Actualitate

Joi, 01 Septembrie 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 1 septembrie

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara! Guvernul a adoptat recent noile măsuri care consolidează cadrul de protecție oferit populației și economiei, în contextul creșterii prețurilor la energie și gaze naturale. În acest sens, în această seară, alături de noi, în sala de briefing, se vor afla și ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, și ministrul de finanțe, Adrian Câciu. O să-i şi invit, în această ordine, să prezinte deciziile pe care guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă le-a luat în această seară. Vă rog, domnule ministru Popescu.
Virgil Popescu: Bună ziua! Da, în această seară am aprobat modificările la Ordonanța 27. Aș vrea să vi le prezint dumneavoastră. Practic, se extinde perioada de aplicabilitate a Ordonanței 27, de la 1 septembrie anul acesta, deci, de astăzi, până în data de 31 august a anului viitor. Aceasta este prima schimbare -schema de plafonare și de protecție a populației și a mediului economic se extinde de la 1 aprilie 2022 la 31 august 2023. Plafoanele de consum pentru populație rămân aceleași; între zero și 100 de kilowaţi/oră consum, prețul este de 68 de bani pe kilowatt, practic, acest tarif pentru populația care consumă foarte puțin kilowaţi. Între zero și 300 de kilowați, aici este o ușoară schimbare. Între zero și 300 de kilowați, în interiorul aceluiași plafon, încercăm să stimulăm populaţia să facă o economie. Prețul de 80 de bani se aplică pentru primii 255 de kilowați din acest plafon, diferența între 255 și 300 - la prețul din contract.
Pentru mediul economic, pentru instituțiile publice, rămâne un leu pe kilowatt;  spitalele, fie că sunt publice, fie că sunt private, educația, fie că este publică, fie că este privată, furnizorii de servicii sociale, fie că sunt publici, fie că sunt private - un leu pe kilowatt pentru întreaga cantitate de energie electrică consumată. Ceilalți, IMM-urile, industriile alimentare, celelalte instituții publice - 85% din cantitatea consumată, tocmai pentru a încerca să îi stimulăm și să economisească mai multă energie electrică.  
La gaze naturale, 31 de bani - rămâne același preț pentru populație pentru kilowatt-ul de gaz natural consumat. Ceea ce poate nu a fost exemplificat până acum, nu a fost spus, în iarna trecută, populația avea un plafon de consum, dacă vă aduceți aminte; în iarna aceasta, nu mai există acest plafon de consum, n-am văzut până acum,  poate că nici noi nu am exemplificat. Nu vorbim de plafon de consum pentru gaze,  deci nu vorbim de o problemă în faptul că nu ne încadrăm într-un anumit plafon de consum. De altfel, la gaze naturale, pentru populație, prețul este reglementat, producătorii au obligația să vândă gazul natural furnizorilor de clienți casnici cu 150 de lei pe megawatt și, de asemenea, este plafonat și este reglementat și pentru producția de energie termică, la același preț, pentru CET-uri. Pentru consumul non-casnic, vorbim de același preț de 37 de bani pe kilowatt, pentru cei care -  sunt aceleași condiții ca în ordonanța 27 -  consumă până în 50.000 de megawați anual. Se introduce în plus o modalitate de a încuraja furnizorii să își caute energie mai ieftină și să nu aștepte ca statul să deconteze indiferent ce sumă. Uitându-ne împreună cu OPCOM și cu ANRE, cu Ministerul de Finanțe, absolut toți din piață, și să vedem exact prețurile medii ale tranzacțiilor, s-a stabilit un plafon maxim de decontare de către bugetul de stat al megawatt-ului de energie electrică, la 1.300 de lei. Practic, tot ce este peste 1.300 de lei, dacă furnizorul nu este suficient de competitiv să-și caute energie și crede că i se poate deconta absolut orice cantitate, nu va mai beneficia de bani de la bugetul de stat. 
De asemenea, se descurajează tranzacțiile succesive. Uitându-ne în piață, și am mai spus acest lucru, faimoasa trecere a energiei electrice de la un furnizor la altul, de la un trader la altul și ajunge la furnizor pentru a crește prețul artificial, prețul energiei electrice sau al gazului natural va fi, de data aceasta, foarte dur sancționată, pentru că nu este normal să avem acest tip de comportament în piață.  Va fi sancționată cu 5% din cifra de afaceri, amendă pe care ANRE acum o are la dispoziție pentru a putea să o aplice. Aș putea să vă vorbesc despre fondul de tranziție energetică, dar fiind o contribuție, o să-l las pe colegul meu, domnul Adrian Câciu, să ne vorbească. 
Aş mai vrea să mai spun două lucruri despre piață. Statul, Ministerul Energiei, prin membrii din Adunarea Generală a Acționarilor, acolo unde statul este acționar, va impune, în așa fel încât, la data de 1 noiembrie, strategiile de marketing, strategiile de vânzare ale companiilor să fie aprobate și, în aceleaşi strategii, ne vom asigura să existe vânzare de la producător către industrie, către clientul final, pe un termen lung, de cinci ani de zile, să existe predictibilitate a prețului, să nu mai existe speculații pe piață; ne vom asigura ca furnizorii și distribuitorii să poată să își asigure clienții finali și consumul tehnologic al distribuitorilor, prin contracte bilaterale. De aceea, am impus aceast ritm rapid, până la 1 noiembrie, să existe strategii de vânzare și ne vom asigura că, în ele, prin aprobarile pe care le vom da în adunările generale, se va regăsi acest mod de tranzacționare, tocmai pentru a evita volatilitatea pieței și a exista un comportament normal, un comportament pe termen predictibil, pe termen lung, al actorilor din piață. Pe scurt, cam acestea sunt modificările. O să îl las pe colegul meu, pe Adrian Câciu.
Dan Cărbunaru: Mulţumesc frumos! Domnule ministru de finanțe, vă rog,  urmând ca, apoi, și dumneavoastră, și domnul ministru Popescu, să răspundeți la întrebările jurnaliștilor. Vă rog!
Adrian Câciu: Bună seara! Tot în această ordonanță, pe două paliere, observând ceea ce s-a întâmplat, pe de o parte, pe piața de energie, dar și modul în care, să spun, deconturile către furnizori au ajuns să fie efectiv plătite, s-a stabilit introducerea unei contribuții la fondul de tranziție energetică, o contribuție care va fi achitată de producătorii de energie electrică, de agregatorii de energie electrică și gaze, furnizorii care au și activitatea de trading pentru activitatea respectivă, de trading, dar şi pentru traderi, o contribuție care se va face venit la bugetul acestui fond de tranziție energetică și care, fondul respectiv, va asigura plata cu celeritate a deconturilor facturilor de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Practic, prin această contribuție și acest fond, lucrurile intră într-o normalitate, din punctul nostru de vedere, din două perspective: se asigură capitalul de recuperat pentru furnizori mult mai rapid decât dacă erau, oarecum, sincope între diversele rectificări bugetare în cazul în care apare astfel de situații, iar, pe de altă parte, se descurajează ceea ce am văzut în piață, mai ales în zona de trading, crearea unor prețuri care să fie în cascadă, în creștere, mult departe de ceea ce înseamnă, pe de-o parte, costul de producție sau, pe de pe de altă, parte costul de achiziție, la care chiar și traderii au achiziționat energia de pe piață. Împreună cu acel plafon maxim de decontare, lucrurile vor intra într-o normalitate și din perspectiva prețurilor din zona pieței energiei din România și lucrurile acestea se vor vedea, cu siguranță, în săptămânile următoare. O să vă stăm la dispoziție cu răspunsul la întrebări. Vă mulţumesc!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnul ministru. Îl rog şi pe domnul ministru al energiei să ni se alăture şi pe dumneavoastră, colegii din presă, vă voi ruga doar să menţionaţi cui vă adresaţi respectivele întrebări. Mulţumesc!
Reporter: Bună seara! Aş vrea să vă întreb când se va publica această ordonanţă și care e stadiul avizelor? Ce avize aveți și ce avize lipsesc până în acest moment? Puteţi răspunde oricare dintre dumneavoastră.
Dan Cărbunaru: Da, da, sigur. Răspund eu. La acest moment, sunt toate avizele necesare luate, tocmai de aceea a şi fost necesar acest interval de timp, pentru a ne asigura că procedurile sunt parcurse.
Reporter: Și de la Consilul Economic și Social?
Dan Cărbunaru: Consiliul Economic și Social, nefiind o politică nouă, nu are un aviz de dat în acest context.
Virgil Popescu: Ordonanța 27 a fost avizată. Ordonanţa 27, când a fost aprobată, a fost deja avizată de Consiliul Economic şi Social. Politicile noi, discuțiile cu Ministerul Justiției, politicile care nu sunt noi, aceleași politici, nu necesită avizarea Comsiliului Economic şi Social. Doar politicile nou introduse necesită acest lucru.
Reporter: De la Consiliul legislativ?
Virgil Popescu: Există, evident.
Dan Cărbunaru: Toate avizele sunt luate. În cazul CES, am explicat contextul.
Reporter: Sunt modificări, sunt lucruri noi în ordonanță.
Virgil Popescu: Politici? Nu e nicio politică nouă.
Reporter: Pentru ministrul finanțelor: care este impactul bugetar total al acestor plafonări?
Adrian Câciu: Un miliard de lei pe lună. Un miliard de lei pe lună, care va fi practic, neutralizat din ceea ce înseamnă contribuţia pe care am impus-o.
Reporter: Şi pentru ministrul energiei: cum aţi luat decizia scăderii de la 300 de kilowaţi la 255? Care au fost criteriile și cine, practic, nu va mai….?
Virgil Popescu: Nu este scădere de la 300 la 255. Este o aplicare a ceea ce s-a hotărât, la Bruxelles, voluntară, în momentul de față. Este o încercare de aplicare, în momentul de față. Trebuie să știți că în plafonul 0-255 intră 7.200.000 de români. În plafonul 0-300 intră 7.600.000 de români, deci vorbim de 98% din cei care se încadrau. În continuare, există oferte în piață pentru cei care consumă mai mult decât atât, la același preț, și pot opta pentru acest lucru. A fost o decizie luată nu de către minister, a fost o decizie luată în coaliţie.
Dan Cărbunaru: Şi aş menționa aici, în completare, sunt cei 15% care corespund procentului de economisire recomandat la nivel european.
Virgil Popescu: Dacă vă uitaţi, 85%, deci 15% jos, din 300 de kilowați face exact 255.
Reporter: Multumesc!
Reporter: Bună seara, am întrebări pentru amândoi. Numai răbdare să aveți cu mine. Și aș începe, de fapt, cine ar vrea să-mi explice? Vreau să vă întreb referitor la prețul de referință și taxa de solidaritate, cum a fost numită generic, cred că domnul Popescu poate să-mi explice. Exact, la procedură, de la cum este la producător, ce înseamnă limitarea la 2% a profitului mai încolo, pe lanț. Domnul Câciu, atunci, oricine vrea să îmi explice exact procedura prin care se plătește taxa de solidaritate, cât reprezintă exact? 
Adrian Câciu: O secundă! Aș avea o singură rugăminte. 
Dan Cărbunaru: Nu este taxă de solidaritate. 
Adrian Câciu: Nu discutăm, nici de taxe, nici de impozite.
Reporter: Atunci, numită politic taxa de solidaritate.
Adrian Câciu: Este o contribuție, atenție, este o contribuție a celor care acționează pe această piață, pentru a sprijini, pe de o parte, pentru a asigura sustenabilitate schemei de compensare și, pe de altă parte, pentru a asigura sursă financiară pentru investiții în sectorul energetic. Deci, nu este o taxă, nu este o problemă de fiscalitate. Este o contribuție cu care cei care au ridicat piața într-un mod care nu mai are legătură cu prețul de care vorbeați dumneavoastră, fie el de referință la producător sau fie el de cost de achiziție, la trader, inițial, vor participa solidar cu toată lumea la această situație. Este o situație care se întâmplă nu numai în România, se întâmplă și în Europa. 
Reporter: 100% la producător peste 450 și 2% limitat profitul? Eu asta încerc să înțeleg și...?
Adrian Câciu: Este o limitare a adaosului comercial pe lanț. Evident, se ține cont de necesitatea ca, în zone, în anumite zone, să poți să susții și costurile de investiții. Producătorii români și producătorii, de fapt, de energie, inclusiv cei din zona de energie regenerabilă, dar și în alte în alte zone, au nevoie de investiții. Și atunci au nevoie, până la urmă, să poată avea un adaos comercial recunoscut. Ceilalți jucători și, de altfel, istoricul trade-ului din România ne arată că adaosul comercial pentru trading a fost între 1% și 3%, în ultimii 10 ani. A ajuns la 200, 300, 500% . 
Reporter: V-aș întreba, apropo de amenda pe care poate să o dea ANRE, iar cred că mă îndrept spre domnul Popescu, ce înseamnă tranzacțiile succesive, adică de câte ori să se tranzacționeze astfel încât să se sesizeze ANRE-ul că prețul crește superficial pe piață și să intervină?
Virgil Popescu: Acum dacă vinde cum s-a întâmplat, X lui și Y, și Y lui Z, și Z lui W și, la final, ajunge la un furnizor care cere la decont, este evident că sunt tranzacții succesive.  Deci, este o logică clară, o evidență, /.../ pentru a crește nejustificat prețul de achiziție, care ulterior va veni la decontul la bugetul de stat. Acum avem și un /.../ la prețul de decontare de 1.300, lucrurile vor fi mult mai ușor controlabile. 
Întorcându-mă un pic în partea cealaltă a întrebării dumneavoastră, nu la partea de impozitare, la partea de fixare a acelor praguri, de exemplu, de producător și aici aș vrea să mă întorc un pic. Am avut discuții cu toți producătorii și, exact cum a spus colegul meu, domnul ministru Câciu, am avut grijă ca, acolo unde avem investiții și unde se fac investiții, să nu existe probleme cu derularea acelor investiții și mă refer și la Romgaz, mă refer și la Nuclearelectrica și la Hidroelectrica, deci acele prețuri de decontare sau de referință sunt prețuri care asigură continuarea investițiilor, pentru a nu se înțelege că statul vine și taxează și blochează investițiile. Nu, este exclus acest lucru și mai mult, nu este o invenție a noastră, a guvernului sau ceva de genul acesta. Ne-am inspirat, și nu este o rușine să spunem acest lucru, dintr-un model al colegilor noștri din Grecia. Am primit, de la colegii din Grecia, notificarea pe care dânșii au făcut-o la Comisia Europeană, deci, practic acest model este un model deja agreat de Comisia Europeană. Sunt convins că la Praga, pe 9 septembrie la Consiliul extraordinar, vom discuta model și este posibil să asistați, chiar acesta să fie implementat, alături și de modelul nostru, ajustat în alte și în alte state din Uniunea Europeană, iar prețul de 450 să știți, corespunde în euro și cu anumite prețuri de referință din Grecia, de exemplu. 
Reporter: Furnizorii spuneau astăzi că, faptul că se aplică de la 1 septembrie sau de când se publică în Monitorul Oficial, îi pune cam în... adică e o chestiune problematică pentru ei, pentru că nu reușesc să se adapteze la aceste noi formule, la aceste noi praguri pe care trebuie să le respecte. Au vreun timp de adaptare, adică cum vedeți transferul acesta de la anumite prevederi ale ordonanței la celelalte?
Virgil Popescu: Eu vă spun că va fi timp de adaptare, pentru că prin această modalitate în care a fost gândită ordonanța, în primul rând că vor fi eliberate pe piață cantități de energie care erau contractate în alt scop decât cel de a ajunge la consumatorul final. Vor fi descurajate activitățile acelea speculative, iar piața la termen chiar că ar trebui să funcționeze mult mai bine. O să vedem în două săptămâni și o să vedeți câte tranzacții furnizorii vor face în piață la termen și vor avea energie pentru diferența pe care nu și-au acoperit-o din ceea ce au reușit să achiziționeze pentru consumatorii finali pe care-i au. Şi, până la urmă, noi nu discutăm, atenție, furnizorii nu intră sub spectrul acestei contribuții. Trebuie foarte clar specificat. Doar cei care fac revânzare, în contextul în care se întâmplă o situație de genul, diferența între cost de achiziție și cost de valorificare.
Reporter: V-aș întreba dacă ne permitem până la finalul anului din acești bani, să zicem impactul pozitiv, să plătim deconturile, adică până la urmă... cum stau calculele?
Adrian Câciu: Da, sigur. Vă asigur că se vor plăti toate. De aceea am și specificat că am încercat să facem și prin această modificare încă o sursă de finanțare mai rapidă pentru compensarea cât mai rapidă către furnizori, ca să nu mai existe acele întârzieri. De altfel și termenele de decontare, dacă observați, s-au micșorat. 
Aș vrea să vă spun, apropo, și să risipim... da, oricum o să ne mai întâlnim și la sfârșitul anului să vedeți cam cât s-a achitat pe această schemă. Pe 118, impactul estimat a fost de 6,5 miliarde de lei, s-au achitat 3 miliarde, 98% din facturi. Deci este o diferență între ceea ce se vehiculează în piață, nu știu din ce surse, pentru că măcar cei care au facturi ar trebui să știe efectiv cât i-a costat, niște cifre care n-au legătură cu realitatea și vă dau, pur și simplu, asta puteți să comparați și cu ceea ce a comunicat ANRE-ul în ultimele zile cu privire la deconturile făcute. Deci, când vorbesc de 3,17 miliarde în total, includ și facturi pe OUG 27, dar și 98% din facturile din vechea schemă. Și vorbesc de deconturi făcute la ambele ministere, Ministerul Energiei și Ministerul Muncii. Deci, va fi în regulă. Ceea ce am asigurat și mai asigurăm încă o dată este că nu vor rămâne facturi restante la finalul acestui an către furnizori. 
Reporter: Aș merge foarte puțin cu dumneavoastră, domnule Câciu, spre un alt subiect și v-aș întreba, pentru că ați fost pomenit și în ședința liberalilor ieri.
Adrian Câciu: Nu cred că eu...
Reporter: Şi dumneavoastră că trebuie să veniți, să explicați de unde se vor majora pensiile de anul viitor. Vreau să vă întreb așa, perspectivă, că îmi dau seama că nu ați început calculele exacte, ca perspectivă există spațiu pentru a majora cu 10% și, apoi, mai am o întrebare legată de salarii, dar vă las să răspundeți. 
Adrian Câciu: Nu am să mă pronunț asupra procentului, ceea ce pot să vă spun - că există spațiu și mai există și necesitate. Iar decizia finală va fi luată în coaliție, pentru că trebuie așezate în echilibru nevoia, ca să spun așa, de compensare a pierderii de putere de cumpărare la mai multe categorii de cetățeni, nu numai la pensionari și, pe de altă parte, posibilitățile financiare, prognozele pe care le avem pentru anul viitor și ele evoluează, avem prognoza de vară, acum vedem cum va arăta prognoza de toamnă. Pe de altă parte, celelalte priorități pe care statul trebuie să și le păstreze. Avem de implementat PNRR, avem de făcut investiții, avem partea de asigurare a resurselor pentru educație, pentru sănătate, pentru apărare. Deci, lucrurile se vor pune toate pe masă. De asta nu am să mă refer la procent, pentru că procentul va fi decis. Oricum, nu va fi cel pe care ni-l spune legea referitor la indexarea inflației din urmă cu un an, pentru că este evident că ar fi, din punctul meu de vedere, incorect față de cetățeni, care resimt o inflație mult mai mare decât cea care a fost în urmă cu un an, adică în 2020.
Reporter: Ultima, dacă îmi permiteţi, legat de majorarea salariului minim, sunt firme mici care spun că nu îşi permit costurile acestea în plus de anul viitor și, vă reamintesc, ele erau cele care reclamau şi problema cu part time-ul în momentul în care s-a făcut modificarea și tot așa. Practic, pentru ei care ar fi soluția?
Adrian Câciu: Nu. Discuțiile despre salariul minim au loc în fiecare toamnă. Şi tot în fiecare început de an, de fapt în fiecare toamnă se stabilește care va fi salariul minim pentru anul viitor. Va fi acest dialog cu toată economia, dacă vreți, și va rezulta până la urmă o înțelegere. Evident, te duci la o negociere cu propuneri. Așteptăm să vedem care sunt ghidajele pe ceea ce înseamnă discuția din coaliție și după care va începe negocierea cu mediul de afaceri. Trebuie ţinut cont de faptul că și salariații se confruntă până la urmă cu greutăți. De asemenea, trebuie să ţinem cont şi de faptul că și antreprenorii se confruntă cu greutăți. Trebuie totul pus în balanță. Lucrurile vor fi gestionate și o să vedeți; cam într-o lună de zile cred că veţi vedea elementele care fac parte din strategia fiscal-bugetară de anul viitor. Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc!
Reporter: Revin puţin la contribuția de solidaritate. Am înțeles că nu este plătită de furnizori, doar de producători și intermediari.
Dan Cărbunăru: Şi că nu este o contribuție de solidaritate în sine.
Reporter:  Ba da, este o contribuţie...
Dan Cărbunaru: În sensul că nu este o taxă, este o contribuție pentru tranziția energetică, așa cum îi și spune numele.
Reporter: Deci, nu o plătesc furnizorii?
Adrian Câciu: Furnizorii, doar în cazul în care fac activitatea de trading. 
Reporter: Producătorii au un prag maxim de 450 de lei; atât cei care produc curent electric, cât și cei care produc gaze?
Adrian Câciu: Nu.
Reporter: Dar cum?
Virgil Popescu: Această contribuţie este doar pentru cei care produc energie electrică.
Reporter: Şi nu am înțeles foarte bine cine plătește acea amendă de 5%? Care intermediar, al doilea, al treilea?
Virgil Popescu: Cel care beneficiază și vine la decont, cel care beneficiază şi îşi face această schemă de creștere artificiala a prețului.
Reporter: Pentru că am văzut că scrie în ordonanță, la articolul 15 alineatul 7, că plata compensărilor se va face în limita disponibilului din cont, aș dori să vă întreb dacă e vreo scăpare acolo sau așa se va face compensarea către furnizori? 
Adrian Câciu: Orice act normativ trebuie coroborat cu celelalte acte normative. În contul Ministerului Energiei și al Ministerul Muncii se află la momentul acesta 4,7 miliarde de lei pentru compensare. Discutăm de ceea ce s-a dat la rectificare, da? Peste acești bani, vin banii care se strâng în acel fond de tranziție energetică, deci ei sunt peste; nu înseamnă că doar din acei bani, doar din cât se strânge acolo vor fi compensate sau vor fi decontate facturile. Avem deja alocarea bugetară. Va fi această alocare care se încasează de la cei care sunt precizați în ordonanță și evident, dacă va fi nevoie, la următoarea rectificare mai punem sume suplimentare. Eu cred că, din ceea ce am calculat, nu vor fi, din contră, vor fi venituri care rămân excedentare și care vor fi folosite pentru ceea ce înseamnă programe de investiții din sectorul energetic.
Reporter: Da și aș mai avea o întrebare pentru dumneavoastră. De exemplu, în multe state europene se reduce TVA-ul la energie, la gaze naturale, energie electrică, accizele.
Adrian Câciu: Da.
Reporter: La noi de ce nu poate fi luată o astfel de măsură?
Adrian Câciu: Cel mai important este să se acționeze asupra prețului. Anul trecut, de exemplu, și știu că revine această întrebare legată de reduceri de taxe, mai ales de TVA. Știu că există și un partid politic care susține lucrul ăsta. Anul trecut toată Europa a redus taxe. Toate țările din Europa au crescut deficitele. Când reduci taxe înseamnă încasări mai mici. Au crescut deficitele, au crescut datoriile publice, au ajuns la datorii publice istorice, care pun, de altfel, în discuție chiar întregul pact fiscal, care s-a adoptat în 2010 şi măsurile nu au avut succes, pentru că prețurile în continuare au crescut la energie. Ceea ce ne interesează, în primul rând, este să punem prețurile la energie într-o zonă de rezonabilitate, dacă vreți, pentru că au fost zile în care am avut cele mai mari prețuri din Europa. Şi mai dau un exemplu mai simplu, aritmetic, 19% din 100 de lei versus 5% dintr-o mie de lei; faceți diferența și veți vedea că plătiți mai mult dacă scădem doar TVA-ul, dar nu am făcut nimic cu prețul bază. Mulțumesc!
Reporter: Mulțumesc și eu. Domnule ministru Popescu, furnizorii spun, totuși, că au nevoie de 30 de zile ca să-și poată adapta sistemele informatice în urma acestei ordonanțe care se va publica în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, dacă au nevoie de atâta timp, se vor putea aplica prețurile de care vorbiți dumneavoastră acolo?
Virgil Popescu: Sunt de acord cu ei. Au nevoie de 30 de zile; prima factură aferentă lunii septembrie, atunci când se aplică, vine în data de 15 noiembrie.
Reporter: Și dacă ați făcut și un calcul?
Virgil Popescu: 15 octombrie, 15 octombrie am greșit. 30 plus 15... Deci au suficient timp. Sunt de acord cu ei că necesită timp. 30 de zile reprezinta un timp rezonabil și au tot timpul să-l facă. Plus că plafoanele au cam rămas, mai trebuie adaptate, evident.
Reporter: Și dacă ne mai puteți aminti puțin, cum stăm în acest moment cu stagiul de decontare. 
Virgil Popescu: Păi, tocmai ce v-a zis, văzând execuția bugetară, domnul ministru. Practic, cam tot ce vine aprobat la decontare de la ANRE este plătit imediat de către Ministerul Energiei. Noi, în fiecare luni - puteți verifica - punem situația decontărilor, ce primim spre decontare de la ANRE, ce decontăm, ce am decontat pe ordonanța 118 sau ce decontăm pe Ordonanța 27. Sunt date pe care le pune în public în fiecare luni pe site-ul ministerului.
Reporter: Și mai am o întrebare pentru domnul Câciu pe o altă temă dacă îmi permiteți. Vă ceruse premierul, dacă nu mă înșel, să faceți o analiză pentru pensiile sub 3.000 de lei, o neimpozitare a acestora. Dacă e gata acea analiză, se mai lucrează la ea, știm care sunt rezultatele.... 
Adrian Câciu: Analiza n-a fost numai pentru pragul de neimpozitare, ci pe tot ce înseamnă posibilitatea asupra impozitării, dacă vreți, a pensiilor așa-zis speciale. Analiza este finalizată când coaliția va considera că este oportun să o discutăm și probabil că în curând, pentru că vine și jalonul din PNRR, vom avea această discuție. Mulțumesc!
Reporter: Pentru domnul Câciu! Legat de PNRR, care este stadiul discuțiilor pentru renegocierea PNRR, dacă au venit ministere cu propuneri în plus care au cerut bani în plus, care este stadiul?
Adrian Câciu: La această întrebare, evident, va trebui să vă răspundă domnul Boloș. Din ceea ce cunosc, la nivel de guvern, lucrurile sunt avansate. În septembrie vom fi finalizat foaia noastră de parcurs. Mai sunt chestiuni de clarificat și din perspectiva Comisiei Europene asupra modului în care se face ajustarea și a modulului în care, până la urmă, vor începe negocierile. Obiectivele principale vi le-a anunțat și domnul prim-ministru pentru ceea ce înseamnă optimizarea PNRR, având în vedere faptul că în jur de 2,1 miliarde de euro trebuie scăzute din total anvelopă. 
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Între timp, însă, așa cum ați văzut chiar și azi-dimineață la Guvern, continuă seria semnării de contracte cu bani în PNRR. 155 de milioane de lei cu TVA inclus, care reprezintă finanțare din PNRR pentru primele nouă creșe din cele /.../, creșe, care vor fi făcute în perioada următoare cu finanțare europeană. Înainte de a vă mulțumi, vă mulțumesc domnilor miniștri pentru prezență, aș vrea să continuu cu hotărârea de guvern pe care, astăzi, guvernul a aprobat-o pentru a modifica normele financiare privind activitatea sportivă. Astfel, sportivii români vor beneficia de majorarea cu 50% a premiilor. Este vorba și de sportivi, dar și de colectivele tehnice ale acestora. Este o formă de recunoaștere și de apreciere a performanțelor deosebite. Am văzut cu toții în această vară și probabil că această serie de succese continuă, dată fiind determinarea și forma foarte bună a sportivilor români, astfel încât, pentru disciplinele sportive individuale, antrenorul, antrenorul național care a pregătit un singur sportiv premiat sau recompensat poate primi un premiu sau recompensă al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea acelui acordat sportivului. Totodată, antrenorul care a pregătit mai mulți sportivi premiați și recompensați vor primi un premiu sau recompensă al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor, recompenselor unitare ale sportivilor pregătiți. Pentru disciplinele sportive individual-olimpice sau cele sportive individual neolimpice, din cadrul sporturilor olimpice, la care pregătirea este asigurată de mai mulți antrenori și competiția se desfășoară la mai multe probe, premierea, recompensarea se face astfel: antrenorul principal sau antrenorul național poate primi un premiu-recompensă compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulată cu valoarea fiecăruia din celelalte premii obținute de sportivii pregătiți și antrenorii secunzi vor putea primi un premiu-recompensă de până la 75% din valoarea premiului obținut de antrenorul principal. Este, așadar, o preocupare de a avea grijă nu doar de sportivii care strălucesc pe arenele internaționale, dar și pentru antrenori, pentru colectivele tehnice care stau în spatele succesului lor. Atât deocamdată, de la briefing-ul de presă al Guvernului. Mulțumesc pentru prezență și le mulțumesc și celor doi miniștri, ministrul energiei și ministru de finanțe, pentru detaliile prezentate privind noile reglementări care protejează cetățenii și economia de efecte ale creșterii prețurilor la gaze naturale și la energie electrică. O seară bună!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe