Actualitate

Luni, 23 Decembrie 2019

Angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra Proiectelor bugetului de stat și al asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și corectarea prevederilor OUG 114

Galerie foto

Intervenția din Parlament a premierului Ludovic Orban privind Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor. Proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat a ținut cont de legea pensiilor aflată în vigoare. În proiectul de lege pe care l-am prezentat Parlamentului am asigurat sumele necesare pentru creșterea pensiilor, prevăzută în legea pensiilor. Este lucrul cel mai important care este cuprins în legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Dintre amendamentele formulate, am aprobat un amendament referitor la comisionul de transmitere prin intermediul Poștei Române, în general, de la 1%, cât fusese inițial, la 1,1%. Acestea sunt elementele cele mai importante.

 

***

 

Intervenția din Parlament a premierului Ludovic Orban despre Proiectul de Lege privind corectarea prevederilor OUG 114

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Domnilor președinți, doamnelor și domnilor deputați și senatori, când ne-am prezentat în fața Parlamentului, pentru a obține votul de învestitură ne-am angajat să corectăm Ordonanța de urgență 114, care a generat efecte nocive în foarte multe domenii din economia românească și, de asemenea, efecte nocive în societate.

Proiectul de lege stipulează corectarea prevederilor legate de domeniul energetic, din domeniul financiar-bancar, din domeniul comunicațiilor, din domeniul fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri, exact cum cuprindea și Ordonanța de urgență 114, în mai multe domenii de activitate, de la chestiuni legate de sporuri, până la chestiuni care sunt legate de diferite tipuri de reglementări, privitor la cheltuielile care se efectuează în bugetul de stat, la momentul Ordonanței 114, privitor la bugetul pe 2019, în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitor la 2020.

Daţi-mi voie să vă spun pe scurt privitor la domeniul energiei, se știe foarte clar că după ce România trecuse la liberalizarea pieței energiei electrice și gazului, Ordonanța de urgență 114 a revenit la sistemul prețului reglementat pentru consumatorii vulnerabili, consumatorii captivi, consumatorii casnici, impunându-se producătorilor un preț de vânzare, ca și producător, atât pentru energie electrică cât și pentru gazul natural. Revenirea la o piață liberă în domeniul energiei electrice și în domeniul gazului natural nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci se va produce cu o perioadă de tranziție, care să permită revenirea în bune condiții la fixarea prețurilor pe piață și care, de asemenea, să ne permită timpul, ca Guvern, să asigurăm reglementarea privitoare la susținerea consumatorului vulnerabil.

Se știe că este o problemă care grevează de mult timp și pe care nici un Guvern nu a rezolvat-o până astăzi. De exemplu, de prețul reglementat și la energie electrică și la gaz natural nu beneficiază doar categoriile vulnerabile, care au venituri mici, ci beneficiază toți cetățenii români. Ceea ce ne dorim prin reglementarea modului de protecție a consumatorului vulnerabil este să direcționăm resursele către acei cetățeni români care într-adevăr au nevoie de sprijin, din cauza veniturilor mici pe care le înregistrează. În perioada de tranziție, până la revenirea la un sistem liberalizat de fixare a prețului energiei electrice și a gazului natural, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislația care să reglementeze situația consumatorului vulnerabil.

De asemenea, am desființat taxa de 2%, care era pusă pentru companiile din energie și care a generat efecte extrem de negative. Vă dau așa, un singur exemplu, Autoritatea Națională pentru Reglementare Energiei, deși știa că noi ne angajăm răspunderea pentru modificarea Ordonanței de urgență 114, în calculul tarifelor de distribuție și transport a inclus această taxă, consecințele fiind, evident, creșterea costului pentru transport și pentru distribuție și, ca atare, creșterea prețului pentru consumatorul final.

Cu siguranță că după adoptarea acestei lege nu mai au un astfel de temei și pot să recalculeze tarifele de transport și de distribuție fără a include taxa de 2%, care a fost impusă firmelor din energie de la producător, firme de transport, firme de distribuție și firme de furnizare.

În ceea ce privește Pilonul II de pensii, practic abrogăm acele prevederi care obligau administratorii fondurilor de pensii să își majoreze capitalul social raportat la suma pe care o administrează din contribuțiile de pensii, prevedere care, practic, ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activității acestor companii ce administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obțină resursele financiare pentru a face această majorare de capital și consecința ar fi fost retragerea de pe piață, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administrator, adică banii fiecăruia dintre cetățenii care fac parte din populația activă și care contribuie la Pilonul II de pensii ar fi rămas fără companii specializate, care să administreze fondurile de pensii respective, cu consecințe extrem de negative în ceea ce privește plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente și care să înmulțească banii, care sunt în contul personal al fiecărui contribuabil la Pilonul 2 de pensii.

Evident că și în domeniul comunicațiilor și în domeniul financiar-bancar am optat pentru a abroga prevederile care au afectat negativ piețele respective și companiile din domeniu.

De asemenea, am reglementat situația Fondului de dezvoltare și investiții. Readuc aminte, pe scurt, că, prin intermediul Ordonanței de urgență 114, s-a inventat un mecanism în care, fără să existe articol bugetar, fără să existe resurse la buget, decât așa-zise împrumuturi din Trezorerie, care sunt contractate de Comisia de strategie și prognoză, comisie specializată, cum îi spune numele, pentru prognoză și strategie, nu pentru derularea unor programe de investiții sau pentru administrarea parteneriatelor public privat, așa cum era în intermediul Ordonanței de urgență 114, practic reglementăm situația în felul următor: acolo unde nu s-au semnat contracte, evident, ele nu vor mai fi finanțate, la fel, în cazul contractelor semnate în care nu s-au efectua lucrări și nu s-au acordat avansuri, iar acolo unde sunt contracte, unde s-au acordat avansuri și s-au efectuat lucrări pe contractele respective, evident, admitem mecanismul de decontare a sumelor prin rambursarea cheltuielilor efectuate din împrumutul de la Trezorerie pe o perioadă de 20 de ani pentru sumele cheltuite, urmând ca restul finanțării să fie problema autorității locale, eventual, dacă vom avea în perspectivă un alt program național de dezvoltare locală, continuarea investiției să facă parte dintr-un eventual PNDL3.

Vă spun că s-au depus o serie de amendamente. Inițial, propunerea noastră în lege, privitor la sporurile pentru condiții deosebite, condiții vătămătoare, opțiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor în cuantum fix, pentru că expunerea la condițiile vătămătoare ale angajaților, în caz că există aceste condiții vătămătoare sau condiții deosebite, expunea este egală, indiferent de salariul pe care îl încasează angajatul instituției publice care beneficiază de spor. Așa ni s-a părut corect. Aici, în schimb, datorită faptului că această lege se adoptă în cadrul aceleiași proceduri de angajare a răspunderii guvernului, afectează bugetul de stat și legea plafoanelor pe de-o parte, pe de altă parte, acest spor, dat în vechiul sistem cu 15% raportat la salariul brut, a făcut parte din contracte colective de muncă la nivel de ramură și ar însemna, dacă schimbăm modul de acordare al sporului, să afectăm contracte colective semnate la nivel de ramură. Am acceptat amendamentul care a fost formulat și anume acela de a continua acordarea acestui spor de condiţii deosebite, de condiții vătămătoare, de condiții deosebit de grele, indiferent cum se numește el, în forma în care a fost acordat și pe anul 2019 și anume, 15% din salariul brut pe care îl înregistrează fiecare angajat al instituțiilor publice, evident cuantumul sporului va fi la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019.

De asemenea, am acceptat un amendament - știți că în această lege am prorogat, cu un an de zile, aplicarea prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege, în urma analizei bugetului Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și de Siguranța Alimentelor și, mai ales, a faptului că a existat un succes al președintelui ANSVA, care a obținut decontarea a 15 milioane de euro din bugetul Uniunii Europene pentru despăgubirea acordată pentru cei afectați de pesta porcină, a existat un supliment de fonduri, care ne permite ca după 1 iulie să putem acorda aceste sume de bani către medicii veterinari, așa cum prevede legea; ca atare, am scos din lege, am acceptat amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea, până la data de 1 ianuarie 2021.

De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios și anume, prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor din articolul 200, cred, din Codul administrativ privitor la indemnizațiile, pensiile speciale pentru primari, viceprimari, pentru aleșii locali. Gândiți-vă că avem, aici, două temeiuri:

1. Ordonanța de urgență privind Codul Administrativ este supusă controlului constituțional, care a fost declanșat în urma atacării la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului a Ordonanței de urgență în ansamblul ei.

2. În Camera Deputaților se află în dezbatere un proiect de lege care am înțeles că s-a adoptat un raport în comisia sesizată în fond, în care se desființează toate formele de pensii speciale, de diferite forme de plată. Ca atare, atâta timp cât nu avem garanția că actul normativ, Ordonanța de urgență privind Codul Administrativ, care reglementează această problemă, este considerată constituțională și atâta timp cât se află în dezbaterea Camerei Deputaților un proiect de lege care poate să abroge articolul privitor la pensii speciale, decizia noastră este aceea de a accepta amendamentul formulat de colegii de la USR și, practic, de a aplica prevederile de la 1 ianuarie 2021, adică a proroga intrarea în vigoare a proiectului de lege.

În cuprinsul legii, de asemenea, trebuie să vă prezint câteva măsuri care vizează îndreptarea unor chestiuni care nu sunt în regulă. Practic, am introdus în proiectul de lege o interdicție de a cumula salariul obținut într-o instituție publică, cu pensia care este acordată, evident, tot de sistemul public de pensii sau de alte forme de pensii. Sigur că aici am acceptat amendamente, ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism şi cunoaştem şi noi situaţiile care există, deşi aceste situaţii ar trebui să înceteze. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care să le facem; în învăţământul preuniversitar, în special în şcolile din mediul rural sunt situaţii în care nu există cadre didactice, învăţători, profesori care, în cazul în care am interzice ca aceste cadre didactice care sunt pensionari să nu mai predea copiilor, practic am putea lăsa clase din multe localități din mediul rural fără profesori. Ca atare, am acceptat pentru învățământul preuniversitar această excepție.

De asemenea, am acceptat o excepție, iarăși de foarte mult bun simț, privitor la excepția acordată asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități. Sunt situații în care membri ai familiei, care sunt cu pensionare pentru limită de vârstă, chiar se ocupă de membri ai familiei și care, dacă am fi introdus această incompatibilitate, practic, am fi putut lăsa persoane cu dizabilități fără asistenți personali care să aibă grijă de ei.

De asemenea, am acceptat o excepție privitoare la anumite companii și societăți. Vă dau câteva exemple, ca să înțelegeți; la CFR SA, la CFR Călători și la CFR Marfă există foarte mulți mecanici de locomotivă și personal angajat în mișcare, să nu le zicem acari, personalul care se ocupă de dirijarea traficului, care sunt angajați prin cumul pentru că, din cauza modului în care a fost tratată calea ferată în ultimii ani de zile, mulți ani de zile, nu mă refer numai la guvernul care a fost, din cauza salariilor destul de mici care au fost acordate, nu a existat posibilitatea asigurării funcțiilor respective decât de către personal cumulard. Dacă aplicăm, de exemplu, în CFR SA, în CFR Călători și în CFR Marfă această prevedere ca, de asemenea, în industria de apărare, unde există multe persoane care cumulează pensia cu venitul, înseamnă că, practic, de exemplu, pe calea ferată am putea să nu asigurăm mersul trenurilor în conformitate cu programarea, din cauza absenței mecanicilor de locomotivă care sunt vitali; fără mecanic de locomotivă trenul nu merge.

De asemenea, am introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate contractele prin detașare din mediul privat în mediul public. A existat o practică ca în instituțiile publice să fie angajați, prin detașare, oameni care fuseseră angajați în organizații neguvernamentale, în companii private care pur și simplu erau detașați fără niciun concurs, fără o testare a capacităților lor, dacă au sau nu posibilitatea, calitățile, pregătirea profesională, să exercite funcția publică respectivă, pur și simplu au fost detașați din privat, încălcându-se obligația ca funcțiile publice totuşi să fie ocupate prin concurs sau măcar să fie ocupate prin detaşare sau prin transfer de la alte instituții publice, de către oameni care au exercitat funcția publică și despre care există clar o evaluare privitor la capacitatea girării funcțiilor publice. Deci, de la 1 ianuarie, practic, toți cei care sunt astăzi angajați în sistemul public prin detașare din sistemul privat li se încheie contractul, cu o singură excepție notabilă și anume - am și făcut această excepție, am acceptat un amendament - este vorba de personalul Ministerului Afacerilor Externe. Evident că le-am dat un timp, până la 31 august, să își reglementeze problema, să ocupe funcțiile cu oameni angajați în sistemul public dar, la ora actuală, din personalul misiunilor diplomatice aproape 50% sunt angajați prin detașare din sistemul privat. Am fi lăsat misiunile diplomatice fără personal. Evident că nu acceptăm o lungă perioadă de timp să persiste acest mecanism, am dat un timp Ministerului Afacerilor Externe de a ocupa toate funcţiile prin concursuri organizate, astfel încât, în toate misiunile diplomatice, să avem angajați care sunt efectiv angajați, care sunt oameni care pot să gireze în cele mai bune condiții misiunile pe care le desfășoară.

De asemenea, am mai făcut o excepție privitor la cumulul pensiei cu salariul, mi-am adus aminte, la Şcoala Superioară de Aviație Civilă, unde, din 20 şi ceva de angajați, 18 sunt pensionari și la Academia Română cred că această minimă formă de respect față de acest înalt for al națiunii române am permis, dar și acolo pe o perioadă limitată. Vă mulțumesc!

 

***

 

Intervenția din Parlament a premierului Ludovic Orban privind Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020

[Check against delivery]

Ludovic Orban: Domnilor preşedinţi, doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Ieri am sărbătorit 30 de ani de la victoria Revoluției, o victorie care, prin sacrificiul celor care au avut curajul să iasă la luptă împotriva regimului dictatorial, ne permite de 30 de ani să ne îndreptăm spre democrație, spre o autentică societate bazată pe respectul față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și pe o economie de piață, o economie care să permită, în condițiile unei competiții oneste, fiecărui cetățean să acționeze astfel încât să poată să trăiască mai bine, prin propria inițiativă, pe baza pregătirii profesionale, prin propriul merit.

Mâine este ajunul Crăciunului. Suntem între două momente și noi, astăzi, vă propunem să facem un cadou românilor de Crăciun și de Anul Nou și anume bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu am înțeles de ce alte guverne, fără să aibă nicio constrângere de timp, așa cum am avut noi, nu au prezentat bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat în termenul prevăzut de lege și nu au permis adoptarea acestor acte normative fundamentale care constituie temeiul pe baza căruia se fac toate planurile de viață ale fiecărui român, se fac toate planurile de afaceri ale fiecărei firme din țara asta, de asemenea, fiecare autoritate locală poate să își construiască bugetul, nu am înțeles niciodată de ce nu s-a respectat acest termen.

Obiectivul nostru, încă de la preluarea guvernării, a fost acela de a reuși, până la data de 31 decembrie, să adoptăm proiectul de buget și proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat.

Vă mărturisesc că folosim în premieră o modalitate de adoptare a legii bugetului de stat care nu a mai fost folosită până acum și anume, procedura angajării răspunderii guvernului. Este o procedură care este reglementată prin Constituție și care, spre deosebire de ordonanța de urgență, ca instrument de legiferare, are foarte multe aspecte care o fac cu adevărat să fie democratică. Sigur că poate am surprins pe mulți prin utilizarea acestei proceduri de angajare a răspunderii guvernului pe legea bugetului de stat și pe legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Prin angajarea răspunderii orice parlamentar și orice grup parlamentar a avut dreptul să formuleze amendamente și am aprobat foarte multe amendamente, formulate de parlamentari individual și de grupurile parlamentare.

De asemenea, dacă există formațiuni politice care consideră că legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu trebuie să intre în vigoare, au la dispoziție instrumentul democratic al moțiunii de cenzură. Nu în ultimul rând, există posibilitatea exercitării controlului constituțional asupra legii bugetului de stat, asupra legii bugetului asigurărilor sociale de stat și a legii de corectare a Ordonanței 114. De ce am ales această procedură? Pentru că altfel nu am fi putut adopta bugetul. La modul în care este finalul de an, cu zilele libere care sunt acordate, cu Sfânta sărbătoare a Crăciunului, practic mai sunt zile lucrătoare, cred, două zile lucrătoare în care parlamentul funcționează și dacă am fi venit în parlament, e puţin probabil să fi reuşit adoptarea proiectului bugetului de stat până la finele anului și, de asemenea, nu se știe în ce formă ar fi ieşit, pentru că acum trebuie să vă spun că nu este orice fel de buget.

Venim după o perioadă în care au crescut cheltuielile bugetului de stat, în care s-a ajuns la un deficit bugetar care depășește 4,4% din Produsul Intern Brut și România are nevoie să dea un semnal ferm de corectare a dezechilibrelor economice care au fost provocate până acum, echilibrul bugetar, echilibrul balanței comerciale, inflația și toți ceilalți indicatori economici, care au fost dezechilibrați datorită unor politici economice bugetare și fiscale fără cap și fără coadă, care au declanșat cheltuieli, fără niciun fel de acoperire în veniturile bugetare și care, chiar și atunci când au crescut nominal veniturile, de fapt le-au erodat puterea de cumpărare prin intermediul inflației și prin intermediul altor fenomene economice negative.

În proiectul de buget trebuie să vă spun din capul locului că am încercat, așa cum am încercat și prin Ordonanța de urgență de rectificare bugetară, pe care a trebuit s-o adoptăm în nici o lună de zile de la preluarea guvernării, să restabilim adevărul în ceea ce privește bugetul. Vă  readuc aminte că, la rectificarea bugetară, a trebuit să scoatem din veniturile bugetului de stat 18 miliarde, care erau puse din burtă, atât în ceea ce privește veniturile din absorbția fondurilor europene, de aproximativ 8 miliarde, cât şi în ceea ce privește veniturile interne. 18 miliarde în minus - asta a însemnat rectificarea bugetară, în care a trebuit să restabilim adevărul.

În privința cheltuielilor, v-am spus foarte clar, nu accept politica ascunderii unor cheltuieli așa cum a fost ascuns gunoiul sub preș. Statul, guvernul trebuie să respecte legea, trebuie să respecte contractele, trebuie să respecte hotărârile judecătorești. Asta este o regulă fundamentală pentru sănătatea societății românești! Cum să ceri de la cetățeni și de la firme să respecte legea, contractele, dacă guvernul, ministerele și autoritățile publice nu respectă contractul și legea?

Au fost amânate rambursările de TVA, au fost amânate cu peste un an de zile decontările cheltuielilor realizate de firme pentru concedii medicale, pentru concedii maternale şi pentru alte categorii de cheltuieli, au fost întârziate plăți în cadrul contractelor, toate numai pentru a masca deficitul bugetar, în speranța că mai pot fi rostogolite prin trecerea cheltuielilor, de pe un an pe altul, care nu au fost efectuate. Minciuna asta nu poate să continue!

Noi am asigurat, prin Ordonanța de rectificare a bugetului de stat, revenirea la legalitate și efectuarea plăților, atât cânt ne-au permis resursele bugetare, pentru toate drepturile legale, pentru toate contractele aflate în vigoare pe care s-au emis situaţii de lucrări şi facturi, în conformitate cu legea şi, de asemenea, am asigurat și plata unor sume care reprezentau drepturi câștigate de cetățeni români sau cetățeni străini în instanțe, cum este aplicarea Legii 85 și anume, plata pentru cadrele didactice a procentului de 25% în cadrul alocării sumelor pe o perioadă eşalonată pe cinci ani de zile, sume datorate pentru veniturile neîncasate în perioada 2008-2011.

Construim bugetul de stat pe niște date pe care noi le considerăm reale. Nu anticipăm o creștere economică, așa cum a fost anticipată în construcția bugetului pe anul trecut. Aduceți-vă aminte că, în declarațiile publice și de la tribuna parlamentului, am atras atenția asupra faptului că nu va exista o creștere economică de 5,5% și iată că am avut dreptate. Adevărul a ieșit la suprafață. O să închidem anul cu o creștere economică de un pic peste 4%.

În bugetul pe 2020 ne bazăm pe o creștere economică de 4,1%. Este o creștere care este apropiată de estimările Comisiei Europene, de estimările FMI și de alte estimări, pentru că obiectivul nostru este să ne bizuim pe o creștere economică reală, adevărată, pentru că altfel riscăm să anticipăm niște venituri care nu vor veni la bugetul de stat și ne vom trezi în aceeași situație de a nu putea face față unor cheltuieli pentru care nu există resurse financiare.

În ceea ce privește rata inflației, sigur că mi-aş dori să existe o rată a inflației mai mică. Cu toate astea, am trecut o rată a inflației de 3,1%, rata anuală a inflației. Cursul mediu de schimb pe care îl anticipează Comisia de prognoză este de 4,75 lei pentru euro.

Gândiţi-vă că a trebuit să construim acest buget în condițiile în care trebuie să facem față unor creșteri de cheltuieli pe anul 2020, care sunt provocate de legi aflate în vigoare, legea pensiilor, un plus de 16 miliarde pentru asigurarea resurselor financiare, pentru a susține aplicarea legii pensiilor și anume creșterea pensiilor de la 1 septembrie.

Aplicăm legea salarizării. Sigur că a fost un mod original de a legifera în domeniul salarizării în sectorul public. Eu nu prea am mai văzut prin legislațiile din alte țări așa ceva, să prevăd o creștere a salariilor în sectorul public până în 2022. Prevederea din legea salarizării, conform căreia diferența dintre salariul pe 2022 și salariul pe 2018 stă la baza creșterii anuală a salariului, asigurându-se creșterea cu o pătrime a salariului în sectorul public din această diferență între salariul din 2022 şi salariul din 2018, este asigurată din resursele financiare. Sigur că ne propunem o reducere a cheltuielilor de personal în cadrul PIB, în cadrul bugetului, pentru că realitatea este că, la structura bugetului, dacă nu creștem alocările pentru investiții, pentru proiecte importante de infrastructură, atât infrastructură de transport, infrastructura școlară, infrastructură medicală, infrastructuri critice, care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a României, nu vom reuși să construim o creștere economică solidă, nu vom putea sta pe picioare stabile, ci în continuare mergem așa, pe nisip, încercând să dregem busuiocul fără să punem niște baze reale.

În condițiile constrângerilor bugetare, gândiți-vă că am crescut suma alocată pentru investiții de la 44,7 la peste 50 de miliarde, investițiile reprezentând 4,6%, cred, din PIB. Este un efort extrem de mare, care efort trebuie să continue şi în anii care vor veni.

Am făcut o estimare a marilor lucrări de infrastructură. Numai în domeniul transporturilor, pentru a realiza marile proiecte pe infrastructură rutieră, pe infrastructură feroviară, pe infrastructură fluvială, sunt necesari, în următorii 10 ani de zile, aproape 40 de miliarde de euro, pentru a putea finaliza aceste mari proiecte de infrastructură, numai în domeniul transporturilor. Şi gândiţi-vă că asta se va întâmpla în condițiile în care, pe exercițiul 2021 – 2027, alocările pentru infrastructura de transport, de care am beneficiat în anii anteriori, în 2007 - 2013 și 2014 - 2020, se vor reduce semnificativ, adică vom avea o alocare de aproximativ 4,6 miliarde de euro, din care, atenție, o mare parte a banilor se vor duce pe fazări, adică pe continuarea decontării lucrărilor care sunt pornite în exercițiul financiar multianual prealabil. Adică, posibilitatea de a finanța obiective noi de investiții de infrastructură pe exercițiul financiar 2021-2027 se reduce dramatic și asta trebuie să ne determine să pregătim împreună un plan, astfel încât în următorii 10 ani, să putem suplini această reducere a finanțării, fie prin alocări de la bugetul de stat, fie prin atragerea de bani privați în finanțarea acestor proiecte vitale pentru dezvoltarea economică a României; pentru că fără infrastructură de transport nu vom mai avem nici dezvoltare economică, nu putem să dezvoltăm nici turismul, nu putem să ne fructificăm marile atuuri pe care le avem ca țară și nu vom putea, cu adevărat, să construim creșterea economică pe piloni stabili, care să permită și creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare în baza creșterii economice.

Vreau să spun câteva lucruri, pentru că am văzut foarte multe informații care nu au legătură cu legea bugetului. Am văzut campanii că scad cheltuielile pentru sănătate. Este fals! O minciună gogonată! Cei care duc astfel de campanii trebuie doar să se uite la buget. Alocările pentru sănătate se fac atât la bugetul Ministerului Sănătății, cât şi la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Nu putem merge pe  fake news-urile la nesfârșit!

Față de bugetul aprobat de parlament anul trecut, în martie, creștem semnificativ alocărilor pentru sănătate, le creștem chiar și față de execuția bugetară, în care noi am crescut, prin Ordonanța de urgență de rectificare a bugetului, foarte mult sumele alocate sănătății, tocmai pentru că nu existau resursele financiare pentru finanțarea programelor de sănătate, pentru asigurarea resurselor financiare pentru decontarea sumelor din cadrul contractelor de finanțare ale Casei și pentru plata restantă a concediilor medicale și a concediilor maternale.

De asemenea, sumele cresc și pentru educație în raport cu bugetul pe anul trecut. Cresc, în bugetul Ministerului Educației. Pe lângă asta, în schimb, orice om care cunoaște structura bugetară, știe să se uite că banii pentru educație se găsesc și în alte locuri decât în bugetul Ministerului Educației, pentru că și autoritățile locale finanțează instituțiile de învățământ și acolo trebuie să ne uităm care sunt alocările și, de asemenea, există finanțări din fonduri europene, care sunt extrem de generoase pentru domeniul educației. Vă dau numai un singur exemplu. Pe supracontractarea pe care o prevedem noi, dorim creșterea semnificativă, până la sute de milioane de euro, a finanțării proiectelor de investiții în unități de învățământ, sigur, cu un accent pus pe învățământul tehnic, tehnologic și pe școlile profesionale, pe care putem să redirecționăm sume importante din fondurile europene. Ca atare, alocările pentru educație cresc clar, fără nicio putință de tăgadă și oricine spune că dăm mai puțini bani la educație, de fapt, spune o mare minciună!

Voi continua prin a spune că ne onorăm angajamentul de a aloca 2% din PIB către apărare. Este un angajament pe care ni l-am asumat la nivelul NATO, pe care trebuie să îl onorăm, pentru că noi trebuie să arătăm că suntem nu numai beneficiari, ci și furnizori de securitate, alături de partenerii noștri.

De asemenea, multă lume ar putea să spună că nu ne comportăm ca un guvern liberal, pentru că alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale. Da, alocăm mai mulți bani către cheltuielile sociale, pentru că, evident, transferurile care se fac de la bugetul de stat către diferitele sisteme cresc, crește transferul pe care îl facem de la bugetul de stat pentru finanțarea deficitului bugetului de pensii, ca urmare a creșterii de pensii care este prevăzută de la 1 septembrie 2020.

În ceea ce privește autoritățile locale, am gândit o modificare a modului de împărțire a impozitului pe venit în care gândirea noastră a fost să lăsăm un procent mai mare direct la dispoziția bugetelor localităților, am crescut de la 60 la 63% sumele către localități direct în bugetul local, ca o formă de creștere a autonomiei.

Mai mult decât atât, am preluat 50% dintre cheltuielile sociale care fuseseră efectuate în bugetul pe anul 2019, de la bugetele locale la bugetul de stat. Gândiți-vă că și aici am făcut un efort bugetar pentru a degreva, cât de cât, bugetele locale de cheltuielile care le-au fost impuse, în anul 2019, și de amputările de bugete care le-au fost provocate în anul 2018, ca urmare a Ordonanței 79, privind așa-zisa revoluție fiscală.

Practic, sigur că în orice formulă de împărțire a resurselor financiare unii sunt mulțumiți, alții sunt nemulțumiți. Pe de altă parte, din punctul nostru de vedere, a aloca un procent mai mare direct la bugetele locale reprezintă o formă de a crește autonomia locală, permițându-le să aibă direct venituri din impozitul pe venit la bugetele locale. În ceea ce privește amendamentele, am aprobat multe amendamente, care au fost depuse de colegi parlamentari, care au fost depuse de grupuri parlamentare și care vizează îmbunătățirea bugetului în diferite domenii de activitate. De exemplu, am preluat un amendament privitor la creșterea sumei transferate de la bugetul de stat pentru întreținerea drumurilor naționale. Într-adevăr, alocasem o sumă mică pentru întreținerea drumurilor naționale și am preluat amendamentul formulat, care urcă la 361 de milioane suma care este transferată din bugetul de stat către companie, pentru asigurarea cheltuielilor de întreținere a drumurilor naționale.

Am preluat foarte multe amendamente depuse de ALDE, de PMP, de USR privind obiective de investiții importante. De exemplu, autostrada Comarnic-Brașov, autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, finanțarea acestor tronsoane de autostradă, care au fost amendamente și PMP și ALDE.

În ceea ce privește proiectele de infrastructură din Moldova, am primit o serie de amendamente, din partea, în special, ALDE, prin care am încercat să demarăm proiecte, să le finanțăm sau să asigurăm resursele pentru finalizarea proiectelor. Vă dau un singur exemplu, se construiește podul peste Dunăre, de la Brăila -Tulcea. Păi, podul ăla degeaba îl construiești dacă nu asiguri conexiunea cu Coridorul IV pan-european, printr-un drum expres până la Constanța și conexiunea cu Coridorul IX pan-european, fie prin Focșani, printr-un drum expres, fie prin Buzău. Întotdeauna, când gândești proiecte de infrastructură, trebuie să le gândești pe o lungă perioadă de timp și în cadrul - de altfel, noi și avem un Master Plan pe care l-am prezentat Comisiei Europene și care ne servește ca bază pentru prioritizarea investițiilor în domeniul infrastructurii. Păcat că cei care au prezentat Master Planul au uitat de el din momentul în care a fost aprobat de Comisia Europeană și proiectele care erau trecute în Master Plan au fost lăsate pe hârtie și nu au fost împinse înainte.

Avem amendamente pentru obiective importante din domeniul mediului, care au fost prezentate de partenerii de la USR, pentru, practic, operaționalizarea SUMAL-ului, adică sistemul de monitorizare a traseelor masei lemnoase. Avem, de asemenea, alocări pentru sistemele mobile de măsurare a calității aerului şi pentru alte obiective importante din domeniul mediului.

Sigur că mi-ar fi foarte greu să trec în revistă toate amendamentele care au fost formulate. Există, fără discuție, posibilitatea ca anumite amendamente care ar fi putut provoca efecte benefice să nu le fi putut accepta, indiferent de unde au provenit ele.

Pe de altă parte, vă mai spun încă odată, credeți-mă, este vital pentru România să dea un semnal ferm că pornește lupta cu dezechilibrele economice, că readuce bugetul de stat și, în general, indicatorii macroeconomici spre echilibru. Atât pentru Comisia Europeană, cât și pentru finanțatorii internaționali, cât și pentru companiile care vor să investească în România, cât și pentru companiile care sunt prezente și vor să își dezvolte planuri de dezvoltare, este esențial acest semnal pe care trebuie să îl dăm. Să ne îndreptăm, într-o perioadă de doi, maxim trei ani de zile, la revenirea în parametrii stabiliți de tratatul Uniunii Europene, un deficit sub 3% și, mai ales, să avem grijă la deficitul structural.

Realitatea este că nu poți, la nesfârșit, să generezi cheltuieli fără să ai venituri, nu se poate. Oricine vine și spune că vrea să dea ceva, trebuie să spună de unde există resursele financiare pentru a da acel lucru, pentru că altfel nu face altceva; niciun guvern nu vine cu bani de acasă. Banii sunt strânşi din taxe și impozite, iar atunci când banii din taxe și impozite nu ajung, trebuie să ne împrumutăm. Orice împrumut costă. Dacă ne permitem să cheltuim mai mult, un an, doi, există riscul ca 10 ani de zile noi și copiii noștri să trebuiască ca o parte din resursele pe care le adunăm la bugetul de stat, să fie date pentru a plăti datorii, care au fost făcute pentru nimic, și atunci când există un deficit bugetar, deficitul bugetar, resursele financiare, trebuie folosite pentru investiție, e ca într-o casă. Când folosești bani și te împrumuți, îți iei o casă, îți cumperi un frigider, îți cumperi o mașină, ceva care poate să te ajute, un obiect de folosință îndelungată sau investește în ceva care îți poate produce venituri ulterioare.

Dacă nu schimbăm filozofia bugetară, dacă nu prioritizăm structura bugetului, alocarea resurselor prioritar către proiecte de investiții, către educație și, mai ales, către creșterea calității în educație, că nu întotdeauna creșterile de salarii duc la creșterea calității serviciului de educați; creșterea calității în serviciul de sănătate. Dacă nu prioritizăm și nu alocăm resursele pe care le avem la dispoziție din taxele și impozitele plătite de concetățenii noștri, riscăm să ajungem la un moment dat, nu suntem departe de momentul ăla, în care nu o să ne ajungă bugetul să plătim salarii, pensii, subvenții la fondul de pensii și cheltuieli materiale şi servicii.

Închei prin a vă cer să aveți încredere în acest buget. El a fost construit cu extrem de mare atenție, încercând să asigurăm toate cheltuielile necesare, să asigurăm resursele financiare pentru a pune în aplicare legile, pentru a asigura resursele financiare, în condiții rezonabile pentru marile proiecte de investiții și pentru a crește, gradual, calitatea serviciilor publice care sunt furnizate de instituțiile publice din România, mai ales în domeniul educației, sănătății, dar și în domeniul ordinii publice, siguranței cetățeanului și în domeniul asigurării unei bune funcționări a justiției. Vă mulțumesc.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe