Actualitate

Galerie foto

Briefing de presă susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor și domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Aș vrea să vă prezintă principalele decizii luate astăzi.

În primul rând, mâine, Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova vor ține prima ședință comună la Chișinău. În acest sens urmează ca premierul Nicolae-Ionel Ciucă, însoțit de o serie întreagă de miniștri din guvern să se deplaseze la Chișinău, unde vor avea convorbiri cu doamna președintă Maia Sandu, cu doamna prim-ministru Natalia Gavrilița și cu domnul Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, aceste întâlniri înscriindu-se în reperele colaborării dintre România și Republica Moldova, repere bazate pe Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În acest sens, respectiv în vederea pregătirii ședinței comune a celor două guverne, astăzi au fost aprobate o serie de documente, în cadrul reuniunii de mâine urmând să fie semnate documente bilaterale în domenii precum: energie, securitate energetică, comunicații, cercetare și digitalizare, educație, infrastructură, toate aceste lucruri fiind o concretizare a colaborării aprofundate și a obiectivelor comune ale celor două guverne.

Cu permisiunea dumneavoastră voi prezenta câteva exemple în acest sens. Astăzi a fost aprobat în guvern un memorandum cu tema: aprobarea memorandumului de înțelegere dintre Ministerul Energiei din România și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, privind cooperarea în domeniul securității energetice, precum și a semnării acestuia de către ministrul energiei. Prin acest act normativ se aprobă memorandumul de înțelegere dintre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova și Ministerul Energiei din România, privind cooperarea în domeniul securității energetice. Din partea României memorandumul va fi semnat de ministrul energiei, domnul Virgil Popescu, cu ocazia ședinței comune a celor două guverne de la Chișinău de mâine.

Totodată, cele două părți vor colabora pentru a evalua riscurile, pentru a preveni și gestiona situațiile de criză în aprovizionarea cu energie și/sau gaze naturale ale piețelor din România și Republica Moldova. În șase luni de la semnarea memorandumului, autoritățile din cele două țări vor elabora planul comun de acțiuni și măsuri de solidaritate în caz de criză energetică. La elaborarea planului comun se vor avea în vedere elemente definitorii pentru a asigura continuitatea în aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale. În cazul declarării unei situații de criză în sectorul gazelor naturale sau al energiei electrice, ca măsură de solidaritate, cele două părți vor aplica masurile prevăzute din planul comun de acțiune și vor depune eforturi în sensul coordonării aprovizionării cu gaze naturale și/sau cu energie electrică.

În domeniul educației, în același context al ședinței comune de guvern de mâine, a fost aprobat un proiect de lege pentru ratificarea acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, document semnat la București la 23 noiembrie 2021. Proiectul vizează ratificarea noului acord dintre guvernele României și Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor. Față de prevederile acordului în vigoare, noul document prevede recunoașterea anumitor diplome și certificate de nivel preuniversitar din Republica Moldova, care nu intră în domeniul de aplicare rațiune materie al acordului în vigoare și a căror recunoaștere a fost solicitată de România, mai exact este vorba despre diploma de absolvire a liceului, diploma de absolvire a învățământului mediu general, diplomele de absolvire a colegiilor și școlilor medicale de bază cu o durată de minim trei ani de studiu după absolvirea școlii generale de nouă ani de studiu. În acest context aș menționa faptul că la momentul la care vorbim, în România există peste 12.000 de studenți din Republica Moldova și alți peste 2.000 de elevi care studiază în țara noastră.

În privința comunicațiilor, cercetării și digitalizării, guvernul a luat act de nota de informare privind semnarea a trei documente de cooperare bilaterală între România și Republica Moldova, în aceste domenii, în cadrul ședinței comune cu Guvernul Republicii Moldova de mâine. Prin această inițiativă, Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării propune semnarea unui acord între cele două guverne privind reducerea tarifelor de furnizare a serviciilor de roaming internațional și a celor de apeluri internaționale între cele două state. România se angajează prin acest acord să sprijine Republica Moldova pentru elaborarea și punerea în aplicare a cadrului normativ necesar și a măsurilor de reglementare în domeniu pentru armonizarea cadrului de reglementare cu cel de nivel european, cel puțin în relația cu țara noastră. În condițiile unor tarife rezonabile în domeniul, comunicarea prin mijloacele electronice între cetățeni, mediul de afaceri, instituțiile dintre cele două state se vor putea dezvolta firesc cu efecte și asupra altor sectoare. Acest acord, aș vrea să vă spun, reprezintă o premieră la nivelul Uniunii Europene, în condițiile în care România devine în acest context primul stat parte a regimului Roam Like At Home, care semnează un tratat internațional în materie de roaming fără a fi prejudiciat în vreun fel acest regulament al Uniunii Europene. În același context, aș semnala și semnarea unui memorandum de înțelegere între Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării din România și Ministerul Educației și Cercetării din Republica Moldova în privința cercetării, dezvoltării și inovării prin care părțile vor putea lansa competiții de proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare în domenii de interes comun. În al treilea rând, semnarea unui memorandum de înțelegere în domeniul transformării digitale între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, acest documente reprezentând cadrul general de colaborare între România și Republica Moldova pentru a mobiliza resurse tehnice, financiare și umane în vederea dezvoltării spațiului digital comun și al transformării digitale. În privința infrastructurii, a fost astăzi aprobat în cadrul ședinței de guvern memorandumul cu tema "Aprobarea semnării acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind aspectele tehnice, financiare, juridice și organizatorice privind construirea, exploatarea, întreținerea și repararea podului de frontieră rutier între cele două state peste râul Prut, între localitățile Ungheni din România și Ungheni din Republica Moldova". Podul de peste Prut de la Ungheni figurează printre proiectele prioritare de cooperare dintre România și Republica Moldova, sunt incluse în foaia actualizată de parcurs, semnată în toamna anului trecut, iar în cazul României construcția acestui pod face parte din lucrările de la Autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni, cuprinsă în master planul general de transport al României, lucrări eligibile pentru finanțare din fonduri europene pentru perioada de programare 2014-2020, dacă se activează clauza de reformă structurală. În fine, în privința energiei, gestionarea efectelor crizei energetice rămâne între principalele preocupări ale Guvernului.

Pe lângă măsurile imediate, Guvernul a aprobat astăzi acte normative care vor pune în practică elemente de susținere a economiei. În acest sens, potrivit hotărârii de guvern aprobate astăzi, sunt aprobate două scheme de ajutor de stat în domeniul energiei, în sensul continuării lor, până la finalul anului 2023; sunt scheme de ajutor finanțate din fonduri naționale și europene. Ele vizează, pe de-o parte, susținerea investițiilor care valorifică sursele regenerabile de energie și eficiență energetică, stimulând astfel utilizarea surselor mai puțin exploatate, precum biomasa, biogazul, geotermalul, iar cea de-a doua schemă de ajutor de stat are ca obiectiv sprijinirea investițiilor în cogenerare de înaltă eficiență pentru a realiza economii de consum de combustibil și a evita astfel emisiile de carbon aferente combustibililor fosili. Cele două scheme de ajutor însumează 82 de milioane de euro, potențialii beneficiari fiind întreprinderi care produc energie și unități administrativ-teritoriale sau asociații de dezvoltare intercomunitară care realizează ori modernizează instalații care produc energie.

Tot astăzi, prin memorandum, guvernul a făcut pași concreți pentru a prelungi schemele de ajutor pentru marii consumatori de energie. În acest sens, Ministerul Energiei fiind mandatat să deruleze proceduri de consultare prealabilă cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a continua schema de ajutor de stat de sprijinire a întreprinderilor din sectoare și sub sectoare expuse unui risc de relocare, ca urmare a transferului costului emisiilor de gaze cu efect de seră în prețul energiei electrice începând cu anul acesta, bineînțeles, în contextul creșterii accentuate a prețului energiei și al politicilor europene de protecție a mediului, pentru susținerea activității consumatorilor industriali energo-intensivi în condiţii de competitivitate și foarte important, aș adăuga, păstrarea locurilor de muncă din aceste sectoare. Sunt diverse exemple la care ne putem gândi: ALRO sau Azomureș, dacă vreți. Aceste scheme de ajutor de stat au fost implementate în România în perioada 2019-2021, au dat rezultate în condițiile în care aceste companii din sectoare energo-intensive contribuie anual cu aproximativ 6% din PIB-ul României, un element important însă la care trebuie să ne raportăm fiind și locurile de muncă pe care întreprinderile care beneficiază de astfel de scheme de ajutor de stat trebuie să le mențină. În privința Educației aș vrea să vă semnalez două proiecte importante, aprobate astăzi în cadrul ședinței de guvern: peste 66 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului din bugetul de stat pentru acest an au fost alocate pentru a derula și în semestrul doi al anului școlar în curs a Programului "Masă caldă pentru preșcolari și elevi" din 150 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Sunt peste 68.000 de preșcolari și elevi care vor beneficia de acest program. Principalul rol, evident, este acela de a contribui la prevenirea excluziunii sociale, a abandonului școlar și a îmbunătăți performanțele școlare. Pe de altă parte, vă semnalez faptul că guvernul a stabilit majorarea costului standard per ante-preșcolar, preșcolar, respectiv elev, ce va fi luat în considerare în acest an pentru a asigura fondurile necesare plății majorate a salariilor în sistemul de învățământ și pentru o mai bună finanțare a cheltuielilor materiale. Valoarea coeficientului unu aferent anului în curs pentru cheltuieli salariale va crește cu 4,5% față de anul trecut, respectiv va ajunge de la 6.111 lei la 6.386 lei, în timp ce valoarea coeficientului unu pentru anul acesta pentru cheltuieli materiale se va majora cu 7,8% față de anul trecut, respectiv de la 450 la 485 de lei. Aceste valori vor sta la baza alocării sumelor necesare inspectoratelor școlare pentru a finanța cheltuieli salariale în unitățile de învățământ de stat și de asemenea la baza calculelor bugetelor autorităților publice locale pentru alocarea sumelor de finanțare a cheltuitelor materiale aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat, precum și a bugetelor unităților de învățământ particular și confesional acreditate, lucruri necesare pentru finanțarea cheltuielilor salariale și materiale.

Astăzi, în şedinţa de guvern a fost aprobat şi proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii 85 din 2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, precum și a altor acte normative. Va fi introdusă în acest context o nouă procedură, pre insolvența, care implică un acord de restructurare și modifică substanțial procedura concordatului preventiv. Detaliile le veți putea regăsi în comunicatul de presă pe care îl vom da după briefingul de presă. Câteva elemente: acest proiect de lege creează un cadru legal pentru instrumente de avertizare timpurie a debitorilor, astfel încât aceștia să fie încurajați și sprijiniți să folosească la timp soluțiile de redresare, alertă automată și electronică de la ANAF, o notificare de alertă transmisă prin spațiul privat virtual în cazul neexecutării unor obligații bugetar fiscale, o secțiune dedicată informării și îndrumării în domeniu avertizării timpurii și apoi într-o etapă ulterioară un helpline de îndrumare și asistență în domeniu avertizări timpurii care ar urma să devină funcțional din vara anului viitor.

Sunt aproape de final cu prezentarea principalelor decizii luate astăzi de guvern. Astăzi a fost aprobată hotărârea de guvern de reaprobare a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții în modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creșterii adâncimilor șenalelor și bazinelor și a siguranței navigației în portul Constanța. Valoarea investiției totale se ridică la 227 milioane lei, cu TVA inclus, obiectivul de investiție având următoarele componente: lucrări de dragaj pentru a aduce la cota proiectată a bazinelor și șenalelor din portul Constanța în zonele prevăzute în studiile de fezabilitate, adâncirea bazinului portului de lucru și achiziționarea unui sistem hidrografic incluzând aici o navă de măsurători. Finanțarea, repet, e vorba de peste 227 de milioane de lei, cu TVA inclus. Se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Este un obiectiv inclus în master-planul general de transport al României.

Pe final, dacă doriți, aș putea să vă prezint lista eliberărilor și numirilor de prefecți şi subprefecți. Da? Sunt patru prefecți eliberați din funcție, astăzi, alți patru numiți. Bineînțeles, sunt și eliberări din funcție și numiri de subprefecți. O să încep cu prefecții.

Astăzi au fost aprobate hotărârile de guvern privind: eliberarea domnului Nechifor Dan din funcția de prefect al județului Botoşani, eliberarea din funcție a domnului Gâfu Cristian din funcția de prefect al județului Caraș Severin, eliberarea doamnei Paraschivescu Emilia din funcția de prefect al județului Teleorman și eliberarea domnului Fârtat Sebastian din funcția de prefect al județului Vâlcea. Totodată, astăzi, prin hotărâre de guvern a fost eliberat din funcție domnul Bognar Iosif-Attila din funcția de subprefect al județului Caraș Severin.

Patru numiri de prefecți, vă spuneam: domnul Cornilă Sorin numit prefect al județului Botoșani, domnul Dragomir Ioan numit prefect al județului Caraș Severin, domnul Epure Haralambie numit prefect al județului Teleorman și domnul Oprea Mihai numit în funcția de prefect al județului Vâlcea. Alți trei subprefecți numiți astăzi: domnul Gâfu Cristian subprefect al județului Caraș Severin, domnul Muntean Alin Cuzma în funcția de subprefect al județului Caraș Severin și doamna Chilat Crina Fiorela numită prin Hotărâre de Guvern subprefect al județului Maramureș.

Dacă aveți nevoie de alte detalii legate de documentele, de actele normative discutate, adoptate astăzi în guvern, colegii mei vă pot pune la dispoziție mai multe detalii. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb, pentru că spuneați că ministrul va demara zilele acestea consultări în vederea găsirii de soluții pentru situația din energie. Dar, aș vrea să vă întreb concret, dacă săptămâna viitoare ne putem aștepta la soluții, pentru 1 aprilie încolo, inclusiv pentru consumatorii casnici?

Dan Cărbunaru: Sunt la acest moment deja derulate acțiuni de identificare a celor mai bune măsuri pentru a continua și după 1 aprilie, măsuri de protejare a populației și a economiei. Altminteri, am fost de fiecare dată atent și am comunicat public atunci când decidenții s-au întâlnit alături de experții în domeniu cu care au analizat, pe de-o parte, să spunem, impactul măsurilor deja decise şi perspectiva continuării măsurilor pe care cetățenii, consumatorii casnici, dar românii le așteaptă, bineînțeles, de la autorități, de la guvern și mediul economic, fie că ne referim acum la IMM-uri sau la marii consumatori. Am dat astăzi câteva exemple de prelungiri deja deschise de guvern, demersuri pe care guvernul le va face la Comisia Europeană pentru a se asigura că marii consumatori beneficiază în continuare de scheme de ajutor, care să le permită, pe de-o parte, continuarea activității și evident menținerea locurilor de muncă. Răspunsul, însă, revenind la întrebarea dvs., este că în zilele următoare aceste întâlniri vor continua în timp util, măsurile pe care românii le aşteaptă, fie că sunt consumatori casnici, fie că deţin diverse forme de afaceri, aceste măsuri vor fi luate şi anunţate în timp util. E o chestiune de zile, asta pot să vă spun.

Reporter: Vă mai întreb doar dacă şi premierul a cerut clar miniştrilor un anumit termen sau în zilele următoare aceste discuţii continuă şi se aşteaptă un răspuns în funcţie de cum vin rezultatele.

Dan Cărbunaru: Premierul Nicolae Ciucă este extrem, extrem de interesat de această situaţie. De altminteri şi în perioadele anterioare aţi văzut că de fiecare dată aceste întâlniri au fost urmate de măsuri. Între timp, pe măsură ce aceste consultări continuă, forma finală a acestor pachete de sprijin, pe care guvernul le pregăteşte, se apropie de final. Pot să vă confirm că premierul a cerut tuturor celor implicați să găsească o soluţie cât mai rapidă, cât mai cuprinzătoare şi aş adăuga aici, cât mai simplă ca mecanism şi cât mai simplă în explicarea sa, pe de o parte, părţilor implicate şi, pe de altă parte, beneficiarilor acestor forme de sprijin pe care guvernul le pregătește. Pe lângă ceea ce deja a fost comunicat, există o preocupare extrem de consistentă pentru ca de la 1 aprilie, când expiră practic celelalte măsuri, să ne asigurăm că cetățenii şi economia României vor beneficia de o protecție adecvată în fața acestor creșteri pe care prețul la energie electrică şi la gazele naturale a generat-o asupra tuturor.

Reporter: Bună ziua. Tot legat de energie, dar legat de acel memorandum aprobat astăzi. În cât timp urmează să fie aprobată schema şi să fie aprobaţi banii, pentru că am văzut astăzi Comisia Europeană avertiza ca vom avea scumpiri la alimente, pentru că s-au scumpit îngrășămintele, problemele de la Azomureș? Pe de altă parte, am văzut ALRO Slatina săptămâna viitoare va avea proteste tot din cauza prețurilor din energie. Deci, cât de repede vor acordate aceste ajutoare?

Dan Cărbunaru: Din 2019, Guvernul României a fost alături de marii consumatori în această încercare de a le oferi un sprijin concret. Sunt afectați cu toții, nu doar cei cu gospodării mai mici, ci şi marii consumatori. Sigur că sunt sume foarte mari şi procedura implică un acord din partea Comisei Europene. În cel mai scurt timp, reprezentanții Guvernului au fost mandatați să înceapă deja discuțiile, astfel încât în timp util marii consumatori din România să poată beneficia în continuare de scheme de ajutor de stat care în ultimii ani deja le-au fost acordate. După cum știți, la nivel european există o preocupare de a încuraja statele membre, și din această perspectivă cred că există toată deschiderea necesară, nu doar din punct de vedere al răspunsului pe care România l-ar putea primi, dar și din perspectiva timpului de răspuns, astfel încât să ne asigurăm că acest sprijin ajunge la timp, protejând atât continuitatea acestor mari agenți economici, cât și generând o perspectivă de continuitate celor care lucrează în aceste întreprinderi.

Reporter: Dar în cadrul ședinței de guvern s-a discutat despre situația acestor companii, legat, de exemplu, de prețul îngrășămintelor din cauza prețului gazelor?

Dan Cărbunaru: A fost o discuție legată de procedura, de mandatul pe care reprezentanții guvernului trebuie să și-l asume pentru a demara aceste discuții cu Comisia Europeană, în spatele acestei decizii, evident, fiind analizele pe care ministerele de linie le au în raport cu situația economică la nivel național, incluzând aici și marii consumatori.

Reporter: Şi o precizare, vă rog, dacă puteți. Spuneați că odată cu creșterea acelui cost standard per elev, ante preșcolar și așa mai departe, ar urma și salariile profesorilor să fie majorate, dacă am înțeles bine, și spuneați de un procent de 4,5%. E același care e aprobat de la începutul anului, odată cu Legea bugetului sau vor fi alte creșteri, pentru că a fost o discuție aici, la Guvern, cu sindicatele profesorilor și voiam să văd dacă pentru profesori înseamnă venituri mai mari sau nu.

Dan Cărbunaru: Sigur. Guvernul României și premierul, în primul rând, sunt direct interesați în a oferi cele mai bune soluții sistemului de educație, iar discuțiile pe care atât prim-ministrul, cât și alți membri ai guvernului le-au avut în ultima perioadă cu reprezentanții federațiilor sindicale din sistemul de educație din România, s-au axat și pe această perspectivă a îmbunătățirii nivelului de salarizare în sistemul de educație. Detaliile concrete ale acestui acord, care este încă în discuție și atât guvernul, cât și reprezentanții federațiilor și-au manifestat deschiderea pentru a continua discuțiile, pentru a atinge până la urmă cea mai fezabilă formulă de înțelegere din perspectivă salarială, continuă. Ceea ce v-am prezentat astăzi include o formulă de calcul care acoperă și o astfel de perspectivă de creștere salarială. Detaliile concrete ale modului în care se face acest calcul, cum se implementează la nivel local, cu siguranță vi le poate oferi Ministerul Educației.

Reporter: Ne-aţi putea spune când ar începe aceste calcule despre care vorbeați? Continuare la întrebarea colegei mele. Mă refer la cele din educație, pentru profesori.

Dan Cărbunaru: Da. Sunt detalii tehnice pe care, la acest moment, doar ce a fost practic aprobată această decizie a guvernului. Cu siguranță, atât domnul ministru al educaţiei, cât și colegii de la departamentul de comunicare din ministerul de resort vor fi pregătiți să vi le ofere.

Reporter: Aș reveni și la memorandumul legat de marii consumatori de energie. Aici v-aş întreba dacă atât timp practic este o prelungire a măsurilor de sprijin, acordate deja de către guvern, dacă mi-ați putea spune dacă există un studiu de impact, ce ar însemna această schemă de ajutor, eventual un procent, pentru aceste companii în costurile energiei, adică cât ar însemna acest sprijin al statului ca procent în factura lor de la energie?

Dan Cărbunaru: Ceea ce știm și practic acesta este și motivul pentru care guvernul a luat această măsură de a veni în sprijinul marilor consumatori, este că reprezintă o pondere importantă în compoziția PIB-ului României, 6%. Sumele despre care vorbim pot să difere în funcție de natura fiecărui mare consumator. Faptul că au reușit să își păstreze activitatea până acum arată că estimările guvernului pentru fiecare etapă avută în vedere din 2019 încoace, de când această schemă a funcționat, au fost corecte. Putem vorbi de zeci sau sute de milioane de euro. Vom vedea în momentul în care se fac aceste calcule despre anvelopa totală. Ceea ce este foarte important este ca România să reușească să convingă autoritățile de la Bruxelles că este necesară prelungirea acestei scheme.

Reporter: Anul acesta deja companiile nu beneficiază de această schemă. Ea s-a oprit în 2021. Corect?

Dan Cărbunaru: Vorbim totuși de o continuare a acestor măsuri. Suntem, iată încă la începutul lunii februarie, deci încă suntem în timp pentru ca aceste mecanisme să poată fi aplicate și aceste companii să poată să beneficieze în timp util de sprijinul atât de necesar, nu este doar o preocupare ceea ce s-a întâmplat astăzi, este și dovada că guvernul deja se grăbește să solicite acest sprijin și să îl conecteze în timp util pentru salvarea acestor companii și pentru continuitatea activității lor în România.

Reporter: Obiectivul ar fi ca această schemă să se aplice de anul acesta, mă gândesc?

Dan Cărbunaru: Sigur, sigur.

Reporter: Şi dacă îmi permiteți o întrebare care nu este legată de ordinea de zi a ședinței de astăzi. Ieri, în dezbatere publică, Ministerul Dezvoltării a pus o ordonanță de urgență care ar veni de această dată în sprijinul autorităților locale, cele care au dificultăți în a plăti gazele necesare termoficării. Aș vrea să vă întreb dacă știți ce sumă s-ar putea aloca, pentru că în ordonanță nu e prevăzut un buget pentru această măsură de sprijin pentru autoritățile locale.

Dan Cărbunaru: Ați văzut cu toții, și locuitorii din localitățile care au avut de suferit de pe urma acestei situații o cunosc cel mai bine, impactul dramatic pe care în unele localități ale României l-a avut această creștere a prețurilor și Guvernul României a fost tot timpul în dialog cu autoritățile locale, tocmai pentru a evalua pe de-o parte nevoile concrete de sprijin și pentru a identifica și capacitatea guvernului de a interveni pentru a echilibra lucrurile și pentru a nu aduce atingere continuității furnizării, în primul rând, de termie în această perioadă a iernii. Probabil că la finalul evaluărilor vor exista și acele sume. Știm că la nivelul autorităților publice locale, cel puțin unele primării au făcut publice și au anunțat nevoile de finanțare, deci după ce probabil se va centraliza toată această listă de nevoi, prin aprobarea dată de guvern o să vedem şi ce disponibil va fi alocat, astfel încât localitățile respective să își rezolve această problemă și să poată trece cu bine peste această iarnă.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! M-aş referi la o întâlnire care a avut loc ieri. Spuneţi-ne, vă rugăm, ce s-a discutat cu administratorii pilonului 2 de pensii?

Dan Cărbunaru: A fost o prezentare a evoluțiilor din ultimii ani pentru acest pilon. Pe de altă parte, așa cum am transmis și în comunicatul de presă, de altminteri, a fost și o evaluare a măsurilor care pot fi luate pentru a consolida, practic, acest pilon, urmând ca la finalul acestor etape de evaluare să existe și o comunicare a măsurilor care se pot lua în acest sens. Ceea ce pot să vă spun este că din prezentările făcute a rezultat că acest pilon are un randament mai mult decât mulțumitor. Raportul dintre contribuțiile celor care în mod constant, practic, au contribuit la acest pilon și sumele de care pot beneficia, fiind unul destul de mare.

Reporter: V-aş întreba şi care au fost, concret, aceste măsuri discutate de consolidare a pilonului, având în vedere că reprezentanții APAPR au vorbit deja despre faptul că au pus pe masa guvernului varianta de creștere etapizată a contribuției, în 2023 - o prima etapă, la 4,25 și la 4,75 în 2024?

Dan Cărbunaru: Sunt propuneri care au fost prezentate și vor fi analizate, fac parte din elementele de discuție care s-au purtat în cadrul acestei întâlniri.

Reporter: A fost emisă şi o opinie a guvernului, dacă va fi implementată sau nu această creștere de anul viitor sau poate chiar de anul acesta? Au fost discutate aceste variante?

Dan Cărbunaru: Este prematur să discutăm despre acest lucru. Repet, a fost o întâlnire în care administratorii pilonului 2 și-au prezentat practic rezultatul activității și propunerile pe care le-au făcut vor fi analizate la nivelul guvernului. În momentul în care va fi luată o decizie va fi anunțată public.

Reporter: Şi aș mai întreba dacă această decizie ar urma să fie luată până la finele primului semestru al anului sau dacă vorbim despre o decizie mai încolo de jumătatea anului?

Dan Cărbunaru: Mulțumesc pentru întrebare. Întâlnirea a fost ieri. Suntem încă la mijlocul lunii sau la începutul lunii februarie, în perioada următoare guvernul va prezenta punctul său de vedere.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Mai întâi, vă rog, un punct de vedere, dacă se poate, legat de greva de avertisment de astăzi din prefecturi.

Dan Cărbunaru: Da. După cum știți, guvernul a avut în ultimele luni cel puțin o preocupare constantă în avea un dialog social autentic, fie că am vorbit despre Consiliul tripartit, fie că au fost întâlniri punctuale, nu doar cu patronatele, dar și cu organizațiile sindicale, cu marile centrale, a existat întotdeauna o deschidere și înțelegerea pe care guvernul o acordă nu doar deschiderii, dar și nevoii de a oferi soluții este cât se poate de reală. Sigur, solicitările am văzut că sunt extrem de diverse și chiar și pe componente în nivelul administrației publice există solicitări care se raportează fie la repere legale, fie la nevoia de a avea un nivel mărit de venituri. Există acest dialog care continuă, sigur, guvernul tratează cu toată seriozitatea, inclusiv acest semnal pe care prin această formulă de protest, angajații din administrația publică doresc să își manifeste pe de-o parte nevoia de a avea soluții, dar și nemulțumirile lor. Toate aceste lucruri fac parte din mecanismele, până la urmă, democratice de a-și semnala nemulțumirea. Guvernul tratează cu mare atenție aceste solicitări și în măsura în care soluțiile bugetare vor permite acest lucru cu siguranță în perioada următoare am putea vedea și soluții pe care oamenii le așteaptă.

Reporter: Concret ar putea fi o majorare salarială în ceea ce privește direcția asta?

Dan Cărbunaru: Majorările salariale depind de contextul economic. După cum știți este o perioadă extrem de dificilă, suntem după doi ani de pandemie în care nu doar economia României, economiile chiar și cele ale unor state mult mai dezvoltate au fost puse sub o grea presiune. Prioritatea în această perioadă pentru România a fost menținerea unei economii funcționale și bineînțeles protejarea populației, în primul rând din perspectivă sanitară, dar să nu omitem și perspectiva economică. Există apoi această criză teribilă a prețurilor la energie și gaze naturale, care așează, până la urmă, sub o presiune suplimentară eforturile guvernului de a menține economia deschisă și de a proteja populația nu doar din perspectiva sănătății din cauza pandemiei, dar și din perspectiva cheltuielilor care au crescut foarte mult în fiecare gospodărie, nu mai vorbim de antreprenori, de mari consumatori. Deci, există din această perspectivă o presiune consistentă asupra bugetului şi contăm, sperăm, că toată lumea va înțelege în context situația pe care o parcurgem, există toată deschiderea. Tocmai de aceea, aceste dialoguri care ați văzut că se succed zilnic sau săptămânal, fie că vorbim de guvern, fie că vorbim de ministere de linie, există înțelegerea situației. Soluțiile pe care guvernul le caută sunt în acest moment dincolo de dialog, evident, în această dorință de a crește într-un fel economic prin creșterea economică, prin investițiile alocate, urmând ca și resursele bugetare să poată să ofere simultan protejare pe timp de pandemie și de criză energetică și o perspectivă, o speranță celor care își doresc pe bună dreptate un venit mai decent.

Reporter: În ceea ce privește prefecții, mai sunt analizate şi alte eventuale schimbări? Şi mă refer punctual la cazul Bucureștiului.

Dan Cărbunaru: Da. Cred că au fost foarte multe briefinguri de presă în care am prezentat aceste eliberări din funcții, numiri în funcții. Mai sunt câteva zone ale țârii unde nu s-au produs încă numiri. La momentul în care în guvern vor ajunge aceste propuneri, la distanță de maxim jumătate de oră după ședința de guvern, în briefingul de presă le vom prezenta.

Reporter: Dar, în momentul de faţă se ia în calcul schimbarea prefectului de Bucureşti?

Dan Cărbunaru: Nu am astfel de informații.

Reporter: Bună ziua. Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că ia în calcul noi taxe pentru anul viitor, taxe care se dezbat în această perioadă până la jumătatea anului. Cum vede guvernul acest lucru? Analizează noi taxe, cum ar fi impozitul pe bacșiș sau taxa pentru a treia casă, a treia mașină?

Dan Cărbunaru: Guvernul Nicolae Ciucă a transmis încă de la început faptul că nu vor exista noi taxe înainte să aibă loc consultări cu cei cărora li se adresează acele taxe şi consistența dialogului de până acum şi seriozitatea cu care guvernul a privit această formulă de respect şi interacțiune fie că ne referim la sindicate, fie că ne referim la patronate, în general, mediul de afaceri. Această seriozitate este autentică. Din această perspectivă nu trebuie să ne aşteptăm la introducerea de noi taxe înainte ca acestea să fie discutate cu partenerii sociali şi eventual așezate din timp pe agenda publică. Inițiativele sigur că pot fi discutate, unele dintre ele sunt venite, până la urmă, şi pentru a genera dezbatere publică, aceasta este poziția guvernului. De altminteri, în acest an, n-a fost introdusă nicio taxă nouă.

Reporter: Mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aş mulțumi foarte mult pentru prezență, le mulțumim şi celor care ne-au urmărit. Vă doresc tuturor multă sănătate şi nu uitați: în vreme de pandemie vaccinarea, nu o spun eu, o spun experții, reprezintă cea mai bună formă de protecție pentru sănătatea noastră, pentru formele grave pe care le-am putea contracta din cauza COVID-19 şi nu uitaţi, vaccinul de asemenea salvează vieți. Din păcate, vedem în fiecare zi foarte multe vieţi pierdute. Mulţi dintre românii care ajung să-şi piardă viaţa din cauza infectării cu COVID-19, din păcate, nu sunt vaccinați. Niciodată nu e prea târziu să ne protejăm şi nu uitaţi, pentru că am respectat regulile de distanțare, nu uitați să purtați masca, în acest fel vă protejați şi pe dvs. şi pe cei din jur. Mulțumesc foarte mult.