Guvernul României



Luni, 07 Februarie

Sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 31 ianuarie – 4 februarie 2022

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bună ziua, vă prezentăm Sinteza activității Guvernului adaptată pentru persoane cu deficiențe de auz, pentru perioada 31 ianuarie – 4 februarie 2022.
31 ianuarie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții administrației publice locale - Uniunea Națională a Consiliilor Județene și Asociațiile Municipiilor, Orașelor și Comunelor din România – în continuarea consultărilor periodice derulate de Guvern.
Cu această ocazie, au fost analizate stadiile demersurilor de descentralizare și întărire a rolului administrației publice locale, un rol important în reducerea birocrației revenind digitalizării.
Șeful Executivului a punctat măsurile luate de Guvern în contextul crizei energetice, în scopul protejării populației, a sectoarelor economice și a instituțiilor publice precum școli, spitale, instituții de cultură, de efectele creșterii prețurilor la energie.
„România are nevoie de modernizare și dezvoltare echilibrate, astfel încât de investițiile disponibile prin PNRR, dar și prin celelalte fonduri europene și naționale, să beneficieze în mod echitabil și integrat toate comunitățile și toți cetățenii. Consultările noastre permanente au rostul să cunoaștem cât mai bine de ce au nevoie oamenii și să găsim soluții cât mai aproape de așteptările lor și ale comunităților locale”, a afirmat prim-ministrul.
Consultările între Guvern și reprezentanții autorităților locale vor continua în baza mecanismului convenit, respectiv prin întâlniri lunare la nivel de prim-ministru, și periodice, la nivelul ministerelor.
31 ianuarie
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a coordonat, reuniunea Comitetului Interinstituțional privind proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP).
În cadrul întâlnirii a fost prezentată situația proiectului ELI-NP și au fost identificate soluții pentru ca acesta să fie implementat până la sfârșitul anului 2023, conform calendarului asumat.
S-a discutat, de asemenea, modul în care România se poate integra în consorțiul european Extreme Light Infrastructure-European Research Infrastructure Consortium (ELI-ERIC), pentru atingerea  obiectivului asumat de țara noastră.
De altfel, prim-ministrul a efectuat recent o vizită de lucru la Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", prilej cu care a vizitat facilitățile logistice ale institutului, sălile de experimente și laboratoarele din cadrul proiectului ELI-NP și a discutat cu cercetătorii români despre o mai strânsă colaborare între mediul de cercetare, cel academic și domeniul privat.
31 ianuarie
În cadrul declarației de presă de la finalul ședinței Comitetului Național pentru Situații de Urgență, secretarul de stat al MAI Raed Arafat a precizat următoarele:
„Prin măsurile adoptate și aprobate prin hotărârea CNSU numărul 6, care se emite astăzi, se elimină terminologia de state aflate sub o anumită culoare în funcție de riscul epidemiologic, state verzi sau sub incidența de cod galben sau roșu. Și o să fie o regulă generală care precizează următorul lucru: se instituie măsura carantinei cu o durată de cinci zile pentru persoanele care sosesc în România și nu prezintă certificatul digital al Uniunii Europene sau alte documente compatibile cu acesta, care să ateste vaccinarea cu schemă completă, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înainte. Deci aceasta este regula de acum. Deci vaccinat, trecut prin boală sau test PCR în ultimele 72 de ore. Pentru cei care vin terestru, la intrarea în țară, să fie 72 de ore, pentru cei care se îmbarcă - 72 de ore de la îmbarcare. (...)
Totodată, măsura de carantină pentru contacții direcți devine pentru cinci zile, iar exceptați sunt persoanele care au trecut prin boală și care au maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare. Deci, maxim 90 de zile de la terminarea perioadei de izolare, și atunci ei nu se mai carantinează la contactul direct. În rest, persoanele care intră în contact direct, conform definiției de caz, vor fi carantinați cinci zile, chiar dacă persoanele respective sunt vaccinate.”
31 ianuarie
Prima reuniune a Comitetului Interministerial în domeniul energiei a avut loc pe data de 31 ianuarie, sub coordonarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă. Prim-ministrul a menționat că această structură guvernamentală are ca obiectiv identificarea soluțiilor pentru limitarea efectelor creșterii prețurilor la energie  pe termen scurt, mediu și lung, precum și monitorizarea măsurilor implementate până în acest moment de Guvern și a efectelor acestora.
„Este important să avem o abordare integrată, la nivel guvernamental, privind gestionarea crizei energetice, care să asigure atât o bună cunoaștere a problemelor cu care se confruntă consumatorii casnici și economia, cât și a soluțiilor de răspuns. Obiectivul Guvernului este de a atenua cât mai mult din efectele creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale, pentru a proteja cetățenii, a menține locurile de muncă și a susține sectoarele economice”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
În cadrul reuniunii, reprezentanții Ministerului Energiei au prezentat situația facturilor la energie și gaze naturale în raport cu aplicarea schemei de compensare și plafonare stabilită de Guvern.
De asemenea, discuțiile s-au concentrat asupra pachetului de măsuri ce urmează a intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2022, complementar celor deja aprobate și puse în aplicare.
Pentru a veni în sprijinul marilor consumatori de energie, în decembrie anul trecut, au fost alocate 130 milioane de euro pentru susținerea acestora.
Reprezentanții Guvernului au luat act de aspectele semnalate de furnizorii și distribuitorii de energie cu privire la efectele crizei asupra situației financiare a acestora. În cadrul dialogului deschis cu reprezentanții pieței energetice, Guvernul își exprimă disponibilitatea pentru identificarea celor mai potrivite soluții care să asigure protejarea consumatorilor și desfășurarea activității economice în condiții de eficiență și competitivitate.
1 februarie
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă și rectori ai mai multor universități din Consorțiul Universitaria au discutat despre oportunitățile de finanțare oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte surse europene destinate susținerii învățământului tehnic superior și creării de hub-uri digitale.
„Educația are nevoie de susținere și finanțare adecvate, de soluții care să fie cu un pas înaintea nevoilor societății. Accentul asupra corelării educației cu piața forței de muncă, îmbunătățirea calităţii procesului de învățământ și a formării profesionale, promovarea competențelor digitale sunt elemente în măsură să contribuie la creșterea competitivității angajaților și a performanței economice. Am încredere că prin dialogul nostru constant vom reuși să îndreptăm lucrurile în direcția corectă: dumneavoastră aveți buna cunoaștere a domeniului, Guvernul are determinarea, iar împreună putem găsi cele mai potrivite soluții”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
Consultările au avut în vedere extinderea sferei de aplicare a reformei din PNRR - crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior, cu un buget de 338 milioane de euro, astfel încât de aceste fonduri să beneficieze atât universități, cât și licee cu profil tehnic.
O altă temă a discuției s-a referit la extinderea componentei din PNRR -  Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare și la marile universități, astfel încât pentru bugetul de 500 de milioane de euro al acestei componente să poată aplica marile universități cu profil informatică și cibernetică, nu doar cele tehnice.
Consorțiul Universitaria este format din universități care reunesc la nivel național peste o treime din cadrele didactice, 42% dintre studenți și peste 50% din cercetarea românească.
1 februarie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit, astăzi, pe ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga. Întâlnirea a prilejuit un schimb de opinii privind evoluția relațiilor internaționale și a securității în Estul Ucrainei și în Orientul Mijlociu.
Prim-ministrul a subliniat preocuparea pentru evoluțiile din Estul Ucrainei și Marea Neagră, schimbând idei cu ambasadorul David Saranga despre evaluările proprii asupra acestor evoluții. De asemenea, oaspetele a prezentat situația de securitate curentă din regiunea Orientului Mijlociu.
Partea israeliană a propus organizarea, la o dată cât mai apropiată, a ședinței comune de guvern România-Israel. O asemenea perspectivă a fost salutată de către prim-ministrul român, urmând ca data să fie stabilită pe canale diplomatice în perioada următoare.
2 februarie
În cadrul ședinței de Guvern s-a aprobat, printr-o hotărâre, reorganizarea Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar. Modul de reorganizare al agenției ține seama atât de practicile internaționale din state cu sisteme performante de educație, precum Marea Britanie, Olanda, Franța sau Finlanda, cât și de concluziile și obiectivele asumate prin Proiectul „România Educată”.
Pentru prima oară de la înființarea ARACIP, în anul 2005, vor fi reprezentați în Consiliul ARACIP, cu statut de observator, elevii, părinții și sindicatele din sistemul național de învățământ preuniversitar. Consiliul ARACIP, organul colectiv de conducere al agenției, se reorganizează şi va funcționa cu 15 membri care reprezintă actorii relevanți implicați în procesul educațional din România. Toți cei 15 membri cu drept de vot ai consiliului ARACIP trebuie să aibă experiență didactică sau să aibă responsabilități în organizarea activității de învățământ. Președintele Consiliului ARACIP va fi ales, pentru prima oară, în mod democratic dintre reprezentanții actorilor implicați în educație, cu două treimi din voturile membrilor Consiliului, și va putea avea un număr de maximum două mandate.
2 februarie
Guvernul României salută adoptarea de către Colegiul Comisiei Europene a Actului Delegat Complementar (ADC) privind taxonomia Uniunii Europene în domeniul climei. Includerea gazului și energiei nucleare în domeniul de aplicare al acestui Act confirmă rolul gazului ca un combustibil de tranziție către o economie decarbonizată, respectiv cel al energiei nucleare în reducerea emisiilor de gaz cu efect de seră.
„Criza energetică pe care o traversăm și preocupările pentru combaterea schimbărilor climatice ne determină să acționăm decisiv și realist în fața nevoii de a ne proteja economiile și cetățenii. Orice pas înainte pe care îl facem împreună pentru a ne îmbunătăți răspunsul la efectele încălzirii climatice merită susținut și încadrat în planurile noastre de viitor, pentru a lăsa generațiilor viitoare un mediu mai curat și mai sănătos. Decizia luată astăzi de Colegiul Comisiei Europene este încurajatoare pentru a oferi în perspectivă un cadru predictibil și stabil pentru companiile care operează în cele două sectoare energetice: gaze naturale și energie nucleară”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
România a fost între inițiatorii acestui demers și a susținut în mod constant recunoașterea rolului gazului și energiei nucleare în procesul de tranziție către o economie verde, motivată de necesitatea pregătirii unei tranziții ecologice care să nu afecteze populația și să nu pericliteze securitatea energetică.
Amintim faptul că în cursul anului 2021, România, alături de alte State Membre ale Uniunii Europene, a susținut, în cadrul unei scrisori comune de poziție adresată Comisiei Europene, importanța energiei nucleare în mixul energetic actual și viitor al Uniunii și dezvoltarea în continuare a proiectelor strategice de investiții in acest domeniu.
2 februarie
Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a declarat: „15 ani de la aderarea României la UE reprezintă un moment de bilanț și de perspectivă.
Uniunea Europeană a fost o opțiune fără echivoc a cetățenilor români, care și-au dorit democrație, libertate, economie de piață. Orientarea pro-europeană constantă a fost consolidată de beneficiile concrete resimțite de români ca urmare a apartenenței la spațiul de valori și prosperitate al Uniunii, de transformările semnificative în beneficiul cetățenilor noștri.
În calitatea de membru al UE, România nu este numai beneficiar al prosperității economice generate de cadrul european, ci are șansa de a contribui direct la conturarea politicilor europene și la construcția unui viitor al Uniunii.
După 15 ani de la aderarea la UE avem o nouă perspectivă determinantă pentru viitorul României. Avem oportunitatea de a recupera în dezvoltarea de infrastructură, de a face progrese importante în sfera digitalizării, a educației și pentru oferirea unor servicii de sănătate de calitate, de a promova reforme și investiții menite să garanteze o dezvoltare incluzivă, de care să beneficieze pe termen mediu și lung toți românii.”

2 februarie
Premierul Nicolae Ciucă a declarat: „Salut decizia Partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, anunțată de către secretarul Pentagonului, Lloyd Austin, referitor la întărirea Flancului Estic al UE și NATO în fața acțiunilor Rusiei și Belarusului la frontiera cu Ucraina. Așa cum ne-am obișnuit, partenerul strategic a ales și de această dată să ne stea alături umăr la umăr pentru reîntărirea și descurajarea oricărei amenințări într-o postură de apărare consolidată pe flancul estic al NATO în țara noastră.
În urma ordinului președintelui Statelor Unite, Joe Biden, în perioada imediat următoare vor sosi în România 1000 de militari ai Regimentului al 2-lea Cavalerie la US Army, staționați în Germania. Repoziționarea în România a Escadronului Stryker se alătură contingentului de 900 de militari americani aflați deja pe teritoriul României, al căror rol este strict să descurajeze orice agresiune și să întărească capacitățile defensive ale Armatei Române.
Desfășurarea efectivelor americane în România subliniază încă o dată soliditatea Parteneriatului Strategic România-SUA și interesul crescut de prevenire a oricărei escaladări militare în regiunea noastră. Sperăm, în același timp, ca aceste demersuri de descurajare să creeze un spațiu important dialogului diplomatic lansat de către SUA, NATO, OSCE pentru a detensiona și dezescalada situația din estul Ucrainei”.
3 februarie
Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a participat, alături de ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, la o întâlnire cu membrii MEDEF (Mouvement des Entreprises de France), condusă de președintele organizației, Roux de Bezieux Geoffroy.
Cu ocazia întâlnirii a fost discutată componenta economică a Parteneriatului Strategic dintre Republica Franceză și România și importanța acesteia în dezvoltarea relațiilor bilaterale.
Participanții au analizat prioritățile economice ale țării - infrastructura, investițiile în capacități energetice, digitalizarea, educația și redresarea sectoarelor cheie, domeniile de investiții, precum și oportunitățile oferite de PNRR. Alinierea perspectivelor de consolidare a cooperării pentru companiile franceze din România a fost un alt subiect abordat.
Cu privire la măsurile luate pentru atragerea investițiilor străine și punctual la aprecierea acordată investițiilor franceze în proiecte românești, premierul a declarat: „Suntem în permanență preocupați de crearea unui climat investițional şi de afaceri cât mai atrăgător în România. Apreciez prezența semnificativă a investitorilor francezi în țara noastră și le mulțumesc pentru contribuția substanțială la dezvoltarea economiei locale. Guvernul a alocat pentru investiții un buget de 18 miliarde de euro în acest an. Împreună cu cele 80 de miliarde de euro, bani europeni alocați pentru următorii ani, aceste resurse sunt esențiale pentru proiecte de infrastructură, digitalizare, energie verde, educație și susținerea rezilienței economiei României. Desigur, reprezintă și importante oportunități pentru mediul de afaceri din țară și partenerii europeni”.
De asemenea, s-a discutat și despre beneficiile reciproce pe care le-ar putea avea o cooperare economică strânsă în ceea ce privește modernizarea infrastructurii de transport, precum și în ceea ce privește combaterea poluării aerului în aglomerările urbane și posibilele soluții în vederea accelerării digitalizării.
3 februarie
S-a desfășurat conferința de presă privind evoluția pandemiei de COVID-19, susținută de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, președintele CNCAV, dr. Valeriu Gheorghiță și secretarul de stat Andrei Baciu. Cele mai importante noutăți sunt următoarele:
-    Se prelungește starea de alertă cu încă 30 de zile;
-    S-a decis ca gradul de ocupare localurilor de diferite tipuri (restaurante, cafenele dar și teatre, cinematografe etc.) să fie de 50% din capacitatea maximă în localitățile unde incidența cazurilor de infecție cu SARS-CoV-2 este de sub 3 la mie, respectiv de 30% acolo unde incidența este peste 3 la mie;
-    Se permite accesul tuturor persoanelor în magazinele care au ca obiect de activitate principal comercializarea produselor alimentare de bază și care se află în interiorul centrelor sau parculor comerciale (Mall-uri). În aceste locații trebuie să existe culoare speciale de deplasare, intrare și ieșire precum și să se respecte un spațiu de minim 4 metri pătrați pentru fiecare persoană;
-    În ședința de guvern s-au aprobat modificări referitoare la formularul PLF ce trebuie completat de persoanele care intră în România: cetățenii vor putea completa formularul cu 72 de ore înainte de se prezenta la punctul de control sau până la 24 de ore după intrarea în țară; valoarea amenzii minime pentru necompletarea formularului s-a redus la 500 lei; anumite categorii de cetățeni sunt exceptați de la completarea formularului de fiecare dată când intră în România – vor completa o singură dată (de exemplu: piloții de aeronave, persoanele care lucrează dincolo de granițe dar au domiciliu în România etc.);
-    La momentul actual există 204 de centre de evaluare la nivel național pentru preluarea pacienților cu forme mai ușoare de Covid care pot primi astfel medicația necesară fără să se mai prezinte la spital (unde vor ajunge doar cei cu forme severe);
-    La data de 2 februarie, 5.358 de copii din grupa de vârstă 5-11 ani au primit deja prima doză de vaccin;
-    Rata de vaccinare cu cel puțin o doză din populația adultă a depășit 50%;
4 februarie
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini (FIC), organizație care reunește peste 120 dintre cele mai mari companii românești cu capital străin. Participanții au subliniat importanța investițiilor pentru redresarea economiei și nevoia de a stimula investițiile străine, care sunt o componentă cheie a creșterii economice.
„Salut inițiativele Consiliului Investitorilor Străini și apreciez că suntem angajați în atingerea aceluiași scop: dezvoltarea si îmbunătățirea mediului de afaceri din România. Astfel de întâlniri contribuie la menținerea contactului permanent cu realitatea mediului de afaceri și implicit la evaluarea și calibrarea impactului unei modificări în legislație. Crearea unui astfel de cadru formal de consultare între Guvern și comunitatea de afaceri ne ajută în eforturile de a atrage în mod consecvent investițiile companiilor cu capital străin și ne așteptăm să aibă drept rezultat definitivarea unui proces legislativ previzibil și a unor politici publice bazate pe date, analize și studii de impact - elemente de bază pentru consolidarea unei relații de încredere cu investitorii”, a declarat premierul României, Nicolae-Ionel Ciucă.
La rândul lor, reprezentanții investitorilor străini au arătat că încurajarea investițiilor poate crește potențialul de dezvoltare economică a României de 4,5 ori până în anul 2040. În acest sens, a fost exprimată disponibilitatea de parteneriat pentru asigurarea unei direcții sustenabile orientată către beneficii pentru mediul social și guvernanță corporativă.
„Trebuie să identificăm politicile publice și instrumentele necesare pentru a valorifica împreună investițiile pe care le avem în vedere, la nivel guvernamental, dar și la nivelul investitorilor străini care se dezvoltă în țara noastră. Am alocat anul acesta cea mai mare sumă pentru investiții – 88 miliarde lei. Vom investi, în următorii ani, alte 80 miliarde euro din bani europeni. Pentru ca aceste zece miliarde de euro pe an să genereze efecte, Guvernul trebuie să aibă capacitatea și mecanismele să îi concretizeze în proiecte. Vom înființa o structură guvernamentală care se va ocupa de investițiile străine în România, dar și de promovarea exportului românesc. Să investim împreună”, a  mai declarat premierul Nicolae Ciucă.
4 februarie
Prim-ministrul României, Nicolae-Ionel Ciucă, a avut astăzi o convorbire telefonică cu omologul său bulgar, Kiril Petkov. Cei doi premieri au abordat pe larg agenda bilaterală, insistând pe componentele de interconectare peste Dunăre și dragare a șenalului navigabil al fluviului.
Procesele europene curente, respectiv cooperarea pentru aplicarea Green Deal și PNRR, s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuțiilor. Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a abordat problema coridorului vertical dat de interconectorul de gaz Grecia-Bulgaria care dă substanță proiectului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Partea bulgară a subliniat prioritatea pe care o acordă acestui interconector.
Premierul bulgar a lansat invitația organizării la Sofia, în lunile septembrie-octombrie, a unei ședințe comune de guvern între România și Bulgaria.
Vă mulțumim!