Guvernul României



Luni, 04 Octombrie

Nota de Fundamentare - OUG nr.120/04.10.2021

Ordonanţă de urgenţă 120/2021-10-04

Guvernul României

privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea

Monitorul Oficial al României nr 960 din 2021-10-07


NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea

Secţiunea 1. Titlul actului normativ

Ordonanță de urgență a Guvernului privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea

Secţiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ

Promovarea acestui act normativ este determinată de necesitatea instituirii unor reguli clare și suficiente cu privire la facturarea electronică, cu rol determinant în stabilitatea și eficiența legislativă națională, inclusiv prin înlăturarea unor insuficiențe legislative care nu permit aplicarea prevederilor Directivei 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, transpusă în legislația națională prin Legea nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, constituind bariere în calea accesului operatorilor economici la contractele de achiziții publice, contractele de achiziție sectorială/concesiuni de lucrări și servicii și împiedicând exercitarea libertăților fundamentale cu efect direct asupra consolidării fiscale și asigurării unei creșteri economice sustenabile.

 

Nereglementarea legislativă a mecanismului prin care România se asigură că autoritățile și entitățile contractante primesc și prelucrează facturi electronice conforme cu standardul european privind facturarea electronică și lipsa unor specificații naționale de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice (CIUS – Core Invoice Usage Specifications) care să indice regulile de aplicare în România în conformitate cu prevederile standardului european SR EN 16931 îngrădesc dreptul operatorilor economici care dețin sisteme informatice de facturare electronică conforme cu cerințele europene în materie de a beneficia și aplica legislația și strategia europeană în domeniul achizițiilor publice, cu precădere a prevederilor Directivei  2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice.

 

Adoptarea acestui act normativ corespunde politicii publice în domeniul e-guvernării și a obiectivelor asumate prin Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2021 și proiecția acesteia pe anii 2022-2024, elaborat de Ministerul Finanțelor în baza art. 35 alin (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, asigurând instituirea unui mecanism eficient de gestionare a resurselor bugetare alocate autorităților și instituțiilor publice în vederea atingerii obiectivului comun al statelor membre de întărire a capacității administrative și a creșterii gradului de colectare a impozitelor și taxelor prin redefinirea proceselor și folosirea tehnologiei.

 

Acest obiectiv este asumat, de asemenea, prin Planul National de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul Componentei 3.1. "Reforma sistemului financiar-fiscal și a sistemului de pensii", respectiv Reforma ANAF prin digitalizare fiind prevăzut faptul că la nivelul administrației fiscale va fi dezvoltat pe deplin în următorii ani un sistem de management integrat al riscului. Unii dintre primii pași asumați a fi întreprinși se referă la dezvoltarea și diversificarea surselor de informații ce vor sta la baza creării registrului electronic al riscurilor fiscale. Alături de pașii deja întreprinși în acest sens, prin demararea proiectelor referitoare la conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic la sistemul informatic gestionat de către Ministerul Finanțelor, respectiv introducerea sistemului de raportare a fișierului standard de control fiscal SAF-T (Standard Audit File for Tax, standard dezvoltat de OCDE), implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura este un pas fundamental pentru realizarea cu succes a reformei amintite.

 

Urgența adoptării cadrului legal necesar implementării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura derivă din necesitatea combaterii ferme a fenomenului de fraudă fiscală și a decalajului la TVA, printr-o nouă abordare a conformării în materie de TVA, ținând cont de angajamentele asumate prin PNRR, respectiv:

●       creșterea ponderii veniturilor colectate cu 2,5 p.p. până la final de 2025 (față de valoarea de referință a indicatorului din 2019);

●       reducerea decalajului la TVA cu 5 p.p până în 2026 (fata de valoarea de referință a indicatorului din 2019).

 

Romania înregistrează în mod constant în ultimii ani un nivel ridicat al decalajului la TVA. În baza studiilor întreprinse, respectiv a analizelor de decalaj fiscal la TVA, reiese că sumele necolectate la acest nivel reprezentau în anul 2019 circa 4,3 mld. lei, însemnând 14% din decalajul fiscal. Ultimul raport publicat de Comisia Europeană arată un nivel al decalajului fiscal la TVA de 33,8% pentru anul 2018, aspect care indică o problemă structurală, ce va necesita timp și acțiuni susținute pentru a fi soluționată în următorii ani. Tocmai intervalul de timp necesar pentru implementarea reformelor, dar mai ales producerea rezultatelor scontate pentru reducerea decalajelor fiscale necesită acțiuni urgente.

 

Pierderea importantă de venituri este generată de frauda fiscală. Mecanismele tradiționale de conformare în materie de TVA care se bazează pe raportarea periodică a datelor agregate și inspecții fiscale s-au dovedit în mai mică măsură adecvate pentru detectarea și eliminarea activităților frauduloase. A devenit clar că activitatea de colectare a taxelor si impozitelor poate fi îmbunătățită dacă administrația fiscala primește în timp real date referitoare la operațiunile și tranzacțiile din economie, spre deosebire de raportarea tradițională a TVA, unde declarațiile TVA și documentele justificative sunt transmise administrației fiscale la ceva timp după ce au avut loc operațiunile economice. Înregistrarea unei facturi pe o platformă guvernamentală permite administrației fiscale să detecteze tranzacțiile frauduloase în timp util.

 

Astfel, estimăm că implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura va contribui la creșterea eficientă a colectării la bugetul general consolidat al statului a TVA aferentă tranzacțiilor, cât și a impozitelor conexe acestor tranzacții.

 

Promovarea acestui act normativ este determinată și de necesitatea concentrării materiei la care face referire, respectiv reglementarea unică a facturării electronice, cu luarea în considerare a unui nivel de predictibilitate față de mediul de afaceri și comensurarea beneficiilor viitoare.

Combaterea fraudei în domeniul comerțului cu autoturisme rulate de proveniență intracomunitară reprezintă una dintre liniile prioritare de acțiune la nivelul ANAF. Cazuistica a demonstrat că prejudiciile cauzate bugetului general al statului sunt semnificative și, în multe cazuri TVA rămâne nerecuperabilă.