Actualitate

Miercuri, 11 Mai 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 11 mai

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! La finalul ședinței de guvern, în cadrul acestui briefing de presă, vom prezenta principalele decizii luate astăzi. Unul dintre actele normative care astăzi a fost discutat, în primă lectură, vizează combaterea acțiunilor speculative. În acest sens, alături de mine se află unul dintre inițiatorii acestui proiect, președintele Consiliului Concurenței, domnul Bogdan Chirițoiu, pe care o să-l invit să vă prezinte principalele elemente care vor sta la baza actului normativ care urmează să fie adoptat de către Guvernul României printr-o ordonanța de urgență, repet, discutată astăzi în primă lectură. Vă rog, domnule președinte.

Bogdan Chiriţoiu: Mulțumesc. Mulţumesc pentru invitaţie. E pentru prima dată în mulți ani de activitate când sunt la briefingul de presă al guvernului, așa că dacă nu sunt obișnuit cu ritualurile de aici, mă corectaţi dumneavoastră.

Într-adevăr, astăzi a fost discutat în guvern, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență privind combaterea speculei. E un proiect inițiat de Ministerul Economiei, inclusiv ANPC, în colaborare cu Consiliul Concurenței, și e avizat, deci avem colaborarea specialiştilor din Ministerul de Finanțe și Ministerul Agriculturii. E în consultare publică, vom finaliza luni consultarea publică, deci, prin intermediul dumneavoastră, îi rog pe toți cei interesați să ne trimită comentariile dânşilor până luni, ca să putem după aceea finaliza proiectul de act normative, care să treacă pe circuitul de avizare. Ce urmărește acest proiect de OUG? Să-i creeze statului un instrument pentru a interveni în situații excepționale, când piața nu funcționează bine, deci insist, nu vorbim de situațiile obișnuite de zi cu zi, ci de situații excepționale, de criză, când sunt disfuncționalități în funcționarea pieței și, în astfel de situații, pentru produsele care prezintă un risc de activitate speculativă, vom putea interveni. Pentru a face ce? Pentru a limita creşteri de prețuri excesive sau a forța companiile să reducă stocurile, deci să crească comercializarea produselor, fie să producă mai mult, fie să reducă stocurile pe care le-au acumulat. De implementarea acestui act normativ se vor ocupa Consiliul Concurenței, în ceea ce privește relațiile între agenți economici, deci între companii, iar în ce privește relația între companii și consumatori, deci clienții finali, implementarea o face Protecţia Consumatorului - ANPC. Fiecare instituție, Consiliul și ANPC-ul, mergem pe regulile noastre de funcționare. Pentru Consiliul Concurenței, asta înseamnă cele din Legea 11, a concurenței neloiale, care e o lege cu proceduri mai rapide decât legea obișnuită pe care o folosim noi, legea concurenței, care știți că are investigații care au o durată mare de timp. Deci de data asta, ce ne interesează într-o situaţie de criză, de speculă, vrem reacţii foarte rapide și atunci nu e un instrument bun legea concurenței, unde știți că durează undeva la doi ani o investigație, ci avem nevoie de intervenții mai rapide și atunci mergem pe legea concurenței neloiale. Pentru aplicarea legii, guvernul va emite o hotărâre de guvern, deci, de la caz la caz, când este nevoie, va fi emisă o hotărâre de guvern. Cam astea sunt lucrurile pe care mi le-am notat eu. Dacă sunt întrebări, desigur, răspund cu plăcere.

Reporter: Bună ziua, domnule Chiriţoiu. Aş vrea să vă întreb eu un lucru legat de amenzi. În forma iniţială pe care aţi pregătit-o în colaborare cu ministerele, amenzile erau pentru companii de la 0,1 la 1% din cifra de afaceri. Am văzut că s-au modificat în această formă - şi sper să nu mă înşel -, pe care am avut-o pe ordinea de zi a şedinţei de guvern de astăzi, de la 0,01 până la 0,1 pentru companii.

Bogdan Chiriţoiu: Nu cred, o să verificăm. 0,1 - 1 e nivelul pe care îl vrem în legea concurenţei neloiale şi atunci pe asta mergem şi la ANPC. Ce-i de înţeles? Pentru că amenzile astea nu sunt foarte mari pentru activitate speculativă, de aceea importante sunt măsurile adiacente, faptul că ANPC poate să oprească funcționarea unei companii; noi, Consiliul Concurenţei, repet, putem obliga companiile să-şi reducă stocurile sau să-şi reducă preţurile, ANPC-ul poate să dispună și confiscări. Deci, vedeți ansamblul. Nu ne interesează, repet, sancțiuni atât de mari, cât posibilitatea de a recupera pagubele și de a impune măsuri companiilor care se pretează la aceste acțiuni speculative. Deci asta este o diferență față de Legea 21 a concurenței, unde amenzile ajung pe la 10% din cifra de afaceri. Acum am spus, vrem viteză, mergem pe legea concurenţei neloiale, cu amenzile astea mai scăzute, dar impact mare vine din măsurile adiacente complementare.

Reporter: Bun, doar ca idee voiam să vă întreb de ce a fost nevoie, în cazul în care vor rămâne așa, 0,01-0,1, pentru că eu, v-am zis, asta o văd și, de asemenea, la persoane fizice era o diferență, între 5.500 și 11.000 inițial, acum sunt între 600 și 2.500. Deci, astea sunt diferențele pe care le-am sesizat între proiecte. V-aş întreba de ce ar fi fost cazul să le scădeți sau până la urmă care este rațiunea, fie că vorbim despre amenzile mai mari sau cele mai mici? Doar să ne explicaţi.

Bogdan Chiriţoiu: Bun. Până la faza finală o să mai fie modificări, nu pot să vă justific acum pragurile, dar persoanele fizice nu vor intra la noi. Deci, noi vom fi pe relaţia între comercianți, între persoane juridice.

Reporter: Şi v-aş întreba...

Bogdan Chiriţoiu: Şi mergem pe 0,1-1.

Reporter: Deci, rămâne 0,1, da, mai mici...

Bogdan Chiriţoiu: Nu, 0,1 la 1, mai mari, exemplu...

Reporter: Ok, mai mari, spre exemplu. Şi v-aş mai întreba un lucru. Doar situații excepționale aveți trecute? Stare de alertă văzusem..

Bogdan Chiriţoiu: V-am spus, când piața... În mod normal, piaţa funcționează bine. Am prețuri, raportul ăsta calitate-preț, îl văd în situațiile normale piață. Dacă sunt cumva operatori economici care au prețuri mari, clienții se vor orienta spre cei care au prețuri mai mici. Ăsta este mecanismul normal de piaţă, aici nu trebuie să inovăm. Sunt situații, pandemia e un exemplu cel mai clar. Acolo, eu am simțit nevoia de a avea un instrument de genul ăsta, pentru că am constatat la începutul pandemiei, când au crescut prețurile de ”nsprezece” ori la măști, la dezinfectanți, când erau companii care încercau să strângă produsele astea să le crească prețurile, după aceea, pe platformele de comercializare online, de exemplu, atunci nici noi, nici ANCP-ul, nici poliția economică, că am discutat între noi la vremea aia, nu am avut niște pârghii eficace de intervenție, am făcut fiecare ce am putut, dar nu am avut niște pârghii eficace de intervenție. Când piața merge normal, lăsăm jocul pieţei. Cine are prețuri mari, va da faliment, că nu sunt oamenii proşti să cumpere de la o firmă care are prețuri foarte mari. Dar, avem nevoie de instrumentul acesta pentru situații excepționale când avem o dereglare în funcționarea pieței.

Reporter: Şi ultima întrebare. Trebuia să facă, dacă nu mă înșel, ANAF o analiză pe ce se întâmplat cu prețul la măști de protecție, mi-aţi adus aminte acum, că aţi menţionat de pandemie, și la ulei, parcă era în prima discuție pe care aţi avut-o despre acest proiect, v-a prezentat așa ceva, v-au prezentat, aţi discutat?

Bogdan Chiriţoiu: Au fost discuții între experții noștri și cei ai ANAF-ului. Și în acest proiect de ordonanță se prevede că vom colabora cu ANAF-ul și de asta vizează Ministerul de Finanțe, pentru că ei au într-adevăr datele, ei văd fiecare companie ce face, le văd bilanțurile, le văd ratele de profit, deci pot să..

Reporter: Ceva concluzii v-au dat? Adică ce concluzie au tras după analiza pe ce s-a întâmplat cu prețul la măști, spre exemplu? Că asta e din ce-mi amintesc eu..

Bogdan Chiriţoiu: Dacă vreți pe ANAF, întrebați ANAF-ul. Mie mi-e deja destul complicat să răspund la întrebări despre Consiliu. Ce este pe ANAF, adresați-le ANAF-ului, vă rog.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Spuneați că doriți viteză. Explicați-ne mai exact această ordonanță de urgență cum va aduce viteză în sancțiuni. Adică ce efecte imediate vor avea deciziile, sunt executorii, pot fi...

Bogdan Chiriţoiu: Da, dar diferența este că n-am investigația aceea complicată de pe legea concurenței, nu fac un raport de investigație, îl trimit companiei, dau 30 de zile să îmi răspundă, îl trimit Comisiei Europene și așa mai departe. Partea de investigație este mult simplificată; deci, în Legea nr.11 - Legea concurenței neloiale, totul este simplificat față de Legea nr.21. De ce?! Pentru că, într-adevăr, avem amenzi mult mai mici pe Legea nr.11 decât pe Legea nr.21.

Reporter: Și cât ar dura să luați o decizie?

Bogdan Chiriţoiu: Săptămâni.

Reporter: Câteva săptămâni, față de ani...

Bogdan Chiriţoiu: Față de doi ani pe Legea concurenței, da.

Reporter: Ok, săptămâni. Și  deciziile sunt executorii, adică dați o amendă de 1%?

Bogdan Chiriţoiu: Da.

Reporter: Poate fi contestată în instanţă?

Bogdan Chiriţoiu: Evident! Orice acțiune a noastră poate fi contestată în instanță, dar asta nu suspenedă...

Reporter: Plata.

Bogdan Chiriţoiu: Da.

Reporter: Banii se duc la buget sau...?

Bogdan Chiriţoiu: Deciziile sunt executorii. Repet, aici nu amenda va fi, pentru că atunci când cumperi o marfă, o mască cu un leu și o vinzi cu zece, nu 1% ăla o să te sperie, ci faptul că putem să îți interzicem activitatea, se poate confisca marfa, se pot confisca profiturile pe care le-ai făcut din această activitate ilicită, deci măsurile acestea adiacente sunt, de fapt, pârghia mai importantă decât cuantumul amenzii.

Reporter: Și vor fi două căi prin care se dau amenzi. Și Consiliul Concurenței, și ANPC-ul, adică un operator ar putea fi amendat de ambele autorități?

Bogdan Chiriţoiu: Dacă sunt fapte diferite. Nu poți să sancționezi aceeași faptă cu mai multe ori, nu poți să aplici mai multe sancțiuni pentru aceeași faptă. Nu exclud că o companie să poată să fie sancționată de mai multe ori, dar în funcție de modul în care încalcă legea. Repet, noi, Consiliul Concurenței, suntem pe relația între companii, iar în relația de la o companie spre consumatorul final e Protecția Consumatorului.

Reporter: Păi, de asta spun.

Bogdan Chirițoiu: Deci, o companie, teoretic, poate să și vândă direct, să spunem, practica speculativă poate să însemne și că vând direct consumatorului final, și acolo îi aplică o amendă ANPC-ul, poate să fie și, da, să comercializezi iarăși speculativ, în relația cu alți parteneri persoane juridice, și atunci aplicăm noi sancțiunea. Deci, e posibil, pentru fapte diferite, repet, pentru acțiuni diferite.

Reporter: Ok, și ca produse, Guvernul va trebui să /.../.

Bogdan Chirițoiu: Păi, depinde de natura crizei.

Reporter: La ce produse vă gândiți?

Bogdan Chirițoiu: Iar exemplul acesta cu...

Reporter: Carburanţii intră aici?

Bogdan Chirițoiu: În pandemie, îngrijorarea a fost legată de dezinfectanți și de materiale de protecție. Acestea, au fost, în primul rând, cele unde am văzut niște creșteri speculative de preț. În alte crize, da, pot să văd carburanți, pot să văd produse alimentare, depinde de natura crizei, de natura situației excepționale. Vorbim de situații excepționale, nu de situațiile uzuale și, în funcție de natura crizei, riscul acesta de speculă poate să apară pe unele produse sau pe altele, nu vor fi întotdeauna aceleași produse.

Reporter: Pandemia s-a mai calmat. Aici vorbiți de situații de război, de mobilizare militară, de... Până la urmă, la ce urgență vă gândiți totuși de veniţi cu această...?

Bogdan Chirițoiu: Orice fel de urgență care îmi distorsionează funcționarea pieței. Da, pandemia a fost un exemplu. Da, a generat o situație excepțională sau o situație de alertă, asta a fost forma legală în care s-a manifestat această criză. Evident, Doamne păzește, dacă ajungem la un război, bun, nici pandemie nu avusesem de 100 de ani, nici război nu am avut de 70 de ani, sper să nu ne confruntăm cu astfel de situații.

Reporter: Domnule președinte, vă rog să ne spuneți, vorbim despre situații extraordinare, cât de utilă ar putea fi intervenția statului dacă ancheta se finalizează după câteva săptămâni? Dacă ne uităm la, nu știu, produse concrete, carburanți, ulei poate, alimente, ca ce plusvaloare aduce acest proiect, pentru că avem o perioadă de criză și un răspuns al statului care vine la câteva săptămâni distanță?

Bogdan Chirițoiu: O să vedem de la caz la caz, dar nu pot să vă spun o durată maximă, da. Ce voiam să spun este că, față de o intervenție normală a Consiliului Concurenței, pe Legea concurenței, când, într-adevăr, venim ex-post, asta e natura Consiliului Concurenței, după ce cineva a făcut ceva rău venim și îl penalizăm, la mult timp după. Acum încercăm din contră, să avem un instrument care este mai, mai rapid, nu vine cu o sancțiune atât de mare, repet, cum dăm pe Legea concurenței, dar venim cu o viteză mai mare, tocmai ca să avem un efect în piață. Bun, s-a produs un rău, dar să nu fie un rău atât de mare sau să nu persiste mult acel rău, acesta este sensul acestui proiect

Reporter: Avem, într-adevăr, un război la graniță, avem scumpiri extraordinar de mari, spuneau unii analiști că această lege, după ce o adoptați, să poată să intre în vigoare, aveți neapărat nevoie, nu știu de declararea unei stări de alertă poate sau ea ar putea să producă efecte chiar dacă nu vorbim despre o reglementare?

Bogdan Chiriţoiu: Nu. Ce avem nevoie, într-adevăr, trebuie să stabilim că este o situație excepțională și care sunt produsele care sunt în risc, pentru că, în funcție de natura crizei, vor fi alte produse de fiecare dată. Deci odată ce avem OUG, da, trebuie să existe legislație subsecventă, care să ne spună care sunt produsele acestea care sunt supuse unui risc de speculă.

Reporter: Este neapărată nevoie să vorbim despre stare de urgență, stare de alertă, stare de asediu sau poate fi și un alt context, poate decide, de exemplu, guvernul că suntem într-o situație de criză?

Bogdan Chiriţoiu: E flexibil, ca și proiectul de lege. Vedeţi că am enumerat situaţiile menţionate de dumneavoastră şi am spus - altele care sunt stabilite de guvern prin act normativ.

Reporter: Bună ziua! O completare la colega mea. Haideți să vorbim puțin punctual. Imediat după ce această ordonanță va fi adoptată și va fi publicată în Monitorul Oficial, dumneavoastră și ANPC-ul veți avea pârghiile necesare, de exemplu, să analizați și să o aplicați pentru carburanţi, să spunem, având în vedere că în acest moment, la fel, vedem că prețul barilului scade, cel puțin ultimele două zile a scăzut, mă uit în acest moment și este 104 dolari, însă vedem o diferență, în momentul în care crește imediat vedem, te duci la pompă și vezi că a crescut prețul; când scade, nu vezi niciodată după mai puțin de o săptămână să scadă cu 0,04 bani, de exemplu. Puteți aplica deja?

Bogdan Chiriţoiu: La prima întrebare, nu. Necesită o legislație secundară, deci avem nevoie de norme. E legea primară. Legea primară va trebui operaționalizată prin legislație secundară. Doi, știu că aceasta e percepţia. Nu pot să spun... faptul că prețurile cresc mult mai repede decât scad. Nu pot să spun ce s-a întâmplat în ultima lună. Dar când ne-am uitat și am măsurat viteza și amplitudinea variațiilor de preț, nu, datele au arătat că, surprinzător, în contradicție cu ce credem toți, inclusiv cu teoria economică, ca să fiu sincer, nu. Pe carburanţi, creşterile erau la fel de rapide şi la fel de mari ca şi scăderile de preţ. Aceasta a fost  o concluzie surprinzătoare, cel puţin eu nu am date care să susţină această percepţie că ele, în engleză se spune - cresc ca o rachetă şi scad ca o pană, expresie englezească. N-am văzut-o pe piaţa de carburanţi din România, dar, repet, e un studiu de acum vreo doi ani.

Reporter: Aveţi acest studiu despre care vorbiţi acum, în ultima vreme?

Bogdan Chiriţoiu: Nu, asta zic, nu e actualizată, adică nu ne-am mai uitat în ultima lună. Și studiile acestea necesită şi ai nevoie de o forţă de muncă, blochezi nişte oameni să faci analizele acestea. Când am făcut-o, concluzia a fost surprinzătoare pentru noi, pentru că n-am văzut creşterile acelea mai rapide decât scăderile, la care ne aşteptam şi noi.

Reporter: Da, dar acum doi ani era o situaţie, acum avem alta...

Bogdan Chiriţoiu: Posibil, de asta zic. Nu garantez că nu s-a schimbat ceva în ultimele luni. Ţineţi cont că, totuşi, petrolul în pandemie era 20 de dolari barilul, acum e 100 barilul. Atunci aveam vreo 5 lei, acum avem 9.

Reporter: Vă mulţumesc frumos.

Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă întreb mai concret, apropo de scumpirile din ultima perioadă, despre care au vorbit şi colegii mei. Având în vedere această ordonanţă, pentru că există această bază, urmează să fie aprobată, spre ce domenii sau spre ce produse vă veţi îndrepta analiza în următoarea perioadă?

Bogdan Chiriţoiu: Asta v-am spus, dacă vorbim de inflaţie, nu e... Eu sunt fericit că sunt oaspetele Guvernului la acest briefing, dar totuşi e briefingul Guvernului, nu e briefingul Consiliului. Şi noi şi ANPC-ul ne vom uita la produse pe care ni le indică guvernul, prin hotărâre. Asta spune textul ordonanţei.

Reporter: Dar mai concret, având în vedere şi scumpirile din pieţe la alimente, de pildă...

Bogdan Chiriţoiu: Cum aş putea eu, Consiliul Concurenţei, să vă spun mai concret ce va stabili hotărârea de guvern?

Reporter: Aveţi o analiză în spate? De aceea vă întreb, pentru că această ordonanţă se va baza şi pe o analiză, din câte am înţeles în momentul de faţă.

Bogdan Chiriţoiu: Deci, e o propunere co-iniţiată de noi această ordonanţă. Dar noi o să aplicăm legislaţia secundară pe care ne-o dă Guvernul. Guvernul o să facă această analiză, nu noi, Consiliul. Dacă Guvernul va dori să ne consulte, să ne ceară date, desigur, e liber să o facă, dar va fi o hotărâre a guvernului, nu a Consiliului Concurenţei.

Reporter: Eu doar cu o completare.

Bogdan Chiriţoiu: Deci avem şi noi modestia noastră instituţională, nu...

Reporter: Dacă se poate şi v-o adresez amândurora, dacă tot vorbim despre hotărârea Guvernului. V-aş întreba, la o inflaţie de 20%, să spunem, o estimare la final de an, poate fi considerată această situaţie o situaţie excepţională în care Guvernul să sesiseze o listă de produse e care aceste instituţii ar trebui să le urmărească?

Bogdan Chiriţoiu: Cred că aţi sesizat foarte bine. Dacă ne uităm la inflaţie, inflaţia e un fenomen macroeconomic, nu e o distorsiune a pieţei, nu e o proastă funcţionare a pieţei. Dar, iarăşi, asta cu siguranţă domnul ministru de finanţe vă spune lucrul acesta, inflaţia ţine de dobânzi, şi vedem că BNR acţionează, şi ţine de deficitul bugetar. Deci, în niciun caz, n-o să spună pentru că inflaţia, pe exemplul dat de dumneavoastră, n-o să spună toate produsele din România de acum trebuie reglementate. A, nu.

Reporter: Nu, de asta întrebam

Bogdan Chiriţoiu: La ce ne uităm este o criză, iarăşi pornesc de la pandemie, că ăsta este exemplul recent pe care l-am avut. Da, acolo au fost câteva produse, dintr-odată, pentru că a apărut ceva complet neașteptat. Au fost afectate câteva produse, dar nu au crescut prețurile la toate produsele din România, nu au dispărut de pe raft toate produsele din România, dar au fost unele categorii de produse pentru care, normal, înainte cererea era destul de redusă. Câţi oameni mergeau cu măști pe stradă? Nu multă lume mergea la noi în țară cu mască pe stradă înainte de pandemie. Dintr-odată a fost o nevoie mult mai mare de măști, a fost o cerere mult mai mare și unii producători sau comercianți au speculat acel moment și au crescut cumva nejustificat economic prețurile. Dar atunci era vorba de câteva categorii. Dacă ne uităm, dacă spunem că inflația în România e 20%, aia nu e o problemă de proastă funcționare a pieței și nu o reglăm prin această ordonanţă.

Dan Cărbunaru: Din fericire, domnule preşedinte, nu suntem în acest scenariu şi e puţin probabil să ajungem acolo.

Bogdan Chiriţoiu: Scuze că am preluat cifra, da.

Dan Cărbunaru: Sigur că inflația este o preocupare în această perioadă, în întreaga lume, inclusiv în Uniunea Europeană. România nu se află printre țările fruntașe la capitolul inflație, într-adevăr este ca și alte state membre, inclusiv cele din zona euro, dacă veți urmări statisticile furnizate de Eurostat. Ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă afectează în măsură diferită, dar destul de mult situația din toate statele membre ale UE. Sigur, guvernul a venit deja cu o serie întreagă de măsuri care să sprijine populația fără să alimenteze cumva această zonă legată de inflație, o inflație generată de efectele economice ale pandemiei, pe de o parte, apoi de criza energiei și evident de războiul din Ucraina, generat de agresiunea militară rusă. Ca atare, în tot acest context, eforturile pe care și guvernul le face, sunt pe de-o parte de a proteja economia, de a proteja și gospodăriile oamenilor de efectele economice, în același timp de a veni totuși cu o serie întreagă de mecanisme legale, suplimentare, cum este și cazul acestei inițiative, susținută de Consiliul Concurenței, dar și de Ministerul Economiei care să ofere instituțiilor statului român capacitatea de a interveni, acolo unde există riscul ca cineva să speculeze o anumită situație din piață, fără să afecteze intervenția statului funcționarea pieței libere, care este esențială în orice societate democratică.

Reporter: Domnule președinte să îmi spuneți dacă ar trebui românii să se obișnuiască cu aceste prețuri la carburanți, la energie, dacă aveţi impresia...

Bogdan Chiriţoiu: Oare de ce îmi puneți această întrebare?

Reporter: Pentru că vrem să știm în cazul în care situația...

Bogdan Chiriţoiu: Nu, credeam că e legată de declarația mea mai veche, la un moment dat. Ei bine, nu a fost foarte bine preluată de colegii voștri din presă, a fost cumva luată din context. Ce am spus la vremea aceea şi, din păcate, istoria mi-a confirmat, am zis că prețurile la electricitate - așa gândeam la vremea aceea, era înainte de război - nu vor scădea în viitorul previzibil, pentru că avem și efortul de a elimina energia poluantă, taxăm foarte mult energia poluantă, cea din cărbune și din gaz, și asta va ține preţul destul de sus.

Bogdan Chirițoiu: La vremea aia, /.../ înainte de război, credeam și speram că prețul la gaze va scădea, însă după... da, odată ce trece iarna scade consumul și tradițional prețul la gaze scade, deci undeva mă așteptam la o scădere a prețului gazelor în aprilie, dar mă așteptam ca prețul la electricitate să rămână destul de sus. Deci undeva m-a confirmat pe jumătate realitatea, da, prețul la electricitate a rămas sus, dar şi prețul la gaze a rămas sus și acum din cauza războiului nici nu văd, nici la gaze nu văd o posibilitate ca prețurile să scadă anul acesta. Deci, din punctul acesta de vedere, da, va trebui să găsim soluții, nu să ne obișnuim, că nu vreau să fim mioritici, să spunem, asta e, viața crudă, n-avem ce face, destinul omului implacabil, nu asta e ideea, ci ideea este că este o realitate. Că nouă ne place sau nu ne place, asta este și trebuie să găsim soluții. Și asta face Guvernul, taxează producătorii, cei care au câștiguri foarte mari de pe urma prețurilor de la energie și care sunt în România. Din fericire, avem producători și de gaze și de electricitate în România, importăm relativ puțin. Deci pe aceștia îi putem taxa și din banii pe care îi luăm din profiturile astea ale lor foarte mari putem să îi ajutăm pe cei care sunt afectați de prețurile mari, deci în felul acesta compensăm. Venim cu măsuri care să rectifice situația, în sensul acesta ne obișnuim. Nu putem să ignorăm prețurile, ele sunt cum sunt, dar putem să luăm măsuri să compensăm aceste creșteri de prețuri. Deci, da, nu mă aștept să scadă pe burse nici gazul, nici electricitatea și nici carburanții în următoarele luni, deci trebuie să avem într-adevăr măsuri de ajutorare, măsuri de compensare pentru cei care sunt mai vulnerabili și ați văzut că s-au luat și pentru consumatorii casnici pe gaze și pe electricitate, pentru o serie de companii, cum sunt transportatorii, deci sunt o serie de măsuri, pentru companii se numesc măsuri de ajutor de stat, sunt permise de legislația Uniunii. Uniunea a venit cu un cadru special ,s-au adaptat crizei din Ucraina, deci avem așa-numitul cadru, în limbajul acesta de Bruxelles, avem cadrul temporar Ucraina, aveam până acum cadru temporar COVID, acum trecem pe cadrul temporar Ucraina. Deci sunt măsuri de ajutor de stat care sunt permise și care s-au luat și se vor lua.

Reporter: Domnule Cărbunaru, aţi vorbit despre inflaţie. Astăzi au venit şi scumpirile de la INS, le-aţi văzut, creşteri chiar de 80%-85%, de asemenea, avem şi români care plătesc şi rate mai mari de la începutul anului până acum. Sunt rate care au crescut cu 700 de lei pe lună. Care este mesajul guvernului pentru oamenii care plătesc aceste scumpiri?

Dan Cărbunaru: Guvernul României a intervenit în ultimele luni substanțial pentru a gestiona de fiecare dată efectele crizelor care s-au succedat și care s-au răsfrânt în economie, având grijă să se manifeste echilibrat, atât în sprijinul mediului privat, în zona care produce valoare adăugată, dar și în zona serviciilor publice furnizate de statul român și, bineînțeles, sprijinind în special românii din categoriile vulnerabile. Fiecare dintre situațiile care apar pe parcurs sunt analizate punctual și de îndată ce consultările pe care guvernul realizează în domeniile respective, cu toți cei implicați conduc la un rezultat, vor veni măsurile aferente fiecărei situații în parte, deci este o preocupare a guvernului să intervină, a făcut asta de fiecare dată până acum, va continua să o facă.

Reporter: Premierul a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu un pachet care să ofere un răspuns la această inflație, să tempereze inflația, sunt astfel de demersuri care au fost făcute, i s-au cerut premierului în cursul acestei zile, mai mulți lideri liberali au cerut să facă acest lucru.

Dan Cărbunaru: Sigur, opiniile care circulă în spațiul public beneficiază de libertatea de expresie. Responsabilitatea de a interveni și de a lua măsurile necesare revine fiecărei instituții în parte, în cazul de față Guvernului României. Mare parte dintre măsurile pe care guvernul deja le-a implementat au avut ca măsură nu doar protejarea economiei și populației, dar și temperarea inflației, o încercare de a, de a menține zona de prețuri într-o formă gestionabilă și e un efort care, care continuă. Trebuie să înțelegem faptul că la acest moment nu doar în întreaga Uniunea Europeană, dar și în întreaga lume, efectele crizei, în special cea generată de agresiunea militară din Ucraina a Rusiei antrenează o serie întreagă de provocări, lanțuri de aprovizionare, aprovizionări cu materie primă sau cu alte produse, care generează dezechilibre care trebuie gestionate și, sigur, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, alături de instituțiile europene, acționează și în sprijinul propriilor cetățeni, evident.

Reporter: Concret, premierul a cerut un pachet de măsuri, a cerut Ministerului Finanțelor Publice să vină cu o rezolvare a acestei situației, după ce a văzut scumpirile de azi?

Dan Cărbunaru: Guvernul României deja implementează măsuri care să gestioneze situația la care vă referiți și va continua să-și updateze aceste măsuri.

Reporter: Vorbiți de acel pachet-Sprijin pentru România, despre acel pachet vorbiți?

Dan Cărbunaru: Este doar un exemplu pe care îl putem oferi în sensul în care, și în privința cetățenilor, și în privința mediului privat, Guvernul României a venit cu măsuri concrete care sunt în implementare deja.

Reporter: Și altele nu mai avem, astea sunt toate, corect?

Dan Cărbunaru: Vă spuneam că pe măsură ce evoluția continuă și guvernul intervine pentru a gestiona această situație. Mulțumesc.

Reporter: Eu aș insista puțin pe problema de timp, în cât timp am putea să avem acea hotărâre de guvern despre care vorbea și domnul Chiriţoiu...

Bogdan Chiriţoiu: Păi, de asta avem ordonanţa. Deci, cum spuneam terminăm consultarea publică, apoi trebuie definitivat textul, trebuie luate avizele ministerelor - asta nu va fi complicat pentru că deja s-a lucrat cu ministerele, apoi vom avea avizul CES, CL, deci undeva, câteva săptămâni până apare ordonanța. În momentul în care avem ordonanța, da, vom pregăti și legislația secundară.

Reporter: Şi din momentul în care avem ordonanța, apoi va mai dura ceva timp până vom avea şi hotărârea şi abia din acel moment începe analiza despre care v-am întrebat mai devreme cu privire la produse sau cumva analiza începe din momentul în care ordonanța de urgență este aprobată?

Bogdan Chiriţoiu: Din momentul când avem legislația primară, evident că instituțiile publice pot să-şi înceapă activitatea, da.

Reporter: Mulţumesc.

Dan Cărbunaru: Dar după cum ați observat deja, instituțiile publice din România lucrează. Ceea ce se întâmplă acum este oferirea unui cadru mult mai eficient din perspectiva timpului de intervenție, astfel încât să se optimizeze practic capacitatea statului român de a interveni în situații cu care am văzut că începem să ne confruntăm, pe fondul suprapunerii unor crize diverse pe care nu doar noi, ci și întreaga lume trebuie să le gestioneze. Domnule președinte, v-aş mulțumi pentru prezență...

Bogdan Chiriţoiu: Şi eu vă mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Şi deîndată ce aceste măsuri vor începe să fie puse în practică, cu siguranță vom reveni cu mai multe detalii legate de acest aspect. Mulțumesc. În cadrul ședinței de guvern de astăzi au fost o serie întreagă de acte normative importante în domeniul educației pe care guvernul le-a aprobat, referindu-se la alocarea de fonduri pentru investiții în educație, cifră de școlarizare, standarde de acreditare și evaluare în învățământul preuniversitar, precum și a metodologiei de evaluare instituțională. Despre toate aceste elemente, domnul ministru al educației, domnul profesor Sorin Cîmpeanu este, sunt convins, pregătit să vă ofere detalii. Domnule ministru, vă rog.

Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc. M-a scos la tablă domnul secretar de stat. O să vă prezint cele șase hotărâri de guvern adoptate astăzi... O spun cu apreciere și prietenie, domnule secretar de stat. Șase hotărâri de guvern. Două au fost cu impact redus, mai degrabă formale. Este vorba de o hotărâre de guvern pentru actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în administrarea Bibliotecii Centrale Universitare. O a doua hotărâre de guvern care a vizat plata contribuției la conferința ministrului educației din țările francofone. România fiind stat membru al Francofoniei, și ministrul educației este membru al acestei structuri. Este vorba de o contribuție a României de 7.622 de euro anual, deci două hotărâri de guvern formale, însă următoarele sunt de impact major. Este vorba de o hotărâre de guvern prin care s-a aprobat cifra de școlarizare pentru anul școlar și universitar 2022 - 2023 pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul universitar de stat. Încep cu educația timpurie. Pentru educația timpurie, creșe și grădinițe, numărul de locuri alocate este de 665.000 pentru anul 2022-2023. În învățământul primar sunt 935.000 de locuri alocate. Este un număr mediu pe an de 187.000 de locuri, pentru că avem cinci ani în învățământul primar - clasa pregătitoare, plus clasele I-IV. În învățământul gimnazial avem 813.000 de locuri în total. În învățământul liceal, clasa a IX-a avem 130.600 de locuri, aceste locuri sunt pentru învățământ de zi, la care se adaugă 11.000 de locuri pentru învățământ seral și cu frecvență redusă clasa a IX-a. Avem, de asemenea, 16.000 de locuri alocate pentru clasa a XI-a, învățământ seral și cu frecvenţă redusă. Avem în învățământul postliceal, inclusiv învățământul terțiar non-universitar, un număr de 28.000 de locuri. Foarte important, pentru anul I în învățământul profesional avem 60.000 de locuri finanțate. Avem, de asemenea, și locuri finanțate pentru programul "A doua șansă", învățământ primar și gimnazial, inclusiv învățământul din penitenciare, un număr de 30.000 de locuri. Acum trec la nivelul universitar. La nivelul universitar avem 63.729 de locuri la licență. Sunt 62.000 de locuri pentru învățământ superior civil și 1.729 de locuri pentru învățământ superior militar. La nivel de master avem 36.642 de locuri, 36.000 la învățământ civil și 642 de locuri la învățământ superior militar. La nivel de doctorat avem 3.220 de locuri finanțate, iar pentru rezidențiat avem 5.000 de locuri finanțate. A patra hotărâre de guvern adoptată astăzi privește finanțarea pentru o problemă aflată de multă vreme, din păcate, în atenția publică. Este vorba de școlile care au grupuri sanitare neconforme. Prin finanțarea alocată astăzi, de către Guvernul României, un număr de 126 de școli nominalizate vor primi finanțare pentru a elimina această problemă a grupurilor sanitare neconforme, 126 de școli, în care învață 138.400 de elevi. Dacă veți faci o simplă împărțire, veți vedea că numărul mediu de elev pe școală este de 145, deci, este vorba de școli mici. Autoritățile locale vor avea de îndată, după aprobarea Hotărârii de Guvern, în bugete aceste sume. Este vorba de o sumă medie de 85.000 de lei/școală doar pentru a asigura conformitatea grupurilor sanitare, o sumă care exclude cheltuielile ocazionate de branșamente, la apă potabilă și canalizare; aceasta provine din bugetele autorităților locale. Revin: dacă această sumă va fi folosită, la finalul acestui an, vom mai avea în România doar 199 de școli. Nicio școală cu personalitate juridică, toate 199 sunt structuri. Pentru o bună parte din ele, având viabilitate redusă, s-a decis deja comasarea cu alte structuri. În acest fel, dacă autoritățile locale vor utiliza suma pusă la dispoziție de guvern, vom elimina în scurt timp, total, această problemă care trenează de mult timp în sistemul de educație românesc - grupuri sanitare neconforme. Ultimele două hotărâri de guvern au un impact deosebit și privesc activitatea de asigurare a calității în învățământul preuniversitar. Este vorba de o hotărâre de guvern prin care s-au aprobat standardele de evaluare pentru acordarea autorizării și pentru acreditare. De asemenea, metodologia prin care se pun în operă - o altă hotărâre de guvern - aceste standarde. În esență, este vorba de eliminarea birocrației, de o evaluare a școlilor care să se centreze pe actul educațional. Este vorba de o eliminare a pasiunii de a se concentra pe elaborarea de documente, de multe ori redundante, în detrimentul calității actului educațional. Este un pas foarte important. Aceste standarde sunt reformulate în sensul în care evaluarea trebuie să fie colegială, trebuie să se concentreze pe actul didactic. De partea sanitară sau de siguranță la incendiu sau la seism se vor ocupa instituțiile specializate - în speță, Direcțiile de Sănătate Publică și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Structura Ministerului Educației se va concentra pe calitatea educației. Este doar un prim pas pentru eliminarea totală a redundanțelor birocratice în procesul de evaluare, avizare, autorizare și acreditare a școlilor românești. Mulțumesc! Acestea au fost cele șase.

Dan Cărbunaru: Mulţumesc foarte mult, domnule ministru! Vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a prezenta aceste decizii importante pentru educația din România - nu la tablă, ci doar având ca fundal simbolurile Guvernului României.

Dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al educaţiei, vă rog.

Sorin Cîmpeanu: Am eu o completare, cu permisiunea dumneavoastră. Da, folosesc intenționat, ori de câte ori am ocazia, sintagma "la tablă", pentru că în scurt timp îmi doresc ca în toate cele aproape 100.000 de clase din România tabla clasică, cu creta și buretele, un instrument care și-a adus aportul la formarea noastră, a tuturor celor prezenți aici, să dispară. Să dispară și să apară table interactive, table inteligente în fiecare sală de clasă din România. De aceea, mă obișnuiesc cu înlocuirea sintagmei "scos la tablă".

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult!

Sorin Cîmpeanu: Interactivă dacă aveţi întrebări. Dacă nu...

Reporter: De data asta nu e interactivă, e cu buretele.

Sorin Cîmpeanu: Da? Înseamnă că am fost foarte clar, domnule secretar de stat.

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult pentru formatul clar și relaxat pe care l-ați asigurat acestor subiecte. Sper, sub același spectru, să continui prezentarea activităților de astăzi din cadrul ședinței de guvern. Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru! Cu permisiunea dumneavoastră, v-aş prezenta câteva dintre temele abordate astăzi. A fost aprobat Memorandumul cu tema "Încadrarea schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil generate de conflictul armat din Ucraina în politicile economico-bugetare și financiare ale statului român". Guvernul va acorda un ajutor de stat operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri și transport persoane pentru a compensa creșterea prețurilor la combustibil. Acest ajutor, care va fi acordat sub formă de grant, are un buget total de 300 de milioane de lei, valoarea fiind de 50 de bani pe fiecare litru de combustibil achiziţionat, în limita a 400.000 de euro pentru fiecare firmă, în total numărul de beneficiari fiind de 3.000 în fiecare an. Schema de ajutor se va aplica până la finele anului 2023 pentru plata efectivă a ajutorului de stat, fiind finanțată de bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Este o măsură care face parte din pachetul despre care vorbeam mai devreme, "Sprijin pentru România", lansat în urmă cu o lună de prim-ministrul Nicolae Ciucă alături de liderii coaliției. Este un pachet în valoare de 17,3 miliarde de lei, dintre care 60% sunt direcţionate în favoarea susținerii economiei. Un alt memorandum aprobat astăzi în guvern vizează aprobarea Programului Național de Reformă 2022. Acest program reflectă domeniile urmărite de țara noastră în cadrul semestrului european; un document care reflectă progresele privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și măsurile din afara acestui cadru, prin intermediul altor instrumente care se află la dispoziția României. Odată cu aprobarea de către guvern, documentul va fi transmis către Comisia Europeană. Elaborat pe baza orientărilor transmise de Comisia Europeană, Programul Național de Reformă 2022 este structurat pentru a urmări pilonii din domeniul de aplicare ai Mecanismului Uniunii Europene de redresare și reziliență, urmărind intervențiile complementare și suplimentare a celor din PNRR, o viziune de ansamblu asupra măsurilor implementate sau preconizate de a fi adoptate pe termen scurt și mediu în România în domeniile analizate în cadrul semestrului european, fie că este vorba de politica fiscal-bugetară; tranziția verde; transformarea digitală, mediul de afaceri, competitivitatea economică; piața muncii; incluziunea socială și combaterea sărăciei; sănătate; capacitatea administrativă; educație și competențe. Acest document abordează și domenii precum ocuparea forței de muncă, sănătate, educație, aspecte majore care sunt abordate de Comisia Europeană în documentul de lansare a semestrului european 2022, reflectând și prioritățile propuse de Comisia Europeană prin analiza sa din acest an privind creșterea durabilă, respectiv durabilitatea mediului înconjurător, productivitatea, echitatea și stabilitatea macroeconomică. Programul aprobat pune accent pe reforme și investiții orientate către dezvoltarea durabilă, înscriindu-se în obiectivul european de trecere treptată în materie de coordonare a politicilor economice, de la abordarea orientată către gestionarea crizei pandemice la bazele redresării economice favorabile incluziunii sociale și a unei reziliențe mai puternice. V-aș mai semnala faptul că, astăzi, guvernul a aprobat hotărârea prin care plafoanele financiare alocate sunt dedicate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2021. Este vorba de 46.000 de fermieri români care, îndeplinind condițiile de eligibilitate, vor beneficia de un sprijin total de 87 de milioane de euro. Tot astăzi, guvernul a aprobat hotărârea privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantități de produse și acordarea lor ca ajutoare umanitare interne de urgență, cu titlu gratuit, Instituției Prefectului din municipiul București și din județele Galați, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, pentru a proteja populația refugiată în contextul agresiunii militare ruse din Ucraina. Au fost scoase din rezervele de stat produse constând în: saltele, perne, pături, saci de dormit, corturi și conserve; toate aceste produse fiind necesare pentru a pregăti și dota taberele mobile care să poată fi folosite în adăpostirea refugiaților din Ucraina. Valoarea totală a acestor forme de sprijin se ridică la 1,5 milioane lei, fără TVA. Toate aceste ajutoare vor fi acordate cu titlu gratuit prefecturilor din: București, Galați, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui; care vor gestiona distribuirea acestor ajutoare. O altă hotărâre de guvern aprobată astăzi vizează indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Port Brăila - Lucrări de infrastructură portuară a sectorului portuar al frontului de operare la Dunăre, adiacent molului”. Guvernul a aprobat acești indicatori având ca obiectiv general modernizarea și dezvoltarea portului Brăila pentru a oferi condiții optime pentru transportul naval de mărfuri, creșterea capacității de operare a portului Brăila și a calității serviciilor oferite de operatori și transportatori portuari. Valoare totală a acestei investiții este de 126,8 milioane lei, cu TVA inclus, finanțarea urmând a fi realizată din fonduri externe nerambursabile, mai exact prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, dar și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, la care se adaugă sursele proprii ale Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați. Durata de realizare a investiției este de 19 luni și se adaugă eforturilor pe care, după cum bine știți, Guvernul României deja le face, inclusiv în zona portului Constanța, pentru a dezvolta capacitățile de gestionare a fluxurilor comerciale. Acestea ar fi principalele informații pe care aș fi dorit să vi le supun atenției. Dacă nu aveți întrebări, v-aș mulțumi pentru prezență și v-aș dori o seară plăcută!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe