Guvernul României



Vineri, 27 Nov

Nota de Fundamentare - HG nr.1034/27.11.2020

Hotărâre 1034/2020-11-27

Guvernul României pentru aprobarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, atât publice, cât şi private, şi transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat până în 2050

Monitorul Oficial al României nr 1247 din 2020-12-17


NOTA DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 1034/2020 pentru aprobarea Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050

Secţiunea 1. Titlul actului normativ

HOTĂRÂRE pentru aprobarea Strategiei naţionale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050

Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea situaţiei actuale. România dispune de politici publice și de un cadru legislativ bine dezvoltat de reglementare a problematicii eficienței energetice a clădirilor, în mare parte bazat pe directivele relevante europene: Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), Directiva 2012/27/UE privind eficienţă energetică, Directiva 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectarea ecologică și etichetarea energetică. Acest cadru este susținut de o serie de strategii și planuri naționale, de alocare instituțională a responsabilităților și de programe de sprijin.

România a înregistrat progrese modeste în reducerea consumului total de energie în ultimul deceniu. Potrivit raportului „EU Energy in Figures 2018” publicat de Comisia Europeană, în perioada 2010 - 2016, consumul primar de energie a scăzut cu 8,9%, de la 34,33 milioane tone echivalent petrol (Mtep) la 31,26. Cu toate acestea, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4 %, de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep. În ceea ce privește sectorul rezidențial, consumul final de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. În cazul sectorului serviciilor, care cuprinde sectorul public și sectorul comercial, consumul final de energie a scăzut cu 3,7 %, de la 1,88 Mtep la 1,81 Mtep. În consecință, România a raportat că a atins până la sfârșitul anului 2018 doar aproximativ 56% din ținta sa de economisire a energiei pentru anul 2020 și, prin urmare, sunt puține șanse ca ținta să fie atinsă în lipsa unor schimbări. Atingerea unor ținte viitoare mai ambițioase va reprezenta o provocare semnificativă din moment ce consumul de energie pe cap de locuitor în sectorul rezidențial a fost de numai 0,375 tone echivalent petrol (tep) în anul 2016, aproximativ 71,5% din media UE-28. Odată cu majorarea veniturilor și creșterea utilizării de energie, consumul de energie ar putea crește cu 25-30% față de nivelul actual.

Conform datelor prezentate în versiunea preliminară a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și al Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) al României, transmis Comisiei Europene în decembrie 2018, cu privire la evoluția consumului primar și final de energie din perioada 2005-2016, defalcată pe sectoare de utilizare finală, se evidențiază că în cazul sectorului rezidențial și al sectorului terțiar (servicii) cotele respective au rămas relativ stabile pe parcursul perioadei analizate, fiind remarcate scăderea semnificativă a consumului în cazul industriei și creșterea semnificativă a consumului în cazul transporturilor.

 Conform Raportului de Progres al Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) al ANRE din anul 2018, în România, consumul de energie din sectorul clădirilor, pe cap de locuitor, așa cum a fost înregistrat în  anul 2016, 0,375 tep/cap de locuitor, s-a ridicat la 71,5 % în comparație cu media UE-28.

Deși România a depus eforturi pentru a spori eficiența energetică a fondului său de clădiri publice și private, rezidențiale și nerezidențiale, rămâne în continuare un segment considerabil al fondului de clădiri existent  ce va trebui renovat până în anul 2050, pentru a îndeplini obiectivele de eficiență energetică stabilite în directivele europene.

La nivel național, consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice. Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală.

În ritmul actual, pe baza programelor susținute din fonduri de la bugetul de stat și bugetele locale, fonduri UE și instituții financiare internaționale (IFI), doar  aproximativ 6% din clădiri vor fi renovate din punct de vedere energetic până la finele anului 2020 (5% în cazul clădirilor rezidențiale și, respectiv, 9% în cazul clădirilor publice și comerciale).

Ca cerinţă de conformitate cu prevederile Directivei 2012/27/UE, România a elaborat în anul 2014, strategia privind mobilizarea investițiilor pentru renovarea clădirilor rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, elaborată de către ministerul de resort, cu sprijinul Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), document strategic actualizat în 2017. Deși includea opţiuni şi acțiuni pentru realizarea unor ţinte ambiţioase, respectiva strategie a fost elaborată pe baza unei analize de scenarii pentru care nu au fost recomandate ţinte de implementare/monitorizare, având în vedere că Directiva 2012/27/UE nu impunea statelor membre UE să-şi implementeze strategiile naționale adoptate. În consecință, nu a existat o decizie guvernamentală clară privind adoptarea strategiei şi urmarea unuia dintre scenariile de implementare. Strategia nu a fost susţinută de mecanisme de guvernanță, de scheme instituţionale detaliate, de mecanisme de finanţare şi planuri noi de mobilizare de fonduri care să sprijine implementarea sa.

Deşi Guvernul a implementat o serie de acţiuni şi programe pentru a sprijini renovările de clădiri, acestea nu au făcut parte dintr-o viziune clară implementată cu consecvență şi nu au existat mecanismele formale pentru a identifica, a concepe, a implementa, a monitoriza, a evalua şi a raporta progresul în raport cu rezultatele preconizate ale strategiei.

În anul 2018, Directiva 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor a fost modificată prin Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018, pentru a accelera renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente.

În conformitate cu prevederile articolului 2 al Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor, modificată prin Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018, fiecare stat membru trebuie să elaboreze o Strategie de Renovare pe Termen Lung pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică şi decarbonat până în 2050, facilitând transformarea eficace din punct de vedere al costurilor, a clădirilor existente, în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero. Această strategie trebuie să cuprindă o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili și stabiliți la nivel național, care include etape orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050 și specifică modul în care acestea contribuie la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE.

În vederea transpunerii cerințelor prevăzute în Directiva 2018/844/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, statele membre trebuie să respecte orientările stabilite în anexa la Recomandarea (UE) 2019/786 a Comisiei Europene din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor. 

Prin Directiva 2018/2002/UE de modificare a Directivei 2012/27/UE privind  eficiență energetică, UE și-a majorat ținta totală privind economia de energie pentru 2030 la 32,5%, ceea ce înseamnă un nivel mai ridicat de ambiție în comparație cu eforturile necesare pentru atingerea țintei de 20% aferente anului 2020. Noua țintă face parte din așa-numitul „Pachet de energie curată” al Comisiei Europene, care pune accent pe sectorul clădirilor și în special pe clădirile existente.

Prin Legea nr. 101/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor au fost transpuse prevederile Directivei 2018/844/UE, astfel că obligația de elaborare a prezentei strategii este prevăzută la Capitolul III - Strategia de renovare pe termen lung.