Premierul Dacian Cioloș a participat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române

Dacian Cioloş: Pe de o parte, România trebuie să continue consolidarea profilului său internaţional şi să asigure securitatea statului, în sens extins. Pe de altă parte, România cunoaște o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult în centrul viziunii noastre diplomatice.

Galerie foto

 

Discursul premierului Dacian Cioloş la Reuniunea Anuală a Diplomației Române

[Check against delivery]

 

Dacian Cioloş:  Domnule președinte Ion Iliescu, Domnule președinte Emil Constantinescu, Domnule președinte al Senatului Tăriceanu, Domnule președinte al  Camerei Deputaților Iordache, Doamnelor și Domnilor, Excelențele Voastre, Este o bucurie și un privilegiu pentru mine să mă adresez dumneavoastră, în deschiderea acestei reuniuni tradiționale a diplomației române. Ne întâlnim, astăzi, într-un context internațional mult diferit de cel din 2015. S-au produs transformări semnificative, multe dintre ele în vecinătatea României, sau la nivelul Uniunii Europene. Trăim deci într-o nouă realitate, complexă şi preocupantă atât pentru noi cât şi pentru partenerii noştri externi. Această realitate ne impune definirea unor politici externe coerente, eficace şi de încredere. Pe de o parte, România trebuie să continue consolidarea profilului său internaţional şi să asigure securitatea statului, în sens extins. Pe de altă parte, România cunoaște o creştere şi un potenţial economic care trebuie să se regăsească tot mai mult în centrul viziunii noastre diplomatice.

Doamnelor şi domnilor, mă voi referi, în prima parte, la contextul european. Din nefericire, cuvântul criză a devenit o banalitate în jargonul politic şi diplomatic al Uniunii Europene în ultima vreme. Valul de migraţie ilegală, pornit în primăvara anului trecut, în vecinătatea noastră sudică, a atins apogeul de-a lungul aşa numitei rute balcanice. Pe rând, Italia, Grecia, urmate de o mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene au simţit în mod nemijlocit presiunea acestui val migrator. Răspunsul comunitar a fost deficitar. Fără a aloca responsabilităţi, adevărul este că nu am reuşit, la nivel colectiv, să găsim cele mai bune soluţii. Mai mult, în dezbaterile mult prea fierbinţi care au urmat, am pierdut ceva din coeziunea politică a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Aceste lucruri riscă să adâncească sentimentul de descurajare în sânul societăţilor noastre, cetăţenilor, care aşteptau de la noi eficienţă prin unitate de acţiune. Iar asta a contribuit, după părerea mea, în mod substanţial şi la starea de spirit care a permis un rezultat ca cel al referendumului din Marea Britanie. Revenind la diplomaţia de criză, care ne-a acaparat timpul şi energia politică în acest ultim an, nu pot să nu reamintesc şi multiplele atacuri teroriste din Europa. La fel cum le am vii în memorie şi pe cele din Turcia sau din Orientul Mijlociu. Terorismul a devenit ameninţarea asimetrică cea mai serioasă a timpurilor noastre, care alături de migraţie nu poate fi combătută decât cu idei, soluţii şi acţiuni comune. Ne găsim mult prea des fără informaţia şi instrumentele de care avem nevoie pentru a avea politici pro-active. Ne-a fost necesar mai mult de un an de la primul atac terorist din Paris pentru a adopta o decizie privind passenger name and record la nivel european. Asta arată că chiar şi în situaţii de criză reacţiile noastre la nivel comunitar rămân încă greoaie. Şi nu pot să nu reamintesc aici rolul esenţial pe care îl are cooperarea transfrontalieră, schimbul continuu de date între autorităţile noastre şi faptul că, de mai bine de cinci ani, României îi este negat accesul la Schengen pentru motive politice, care în acest moment mi se par total depăşite de realităţile cu care ne confruntăm cu toţii. România, guvernul pe care îl conduc au reflectat serios la toate aceste realităţi. Fără niciun echivoc România mizează pe rezilienţa şi pe capacitatea de regenerare a proiectului european şi este decisă să-şi investească resursele diplomatice şi politice în acest sens. Atât în procesul de negocieri a ieşirii Marii Britanii din Uniunii Europene, cât şi în procesul de redefinire comunitară, România va porni de la premisa, care mie mi se pare fundamentală, şi anume angajarea societăţii, în sensul ei larg, mediul de afaceri, societate civilă, cetăţeni, în generarea de soluţii şi în reaşezarea instituţiilor Uniunii Europen. Viziunea noastră rămâne ancorată în valorile şi principiile cheie care constituie temeiul Uniunii Europene. Dar de la ele şi de la cadrul constituţional a actualelor tratate, noi credem că se pot degaja reforme în funcţionarea şi în dinamica instituţiilor europene care să dea mai multă legitimitate deciziilor luate la nivel european şi mai multă coeziune politică într-o Europă cu 28 şi pe viitor cu 27 de state membre. Pentru acest obiectiv, România are nevoie de parteneri. Ne-am exprimat deja deschiderea faţă de statele europene care au început procese de reflecţie internă. Am discutat bilateral la cel mai înalt nivel cu Germania, cu Franţa, cu Olanda şi recent cu Polonia. Vom continua astfel de contacte şi vom oferi în mod pragmatic propuneri şi idei, dar în acelaşi timp, noi vom pleda continuu pentru nevoia unui proces de reflecţie comun, coordonat, inclusiv, care să nu creeze sau să nu adâncească falii între diferitele blocuri comunitare. Pentru că responsabilitatea României, aşa cum o înţeleg eu, presupune nu doar responsabilitate pentru propria ţară, ci şi simultan pentru proiectul comun european şi, aş merge mai departe, responsabilitatea pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii în care ne aflăm. Într-un atare context, angajamentul proeuropean rămâne un element fundamental al activităţii noastre diplomatice. Aş spune chiar, dincolo de diplomaţie, să se traducă în politici interne corespunzătoare. Priorităţile agendei strategice a României în cadrul Uniunii Europene sunt bine identificate şi ele corespund şi cu priorităţi stabilite la nivel european sau exprimate, mai mult sau mai puţin clar la nivel european. Şi anume: creştere economică sustenabilă, crearea de noi locuri de muncă, competitivitate, consolidarea pieţei interne, gestionarea migraţiei, combaterea terorismului, soluţionarea provocărilor de natură securitară la ganiţele Uniunii. Numai dacă Uniunea va fi în măsură să obţină rezultate concrete pe aceste linii vom putea recâştiga încredere în proiectul european. Aceste priorităţi se pliază coerent şi pe agenda naţională. Datorăm cetăţenilor noştri stabilitate, siguranţă, prosperitate, politici şi instituţii mai eficiente şi transparente, garanţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Realităţile specifice României au impus guvernului pe care îl conduc o aplicare susţinută pe măsuri şi politici care să menţină echilibrul macroeconomic, în contextul unui an electoral, dar şi o schimbare profundă de mentalitate la nivelul societăţii, o nouă filozofie a raporturilor cu cetăţeanul, cu contribuabilul şi cu mediul de afaceri. Avem nevoie de o administraţie cât mai solidă, responsabilă, transparentă, eficientă şi adaptată nevoilor cetăţenilor. Acestea sunt liniile de forţă ale viziunii noastre de ţară.

În ceea ce priveşte Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene pe care România o va asigura în 2019, suntem în plin proces de pregătire internă pentru asumarea mandatului sub aspectul agendei şi tematicii pe care România o va propune în discuţiile comunitare, dar şi sub aspectele logistice, materiale şi a resurselor umane cu primise pentru o derulare adecvată a acestei responsabilităţi majore pe care România va trebui să o asume. Am stabilit un birou de coordonare al pregătirilor pentru preşedinţie la nivelul Cancelariei primului ministru, structură care asigură coordonarea demersurilor interne. Vom demara curând dialogul cu Finlanda şi cu Croaţia pentru discutarea temelor trioului de preşedinţii pe care îl vom forma. Definirea conţinutului preşedinţiei noastre va fi un exerciţiu amplu în care să identificăm priorităţi, iar apoi să le susţinem pentru materializare. Vom veni în perioada următoare cu o iniţiativă concretă de creare a unei capacităţi suport de analiză şi modelare după modelele care există în multe state membre, o structură care să ne ajute să analizăm şi să procesăm date, informaţii, care apoi să sprijine proziţii şi puncte de vedere pe care România le va susţine la nivel european. Ştiţi că avem de gestionat politici complexe care presupun acest tip de analiză, pentru a putea veni apoi cu propuneri consolidate şi consistente.

În ce priveşte relaţiile bilaterale cu ţările europene partenere în cadrul Uniunii Europene am acordat o mare atenţie îndeosebi aprofundări cooperării cu parteneri strategici. Am înregistrat o dinamică favorabilă, o aprofundre şi o diversificare îndeosebi a cooperării cu Germania, şi aici urmărim în continuare dezvoltarea cooperării cu landurile, şi cu Franţa prin semnarea noii Foi de parcurs a Parteneriatului Strategic. O evoluţie semnificativă s-a produs şi în relaţia cu Olanda, prin reluarea dialogului politic la nivel de premier, după o pauză de zece ani. Urmărim să menţinem relaţii strânse cu Italia şi Spania, ţări cu comunităţi româneşti importante. În ce priveşte situaţia din Turcia, obiectivul nostru major este să avem o Turcie stabilă în cadrul NATO şi partener-cheie al Uniunii Europene, ancorat în valorile noastre comune. Este importantă menţinerea parcursului democratic al Turciei care rămâne un actor indispensabil în eforturile de asigurare a stabilităţii regionale. Susţinem acordarea atenţiei cuvenite vecinătăţii estice în cadrul acţiunilor externe ale Uniunii Europene, cu accent pe susţinerea partenerilor care doresc apropierea de Uniunea Europeană şi au demonstrat voinţă şi capacitate de a înregistra progrese şi reforme. Este importantă susţinerea, în continuare, a Parteneriatului Estic, ca instrument de acţiune strategică a Uniunii, în raport cu ţările partenere. România va continua să sprijine activ demersurile Uniunii Europene, în contextul eforturilor multilaterale de stabilizare a situaţiei din vecinătatea sudică, inclusiv a crizelor din Siria, Irak şi Liban, cu importanţă deosebită în planul soluţionării crizei migraţiei. Pornind de la lectura noastră a evoluțiilor, putem fi și mai curajoși, în proiectarea, împreună cu partenerii noștri, a unor linii de acțiune. În ce privește România, în cadrul NATO, interesul nostru este întărirea rolului Alianței, pe planul apărării colective, o atenție concentrată pe flancul est și de sud-est, și implicit în zona Mării Negre. Întărirea  capacității de descurajare și apărare a tuturor statelor aliate, prin măsuri solide de asigurare, consolidarea rolului NATO, în proiectarea stabilității și promovarea unei abordări strategice și coerente pentru consolidarea capacității de apărare și securitate ale partenerilor estici și sudici. Intenționăm să revitalizăm industria de apărare și să reușim să producem echipamente și componente de înaltă tehnologie, la standarde NATO, în mai multe domenii, precum aviația sau comunicațiile.  De asemenea, avem în plan să modernizăm infrastructura critică şi capacitatea de rezistenţă la ameninţări. Dorim continuarea şi aprofundrea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon esenţial al politicii externe şi de securitate naţională. Alături de punerea în valoare a nivelului ridicat al dialogului politic bilateral, al coordonării şi cooperării româno-americane în domeniul politico-militar, prin consolidarea prezenţei SUA în România, este necesară şi dezvoltarea celorlalte domenii de cooperare. Și mă gândesc aici la zona economică, investiţională, la cercetare, inovare şi la educaţie. Este motivul pentru care vizita pe care am efectuat-o în SUA, în mai, a inclus o componentă economică puternică. Au avut loc întrevederi cu reprezentanţi ai Administraţiei în domeniile: agricultură, comerţ, energie, întâlniri cu unele companii cu investiţii sau cu interes de a investi în România. Vom continua stimularea implicării partenerilor americani în acţiunile autorităţilor române, vizând creşterea atractivităţii mediului de afaceri în România, pentru a putea valorifica potenţialul economic al parteneriatului, căruia trebuie să-i dăm o nouă dimensiune şi o nouă consistenţă în anii care vin.

Continuăm activ eforturile de promovare şi susţinere a aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, având aici o abordare pragmatică. În prima parte a anului am acţionat pentru a susţine stabilizarea situaţiei politice şi recâştigarea încrederii partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova.

Săptămâna trecută am efectuat transferul primei tranşe de 60 de milioane de euro din împrumutul de 150 de milioane de euro, pe care România l-a angajat vizavi de Republica Moldova. Nu am vrut să acoperim doar nişte nevoi imediate, ci a fost important să folosim această tranşă de finanţare ca pârghie pentru deblocarea ajutorului financiar şi ai celorlalţi parteneri ai Republicii Moldova, mă gândesc aici în primul rând la FMI şi la Comisia Europeană. România este acum şi un garant de credibilitate al Republicii Moldova, prin modul prin care a abordat această relaţie pragmatică, cu Republica Moldova, în acest an. Avem premisele pentru asocierea altor finanţatori externi. S-au înregistrat progrese pe linia foii de parcurs asumate de guvernul de la Chişinău faţă de Uniunea Europeană, s-a realizat un staff-level agreement cu FMI, Comisia Europeană pregăteşte deblocarea asistenţei financiare şi poate propune asistenţă macrofinanciară, dacă Republica Moldova realizează acţiunile convenite cu Fondul Monetar. Acţiunea noastră guvernamentală rămâne una fermă şi consistentă în susţinerea, pe planuri cât mai concrete ale reformelor din Republica Moldova, şi nu mă rerer aici doar la cooperarea la nivel guvernamental, ci şi la cooperarea cu autorităţile publice locale pe care vrem să o stimulăm în perioada următoare, inclusiv prin instrumente financiare de susţinere, dar şi prin stimularea programului de înfrăţiri cu autorităţi publice locale din România. În ceea ce priveşte zona de răsărit şi cooperarea regională, la nivel regional obiectivul urmărit în primul rând este continuarea dezvoltarea cadrului bilateral cu partenerii estici, în special cu statele care au semnat acorduri de asociere şi de liber schimb aprofundat cu Uniunea Europeană, dar şi cu statele din Caucaz şi Asia Centrală, în raport cu care avem interese strategice precum cele legate de securitatea energetică.

România are deja o tradiţie de prestigiu, ca susţinător activ al proceselor de cooperare regională, cu exemple de implicare vizibilă şi de succes precum cooperarea regională cu Balcanii de Vest, sinergia Mării Negre, Strategia Uniunii Europene pentru Dunăre şi alte astfel de cooperări regionale. Trebuie să acordăm o atenţie aprofundată extinderii şi transferării acestei experienţe în aria răsăriteană, inclusiv în contextul creat de politica europeană de vecinătate, printre altele de componenta multilaterală din Parteneriatul Estic, prin revigorarea unui spirit de iniţiativă şi a interesului european în cooperarea regională în zonă. Din punctul nostru de vedere este important să menţinem pe agenda europeană de interes ceea ce se întâmplă în zona estică a Uniunii Europene şi în cooperarea cu Parteneriatul Estic.

În ce priveşte Orientul Mijlociu, România acordă, în continuare, o importanţă specială regiunii Orientului Mijlociu. Avem în vedere, atât consolidarea relaţiilor cu parteneri tradiţionali, precum Israel, cât şi creşterea schimburilor economice şi comerciale cu alţi parteneri din regiune, cu care avem o bună experienţă de cooperare şi un potenţial important de valorificat, inclusiv cu statele Consiliului de Cooperare a Golfului şi mă gândesc aici mai ales la dimensiunea economică pe care trebuie să o accentuăm în cooperarea cu statele din această zonă. Asia-Pacific reprezintă o zonă tradiţională de cooperare şi din ce în ce mai mult un motor al dezvoltării şi creşterii economice globale. Cred că este necesară aici recalibrarea demersurilor pentru revigorarea relaţiilor bilaterale cu statele asiatice. Ne concentrăm pe dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor cu Republica Populară Chineză, în spiritul celor convenite în dialogul politic la nivel înalt şi în cadrul de stimulare a relaţiilor de cooperare economică şi investiţională din formatul 16+1, dar şi de consolidarea parteneriatelor încheiate cu Japonia, cu Republica Coreea şi cu India şi pe relansarea relaţiilor cu ţările din Asia de Sud şi de Sud-Est, relansare a cooperării în care cred că România, în anii următori, trebuie să investească mult. În acest context, în luna iulie, am efectuat o vizită oficială în Vietnam şi am participat la summitul Asia-Uniunea Europeană din Mongolia. Vietnam şi Mongolia sunt ţări cu o evoluţie economică foarte dinamică şi care au fost partener pentru care România a reprezentat un furnizor de vectori de dezvoltare, în urmă cu mai mult de două decenii. Am prezentat argumentele în favoarea transformării României într-un punct nodal pentru proiectele de interconectare dintre Europa şi Asia, fie că este vorba de infrastructură de transport de mărfuri, de energie, despre comunicaţii sau relaţii interumane şi culturale şi am evidenţiat avantajele conferinte de poziţia geografică a României şi legătura prin fluviul Dunărea cu restul Europei. Aici aş vrea să subliniez importanţa de a valorifica avantajul existenţei, în unele din aceste ţări, a unor comunităţi de foşti studenţi în România, care pot fi utilziate ca şi vârf de lance pentru relansarea relaţiilor de cooperare cu ţările respective. Cred că aici avem un avantaj pe care multe ţări, inclusiv din Europa, nu îl au şi pe care nu îl valorificăm suficient. Există încă, în multe din aceste ţări, o dinamică şi o emulaţie semnificativă în rândul acestor comunităţi de cetăţeni ai ţărilor respective, care au studiat în România, mulţi dintre ei care vorbesc încă limba română şi care pot să stabilească punţi de legătură pentru relansarea, într-un mod foarte pragmatic şi în condiţiile actuale, a relaţiilor cu aceste ţări, inclusiv a relaţiilor economice, sociale, culturale. Una din priorităţile guvernului pe care îl conduc este să avansăm construcţia instituţională a diplomaţiei economice şi identificarea unor oportunităţi noi de cooperare şi investiţii, într-un plan global mai larg. În acest sens, am luat mai multe măsuri în acest an, cum sunt crearea unei noi structuri în cadrul Ministerului Economiei, pentru a răspunde cerinţelor prezente ale politicilor economice ale României. În acest sens s-a redinamizat o direcţie de investiţii străine, Invest Romania şi o Direcţie de Afaceri Europene. Ne gândim la regândirea reţelei externe a Ministerului Economiei, la strategii de export şi investiţii, care să reflecte capacităţile actuale ale României, potenţialul şi interesul actual al României, în plan economic. Acest proces va trebui continuat şi necesită o colaborare strânsă, atât în afara ţării, între diferiţi actori implicaţi, inclusiv Corpul de Ambasadori, sprijinul direct al dumneavoastră, membri ai reţelei comerciale care, cum spuneam, va trebui redinamizată şi mai bine profesionalizată, ataşaţi agricoli, un nou corp de ataşaţi, pe care suntem într-o fază finală de a-l pune în practică, cât şi între reprezentanţi externi şi entităţi coordonate din ţară şi aici sigur este vorba, în primul rând, de cooperarea cu mediul economic, cu Camera de Comerţ şi Industrie din România şi cu alte asociaţii cu caracter economic ale întreprinzătorilor. Trebuie să manifestăm şi o mai mare deschidere faţă de dialogul cu comunitatea de afaceri, cu parteneri sociali, să sprijinim şi să stimulăm un mediu antreprenorial românesc cât mai dinamic, inclusiv în exterior. Promovăm activ demersurile interinstituţionale în direcţia diversificării portofoliului comercial, economic al României pe terţe pieţe relevante, în special în Asia, America Latină şi Africa, unde în ultima perioadă am fost mai puţin prezenţi şi unde potenţialul de tradiţie al relaţiilor economice sunt încă insuficient valorificate. Ne propunem revigorarea diplomaţiei economice prin promovarea produselor şi serviciilor naţionale şi atragerea de noi investiţii în România. Aderarea la OCDE este o prioritate a politicii externe, acţiuni susţinute inclusiv prin vizita pe care am efectuat-o la sediul organizaţiei, la Paris, în iunie acest an, de natură a spori vizibilitatea demersurilor noastre. Obiectivul de etapă al României este crearea condiţiilor pentru obţinerea invitaţiei politice de aderare cu ocazia următorului val de extindere. Şi în continuarea acestui subiect, dincolo de diplomaţia economică pe care trebuie să o consolidăm, cred că putem fi mai prezenţi în politica de cooperare şi dezvoltare. În acest sens am promovat un proiect de lege anul acesta care să dea Ministerului de Externe şi celorlalte ministere care pot fi implicate instrumentul legal şi instituţional necesar pentru ca România să-şi creeze şi să-şi consolideze un adevărat instrument pentru a putea implementa proiecte de cooperare şi de dezvoltare cu ţări care reclamă prezenţa României sau cu regiuni care reclamă prezenţa României acolo. Alegerile parlamentare din acest an vor marca pentru prima oară posibilitatea ca cetăţenii români să voteze şi altfel decât erau obişnuiţi, mă refer aici la cetăţenii români care trăiesc în străinătate. S-a introdus votul prin corespondenţă şi sperăm că un număr cât mai mare dintre ei să aleagă această modalitate de vot, dar pentru a ne asigura că niciunui român nu i se va nega dreptul de vot, vom adopta în această săptămână o ordonanţă de urgenţă care va permite, într-un anumit cadru bine definit şi suplimentarea secţiilor de vot pentru românii din diasporă, acolo unde dimensiunea comunitaţilor face ca misiunile diplomatice să nu fie suficiente ca secţii de vot, pentru a putea asigura condiţii decente tuturor celor care doresc şi au dreptul să-şi exprime constituţional dreptul de vot. Referitor la diasporă, relaţia cu românii din afara graniţelor, asigurarea unor servicii decente şi responsabile a acestora, trebuie să fie în centrul preocupărilor diplomaţiei noastre. Vom lansa cât de curând o nouă viziune pentru relaţia României cu diaspora sa şi mă bazez aici pe dumneavoastră, diplomaţii României, pentru implementarea ei. Sunt convins că misiunile diplomatice responsabile de organizarea secţiilor de votare pentru cetăţenii români din străinătate cu drept de vot, vor depune şi în acest an eforturile necesare pentru a pregăti în cel mai bun mod cu putinţă organizarea secţiilor de votare şi pentru a oferi astfel posibilitatea cetăţenilor români de a-şi exercita dreptul fundamental la vot. În concluzie, orientările fundamentale ale politicilor externe româneşti trebuie să valorifice apartenenţa României la Uniunea Europeană şi la NATO şi Parteneriatul Strategic cu SUA. În acelaşi timp, avem în vedere punerea în evidenţă a poziţiei strategice a României şi a relevanţei abordărilor sale externe. Este necesară corelarea politicii externe în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare, în contextul noii strategii naţionale de apărare, a implementării recent adoptatei Strategii Globale de Politică Externă şi de securitate a Uniunii Europene şi a urmăririi materializării deciziilor summitului NATO de la Varşovia. România va promova în mod consecvent acţiuni care să-i întărească profilul în familia europeană şi euro-atlantică şi va continua şi rafina parteneriatele strategice sau speciale de cooperare pe care le are cu diferite state, în primul rând, pe cel cu SUA şi cu parteneri europeni. Sunt foarte multe domenii de politică externă în care România are ocazia să-şi prezinte viziunea, ideile şi iniţiativa în perioada care urmează. Fără ajutorul dumneavoastră, al misiunilor României în străinătate, nu vom putea progresa foarte mult. Avem nevoie de ideile, puterea de muncă şi implicarea dumneavoastră în atingerea acestor obiective. Vă invit, deci, să participaţi activ la aceste dezbateri, începând chiar de la lucrările acestei Reuniuni Anuale a Diplomației Române. Vă mulţumesc mult, vă doresc mult succes în activitate şi în implementarea obiectivelor pe care le-am stabilit.