civilă.
Semnarea acestui document încununează excelenta colaborare pe care o avem deja în acest domeniu – dovada cea mai elocventă în acest sens reprezentând-o sprijinul pe care România l-a acordat Greciei în vara anului trecut, în timpul dramaticelor incendii de vegetație, care au afectat profund populația civilă.
Acțiunea pompierilor români din zonele confruntate cu această catastrofă naturală a contribuit la stabilizarea situației:  o spunem cu satisfacția datoriei împlinite față de un prieten aflat la nevoie.
Având în vedere contextul de securitate complicat din imediata noastră vecinătate, nu putea lipsi de pe agendă situația de securitate din regiunea Mării Negre și de la frontierele Ucrainei, subiect important și de mare actualitate.
Am condamnat ferm noua încălcare de către Rusia a dreptului internațional, a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei prin recunoașterea așa-zisei independențe a regiunilor ucrainene Donețk și Luhansk și agresiunea la adresa Ucrainei prin pătrunderea altor trupe ruse pe teritoriul acestui stat.
Aceste acțiuni contribuie la deteriorarea suplimentară a securității și stabilității regionale, europene și euro-atlantice și au un potențial de escaladare. În context, am discutat și despre continuarea coordonării pentru consolidarea securității Flancului Estic al NATO, precum și despre măsurile de răspuns potrivite.  
Am reafirmat, și în acest context, susținerea puternică pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei.
Eforturile diplomatice sunt intense, iar atât România, cât și Grecia, le susțin cu toate mijloacele și în toate formatele disponibile.
România și Grecia au abordări similare pe numeroase tematici regionale, cu interese comune și viziuni convergente. Am evidențiat necesitatea aprofundării dialogului existent în cadrul formatelor de cooperare regională, cu accent pe proiecte de interconectare în domeniul energiei și transporturilor. În privința agendei europene, am schimbat opinii cu privire la provocările ridicate de  pandemia de COVID-19 și oportunitățile de dezvoltare economică oferite de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.
De asemenea, am subliniat cu acest prilej obiectivul României de a contribui mai departe la consolidarea UE, prin participarea  sa ca membru deplin al Spațiului Schengen. Am primit reconfirmarea susținerii din partea domnului prim-ministru Kyriakis Mitsotakis pentru atingerea acestui obiectiv.
Am discutat, de asemenea, strategiile de combatere a schimbărilor climatice – subiect de mare actualitate și de mare urgență, care necesită o coordonare cât mai strânsă la nivel european și bilateral.
Am recunoscut eforturile Greciei, alături de alte state membre mediteraneene în ceea ce privește gestionarea fluxurilor imigraționiste. Sperăm ca în acest semestru să existe progres pe componentele Pactului european pentru migrație și azil, astfel încât să avem la nivelul UE un sistem funcțional pe aceste dimensiuni.
Referitor la extinderea Uniunii Europene, am putut constata că România și Grecia rămân susținătorii activi ai acestui proces, care trebuie să avanseze pe baza meritelor statelor candidate. Punctele noastre de vedere converg: extinderea este o investiție geostrategică în stabilitatea și prosperitatea întregului continent european.
Unul dintre subiectele discutate astăzi cu domnul prim-ministru elen a fost și situația din Mediterana de Est. Am exprimat solidaritatea cu Grecia, în baza unității la nivel european. Ca stat profund atașat respectării normelor de drept internațional și ca țară care și-a rezolvat disputele cu vecinii, România este pregătită să ofere expertiză tuturor partenerilor noștri regionali.
În încheiere, domnule prim-ministru, vreau să transmit mulțumirile mele pentru atmosfera deschisă, constructivă și călduroasă care a caracterizat discuțiile de azi, iar delegațiilor noastre succes în activitățile care urmează. 

Kyriakos Mitsotakis: Dragă domnule prim-ministru, dragă Nicolae, este o mare bucurie pentru mine să mă aflu astăzi în București, în România, o țară prietenă, cu care suntem vecini, parteneri și aliați. Avem relații care se pierd în negura veacurilor. Aici, aşa cum știți, s-au aprins primele scântei ale Revoluției Grecești și, tot în România, au activat marii binefăcători ai grecilor, care au făcut afaceri cu succes în România și ne-au lăsat nouă o moștenire importantă. Așa cum v-aţi dat seama, am avut ocazia să discutăm pe multe chestiuni cu privire la relațiile noastre bilaterale, dar am dedicat foarte mult timp chestiunilor de securitate internațională, fiindcă vizita mea are loc la două zile după ce Federația Rusă a recunoscut unilateral proclamata “independenţă” a autoproclamatelor “republici” de la Doneţk şi Lugansk. Din păcate, Rusia a trimis şi trupe pe teritoriul Ucrainei. Sunt acțiuni care încalcă dreptul internațional, integritatea teritorială a Ucrainei şi înțelegerile de la Minsk, sunt expresii ale revizionismului, care pun în pericol siguranța şi stabilitatea la nivel mondial. Aş vrea ca, de la această tribună, să repet că un principiu fundamental al politicii externe a Greciei este respectul pentru integritatea teritorială, pentru suveranitatea şi independența tuturor statelor. Prin urmare, condamnăm fără niciun drept de apel, la fel cum o face şi domnul prim-ministru, prietenul nostru, acţiunile care contravin acestor valori. Ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, ne coordonăm cu partenerii noștri, astfel încât reacția noastră să fie nu numai comună ci şi substanțială.

Grecia are un motiv în plus de a urmări cu neliniște ce se întâmplă în estul Ucrainei. Aşa cum ştiţi, în această zonă trăiește o comunitate greacă a cărei istorie depășește 20 de veacuri. Preocuparea noastră principală este să îi sprijinim pe grecii din Ucraina şi, de aceea, Ministerul de Externe este în permanentă vigilență în acest subiect. Ultimele evenimente pun, desigur, chestiuni de securitate globală, de contestare a granițelor şi a convențiilor la care comunitatea internațională este chemată să răspundă. Noi, în Europa, ştim foarte bine că pe nimeni, niciodată, nu l-a ajutat violența şi instabilitatea. De asemenea, se adaugă şi provocări suplimentare, cum este aceea a suficienţei energetice. Noi, în Grecia, am luat toate măsurile necesare, astfel încât aprovizionarea ţării cu gaz natural să se facă în siguranță şi în mod neîntrerupt. Trebuie să tragem trei concluzii din această criză. Prima este aceea că trecerea la economia verde nu trebuie să întârzie, ci să capete viteză în așa fel încât să nu dăuneze familiile cele mai defavorizate și întreprinderile europene. Energia cu cel mai mic cost este energia verde și este datoria noastră să diversificăm nu numai sursele de energie, ci și căile de aprovizionare cu gaze naturale pe termen scurt și mediu, astfel încât să reducem dependența noastră de Rusia. Aici se deschid mari oportunități de cooperare cu România care produce gaze naturale și are posibilități sa producă și cantități mai mari în viitor.

A doua concluzie este că, pe termen scurt, e foarte important, la nivel european, să existe măsuri extraordinare de sprijinire a consumatorilor europeni și a întreprinderilor europene. Toate ţările subvenționează consumatorii într-un mod sau altul, astfel încât să facă față creșterii prețurilor energiei. Trebuie găsit un răspuns european la o problemă pe care o întâmpină toate țările membre. Fiecare țară are modalitatea ei de a o trata, dar sunt repercusiuni nefaste asupra bugetelor. Voi prezenta această chestiune și la următorul Consiliu European. Cea de-a treia concluzie este că toată această discuție care are loc la nivelul UE cu privire la autonomia strategică a Europei, este o temă care devine tot mai urgentă.

Cu privire la chestiunile bilaterale pe care am avut ocazia să discutăm detaliat cu domnul premier, aş vrea să repet faptul că Grecia susține în mod dinamic solicitarea României de a intra în spațiul Schengen. Trebuie să se întâmple acest lucru și avantajele pentru România în urma acestei integrări vor fi foarte importante. Am avut ocazia să discutăm despre evoluțiile în Balcanii de Vest. Suntem de acord că toate țările din Balcanii de Vest își au locul în Europa și, prin colaborarea noastră, putem facilita integrarea lor. Am decis să lucrăm împreună, astfel încât să fie convocată cât mai curând prima conferință interguvernamentală în legătură cu Albania și cu Macedonia de Nord. Am avut ocazia să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru susținerea pe care România o acordă Greciei. În ceea ce privește chestiunile de interes național, am avut ocazia să informez despre încălcările repetate de către Turcia a spațiului aerian peste marea Egee și în Mediterana de Est. Şi aș vrea să repet poziția fundamentală a Atenei: Grecia păstrează întotdeauna închisă poarta amenințărilor, dar deschisă poarta dialogului. Instrumentul, așa cum a zis și domnul prim-ministru Ciucă, pentru rezolvarea problemelor este dreptul internațional și nu revizionismul istoric ori demonstrația de forță.

Am avut oportunitatea de a discuta și chestiuni care țin de colaborarea noastră economică. Comerțul între țările noastre ajunge la aproximativ 2,2 miliarde de euro, dar are perspective și mai mari de extindere. Avem mari companii grecești care activează în România și vor să își extindă activitatea investițională în țara dumneavoastră și avem un flux mare de vizitatori, mai ales din România spre Grecia, dar vrem și mai mulți turiști din România; vrem ca ei să depășească 1 milion de vizitatori, câți au fost în anul 2019. Grecia este deja o țară deschisă pentru vizitatori de-a lungul anului, nu numai în lunile de vară. Și cred că miniștrii de resort au un plan pentru cum putem intensifica colaborarea în turism.

În închidere, aș vrea să-mi exprim satisfacția pentru faptul că am semnat un acord de colaborare în privința protecției civile.

Nu uit, domnule prim-ministru, că România a fost printre primele țări care a răspuns cererii noastre, vara trecută. A trimis pompieri care s-au aflat în situații extrem de dificile și au dovedit spirit de sacrificiu și profesionalism. Păstrăm amintiri legate de eroismul pompierilor români, eroism care a reprezentat și punctul de pornire pentru a începe această colaborare în domeniul protecției civile. Sperăm ca pompierii români să fie prezenți în Grecia mult mai frecvent și să colaborăm și în privința extinderii la nivel european a Mecanismului de protecție civilă, recurgând, desigur, și la mijloacele de protecție aeriană și nu numai. Aș vrea să știți, domnule prim-ministru, că grecii, societatea greacă, a apreciat foarte mult sacrificiul pompierilor români.

Vă mulțumesc din nou pentru ospitalitatea călduroasă pe care mi-ați oferit-o și aștept să continuăm aceste discursuri pe durata dineului oficial, în câteva ore.

Dan Cărbunaru: Doamnelor și domnilor, aici se încheie sesiunea declarațiilor de presă.