Guvernul României



Joi, 26 August

Participarea premierului Florin Cîțu la prima reuniune a Comitetului interministerial pentru monitorizarea implementării Proiectului ”România Educată”


Galerie foto

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua! Bine ați venit la primul Comitet interministerial pentru proiectul președintelui României, "România Educată", proiect care a fost asumat de Guvern pentru implementare. Ştiţi foarte bine că este cel mai amplu proiect de reformă a educației, "România Educată", inițiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidențială, un proiect care reprezintă viziunea și strategia de țară în domeniul educaţiei în perspectiva 2030, susținut, bineînțeles, de Programul de guvernare 2020-2024. De asemenea, operaționalizarea proiectului "România Educată" a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Ştiţi foarte bine, este clar că avem nevoie să intensificăm eforturilor pentru dezvoltarea sistemului de educație din România, avem și o serie de recomandări în domeniu, așa că "România Educată" vine și va fi implementat la momentul potrivit. Domnul vicepremier Hunor tocmai a venit. Bine ați venit! Reformele preconizate prin proiectul "România Educată" corelate cu măsurile prevăzute în Programul de guvernare 2021-2024 sunt armonizate cu recomandările specifice de țară ale Comisiei Europene și cu programul național de reformă și va avea finanțări adecvate din surse multiple. Ştiţi foarte bine aici, "România Educată" este în PNRR - și aș vrea să vă anunț din nou şi pe această cale că PNRR va fi aprobat până la finalul lunii septembrie, deci suntem în grafic și cu PNRR - şi programe operaționale, buget central, bugete locale, parteneriat public-privat, fonduri nerambursabile, finanțări, contribuții ale firmelor private. Deci surse de finanțare avem, avem acum o platformă "România Educată". Ştim foarte clar unde vrem să ajungem cu sistemul. Este momentul să implementăm acest program. De asemenea, sunt create premisele elaborării unui nou pachet legislativ și asta, de fapt, facem prin acest Comitet interministerial, în vederea asigurării suportului normativ, necesar formei și coerenței cu alte reglementări legale și cu cerințele unui mediu socio-economic în continuă schimbare. În vederea implementării proiectului "România Educată", proiectul Planul Național de Redresare și Reziliență transmis la Comisia Europeană în iunie 2021 cuprinde oportunități de finanțare a unor proiecte de maximă importanță pentru sistemul național de educație și formare, orientat spre atingerea țintelor asumate în cadrul reformei. În data de 14 iulie 2021, Guvernul și-a asumat prin memorandum privind implementarea Proiectului ”România Educată” și aprobarea priorităților în reforma Sistemului Național de Educație, obiectivele și țintele strategice în domeniul educației stabilite prin Proiectul ”România Educată” ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educației românești și va crea premisele asigurării stabilității şi credibilității  sistemului educațional.
După cum v-am spus este prima întâlnire astăzi. Aș vrea să vă anunț că, săptămâna viitoare, pe 2 septembrie, vom avea deja o altă întâlnire tocmai pentru a pregăti primele acte normative care vor intra în vigoare cred că prin 9 septembrie, cred că vom avea primele acte. Aș vrea să dau cuvântul acum doamnei Ligia Deca, pentru introducere, și apoi domnul ministru, și mergem mai departe. Mulțumesc!
Ligia Deca: Mulțumesc și eu, domnule premier! Doamnelor și domnilor miniștri, dragi colegi din cadrul administraţiei centrale! În primul rând, mulțumesc pentru această primă convocare a Grupului de lucru interministerial pentru implementarea Proiectului ”România Educată”. În urma asumării implementării acestui proiect prin memorandum al Guvernului, a fost detaliată o serie întreagă de etape și, deja, constituirea acestui grup a fost prima etapă îndeplinită în calendarul asumat. Așa cum știți, există o etapă următoare care are ca termen 10 septembrie și deja domnul ministru, împreună cu colegii mei de la Departamentul Educație și Cercetare, lucrăm la un draft de plan de implementare care să fie luat în discuție și finalizat împreună cu dumneavoastră, începând cu săptămâna viitoare, tocmai pentru a putea circula în spațiul public ceea ce ne propunem, concret, cu pași, acțiuni, termene, responsabil și bugete pentru implementarea proiectului ”România Educată”. Au fost multe dezbateri în spațiul public de la lansarea oficială. Nivelul de așteptare pentru schimbare în bine este foarte mare și cred că nivelul va fi la cote maxime, odată cu începerea anului școlar și universitar. De aceea, mă bucur tare mult că ne putem vedea într-un format extins, în ideea în care putem anticipa un pic aceste așteptări ale societății și pune pe masă niște lucruri care se pot întâmpla chiar mai rapid decât adoptarea unui nou cadru normativ. Sunt lucruri bune care se află în viziune, sunt asumate de către guvern și care nu au nevoie neapărat de un nou cadru normativ, ci de o accelerare a unor măsuri, plus de cooperare interinstituțională. Câteva elemente de istoric și cumva o punere în context, pentru că acest proiect "România educată" a apărut ca urmare a unor nevoi, ca urmare a nevoii de a rezolva unele probleme cronice și sistemice, care nu se reflectă doar în rezultatele sistemului de educație - știm că avem acolo multe de îmbunătățit de la procentul de analfabetism funcțional, pe care ultimul Test PISA ni l-a relevat undeva în jur de 44%, dar uitându-ne un pic și la performanța comparativă dintre elevii care provin din familii să zicem de nivel mediu și elevii care provin din familii din medii socio-economice dezavantajate. Performanța școlară a elevilor din aceste familii dezavantajate este aproape de trei ori mai mică decât a elevilor din familii cu situație socio-economică bună, deci avem și probleme care nu țin neapărat de potențialul copiilor, țin de alți factori, pe care putem lucra să-i îmbunătățim, adică putem să schimbăm lucrurile în așa fel încât să nu mai conteze unde s-a născut un copil, ci să conteze ceea ce poate el să obțină pe baza propriilor capacități. Încă ceva, avem și o urgență de tip demografic. Dacă trendul actual se păstrează, populația României ar putea scădea sub 16 milioane de locuitori în anul 2050. De asemenea, procentul de tineri în totalul populației este scăzut, ceea ce ne conduce la nevoia de a sprijini fiecare copil din România. Mai pe românește, nu ne putem permite să pierdem niciun copil, ne dorim ca fiecare dintre ei să devină cetățeni activi, care să ducă mai departe societatea în contextul pe care ni-l dorim, în context european, în context democratic ș.a.m.d. Proiectul "România educată", așa cum și domnul prim-ministru a subliniat, a coagulat energiile din societate, a consultat un număr record de oameni, dar și de actori din mediul educațional, și a pus pe masă, pe lângă un set de valori și un set de obiective macro, și o serie de recomandări mai tehnice. Aceste recomandări trebuie operaționalizate împreună cu dumneavoastră, în așa fel încât pe fiecare domeniu mare sau pe fiecare etapă educațională, dacă doriți, să putem avea acele măsuri vizibile pentru fiecare cetățean, sau mai bine zis pentru fiecare familie cu copil în școală, în același timp vizibile și pentru cadrele didactice care asigură, de altfel calitatea sistemului. Ceea ce ne-am propus este, aș spune eu, foarte curajos, și anume ca până în 10 septembrie să avem disponibil acest plan de implementare, tocmai pentru a putea porni în noul an școlar, urmată - această etapă - de lansarea propunerilor de modificare a cadrului legislativ. Aici, știu că Ministerul Educației deja a publicat un ordin de ministru care să clarifice un pic care este structura-suport în cadrul ministerului. Proiectul "România Educată" este sprijinit, pe lângă programul de guvernare, care și l-a asumat explicit, este sprijinit și de o serie de alte programe aflate deja în derulare, fie că ne referim la grupul de lucru care se ocupă de tema școlilor sigure și sănătoase, coordonat de către domnul vicepremier Kelemen Hunor. Acolo avem o serie întreagă de măsuri care vizează infrastructura și normele care fac să fie în siguranță copiii în școli și studenții în universități. Acesta este un pilon foarte important, corelat cu investițiile din PNRR. Un al doilea pilon pe care eu îl văd strâns legat de "România Educată" este programul "Din grijă pentru copii", care are un grup de lucru ce se desfășoară în același timp și care deja are un proiect de OUG pentru operaționalizarea măsurilor. Cred că este bine ca tot ceea ce se întâmplă pozitiv în sfera educației sau conex să poată fi evidențiat ca făcând parte din viziunea "România Educată", pentru că în esență așa este, sunt aliniate ideatic toate aceste proiecte și ajută în percepția publică să se înțeleagă că viziunea nu este doar un document, am avut prea multe documente care, din păcate, am rămas în sertare, ci este un plan concret care aduce și schimbare în teritoriu, la modul concret. Nu vreau să lungesc expozeul, mai degrabă vreau să mulțumesc Ministerului Educației pentru preluare și pentru mobilizare, știu că este o perioadă grea, mai ales aceasta cu concursuri, începerea anului școlar și așa mai departe şi aș dori să mulțumesc în mod special domnului prim-ministru pentru sprijin și pentru preluarea leadershipului în ideea colaborării între ministere, pentru că într-adevăr majoritatea ministerelor din guvern au o contribuție concretă pentru îndeplinirea obiectivelor "România Educată". Mulțumesc frumos.
Florin Cîţu: Mulțumesc și eu. Îi dau cuvântul domnului ministru Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu: Mulţumesc, domnule prim-ministru, mulțumesc, doamnă consilier prezidențial, domnului viceprim-ministru, dragi colegi, reprezentanți ai ministerelor care sunt implicate, n-aş spune într-o manieră indirectă, pentru că sunt puncte în "România Educată" unde avem nevoie de implicarea directă a dumneavoastră, a tuturor celor care reprezentați ministere, de la dezvoltare, cercetare, sănătate, finanțe, fonduri europene. Toate ministerele au un rol foarte important. Îmi permit să fac în această ședință introductivă o trecere în revistă sintetic, rapidă, unde suntem după 10 ani. Am avut ciclul de planificare strategică 2010-2020. Ce am reușit? La părăsire timpurie a școlii ne-am propus să ajungem în 2020 la 11,3%. Suntem la 15,6%. Uniunea Europeană, în medie, şi-a propus să ajungă la 10% și e la 10,1% - deci, la părăsirea timpurie avem foarte multe de făcut, pentru combaterea părăsirii timpurii. Ponderea absolvenților de învățământ superior - suntem la 26,4%, sub ținta asumată de 26,7%. Europa este la 40,9%, în condițiile în care şi-a asumat 40%. Educație și îngrijire preșcolari - suntem la 82,3%. Uniunea Europeană şi-a propus 95%; e la 95,3% - deci educaţia timpurie trebuie să fie una dintre priorități şi este o prioritate majorată a proiectul "România educată", va trebui să fie și pentru guvernul nostru. Procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de competențe în citire - în 2015 eram la 38%, acum suntem la peste 40%, în timp ce Europa era la 20 şi a ajuns la 22, deci de două ori mai bine decât stăm noi. La matematică eram luat 39,9 în 2015, am ajuns la 46,6 în 2018, deci s-a înrăutăţit situația. Europa era la 22,2 și a ajuns la 22,9. În științe 38,5% eram în 2015, am urcat la 43,9% în 2018. Europa era, în medie, la 21,1 și a ajuns la 22,3. Despre participarea la programe de învățare pe tot parcursul vieții, îmi este greu să mă adresez, dar totuși ne-am asumat pentru 2020 o ținută de 10%; suntem puțin peste 1% din ținta de 10% asumată; pentru nivelul european țintă a fost de 15% și au realizat 9,2%, în medie. Obiectivele pentru perioada următoare, cadrul strategic pentru 2021-2030, sunt extrem de ambițioase, citez: tineri cu vârsta de 15 ani cu competenţe scăzute în citire, matematică și ştiințe să fie sub 15%. Noi suntem la peste 40. Elevii de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic, având în vedere importanța digitalizării, ar trebui să fie, de asemenea, sub 15%, va trebui să fie sub 15%; cel puțin 96% dintre copiii cu vârsta între trei ani și vârsta aferentă înscrierii obligatoriu în școală ar trebui să participe la educația timpurie. Aici mulţumesc tuturor celor care au susținut preluarea creșelor în sistemul de educație. Un alt obiectiv - persoanele care părăsesc timpuriu sistemele de educație să fie să fie 9%. Să știți că este un nivel negociat îndelung cu Comisia Europeană care, inițial, ne-a propus 7%. Deci, maxim 7%. Avem 9% ca țintă în condițiile în care, așa cum v-am spus, în momentul de față suntem la 15,6%. Toate aceste lucruri se pot realiza prin măsuri integrate, acesta este rolul Comitetului interministerial. Şi am uitat să vă precizez, ținta pentru participare la învățare pe tot parcursul vieții este 45%. 45%. Suntem la puțin peste 1% și ținta este 45%. Nu fac alte comentarii cu privire la șansele pe care le avem, doar am vrut să vă prezint în sinteză că provocările sunt extrem de mari. Din altă perspectivă, aceste provocări ar putea fi catalogate pe mai multe domenii. În primul rând, avem echitate. În al doilea rând, avem calitate, fără să fie o ordine, toate sunt importante. Avem, de asemenea, o altă provocare - recunoașterea cadrelor didactice care reprezintă resursa cheie pentru calitatea educației. O a patra provocare ar fi legată de adaptarea sistemului de învățământ la mediul socio-economic, la cerințele angajatorilor, pentru că avem o atractivitate scăzută și o capacitate scăzută de adaptare la schimbările care se produc pe plan economic și social, cu accent pe învățământul profesional și tehnic, iar în cadrul învățământului profesional și tehnic, accent pe învățământul dual, care este, fără dar și poate, cea mai eficientă formă de pregătie. A cincea provocare este învechirea infrastructurii școlare și universitare, mai ales școlare. A şasea provocare este, domnule prim-ministru, subfinanțarea sistemului de educație, suntem la aproape 3,6% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care în "România Educată" ne-am asumat cu toții, prin memorandum în Guvern, să atingem ca obiectiv intermediar 4,7% din PIB, aceasta fiind media europeană pentru alocări în educație. Alocările, sigur că da, trebuie să fie direcționate acolo unde ele pot genera rezultate sigure. Înțeleg și susțin întotdeauna principiul conform căruia în educație rezultatele se pot vedea exclusiv pe termen mediu și lung, dar putem să avem o strategie coerentă, acesta este rolul nostru, mai exact un program de implementare, un program de implementare a proiectului "România Educată" prin care să direcționăm într-o manieră eficientă aceste investiții în educație. De asemenea, provocarea cu învățarea pe tot parcursul vieții  am enunţat-o deja. Foarte, foarte, foarte pe scurt pentru că, la ședința următoare, domnule prim-ministru, dacă acceptați, având în vedere că ați decis ca aceste întâlniri să fie cu frecvență săptămânală sau de câte ori este nevoie, propunerea ar fi, dacă dumneavoastră acceptaţi și colegii acceptă, să fie joia viitoare, 2 septembrie la aceeași oră, pentru că pe 2 septembrie, va trebui să aveți fiecare dintre dumneavoastră aceste documente, după ce ne vom armoniza cu creatorii Proiectului România Educată, cu Administrația Prezidențială. Doamna consilier prezidențial, nu avem de ales, va trebui să lucrăm toate aceste zile, în așa fel încât joia viitoare să aibă fiecare dintre membrii acestui comitet un document de lucru în care să știe ce implicație au ministerele pe care le conduc. După 2 septembrie, vine data de 10 septembrie pe care doamna consilier prezidențial a menționat-o, în care domnule prim-ministru, ne-am asumat să adoptăm hotărârea de guvern cu programul de implementare și este normal, există și o așteptare publică în acest sens. Avem 10 capitole. O să vă transmitem implicarea fiecărui minister pe fiecare din cele 10 capitole. Deci e vorba de competențe partajate cu privire la prima - cariera didactică și parcursul profesional. Cea de-a doua: managementul și guvernanța sistemului de educație. Mă bucur foarte mult că doamna Deca a prezentat un principiu, insist asupra acestui principiu. E important să avem un parcurs accelerat pentru adoptarea unui pachet legislativ. Dar pentru că timpul nu mai are răbdare cu noi, societatea nici atât, noi va trebui să rezolvăm din mers aceste lucruri. Spre exemplu, la management și guvernanță în educație, pe 14 septembrie am agreat deja că demarăm concursurile pentru ocuparea, strict pe criterii de competență, a posturilor de directori în toate școlile din România. Deci, paralel cu munca noastră, va trebui să avem măsuri, iar aceste măsuri să fie în sinergie cu obiectivele „România Educată”. De asemenea, aceste măsuri trebuie să fie în sinergie cu componenta „România Educată” din Planul Național de Redresare și Reziliență. Un al doilea obiectiv, am spus, este managementul și guvernanța. Aici va trebui să avem în vedere clarificarea atribuțiilor și responsabilităților autorităților administrației locale și deconcentratelor ministerului. Este vorba de acest management macro de sistem, cu partajarea corectă a atribuțiilor. Pot să vă dau foarte multe argumente și exemple care, vă asigur, sunt cât se poate de clare toate și de actuale, toate în acest sens. Al treilea capitol este finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar și aici menționez o singură idee. Având în vedere că finanțarea per capita a fost foarte bună dar și-a arătat limitele, una din propunerile pe care le asum va fi foarte clară: combinarea sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune. Pentru că sunt situații în care, mai ales în mediul rural, sunt clase cu 5, 6, 7, 8 elevi, pentru că nu sunt mai mulți. Beneficiind de finanțare per capita, sigur că finanțarea pentru acei copii va fi de patru ori, de cinci ori mai mică decât finanțarea dintr-o școală din mediul urban. Or noi trebuie să plătim profesorii cel puțin la fel, cel puțin la fel de mulți și pentru - vrem noi - aceeași calitate. Asta nu se poate cu o finanțare care este de 4, 5, 6 ori mai mică. Şi atunci să să definim foarte clar și foarte înțelept, să prevenim abuzuri, în această combinație de finanțare între finanțare per elev și finanțare per formațiune, acolo unde este nevoie. Sigur că toate astea sunt și sub imperativul echităţii în educație, dar şi sub imperativul calității în educație și răspunde și provocării de coborâre a numărului celor care abandonează școala. Al patrulea capitol se referă la infrastructură. Aici legăturile sunt puternice cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Al cincilea capitol este curriculum și evaluare centrată pe rezultate. În aparență sarcinile sunt preponderent pe Ministerul Educației, dar Ministrul Educației este interesat și de părerea altor ministere şi de părerea mediului socio-economic cu privire la profilul absolventului de liceu, de învățământ superior. Al șaselea capitol: Educația incluzivă și de calitate pentru toți copiii. Al șaptelea capitol se referă la alfabetizarea funcțională, măsuri concrete. Al optulea capitol: Promovarea educației STEAM prin abordări pedagogice interdisciplinare, pentru că doar așa putem să avem rezultate conforme cu așteptările societății, deci să mutăm accentul de pe memorare pe competențe. Acest lucru se face printr-o predare interdisciplinară. Asta necesită, spre exemplu, programe de formare continuă gestionate de Ministerul Muncii, nu numai de Ministerul Educației. La capitolul precedent, când am vorbit de infrastructură, m-am uitat la domnul ministru Cseke Attila cu foarte multă speranță. Al nouălea capitol, mă uit la domnul ministru Teleman, este digitalizarea. Digitalizarea este o provocare majoră. Am spus, începem cu măsuri concrete, pentru că am spus că lucrăm în paralel, ne dorim ca anul viitor să avem Evaluarea Națională și evaluări la clasele II, IV, VI, care să fie digitalizată, informatizată, unui elev să i se atribuie un cod, în așa fel încât pentru educație și pentru calitatea educației, vă spun, în momentul de față avem nota 6,40 la matematică, 6,40 la matematică poate să fie făcută din 10 la subiectele de algebră și din 2,80 la subiectele de geometrie. Dacă am avea această componentă de digitalizare în Evaluare, am ști unde trebuie să intervenim, la geometrie în exemplul pe care vi l-am dat, iar concluziile pot fi asigurate statistic pentru că este vorba de un examen de evaluare națională. Al 10-lea și ultimul capitol vizează reziliența pentru că, sigur că da, este pe de o parte o componentă importantă și este acea componentă care, alături de digitalizare și de componenta de verde, ne susține proiectul „România Educată” care este și în prezent în valoare de 3,6 miliarde pe masa negocierii cu Comisia Europeană. Am încercat să fac o sinteză pentru a înțelege cam ce sarcină ne-am asumat. Provocările sunt imense, și dacă reușim să punem cap la cap ceea ce am prezentat doar în rezumat acum, cu fiecare dintre ministerele pe care le conduceți, lucrând zi de zi cu Administrația Prezidențială, pentru a face o propunere coerentă, s-ar putea să avem șansa să ne ținem de cuvânt și să adoptăm până pe 10 septembrie, HG cu programul de implementare care trebuie să fie o politică publică ce în mod obligatoriu conform unor legi pe care nu le menționez, dar desigur le cunoașteți, trebuie să stea la baza pachetului legislativ din educație. Vestea proastă este că, deși am propus, în speranța că domnul premier va accepta frecvență săptămânală, îmi manifest cu onestitate poate excesivă îngrijorarea cu privire la încadrarea în termenul de 1 octombrie pentru a avea un pachet legislativ coerent într-un prim prim draft.
Florin Cîțu: Mulţumesc, domnule ministru. Sunt sigur că veți reuși să faceți până pe 10 septembrie, să avem totul pregătit. Am mare încredere că se poate face, frecvență săptămânală este de bază, dar am spus ori de câte ori este nevoie. Avem niște termene pe care le-am asumat. Eu zic că este un proiect prea important ca să nu ne ținem noi de termene. Deci, clar pe 10 septembrie vom avea acel HG și după aceea la 1 octombrie. Aţi vorbit de subfinanțare. Rezultat, veți vedea că va exista finanțare. Eu am spus la început sunt foarte multe resurse de finanțare, să vedem şi cum le cheltuim în perioada următoare. O să îi dau cuvântul domnului vicepremier Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Bună ziua! Este o muncă extrem de complexă și complicată în același timp, fiindcă se referă la tot sistemul de educație. De aceea ar trebui să vedem pașii pe care încercăm să îi facem. Deci prima întrebare de sistem: mergem pe o nouă lege sau pe un pachet legislativ care vizează legea numărul 1 - Legea Educației și care , sigur, va interveni în anumite articole, în anumite secțiuni, în anumite capitole din Legea existentă, fiindcă dacă vă uitați la tot ce înseamnă domeniile prioritare și tot ce trebuie făcut, sigur că vizează aproape toată Legea, de la finanțare până la cariera didactică; de la promovare până la curriculum ș.a.m.d. De la bun început este să știm ce vrem să facem, fiindcă dacă este vorba despre o nouă lege, este un lucru, dacă mergem pe parcurs și modificăm pe etape acolo unde noi credem că trebuie să intervenim, este o altă poveste. Sigur, trebuie să ne referim și la câteva aspecte importante, fiindcă nici nu se pate intra acum în toate domeniile, dar sistemul after-school, de exemplu, dacă noi am putea să lărgim acest sistem să îl facem mai general, atunci și abandonul școlar va avea imediat o altă dată statistică. Noi am văzut că acolo unde funcționează sistemul after-school, se reduce foarte mult, în câțiva ani, abandonul școlar. Desigur, există și o altă abordare în ceea ce privește copiii care se află în acest sistem și dacă nu umblăm la curriculum, nu putem rezvolta foarte multe chestiuni. O să mă refer doar la un singur aspect din domeniile prioritare de acțiune, fiindcă am un act de a conduce Grupul interministerial, la propunerea președintelui Klaus Iohannis privind școlile sigure și sănătoase. Noi am avut câteva întâlniri și în septembrie vom prezenta primului-ministru și președintelui concluziile noastre împreună cu doamna consilier Ligia Deca, fiindcă avem acum datele foarte apropiate de realitate. Niciodată nu vor fi date exacte așa cum văd eu administrația noastră centrală și locală, dar sunt mult mai apropiate aceste date de realitate față de cât erau câțiva ani, sigur, din varii motive. Vom  avea posibilitatea să vedem necesarul de finanțare, atât în ceea ce privește sistemele împotriva incendiilor, în ceea ce privește apă și canalizare, deci infrastructură școlară a secolului XXI. Este doar aspectul mai puțin important, dar fără o infrastructură școlară pentru secolul XXI nu ai cum să ai așteptări nici de la copii, nici de la părinți și trebuie să vedem cum putem investi în următorii ani și vom propune și un program de finanțare. Sunt mai multe bugete, de la PNRR, Fondurile Europene și bugetul național. Dacă noi vom face o evaluare corectă și o propunere corectă atunci eu cred că, în câțiva ani, putem rezolva o grămadă de chestiuni care sunt legate de infrastructura școlară și vom putea asigura condiții mai bune pentru copii. Deci din acest punct de vedere urmează încă o armonizare, fiindcă și școlile sigure și sănătoase trebuie încadrate în „România Educată”, în această viziune mare nu se poate o abordare diferențiată. Şi putem etapiza aceste investiții, în așa fel încât, nu spun la sfârșitul mandatului actualului guvern, dar pe termen un pic mai lung, să avem rezultate, că așa cum vedem în acest moment situația de pe teren e dezastruoasă. Trebuie să spunem cel măcar în acest cerc, în acest cadru mai restrâns, este o situație dezastruoasă. Nu putem rezolva în trei ani de zile, nu putem rezolva nici măcar în cinci ani de zile. Trebuie să vedem o perspectivă mai lungă, dar trebuie să începem să acționăm. Doamna consilier a mai spus un lucru foarte important, de situația demografică. E o chestiune uşor colaterală față de această întâlnire, dar noi în discuțiile din coaliție ne-am asumat că vom veni cu o nouă filozofie privind sprijinul pentru creșterea copiilor. Vom prezenta această propunere în această toamnă și, bineînțeles, dacă reușim să cădem de acord și după aceea și în cadrul legislativ, putem opera modificările necesare. Iarăși, pe un termen de opt ani de 10 ani, sunt convins că vom încuraja și vom putea încuraja familiile tinere să aibă copii și putem ajuta prin sprijin direct și indirect, în așa fel încât acele familii care doresc să crească copii, să aibă tot sprijinul Guvernului. Aparent, este un subiect ușor diferit de ceea ce discutăm noi astăzi, dar fără copii, școala va fi o clădire frumoasă și o infrastructură superbă. Trebuie să avem și posibilitatea de a susține familiile tinere. Mulțumesc, domnule prim-ministru!