Guvernul României



Marți, 21 Decembrie

Întrevederea premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg


Galerie foto

Conferință de presă comună susținută de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg

[Check against delivery]

Jens Stoltenberg: Domnule prim-ministru Ciucă, dragă Nicolae, mă bucur să te revăd.  Bine aţi venit la Cartierul General NATO, domnule prim-ministru! Aţi servit patria cu onoare ca ministrul al Apărării și șef al Forțelor Armate Române. Aţi participat la întruniri aici, în cadrul NATO, aşa încât cunoaşteţi structura şi organizaţia foarte bine, dar este prima dată când veniţi aici în calitate de prim-ministru. Vă felicit pentru noua numire! Şi bine aţi revenit la NATO! Aştept cu nerăbdare să lucrăm în viitor!

România este un aliat de încredere al NATO și joacă un rol esential în securitatea la Marea Neagră, inclusiv prin brigada multinațională condusă de România la Craiova, prin poliția aeriană și prin desfășurări maritime.  Aţi ajutat la descurajarea agresiunii, ca parte a grupului nostru de luptă multinațional din Polonia, găzduiți o locație-cheie pentru apărarea noastră împotriva rachetelor balistice. Ajutați la consolidarea stabilității în Balcanii de Vest prin intermediul misiunii noastre de menținere a păcii KFOR și susțineți partenerii noștri, inclusiv Moldova și Ucraina. Totodată, România conduce prin exemplu și când vine vorba de investiții în apărare. Toate aceste lucruri contribuie la securitatea noastră comună și fac Alianța noastră să fie mai puternică și mai sigură. Acest lucru e deosebit de important, deoarece ne confruntăm cu un mediu de securitate din ce în ce mai complex. Azi am discutat despre consolidarea militară a Rusiei în jurul Ucrainei. În ciuda apelurilor internaționale pentru transparență și dezescaladare, acumularea militară continuă. Continuăm să evaluăm implicațiile pentru securitatea Alianței. NATO va răspunde întotdeauna în mod hotărât oricărei amenințări la adresa securității, inclusiv prin consolidarea poziţiei noastre de apărare colectivă. Vom face tot ce este necesar pentru a asigura securitatea şi apărarea tuturor aliaţilor şi am precizat că, în continuare, orice agresiune împotriva Ucrainei ar avea un preţ foarte mare. De asemenea, vom continua să susţinem politic şi practic Ucraina, susținem suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei  şi de asemenea, dreptul ei de a-și alege propria cale. Epoca sferelor de influenţă s-a terminat.  Rămânem pregătiţi pentru un dialog semnificativ cu Rusia și intenționez să convoc o nouă reuniune a Consiliului NATO cu Rusia, cât mai curând posibil, în următorul an. Orice dialog cu Rusia trebuie să se bazeze pe principiile de bază ale securității Europene, să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei și trebuie să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO, inclusiv cu Ucraina. Deci, domnule prim-ministru, încă odată, bine ați venit la NATO și felicitări pentru numirea dumneavoastră!

Nicolae Ciucă: Mulțumesc pentru primirea călduroasă. Sunt onorat să fiu din nou aici, la Cartierul General al NATO. Este o oportunitate importantă să discut cu dumneavoastră chestiuni legate de securitatea euroatlantică. Daţi-mi voie să subliniez încă o dată sprijinul nostru pentru toate eforturile pe care le depuneți la conducerea NATO, în ciuda timpurilor dificile şi tensionate. Totodată, permiteţi-mi să subliniez că România va rămâne un aliat dedicat, contribuind substanţial la misiunile şi operaţiunile NATO. Intenţionăm să continuăm şi să intensificăm rolul nostru în cadrul Alianţei, prin contribuţii concrete. Pentru că avem aici prezentă mass-media militară, daţi-mi voie să vorbesc în limba română.  Menționez că astăzi am discutat cu secretarul general numeroase probleme de importanță majoră, inclusiv despre pregătirile pentru summit-ul de la Madrid, de anul următor, în care se va adopta viitorul concept strategic al Alianței. De asemenea, l-am asigurat pe secretarul general că România va continua să își respecte angajamentul de a asigura două procente din Produsul Intern Brut pentru Apărare. Și, de asemenea, România intenționează să contribuie activ și semnificativ la dezbaterile privind conceptul strategic al NATO și, desigur, misiunile în care Alianța va fi angajată. Totodată, în discuțiile avute, ne-am axat cu precădere cu situația privitoare la securitatea din jurul Ucrainei și de la Marea Neagră. Actuala comasare de trupe rusești este semnificativă, neprovocată și nejustificată. Nu putem înțelege cum măsurile și acțiunile NATO și ale Ucrainei pot fi considerate provocări. În momentul de faţă, evaluăm, în cadrul Alianței, implicațiile acestei situații. Este de la sine înțeles că NATO își va apăra toți membrii, deoarece angajamentul nostru de apărarea colectivă rămâne piatra de temelie a Alianței. Având în vedere toate acestea, am discutat cu secretarul general Stoltenberg cum am putea să ne consolidăm securitatea într-un mod mai eficient. Evoluția actuală a securității confirmă încă o dată nevoia de a întări acțiunile de descurajare a amenințărilor și de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră într-o manieră coerentă și echilibrată. În același timp, dincolo de axarea pe mai multă prevenție și apărare, cred că trebuie să aibă loc o detensionare a situației. Așa cum s-a menționat săptămâna trecută de către NATO și aliații săi, orice nouă agresiune împotriva Ucrainei va avea consecințe serioase. Permiteți-mi să reafirm sprijinul acordat de România Ucrainei în ceea ce privește suveranitatea și integritatea teritorială în interiorul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Dreptul oricărui stat de a-și alege liber politica externă este un principiu fundamental al suveranității, iar NATO sprijină ferm acest principiu. Am convenit astăzi cu secretarul general că politica actuală a NATO, de a preveni și de a apăra, rămânând, totodată, deschiși la dialog, este încă validă. Alianța și-a stabilit canale de dialog cu Federația Rusă și a lansat numeroase îndemnuri la dialog. Dar, pentru ca acest dialog să fie eficient, avem nevoie de o detensionare a situației. Domnule secretar general, vă mulțumesc foarte mult pentru această întâlnire și sper să avem o cooperare fructuoasă în viitor.

Reporter: Domnule prim-ministru, am dori să știm dacă ați discutat eventual și despre oportunitatea luării unor măsuri suplimentare de reasigurare și eventual sporire a forțelor aliate pe teritoriul României. Cu alte cuvinte, în ce măsură cetățenii români sunt protejați în acest context extrem de complex la graniță, pe flancul estic al Alianței? Mulțumesc.

Nicolae Ciucă: Așa cum am precizat și în ceea ce am discutat împreună cu secretarul general, România este protejată, întâi de toate, de faptul că este membră a Alianței Nord-Atlantice și beneficiază de toate garanțiile de securitate asigurate prin acest statut. De asemenea, este în analiză tot ceea ce poate să constituie pachetul de măsuri pe care Alianța poată să le asume în eventualitatea unui astfel de demers din partea Federației Ruse, dar, în continuare, împreună, ne-am exprimat convingerea că există posibilități de dialog și de a găsi soluții pașnice pentru situația concretă despre ați făcut vorbire. Vă mulțumesc.

Reporter: Domnule secretar general, credeți că se poate purta o discuție vivazi de propunerile rusești înainte de escaladarea situației sau credeți că trebuie să așteptăm întâi escaladarea situației la frontiera ucrainiană?

Jens Stoltenberg: Aliații NATO au o abordare și poziții unitare în ceea ce privește Federația Rusă și ele se bazează pe descurajare, pe necesitatea de a fi pregătiți să ne apărăm reciproc. În același timp, aliații NATO sunt deschiși pentru dialog cu Rusia, suntem gata să ne angajăm într-un dialog semnificativ cu Rusia. În special în aceste vremuri cam tulburi, este cu atât mai important să ne așezăm și să discutăm, să găsim o cale să reducem tensiunea și să evităm orice agravare a situației, orice escaladare a situației. Dar orice dialog cu Rusia trebuie să respecte principiile de bază ale securitații europeane și, de asemenea, pe documentele și principiile pe care securitatea europeană s-a bazat de decenii, și asta include dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale, dreptul aliațiilor NATO să protejeze și să apere țările aliate. Nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește dreptul nostru de a ne apăra  aliații și nici în ceea ce privește dreptul fiecărei țări din Europa, inclusiv ale Ucrainei, de a-și alege calea. De asemenea, atunci când ne aflăm în dialog cu Rusia, ne consultăm îndeaproape cu partenerii noștri, inclusiv cu Ucraina, este foarte important ca în cadrul acestui dialog să împărtășim și îngrijorările pe care le are NATO. Toți aliații noștri sunt hotărâți să facă apel la Rusia să detensioneze situația și toți și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la comasarea de forte militare de către Rusia, din ultimele săptămâni. Și această desfășurare de forțe continuă, neprovocat și inexplicabil. Permiteți-mi să adaug că nu există o imagine clară a intențiilor militare ale Rusiei, atâta timp cât vedem că Rusia comasează din ce în ce mai multe forțe, artilerie, trupe de luptă, tancuri aproape de granița cu Ucraina. Și, de asemenea, observăm retorica agresivă a Rusiei, și știm că Rusia a folosit forța împotriva Ucrainei și înainte, anexând ilegal Crimeea și continuând să destabilizeze estul Ucrainei.

Noi am trimis un mesaj clar Rusiei, că vor exista consecințe grave dacă vor mai folosi încă o dată forța împotriva Ucrainei, dar, în același timp, suntem deschiși la  dialog, iar intenția mea este să convoc Consiliul NATO-Rusia mai devreme, în cursul anului viitor, pentru a discuta aceste probleme cu Rusia.