Guvernul României



Joi, 10 Iunie

Vizita premierului Florin Cîțu în județul Timiș


Galerie foto - Vizitarea noului terminal de sosiri curse externe de la Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara

 

 

***

 

Galerie foto - Vizitarea Universității Politehnice din Timișoara, în contextul sărbătoririi a 100 de ani de la înființarea instituției de învățământ

 

***

 

Galerie foto - Conferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu la sediul Consiliului Județean Timiș

Conferință de presă susținută de premierul Florin Cîțu la sediul Consiliului Județean Timiș

[Check against delivery]

 

Alin Nica: Bine aţi venit la conferința de presă prilejuită de vizita primului ministru în Timișoara. Am avut o discuție excelentă cu domnul prim-ministru, promovând proiectele Timișului, pe care le cunoaştem cu toții, pornind de la stadion şi sala polivalentă, la autostrada Timișoara-Oravița, la Castelul Huniade și celelalte proiecte cuprinse în lista de 15 proiecte promovate de Consiliul Județean Timiș pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, Institutul Oncologic din Timișoara şi toate celelalte, pe care nu o să le mai repet, dar am discutat și despre modificările legislative de care Timișoara, în perspectiva Capitalei Culturale Europene 2023, va avea nevoie, pentru că, trecând de la 2021 la 2023, OUG 42/2019, respectiv OUG 51/1998, trebuie adaptate la noile realități. Am primit asigurări că toate aceste lucruri vor fi avute în vedere. Domnule prim-ministru vă dau cuvântul.
Florin Cîțu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Bună ziua. Într-adevăr, o vizită foarte bună până acum. Ştiţi foarte bine că acest mandat este definit sau se axează pe investiții și mi-a părut bine să văd că primul lucru sau primul obiectiv pe care l-am vizitat a fost să vedem aeroportul, să vedem noul terminal. Este un lucru bun că avem un terminal nou, ceea ce arată clar că Timișoara și județul Timiș se dezvoltă, pentru că ăsta este semnul: ai nevoie de un nou terminal, un aeroport care se dezvoltă, îți arată clar că ai mai mulți oameni care vin, mai multe companii și chiar am discutat acolo de un posibil proiect de dezvoltare a aeroportului, pe viitor. Ne gândim la această componentă Cargo de a o dezvolta mai mult și aici aveți și asigurarea mea că mă voi implica, să  putem să facem acest proiect viabil cât mai curând. România trebuie să devină o zonă sau să devină un hub Cargo pentru această zonă regională sau pentru Europa.
Al doilea lucru, am fost foarte bucuros să merg la Universitatea Politehnică, care împlinește astăzi 100 de ani. E întotdeauna o plăcere să fii într-un mediu academic, e acel spirit pe care îl simți acolo, e specială și e o discuție foarte, foarte bună, în special cu Comitetul Director al dumneavoastră, oameni care au venit cu propuneri și probleme pragmatice, la unele deja îmi cer deja soluții, dar a fost bună discuția despre noua lege a achizițiilor publice, la care deja lucrăm și pe care vrem să o îmbunătățim și, bineînțeles, despre investiții.
În al treilea rând, bineînţeles că am discutat despre PNRR. Este un proiect important, este o sursă de finanțare a investițiilor în România, dar este una dintre sursele de investiții. PNRR, așa cum am spus, reprezintă doar o parte și investițiile pe care le-am inclus în PNRR sunt acelea care pot fi terminate până în 2026 şi au aceste componente, au o componentă verde şi una de digitalizare. Dar, în același timp, mai avem alte surse de finanțare - fondurile europene și bugetul de stat. Şi aici aș vrea să fac un anunț. M-am uitat la cum sau în ce s-a investit sau ce proiecte sunt în aceste surse de finanțare. Nici în PNRR și nici în fonduri europene nu putem să avem drumuri comunale, drumuri mici, drumuri în localități mici și în comune. Acestea nu au putut să fie incluse acolo. Și atunci m-am uitat şi le-am cerut colegilor mei să îmi facă o analiză, să vedem ce s-a întâmplat în ultimii ani, unde s-au dus aceste investiții. Şi vedem că din proiecte, nici din fonduri nerambursabile și nici din PNRR nu au fost incluse aceste infrastructuri rutiere, județeană şi comunală. Acest lucru nu există. Deci, avem aceste surse de finanţare, dar ele nu au putut să fie folosite până acest moment. Şi aici avem o problemă, pentru că știm foarte bine că acele localități, unde nu s-a putut investi în drumuri județene şi comunale au rămas în urmă. Dumneavoastră mi-aţi dat un exemplu, când am venit aici, pozitiv, când aţi spus că un singur drum a dus la investiții ale unor companii mari. Şi aveți dreptate. Atunci când există infrastructură vin şi celelalte investiții. Am cerut această analiză şi este un lucru la care mă tot uit de ceva vreme și vreau să vă spun că vom demara un program de investiții special pentru aceste drumuri. Vor avea prioritate, bineînţeles, acele localități unde deja există canalizare și apă, dar nu putem să lăsăm în urmă comunitățile României, trebuie să dezvoltăm toată România. Din păcate, prin PNRR şi prin fondurile europene nu se pot face aceste investiţii şi atunci le vom face prin buget. Structura acestui program o voi anunța în perioada următoare. Dar este un lucru foarte important şi am vrut să-l anunț aici, lângă dumneavoastră, pentru că sunteţi preşedintele Consiliului Județean şi ştiţi foarte bine ce probleme au fost cu bugetele în ultima perioadă.
Şi nu în ultimul rând, bineînţeles, pentru că încă suntem în pandemie, vreau să vă felicit pentru că sunteţi în top 5 cu campania de vaccinare. Aţi făcut o treabă foarte bună, deşi aţi trecut printr-o perioadă dificilă la un moment dat, dar aţi făcut o treabă bună şi campania de vaccinare continuă. Nu trebuie să ne predăm în acest moment, trebuie să continuăm, cu toate resursele pe care le avem, pentru că nu știm sigur dacă a trecut sau nu pandemia. Voiam să vă felicit şi pentru acest lucru. Acestea sunt lucrurile pe care voiam să le anunț. Dacă mai sunt întrebări...
Alin Nica: Eu aş mai dori să mai anunț câteva chestiuni pe care le-am discutat împreună. Autorităţile publice locale s-au plâns de multe ori de faptul că au localitățile lor terenurile degradate, clădiri, canale ale ANIF sau ale Apelor Române, tabere şcolare care sunt în proprietatea statului şi zac în părăsire neîntâmplându-se nimic de zeci şi zeci de ani de zile pe locurile respective. Am văzut recent o modificare a ordonanței 57/2019 privind Codul Administrativ, pentru că principala opreliște în calea transferului de la minister sau de la diversele autorități, agenții care le deţin în proprietate către autorităţile locale era faptul că nu sunt intabulate. Acum s-a eliminat această prevedere şi am discutat cu domnul prim-ministru şi poate vă anunţă domnia sa care sunt intenţiile Guvernului în această direcție.
Florin Cîţu: Mai sunt atunci câteva anunțuri, dacă mergem în această direcție. Unul este bineînţeles acesta că vrem printr-o ordonanță de urgenţă să facem cadrul legal ca, la cerere, acele unități administrativ-teritoriale care doresc să ia în administrare un drum forestier, un canal, o clădire a unei instituţii care este nefolosită, într-o stare degradată şi creează probleme într-o unitate administrativ-teritorială să poată să fie luate aceste lucruri la cerere, aceste obiective şi apoi să fie administrate, creăm cadrul legal pentru aşa ceva, deci, este un lucru pe care l-am discutat împreună.
În același timp, am discutat despre nevoile tuturor UAT-urilor din România pentru cofinanțare, pentru că foarte multe dintre UAT-uri au proiecte, pe fonduri europene, costurile au crescut şi este nevoie de fonduri de cofinanțare şi atunci vom avea o ordonanță, care este în avizare şi cred că este gata la Ministerul Finanțelor, care permite UAT-urilor să se împrumute direct din Trezorerie, din fondul de privatizare. Aceste lucruri sunt deja în derulare în perioada următoare. Toate merg în această direcție în a promova investițiile. Am arătat anul trecut, arătăm şi anul acesta, chiar şi cifrele care au apărut astăzi, că singura soluție, și e o soluție liberală, este aceea de a investi ca să poți să ai creștere economică, după aceea să poți să împarți, să ai și salarii mai mari, şi pensii, și alocații etc. Asta este direcția în care merg: întâi investești, produci și apoi poți să împarți pentru toată lumea și toată lumea poate să se bucure. Vestea pe care am avut-o astăzi cu investițiile nete în economie, şi aş vrea să explic ce înseamnă asta pentru fiecare. Investiţii nete în economie înseamnă capacitate nouă de producție; investiţii nete care au crescut cu 10% înseamnă că avem mai multe mijloace fixe noi, deci capacitate nouă de producție, iar cele pe care le aveam au fost modernizate, tocmai pentru a fi mai productive. Şi asta a fost o discuție bună pe care am avut-o şi la Universitatea Politehnică, acolo unde, bineînţeles toţi știm că în acest moment avem creșterea economică, dar avem și creșterea costurilor și bineînțeles că apar, cei care și anul trecut spuneau că nu putem să avem creștere economică și am avut, și acum încearcă să ne spună că vai, ”uitați costurile, va veni inflația și vor crește dobânzile” ş.a.m.d. Toți acești oameni uită un lucru: Nu mai suntem în economia socialistă a ultimilor ani. Suntem într-o economie în care se investește, ceea ce înseamnă că vom avea productivitate. Este acest element, creșterea productivității este ceea ce face diferența și va asigura o creștere economică neinflaționistă în această perioadă. Orice creștere a prețurilor este temporară, tranzitorie și nu este nici un motiv pentru a vedea o creștere a dobânzii în România, mai ales că acest guvern s-a angajat foarte clar la două lucruri: reformă și investiții, și bineînțeles și al treilea reducerea deficitul bugetar, la care se uită toți investitorii. Facem reformă, facem investiții, reducem deficitul bugetar și veți vedea că vom avea creștere economică în fiecare an fără să avem o presiune inflaționistă şi fără să fie nevoie de o creștere a dobânzilor. Foarte bună discuția astăzi de la universitate. Mi-a plăcut foarte mult, un mediu bun și provocator.
Alin Nica: Ori de câte ori veţi dori să testaţi politicile publice vă aşteptăm aici la dezbateri în Timişoara. Mai avem încă trei mari universitaţi de stat -Universitatea de Vest, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului şi Universitatea de Medicină şi Farmacie - şi vă asigur că avem profesionişti în toate domeniile, care pot fi suport pentru politicile publice generate de administraţia centrală. Eu vă dau cuvântul pentru întrebări. Suntem deschişi la întrebări. O singură întrebare, pentru că suntem foarte mulţi şi timpul este limitat.
Reporter: Bună ziua, domnule premier. În 5 mai, domnul Alin Nica anunțat că Guvernul Cîţu, citez, "va ajuta din nou Primăria Timișoara cu a treia contribuție consistentă", referindu-se la cei aproximativ 12 milioane de euro pentru achiziționarea certificatelor verzi de către Societatea de Termoficare. Până acum, banii nu au venit, între timp, primarul Fritz l-a acuzat pe domnul Nica pentru că a postat, banii nu au venim pentru că domnul Nică a făcut publică această intenție a Guvernului. V-aş întreb dacă banii vor mai veni? Dacă vin, când și dacă nu vin, de ce nu mai vin? Mulțumesc.
Florin Cîțu: Să ştiţi că Primăria Timişoara este una dintre cele mai bine finanțate primării din România. A primit, prin Anexa 7.03, cred că 28 de milioane de lei, primește lunar din IVG , din venitul global aproape 45 de milioane de lei. La momentul în care mă uitam eu, erau vreo 18 milioane de lei în cont, 19 milioane de lei. Dar în ceea ce privește..., există mai multe justificări. Problema a fost aici că acea cerere a venit prea târziu. Și  m-aş întreba de ce? Pentru că aceste certificate verzi se cumpără, știi că ai nevoie, trebuie să le cumperi, şi le cumperi din timp şi întrebarea este de ce au venit așa târziu. Cererea a venit în momentul în care se emitea deja acea amendă - nu ştiu dacă domnul preşedinte ştia exact care sunt etapele - poate de aceea a şi postat -  sau dacă știa care este situația financiară a Primăriei, dar eu vă spun că poate e un moment bun de reformă, să vedem cum s-au cheltui banii în prima parte a anului, de ce nu s-au plătit certificatele verzi și așa departe. Ar trebui să ne uităm și la acest lucru. Eu sunt foarte transparent. În România, mai sunt și alte unităţi administrativ-teritoriale:  Constanța, care și-a plătit certificate verzi din proprii bani și așa mai departe.
Reporter: Să înţelegem că banii nu vor mai veni de la Guvern.
Florin Cîţu: Există această ordonanţă care permite tuturor UAT-urilor - nu discriminăm, pentru că nu sunt adeptul discriminării - , permite tuturor UAT-urilor să se împrumute pentru alte cheltuieli.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. Ieri, președintele Orban vorbea de PNDL 3, fără să dezvolte foarte mult acest subiect. Va exista un PNDL 3, nu va exista? Când va începe, dacă va începe?
Florin Cîţu: Eu vă spun acum că atunci că atunci când anunţi un program e bine să anunţi şi sursa de finanţare, că aşa putem să anunţăm toţi programe. Eu v-am prezentat dumneavoastră ceea ce vreau eu să fac, după o analiză pe care am făcut-o foarte în detaliu a modului în care au fost investiţi banii în ultimii ani de zile. Banii au fost investiţi în infrastructură, dar au ocolit drumurile judeţene şi comunale. Pentru acestea,  sunt, e adevărat, la CNI, depuse foarte multe proiecte pentru drumuri /.../ creez acest program şi bineînţeles că eu trebuie să găsesc sursa de finanţare şi cu asta mă ocup, să găsesc sursa de finanţare pentru acele comunităţi care au fost ocolite în aceşti ani de toate programele şi nu sunt eligibile pe fondurile europene. Vom găsi resursele pentru aceste comunităţi. Dar eu vreau să mai pun o mică condiţie: să aibă prioritate acele comunităţi - pentru că trebuie să premiem acei primari - care deja au şi canalizare, şi apă. Dar, bineînţeles, doar prioritizare. Toate comunităţile care au nevoie, care au fost ocolite şi n-au putut să ia bani, nu au avut fonduri eligibile, nu au fost eligibile pentru fonduri să poată să aibă şi drumuri. Exemplul pe care mi l-a dat domnul Nica este foarte bun. Un drum de doi kilometri care a adus investiţii foarte mari de companii multinaţionale. Infrastructura este cheia. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat că am tot întârziat drumul expres Craiova-Piteşti;  dezvoltarea companiei Ford a fost întârziată de acest lucru. Au venit, au investit pe baza unei promisiuni, iar guvernele anterioare nu au făcut ce au promis şi, din păcate, nu s-a putut dezvolta compania aşa cum dorea să se dezvolte, aşa cum poate România să se dezvolte. În zone unde avem infrastructură vedem şi investiţii. Mă voi ocupa să avem investiţii. Nu ştiu despre acel program /.../.
Reporter: Bună seara. Domnule premier, astăzi ÎCCJ a dat o decizie extrem de importantă. A fost anulată o hotărâre a CNSU pe motivele invocate în instanţă a fost inclusiv nepublicarea hotărârii în Monitorul Oficial, plus alte proceduri, de exemplu procesul verbal prin care era atestată o şedinţă a CNSU. E adevărat că pe surse şi noi mai ştim, în presă, că este vorba, practic, de mai multe discuţii pe WhatsApp. Vreau să vă întreb dacă confirmaţi acest lucru, în ce situaţie suntem acum dacă suntem în ilegalitate conform acestei decizii a ÎCCJ de un an şi ceva încoace, având în vedere că sunt mai multe hotărâri ale CNSU care nu au fost publicate în Monitorul Oficial şi în contextul declaraţiilor dumneavoastră spunând acum ceva timp că este suficient să fie puse pe site-ul Guvernului?
Florin Cîţu: Da, declaraţiile mele sunt după ce mă consult cu specialiştii. Și dumneavoastră ar trebui să spuneţi că e vorba de o hotărâre CNSU care e abrogată, care nu mai are nici un efect. Despre asta vorbim acum, despre o hotărâre care este abrogată, nu are nici un efect. Eu vă spun că toate sunt legale şi, de fiecare dată când am fost în instanţă -  şi aţi văzut că le atacăm - am câştigat. Specialiştii spun că toate sunt legale. Eu merg pe mâna specialiştilor din justiţie.
Reporter: Consideraţi că decizia ÎCCJ atunci nu este /.../?
Florin Cîţu: Nu, nu am spus aşa ceva. Am spus doar că este vorba despre o hotărâre CNSU care este abrogată, atâta tot. Mulţumesc.
Reporter: Domnule premier, în legătură cu certificatul digital, ştim că va cuprinde trei tipuri de informaţii: persoane vaccinate, persoane care au trecut prin boală sau persoane care au un test PCR negativ. În ceea ce le priveşte pe persoanele care au trecut prin boală, dar s-au tratat acasă, au stat acasă, nu au mers la spital, care este situaţia lor? Cum vor putea fi incluse în aceste evidenţe?
Florin Cîţu: Am întrebat şi eu acest lucru, să ştiţi. Mi s-a spus că nu putem să includem decât persoanele care sunt în baza de date.  Dacă s-au tratat acasă, dar ele sunt în baza de date şi ştim că au trecut prin boală, vor fi incluse. Dar dacă sunt persoane care au trecut prin boală şi nu ştiu, atunci nu pot să fie în baza de date. Deci, acelea care s-au tratat acasă sunt acolo. Dar pentru toată lumea soluţia cea mai simplă este vaccinarea. M-am vaccinat şi apoi nu mai există astfel de probleme.
Reporter: Bun, dar de unde ştim dacă au trecut prin boală dacă s-au tratat acasă? E suficient un test PCR pozitiv?
Florin Cîţu: De obicei, când te tratai acasă şi treceai prin boală, dacă aveai simptome, sunai la DSP și te lua în evidență, așa mai departe. Deci, exista acea procedură. Dacă nu ai sunat la DSP, dacă nu ai fost nicăieri, atunci nu există o dovadă că ai trecut prin boală, pentru că este și reversul medaliei, pot să spună că au trecut prin boală, dar nu au trecut prin boală și atunci trebuie să avem exact documentat. Mulţumesc!
Reporter: Vasile Dâncu a avut o declaraţie şi a spus că în urma unui sondaj, social-democraţii l-ar preferat pe Ludovic Orban în eventualitatea unei discuţii cu posibilitatea unui scenariu de guvernare PNL-PSD. Dumneavoastră cum v-aţi poziţiona în cazul unui probabil astfel de dialog, dacă cu dumneavoastră la conducere, cei de la PSD ar avea o discuţie despre un eventual guvern PNL-PSD?
Florin Cîţu: Niciodată cu mine la guvernare și la președinția PNL nu vom avea o guvernare cu PSD. Asta este foarte clar. Am fost un adversar al PSD din primul moment în care am intrat în parlament, am avut cele mai multe moțiuni ale PSD împotriva mea când eram ministru de finanțe. Nu există pentru mine nicio situație în care vom guverna cu PSD cât sunt eu premier sau președinte al PNL.
Reporter: Bună ziua! Întrebarea mea este: că după zece zile de la explozia de la Arad încă nu avem /.../, cum comentaţi acest lucru şi mai ales cei de la Bucureşti au refuzat să colaboreze cu cei de la Arad pentru că le era teamă că există o colaborare cu clanurile mafiote. Cât de sigură este România în aceste condiţii?
Florin Cîţu: România este foarte sigură. Vorbim de un caz și cred că în acest moment cu siguranță se fac toate eforturile pentru a-i prinde pe cei care au făcut acest atentat. Vorbim de un singur caz în România. Am discuții zilnice cu ministrul de interne despre acest caz. Mă ține la curent cu informații noi care apar în fiecare zi. Cum vor avea rezultatul final vă vor prezenta și îi las pe ei să vă prezinte. Dar, repet, România este o țară sigură și vorbim de un singur caz.
Reporter: Dar totuşi au trecut 10 zile, nu vi se pare...?
Florin Cîţu: Nu îmi dau seama acum care este standardul, dar vă spun că au depus toate eforturile și sunt multe echipe implicate în a găsit pe cei care au făcut acest atentat. Nu știu care este standardul să prinzi pe cineva după ce face un tentat, dacă este o statistică mă voi uita și apoi voi reveni. Mulțumesc!
Reporter: Cum vom putea folosi concret de la 1 iulie acest certificat verde digital la nivel european şi ce date trebuie să introducă o persoană în platformă pentru a-l obține?
Florin Cîţu: Datele au fost prezentate de colega dumneavoastră mai devreme. Sunt cele trei tipuri de informații. Ele vor fi luate automat din baza de date, nu trebuie să introducem noi, aplicația va trebui să aibă datele, tocmai de aceea e mai simplu. Dar, o să-i rog pe colegii... cu siguranță colegii de la CNCAV sau STS vor face o prezentare publică pentru toți cetățenii României să arate clar cum se folosește acest certificat verde.
Reporter: Domnule premier, o altă întrebare, dacă colegii nu mai au. Apropo de Arad şi de contextul în care spuneați că România este o țară sigură, oamenii care sunt implicați în aceste operațiuni, fie că vorbim de structurile MAI, fie că vorbim de structurile Ministerului Public, reclamă faptul că sunt disfuncționalități din cauza schimbărilor legislative. Sunt încă multe probleme. Ieri, de exemplu, Curtea Constituțională a dat o decizie similară celei de la DNA în cazul DIICOT și deja o serie de dosare trebuie mutate spre alte structuri de Parchet. Sunt încă lucruri care nu au fost finalizate, apropo de reîmprospătarea legislaţiei pe justiție. Şi vă întreb dacă aveți, aţi discutat cu ministrul justiției de un plan și când ar putea România să aibă în zona aceasta un program și o legislație coerentă, nu să se schimbe de la un an la altul, să ne trezim că ancheta la care se lucrează doi trei ani, că vorbim de grupări de crimă organizată să fie aruncate în aer de o decizie venită peste noapte. Mulțumesc!
Florin Cîţu: Un alt lucru pe care l-am spus și îl spun în această guvernare este vorba despre predictibilitate. De aceea, orice decizie pe care o luăm și atunci când modificăm legi vorbim deja doar de șase luni de guvernare până acum, au acest lucru în vizor, faptul că vrem să fie predictibil. Deci, luăm o decizie, nu vrem să  revenim asupra ei şi să o modificăm. Cu siguranță până la finalul anului vom avea aceste modificări și de Ministerul Justiției. Ştiţi foarte bine, avem mai multe proiecte MCV, legile justiției etc., sunt mai multe proiecte la care lucrăm, pe toate le vom duce până la final, pe partea asta, pe partea justiției. Pe partea economică, reforma statului după 10 ani este importantă şi se face /.../, în toate sectoarele statului să știți că trebuie să umblăm să facem reformă. Asta este, dar vom face!
Reporter: În Germania, situația migranților în zona balcanică și în ultimul timp, în special în România, pe relaţia, să spunem, Serbia -România-Ungaria, stârnește tot mai mult interes. Recent s-a transmis la o emisiune de vreo jumate de oră pe radioul național doar pe tema asta. Ce face guvernul dumneavoastră pentru a ajuta Timișoara, regiunea asta, care constituie, s-a transformat într-un fel de turnantă pentru cei care /..../ pleacă mai departe prin Ungaria. Deci, ce face guvernul dumneavoastră pentru a ajuta acest oraș?
Florin Cîțu: Aici nu este vorba de a ajuta un oraș, e vorba de a asigura siguranța cetăţenilor României și a respecta drepturile tuturor cetățenilor, și celor care vin în România, și care rămân aici. Toate resursele sunt alocate. Vorbim aici de forțe de ordine, Misterul de Interne are forțe de ordine, avem de la Poliția de Frontieră. Sunt resurse alocate pentru azil aici. Mai mult, dacă este nevoie, bineînțeles că suntem gata să alocăm mai multe resurse. /.../ nu am avut din partea domnului primar nicio cerere în această direcție, dar știu că toate eforturile, ale Misterului Afacerilor Interne, de la frontieră, peste tot, azil, acolo au fost resursele alocate. Dacă este nevoie, bineînțeles că ne implicăm mai mult, dar, repet, nu este vorba doar despre Timișoara. Este vorba și despre imaginea României în lume, este vorba şi despre respectarea drepturilor cetăţenilor români, siguranța cetăţenilor români, drepturile tuturor celor care sunt în România. Mulțumesc.
Reporter: Încă o întrebare, domnule premier. Mulţumesc. Vorbesc despre alocații, și am văzut două atitudini, două reacții ale doi lideri ai PNL, vorbesc aici despre doamna Turcan, de asemenea despre domnul Florin Roman, spunând că de multe ori alocaţiile nu sunt cheltuite pe ceea ce trebuie pentru copii, ci eventual pentru alcool și țigări sau alte produse. Vreau să vă întreb dacă împărtăşiţi aceeaşi idee?
Florin Cîțu: Nu...
Reporter: De asemenea, totodată, dacă este un motiv pentru a nu mări alocaţiile şi dacă aveți de gând să schimbați puțin legea, astfel încât acei bani pentru alocații să fie dați strict pentru anumite motive, pentru școală, pentru haine sau pentru alte produse?
Florin Cîțu: Nu am avut această discuţie cu colegii mei. Singura discuţie despre alocații anul acesta a fost despre a ne asigura că avea resursele în buget și cum vom face în viitor să creștem alocațiile, care este strategia fiscal-bugetară, de unde luăm resurse ca să putem să plătim alocațiile. Nu am intrat în discuții despre destinația alocațiilor. Această discuţie nu a avut loc în Guvernul României, dar nici nu cred că o să avem această discuție în acest moment. Mulțumesc.
Alin Nica: Ultimele două întrebări.
Reporter: Aş avea o întrebare pentru domnul Nica.
Florin Cîțu: Perfect.
Reporter: În urma discuţiilor de astăzi, mai aşteptaţi înscrierea unui alt candidat sau dumneavoastră şi /../
Alin Nica: Vă referiţi la alegerile interne din PNL?
Reporter: Evident.
Alin Nica: Aşa cum am declarat de mai multe ori, noi nu ne pripim, nu ne hazardăm, suntem gazde bune pentru toți candidații, poate mai apar până în 25 septembie, dar vom lua o decizie categoric, şi ne-o vom asuma, o vom anunţa public, însă până în momentul de față nu am discutat nici măcar în forurile statutare această chestiune, dar categoric vom discuta şi ne vom pronunţa cât de curând.
Reporter: Ultima întrebare. Tot cu certificatul verde am o nelămurire. În ceea ce priveşte, înţeleg că sunt persoane care s-au simţit, au avut simptome, au chemat ambulanța, au fost testaţii test PCR pozitiv, doar că nu apar în evidențele DSP. Aceste  persoane ce fac?
Florin Cîțu: Nu am răspun în acest moment. Eu, de când am discutat despre persoanele care au trecut prin boală şi am spus că vom folosi baza de date. Este singurul lucru pe care îl avem cert clar. Persoane pe care le aveam în baza de date, aplicația se va lega pe această bază de date și va lua informațiile direct pentru fiecare persoană. Dacă sunt cazuri speciale care...și persoane care există, documentate că au avut boala putem să vedem cum pot să fie introduse. Deci nu am discutat despre acest caz și dacă există astfel de situații.., dar ar fi bizar să nu existe în baza de date, dacă au avut boala. Ar trebui ca toată persoanele să fie în baza de date. Dacă există totuși astfel de scăpări, cu siguranță le vom remedia, vom găsi o soluţie.
Reporter: Şi trebuie persoana în cauză să meargă la DSP, să facă drumurile...? Unde anume?
Florin Cîțu: Eu sper că nu. Dacă există..., dacă dumneavoastră spuneţi că a fost și a avut..., undeva există această documentare, o să fie foarte simplu. Dar există o bază de date, pornim cu ceea ce avem. Dacă sunt cazuri singulare, că nu cred că sunt foarte multe, așa, vom vedea cum putem să ajustăm aplicația sau să fie introduşi după aceea manual poate în aplicație.
Reporter: Vă mulţumesc. Încă una.
Florin Cîțu: Încă una? Bine!
Reporter: Cum vedeţi soluţionată criza gunoiului din sectorul 1 ?
Florin Cîțu: Eu am spus ieri foarte clar, fiecare parte trebuie să-şi respecte contractul. Este foarte simplu pentru mine. Trăim  într-o țară în care legea trebuie respectată de toată lumea. Dacă există probleme și dacă cineva are suspiciuni că un contract nu a fost făcut bine şi aşa mai departe, avem instanță și apoi, trebuie să respectăm decizia instanței. Vă mulțumesc mult de tot.
Alin Nica: Vă mulţumim!