Actualitate

Miercuri, 14 Iulie 2021

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 14 iulie, susținut de premierul Florin Cîţu și de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu

Galerie foto

[Check against delivery]

Florin Cîțu: Bună ziua. În ședința de guvern de astăzi am aprobat Memorandumul pentru proiectul ”România Educată”, un proiect al președintelui Klaus Iohannis. Cred că nu este niciun fel de surpriză că este nevoie de reformă în sistemul de educație în România, iar acest program, ”România Educată”, este un program care a fost dezbătut în spațiul public și a fost prezentat în ultima perioadă. Este momentul să-l implementăm. Știți foarte bine că nu mă dau la o parte când e vorba de a-mi asuma reforme și de aceea, astăzi, în ședința de guvern, ne-am asumat și această reformă în ceea ce privește educația. Susținerea va fi realizată de la bugetul de stat pentru acest program de reformă, dar și prin PNRR - Programul de Redresare și Reziliență. Acolo, știți foarte bine, sunt alocate aproape 3,6 miliarde de euro. Sunt mai multe domenii prioritare în ”România Educată” - cariera didactică, managementul și guvernanță, finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar, infrastructura sistemului de învățământ, curriculum și evaluarea centrată pe rezultate, educația incluzivă și calitate pentru toți copiii, alfabetizarea funcțională și așa mai departe. Bineînțeles, cred că partea importantă a ședinței de guvern de astăzi a fost că ne-am asumat și termene prin care să livrăm și prin care să implementăm acest program al proiectului ”România Educată”. Primul termen la 1 august va avea un grup de lucru interministerial, coordonat de premier sau numărul 2 în acest proiect, vicepreședintele comitetului o să fie domnul ministru al educației, Sorin Cîmpeanu. Se propune, până la 10 septembrie, adoptarea unei hotărâri de guvern privind aprobarea planului de acțiune cu termene și responsabilități pentru implementarea proiectului și, până la 1 octombrie, elaborarea pachetului legislativ care să asigure implementarea proiectului ”România Educată”. Domnul ministru este aici pentru a vă da mai multe detalii în ceea ce privește acest program. Dacă sunt întrebări despre proiect sau altele, câte o întrebare de fiecare, după aceea domnul ministru va intra în detaliul proiectului ”România Educată”.

Reporter: Bună ziua. Vedem că din ce în ce mai multe state se pregătesc pentru cel de-al patrulea val de COVID-19. În contextul în care ultimul val a lovit România destul de tare, dacă privim paturile de ATI și modul în care a fost copleșit atunci sistemul sanitar, întrebarea este dacă, acum, România este pregătită pentru a primi un val mare de bolnavi în zona de ATI.

Florin Cîțu: Vreau să vă aduc aminte că, încă din timpul valului trei și pe partea de final a valului trei, am spus foarte clar că nu vom renunța la capacitățile noastre pentru COVID. În același timp, am spus că vreau să avem un sistem creat prin care să putem să transferăm rapid, dacă este nevoie, din sistemul non-COVID în COVID paturi în secțiile ATI. Sunt sigur că Ministerul Sănătății a ținut cont de ceea ce am spus atunci și o să fie pregătit pentru valul patru.

Reporter: Deci, România este pregătită.

Florin Cîţu: În acelaşi timp, diferenţa faţă de valul 3, dacă îmi permiteți, este că acum putem să ne vaccinăm oricând, oriunde, cu orice tip de vaccin. Ştiţi foarte bine că în timpul valului 3 încă primeam doze puține de vaccin, deci este o diferență, eu aș pune vitală în ceea ce priveşte lupta cu acest virus. Vaccinul este singura soluție. Avem vaccin, trebuie să ne vaccinăm.

Reporter: Totuși, numărul oamenilor care se vaccinează este din ce în ce mai mic.

Florin Cîţu: Vă mulţumesc! În România, vaccinul nu este obligatoriu.

Reporter: Domnule premier, vi se pare un festival al democrației faptul că primarii fac coadă de două zile la Guvern pentru a negocia dumneavoastră banii primiți la rectificarea bugetară? Pentru că adversarii politici vă acuză că folosiți banii țării pentru a vă atrage simpatia și sprijinul la congresul PNL din 25 septembrie.

Florin Cîţu: O acuzație fără sens, pe care o resping imediat şi fără niciun fel de dubiu. Dacă vă mai aduceţi aminte, la Vaslui i-am invitat pe primarii de la PSD să vină să discutăm; acum două zile am fost la Asociația Municipiilor din România. Faptul că PSD a ținut România nedezvoltată și ieri am aflat, de exemplu, de la primarii din Teleorman că toate unitățile administrativ-teritoriale din acel județ - care a avut și premier, a avut și mai mulți oameni - niciuna dintre ele nu e legată la gaze, au drumuri de pământ. România a fost lăsată în urmă! Şi cine știe cel mai bine cum să dezvolte România decât cei care au fost aleși să dezvolte România? Repet, am făcut această întâlnire și cu Asociația Municipiilor, unde sunt primari de la toate partidele politice, și i-am ascultat și am susținut o parte dintre proiecte. La Vaslui, primarii PSD au primit o invitație și-i aștept oricând să vină. Deci, eu cred că mai multă democrație decât a fost în acest guvern nu a existat.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Am văzut că astăzi euro a atins din nou un maxim la cursul BNR și economiștii spun că acest lucru are legătură cu deficitul de cont curent, cu dezechilibrul. Am văzut că astăzi aţi discutat despre datoria publică a României. În acest context, are guvernul soluții pentru ca lucrurile să se echilibreze, să nu vedem un euro de 5 lei în perioada următoare?

Florin Cîţu: Aici lucrurile sunt foarte clare pentru mine: prețurile sunt determinate de piață într-o economie liberă. Şi îmi place că vorbim doar atunci când prețurile mai cresc puțin, dar nu vorbim de ele când scad. Preţurile vor crește, vor scădea, în funcție de ce se întâmplă cu cererea și oferta. Ceea ce poate să facă acest guvern și face foarte bine este să se dea o traiectorie clară de reducere a deficitului bugetar, și sustenabilă, și credibilă. Și vă spun că este și sustenabilă și credibilă pentru că Comisia Europeană, în analiza de deficit excesiv, și-a asumat aceeași traiectorie pe care o are România de reducere a deficitului bugetar. Asta contează atunci când ne uităm pe termen mediu și lung și ne uităm și la evoluția altor prețuri. Dar fluctuații pe termen scurt, acestea sunt normale într-o economie de piață și ar trebui să ne obișnuim cu prețuri care cresc și scad, pentru că asta înseamnă o economie de piață.

Reporter: Dar prin proiectul de rectificare veţi corecta ţinta de deficit? Ne aşteptăm la un deficit mai mic la sfârşitul anului şi cât de mic?

Florin Cîţu: Dacă o să corectăm o să corectăm în jos ţinta de deficit, dar haideţi să vedem întâi cum arată situația pe fiecare minister în parte și apoi vom veni și cu țintele de deficit.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, revenind la un eventual val 4 și la vaccinare, am văzut o declarație făcută aseară de vicepremierul Dan Barna conform căreia spunea că ar fi trebuit să avem măsuri mult mai ferme în ceea ce înseamnă vaccinarea, în sensul de acces limitat la evenimente, nici măcar pentru persoane care au făcut teste, ci doar pentru persoane vaccinate, tocmai pentru a încuraja vaccinarea. Voiam să vă întreb dacă ați avut o asemenea discuție în cadrul guvernului referitoare la măsuri mai dure, astfel încât să fie încurajată vaccinarea, în contextul în care acea ţintă de 5 milioane de persoane vaccinate care ar fi trebuit să fie atinsă la 1 iunie nu a fost nici acum atinsă.

Florin Cîţu: Propunerile de măsuri întotdeauna pot fi făcute atunci când facem votul pentru CNSU. Dacă vin astfel de propuneri și ele trec de aceste comitete, bineînțeles că le vom lua în calcul. În acest moment nu am avut astfel de propuneri, eu, din contră, țin minte susținerea colegilor de coaliție pentru a relaxa condițiile, pentru a avea concerte şi așa mai departe. Dacă am înțeles eu greșit mesajul, ar fi bine să se clarifice.

Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă întreb de ce a fost nevoie să cumpărăm 120 de milioane de doze de vaccin COVID şi cât ne vor costa ele?

Florin Cîţu: Nu le-am cumpărat. Sunt comandă și știți foarte bine că strategia de a cumpăra vaccin este o strategie asumată la nivelul întregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeași strategie, România primește pro-rata, toate ţările merg pe aceeași direcție. Strategia a fost inițial făcută de Comisia Europeană, luând în calcul și acest sistem de revânzare al vaccinului sau donaţii pentru alte ţări, deci, prin acest sistem Covax, este o strategie făcută de la început de Comisia Europeană, de negociere. Deci, este o strategie în care noi am luat parte. Dacă nu participam la această strategie, poate că n-am fi avut vaccin la fel de repede.

Reporter: Adică, cumva am fost obligați să cumpărăm aceste doze.

Florin Cîțu: Nu le-am cumpărat, sunt comandate aceste doze și nu sunt pentru un an, sunt pentru mai mulți ani. Pentru că de la început s-a știut clar că pandemia poate nu trece în primul an și poate e nevoie de încă doze pe următorii ani. Aceste doze sunt și pe anul viitor.

Reporter: Nu ne-ați spus de prețuri. V-am întrebat și de costul vaccinului, cât plătim pentru aceste doze.

Florin Cîțu: Vom vedea care este factura finală atunci când le vom plăti. Multe dintre ele le-am vândut, prețul a mai scăzut la unele dintre ele. Deci, nu există un cost fix la început. În primul rând, se face comanda și apoi avem și factura.

Reporter: Bună ziua. Vaccinarea va fi obligatorie pentru anumite categorii de personal din Franța, de exemplu, pentru personalul medical, la fel și în Grecia. Am înțeles încă de ieri că în România nu se va întâmpla asta, dar atunci, ce face guvernul ca să grăbească a noastră campanie de vaccinare în condițiile în care suntem pe ultimul loc în acest moment și ne așteptăm la valul 4?

Florin Cîțu: Dumneavoastră vă uitați la numărul de persoane vaccinate, eu mă uit la numărul de persoane infectate - acolo suntem în cea mai bună situație din Uniunea Europeană, încă. Deci, suntem în cea mai bună situație. Deci, dumneavoastră comparați țări care au teoretic... ar fi trebui să nu aibă această problemă pentru că au mai multe persoane vaccinate și, totuși, au o situție mai dificilă în ceea ce privește  rata de infectare. Trebuie să ne uităm la toți indicatorii. Guvernul a făcut tot ce ține de guvern. În primul rând, am fost prima țară din Europa care a avut vaccin pentru toată lumea, pentru cine dorește să se vaccineze oricând, oriunde, la orice oră, cu orice tip de vaccin. Vaccinarea nu este obligatorie în România, dar, bineînțeles, dacă suntem responsabili, trebuie să ne vaccinăm, pentru că este singura soluție să scăpăm de pandemie. Până acum așa s-a demonstrat.

Reporter: Legat de problema gunoiului din capitală, înțelegem că sunt probleme și la Guvern cu ridicatul gunoiului?

Florin Cîțu: Aceasta e o problemă a Primăriei Sectorului 1 cred. Dacă este o problemă, vom vedea. Nu știu, asta nu am aflat de această problemă la Guvern.

Reporter: Bună ziua. Ministrul economiei a anunțat restructurări masive, 39% din funcțiile de conducere, 30% din cele de execuție. Știați de aceste măsuri? Vor urma și alte ministere în care vor fi concedieri masive?

Florin Cîțu: Cred că citiți puțin greșit despre organizare. Nu am văzut încă acest  proiect de lege, dar cred că e vorba de redefinire, directorul general devine director, nu pleacă acasă, devine director. Despre asta este vorba, dar încă nu am văzut proiectul final. Deci, nu este este vorba de concedieri, este vorba deoar de comasarea unor direcții care nu mai sunt direcții generale și poate sunt mai puține.

Reporter: Dacă îmi permiteţi, preciza ministrul că din zece directori patru vor intra în Corpul de rezervă, deci, vorbim și de persoane care nu vor mai avea posibilitatea de a rămâne în instituție. Procentul s-ar menţine...

Florin Cîţu: Este mai complicat. O să văd, întâi, varianta finală. Eu vă spun că o reorganizare, în condițiile actuale, este foarte complicat să faci concedieri, dar se pot reduce costurile, prin comasarea direcţiilor, şi aceea este exact ceea ce am spus eu să se întâmple, să nu mai avem aşa mulţi directori generali în ministere ş.a.m.d.

Reporter: Vor urma şi alte minstere? Aţi fost informat în acest sens?

Florin Cîţu: Toate ministerele trebuie să facă o reorganizare pe aceste principii. Din punctul meu de vedere, avem în prea multe ministere prea mulţi directori generali ş.a.m.d. Aceste funcții au fost create în ultimii ani, când guverna PSD-ul, erau direcții care au fost sparte şi se creau direcții generale, nu este nevoie de așa de mulţi directori generali.

Reporter: Datoria guvernamentală la ce procent a ajuns?

Florin Cîţu: Vom publica raportul zilele următoare. Mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Vorbeați despre reforme asumate de guvern, una dintre principalele reforme asumate de guvern este reforma justiției, e asumată nu doar în programul de guvernare, este asumată și în PNRR. Această reformă a justiției a debutat iată însă cu stângul, primul pas, desființarea SIIJ izbindu-se de împotrivirea UDMR, care nu vrea ca procurorii DNA să aibă din nou competențe în a ancheta magistrați. Aş vrea să vă întreb, în aceste condiţii, având în vedere faptul că, aşa cum sublinia şi ministrul justiţiei, UDMR-ul a votat cot la cot cu PSD-ul modificările legilor justiţiei, ale codurilor penale, ce şanse daţi reformei în justiţie? Ce şanse daţi refacerii legislaţiei electorale? Ce şanse daţi revenirii la alegeri pentru primari în două tururi de scrutin? Şi ce veţi face dacă UDMR se va împotrivi acestor obiective? Ce va prevala, promisiunile făcute electoratului sau mersul mai departe al coaliției?

Florin Cîţu: Da, și cred că vă refereaţi şi la decizia de astăzi a CCR.

Reporter: Inclusiv.

Florin Cîţu: Eu cred că e momentul ca membrii coaliţiei să evalueze progresele pe care le-am avut în reforma legilor justiției. Trebuie cu curaj, cu responsabilitate să ne uităm dacă deciziile luate până acum au fost cele mai bune și dacă mergem în direcția corectă și, dacă nu, tot cu curaj și responsabilitate să găsim un alt mod de a repara ceea ce a stricat PSD în justiție în ultimii ani de zile. Dar dacă nu ne uităm atent și nu vedem ce facem este nevoie de responsabilitatea membrilor coaliției să vadă exact unde suntem și dacă mergem în direcția corectă. Toate acele reforme eu le susțin, așa cum le-am susţinut și în programul de guvernare, pe care mi l-am asumat, și voi face tot ce ține de mine să îmi conving membrii coaliției și președinţii de partid că aceasta este direcția corectă, cea pe care ne-am asumat-o în programul de guvernare. Așa cum spun și acum, dacă e nevoie să reevaluăm, reevaluăm.

Reporter: Şi referitor la "România Educată", proiect asumat astăzi de dumneavoastră, Ministerul Educației a pus recent în dezbatere publică metodologia pentru evaluarea plagiatului. Așa cum domnul ministrul sunt convins că ştie...

Florin Cîţu: Vă va răspunde domnul ministru în detaliu.

Reporter: Aş vrea să vă întreb totuși şi pe dumneavoastră, pentru că pe domnul ministrul l-am întrebat într-o ședință precedentă. Doamna Şercan a acuzat că aceste modificări sunt în favoarea plagiatorilor. Consiliul General al CNADTCU, din ce am înțeles, a votat în mare majoritate respingerea lor. Se merge însă mai departe. Aș vrea să vă întreb dacă dumneavoastră aţi studiat subiectul, cum vedeți modificarea acestei metodologii și dacă cadrează cu conceptul de "Românie Educată".

Florin Cîţu: Nu am intrat foarte mult în detaliu. Domnul ministru a dat răspunsurile și vă mai răspunde în continuare. Eu pot să vă spun că nu voi susţine niciodată pe cineva care s-a dovedit că a plagiat, deci nu este ceea ce voi susține nici într-o funcție publică. În același timp, domnul ministru va explica mai bine imediat.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, ieri primarii ne-au anunțat că veţi demara din toamna acestui an un program de investiții pentru infrastructura locală. Ne puteți spune care va fi bugetul acestui program și ce investiții va viza acest program creat de executivul condus de dumneavoastră?

Florin Cîţu: Aici nu este vorba despre primari; nu primarii anunță așa ceva. Românii, cetățenii României ne spun de 30 de ani de zile că au fost uitați. Au plătit taxe, au plătit impozite, dar nu au nici canalizare, nu au nici apă și au încă drumuri de pământ - chiar în București, în Sectorul 1. De acolo vine această cerință, nu de la primari. Primarii sunt cei care vor face licitații și vor implementa aceste proiecte. Dar ne spun românii că au nevoie și de apă, și de canalizare, și de încălzire, și de drumuri; în secolul XXI! Şi voi avea grijă să aibă aceste lucruri.

Reporter: La cât se va ridica bugetul acestui program anunţat de dvs?

Florin Cîţu: Vom vedea sumele. Eu nu anunț sume de la început, nu arunc cu miliardele. Vom merge pe proiecte care se pot implementa și, în funcție de proiecte, vom aloca și bugetul. Nu voi face un buget de 70 de miliarde doar ca să îl prezint public, să avem ceva să dezbatem; nu. Vom merge pe proiecte, pentru că sunt foarte pragmatic. Şi să știți că multe dintre proiecte nu se pot face. Dar cele care se pot face se vor finanța.

Florin Cîţu: Vă mulţumesc! Mai lăsaţi şi colegii să pună întrebări. Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! În legătură cu Banca Internațională de Investiții: anul trecut, în noiembrie 2020,  ați inițiat, în calitate de ministru de finanțe, un memorandum pentru prelungirea românului care ocupa funcția de vicepreședinte la această bancă în care Rusia deține 45% din acțiuni pentru prelungirea cu încă cinci ani. Propunerea a venit de la președintele băncii internaționale, rusul Nikolai Kosov, și spuneați atunci că e singura posibilitate ca România să își păstreze această funcție în bancă. În caz contrar, funcția s-ar fi scos la concurs între celelalte state membre. Practic, dumneavoastră prin acest memorandum voiaţi să păstrați oarece pârghii de putere în această bancă. Acum este un scandal pe majorarea de capital pe care România s-a angajat să o facă în 2018-2019, dumneavoastră vă opuneți, dar nemajorând capitalul social, România are foarte mult de pierdut față de Rusia și celelalte state care sunt acționare în această bancă. De ce nu faceți un exit? Adică, care e strategia dumneavoastră, nu înțeleg foarte..., e aceeași situație, practic.

Florin Cîţu: Veţi vedea strategia noastră. Din punctul meu de vedere este clară, atât timp cât încă avem acolo și capital, pentru că asta este o mărire de capital, deci, avem capital acolo, este nevoie să fim reprezentați și de aceea este un reprezentat al României în această bancă. Trebuie să apărăm investiția pe care o avem acolo şi să vedem ce decizii se iau în viitor, pentru că avem deja bani în această bancă. Decizia de a mai adăuga bani nu este una foarte bună din punctul meu de vedere, pentru că asta ar însemna să mergem mai departe și să nu avem o strategie pe termen lung. Când vom avea o strategie, și nu suntem numai noi, mai este o țară care este alături de România, vom veni cu această strategie și o vom prezenta publicului. În acest moment eu nu cred că este oportun să ne mărim capitalul pe care îl avem acolo, dar în același timp, pentru că avem deja bani investiți în această bancă, e bine să avem o persoană acolo care să vadă cum sunt cheltuiți acești bani.

Reporter: Păi, tot pierdem, practic, putere în această bancă. Şi dumneavoastră, spunea fostul ministru Alexandru Nazare, puteați să luați o decizie dacă aţi fi fost împotrivă chiar de anul trecut, în calitate de ministru de finanţe.

Florin Cîţu: Nu, decizia este la nivel de guvern, nu este la nivel de ministru de finanţe. Ministrul de finanțe propune, dar nu ia decizia.

Reporter: Şi de ce nu aţi propus?

Florin Cîţu: Pentru că lucrurile sunt mai complicate puţin, dar cred că mesajul este clar din punctul nostru de vedere în ce direcţie vrem să mergem cu această investiţie.

Reporter: Vreţi să faceţi un exit?

Florin Cîţu: Când vom lua o decizie vă vom anunţa, bineînţeles.

Reporter: Ok.

Reporter: Bună ziua, domnule premier. Pentru că tot suntem pe terenul educaţiei, dumneavoastră ca finanţist ştiţi că investiţia în capital uman este una dintre cele mai rentabile, pentru că generează câştiguri. În ultimii 25 de ani România a pierdut în jur de 3 miliarde de euro cu specializarea cadrelor medicale, care astăzi activează în alte sisteme de sănătate din străinătate, şi ăsta ar fi doar un exemplu. Intenţionaţi să reduceţi aceste pierderi sau, eventual, să le recuperaţi şi ce politici publice aveţi ţintite pe investiţia în capital uman?

Florin Cîţu: Ceea ce putem noi să facem este să reformăm acest sistem şi să îl modernizăm, ca pe viitor să nu mai plece nimeni. Dacă putem să atragem dintre românii care au plecat înapoi este foarte bine, dacă putem să atragem alţi medici calificaţi din alte sisteme este iarăşi foarte bine. Dar noi ce putem să facem este să facem acest sistem pe care îl avem, şi educație și sănătate, sistemul nostru economic şi social, un sistem din care lumea nu mai vreau să mai plece, este obiectivul meu. După aceea, pot să vină și alții, este perfect.

Reporter: Şi un mesaj pentru tinerii care încă speră să plece în afară, apropo de exodul creierelor?

Florin Cîţu: Mesajul este clar, vom face ca să își dorească să rămână în România.

Reporter: Bună ziua! Ştim că în ultimele zile aţi avut mai multe discuţii cu specialiştii Ministerului de Finanţe, până la urmă, s-a clarificat situaţia celor 12 miliarde de lei, pentru că ieri afirma fostul ministru de finanţe că, de fapt, ar fi vorba despre fonduri europene, jumătate din sumă de la transporturi, de la economie, așadar cheltuieli, potențiale cheltuieli, până la urmă care este situația acestor bani și dacă s-a clarificat și modul în care veți face rectificarea bugetară în luna august, cine nu şi-a făcut până acum planul de investiții, cheltuieli, așa cum era prognozat la începutul anului?

Florin Cîţu: Ştiţi foarte bine că este un articol în Legea bugetului care spune foarte clar: dacă execuţia bugetară nu este conform /.../, atunci, bineînţeles, sumele pot fi  ajustate cu acea diferenţă, aici nu este niciun dubiu. În ceea ce priveşte clarificările, suntem la începutul rectificării bugetare, abia au fost trimise adrese la Ministerul Finanţelor către ministere, ministerele urmează să trimită către Ministerul Finanţelor execuţia, propria execuţie, ce nevoi au până la finalul anului ş.a.m.d,. după aceea se va lua o decizie în perioada următoare.

Reporter: Şi încă o întrebare vă rog, de la Transporturi aţi primit aceste informații, aveţi deja o idee despre cum stăm acolo cu investițiile, la Transporturi?

Florin Cîţu: Așteptăm de la toate ministerele, nu de la Transporturi. De-abia a început procedura, această procedură de ordonanță de urgență a execuției bugetare, a rectificării execuţiei bugetare. Mulţumesc mult de tot. Domnule ministru.

Sorin Cîmpeanu: Bună ziua! Aşa cum a anunţat şi premierul, astăzi am asumat la nivelul Guvernului Memorandumul privind proiectul "România educată". Este un proiect, aş vrea să îmi permiteți să subliniez câteva linii majore. Este un proiect care asigură coerență și echilibru între nevoia de schimbare, pe de o parte, și nevoia de predictibilitate în educație, pe de altă parte. Este un proiect care dorește să asigure coerență și echilibru între echitate și performanță. Dorește să asigure coerență și echilibru între nivelurile de educație, plecând de la educație timpurie și până la învățământul superior; să asigure coerenţă între țintele asumate la nivel național, rezultate în urma consultărilor, și țintele asumate de România la nivelul Uniunii Europene; să asigure coerența între toate ministerele din Guvernul României - nu există minister care să nu fie implicat măcar indirect la atingerea obiectivelor din domeniul educației. Este un proiect care încearcă să asigure coerenţă și echilibru între nevoia de politici publice naționale, care vasăzică centralizat, și nevoia de descentralizare. Este un proiect care încearcă să asigure echilibru între dezvoltarea resursei umane, dezvoltarea unui curriculum adaptat și adecvat perioadei pe care o trăim, nevoia de investiții în infrastructură și resurse financiare. Este, nu în ultimul rând, un proiect care asigură coerența între un program de guvernare care are obiective pentru anul 2024, un plan național de redresare și reziliență care are obiective pentru anul 2026 și "România educată", care, înțelegând că în educație rezultatele se pot obține exclusiv pe termen mediu și lung, are ca prim termen anul 2030. Sunt câteva dintre aspectele pe care am dorit să le subliniez. Vă stau la dispoziție cu orice fel de întrebări. Asigură coerența resurselor - foarte important! - între bugetul național, fondul social european - deci fondurile europene clasice, să le spunem - și finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reporter: Bună ziua! Aș vrea niște clarificări legate de acele examene suplimentare de admitere în liceu: când se vor da? Adică din ce an urmează să fie introduse aceste schimbări? Şi dacă cei care dau și aceste examene de admitere vor da și Evaluarea Națională.

Sorin Cîmpeanu: Există, după cum ați fost deja anunțați, câteva date fixe: 1 august este data la care se va constitui grupul de lucru interministerial; 10 septembrie va fi planul de acțiune pentru implementare, adoptat prin hotărâre de guvern; 1 octombrie este termenul pentru realizarea unei baze de discuție, și acolo se vor regăsi răspunsurile la întrebările dumneavoastră; mai apoi, consultările din lunile octombrie și noiembrie. În acest moment pot să vă spun următorul lucru - vizavi de nevoia de echilibrare între echitate și performanță: dacă vom avea concurs de admitere în liceu, acesta va fi voluntar. Acest concurs va fi înainte de Evaluarea Națională. Acest concurs se va baza pe curriculumul existent deja. Acest concurs va fi organizat în toate școlile în aceeași zi, cu începere la aceeași oră. Acestea sunt lucrurile clare. Cât privește întrebarea dacă vor susține și examenul național de Evaluare Națională și concurs, urmează să răspundem. Sunt multe alte ipoteze în discuție și prefer să nu îmi arog dreptul de a mă considera deținătorul adevărului absolut. Vor face obiectul consultărilor. N-am răspuns cu privire la implementare. Sigur-sigur, este nevoie de timp. Pentru un bacalaureat bazat pe competențe este nevoie ca întreg ciclul liceal să fie parcurs în acest fel. Dacă legea va fi adoptată conform planului, după acest moment vom avea de elaborat legislația subsecventă, după care, cel mai devreme la începutul anului viitor, putem să introducem acele schimări. Cu alte cuvinte, este foarte puțin probabil ca examenul de Evaluare Națională din anul 2022 să se schimbe, pentru că el va fi în vara anului 2022. Dacă vă uitați la posibilitățile de implementare, este cvasi-imposibil să se schimbe din 2022, chiar în cazul în care acest lucru va rezulta din consultări. Ar putea să înceapă cu anul 2023. Iar pentru examenul de Bacalaureat, cred că am răspuns deja. Mulțumesc!

Reporter: Îmi puteți spune, referitor la desființarea inspectoratelor școlare județene, când ar urma să înceapă procesul de reorganizare al acestora și când se va finaliza acest proces prin care inspectoratele ar urma să se transforme sau să fie desființate?

Sorin Cîmpeanu: Cel mai devreme în toamna anului viitor, în cazul în care proiectul de lege va fi adoptat, dar nu este vorba de desființarea inspectoratelor școlare județene; este vorba de o reorganizare, este vorba de o evitare a suprapunerilor între atribuții. Inspectoratele școlare județene ar funcționa pentru asigurarea managementului resursei umane, pentru rețeaua școlară. Mai puțin deci, tot ceea ce are și în prezent, mai puțin, Inspecția școlară care ar putea să meargă la DACIS - Direcția de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară, pentru că în momentul de față există o suprapunere între inspecția școlară făcută de ARACIP și inspecția școlară făcută de inspectorate. Această suprapunere s-ar elimina. Inspectoratul Școlar, Centrul Județean pentru Învățământ Preuniversitar ar urma să aibă ca atribuții mai puțin inspecția școlară și mai mult acea componentă de asigurare a managementului activităților de consiliere, care sunt acum mai importante decât oricând. Consilierii școlari ar urma să stea în școală, pentru că o activitate de consiliere adevărată se poate face doar atunci când cunoști elevii, problemele lor, profesorii, problemele lor, când cunoști mediul de învățare, când cunoști tot, iar la nivel județean, în aceste centre s-ar asigura managementul acestei activități de consiliere. Pe partea cealaltă, ceea ce cunoaștem acum sub numele de Casa corpului didactic ar urma să se ocupe de formare continuă, de resurse educaționale, de asemenea.

Reporter: Vă mulțumesc.

Sorin Cîmpeanu: Deci, nu desființare inspectorate, ci reconfigurare atribuții pentru eliminarea suprapunerilor.

Reporter: Bună ziua. V-aș ruga o precizare în privința acelui examen pentru intrarea la liceu, care spuneați că va fi dacă se va ține la aceeași oră în toate liceele. Întrebarea este dacă examenul ...

Sorin Cîmpeanu: În toate liceele care doresc să organizeze concurs propriu de admitere.

Reporter: Examenul va fi unul unic, va fi un subiect unic sau fiecare liceu în parte își va face propriul subiect?

Sorin Cîmpeanu: Înțeleg foarte bine întrebarea dumneavoastră, sunt de acord că este extrem de important de stabilit acest lucru, motiv pentru care ne vom concentra cu toții să vedem care este varianta optimă de implementare a acestui concept. Am înțeles întrebarea...

Reporter: Vă întreb acest lucru pentru că au apărut foarte multe critici în privința acestui examen, dacă va fi organizat de fiecare liceu în parte.

Sorin Cîmpeanu: Am înțeles. Le cunosc, credeți-mă, și nu vreau să mă antepronunț. Va fi un grup de lucru interministerial, va fi un subiect prioritar de stabilit pentru a răspunde cât mai repede acestei întrebări. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua. Ce strategie există, domnule ministru, în acest moment, la nivelul Ministerului Educației pentru a crește numărul medicilor școlari și al medicilor stomatologi?

Sorin Cîmpeanu: Vă spun simplu: la nivelul Ministerului Educației nu avem această strategie. Știm că avem o nevoie identificată în acest sens, medicii școlari nu sunt angajați ai Ministerului Educației, cu excepția celor care funcționează în școlile speciale.

Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă întreb, am înțeles, până în octombrie va fi finalizat pachetul legislativ, v-aș întreba, în primul rând, dacă va fi cu totul o altă nouă lege a educației și cea din prezent va fi abrogată sau vorbim de modificări aduse la Legea Educației și când preconizați că va fi adoptată în Parlament, având în vedere că se apropie finalul anului, știm foarte bine că parlamentarii intră în vacanță?

Sorin Cîmpeanu: Prima sarcină a grupului interministerial care se va forma cu termen limită 1 august va fi tocmai aceasta, să stabilească în ce măsură vom merge către o Lege a Educației republicată, vom merge către o lege a învățământului preuniversitar separat de învățământul universitar, dacă învățământul universitar va avea și partea de cercetare universitară integrată sau nu, dacă vom avea statutul personalului didactic inclus în lege sau în afara acestei legi. Deci, este prima sarcină asupra căreia acest grup de lucru interministerial va trebui să răspundă și pe baza reprezentării partidelor politice, pentru că, în ultimă instanță, acest proiect de lege va fi adoptat de către Parlamentul României. Este necesară consultarea în vederea identificării numitorului comun acceptabil pentru toate forțele politice, asumat de toate forțele politice, în așa fel încât să putem asigura ceea ce vă spuneam, predictibilitate în sistemul de educație.

Reporter: Aş vrea, tocmai în contextul acesta, să vă întreb dacă nu ar fi nevoie, eventual, de un pact semnat de toate partidele parlamentare, pentru că guvernul actual sau actuala majoritate se va schimba probabil în câţiva ani, şi atunci ar putea să vină cu o nouă strategie pe educaţie. Vedem că acest proiect este unul pe viitor, care are ţinte spre 2030. N-ar trebui să discutaţi inclusiv cu cei din opoziţie, în momentul de faţă?

Sorin Cîmpeanu: Cu siguranţă, da! Și chiar dacă există rezerve cu privire la această sintagmă, "pact pentru educație", până la urmă tot acolo va trebui să ajungem, într-un fel sau altul. Da, este nevoie să prezentăm cu argumente lucrurile, în așa fel să fim permeabili la observații argumentate din partea tuturor, pentru a avea un proiect, o lege a educației care să nu mai fie schimbată în funcție de schimbările guvernamentale.

Reporter: Domnule ministru, de ce ați ales această variantă ca toate examenele să fie organizate în aceeași zi, la aceeași oră? Ce se întâmplă cu elevii care vor să aplice la două licee, de exemplu?

Sorin Cîmpeanu: Pentru că nu considerăm în interesul elevului să aibă posibilitatea de a susține două, trei, cinci, şapte, zece examene de admitere.

Reporter: Care sunt argumentele? De ce nu considerați în interesul elevului şi de ce trebuie să decidă statul asta, și nu elevul sau părinții elevului?

Sorin Cîmpeanu: Elevul și părinții elevului se vor gândi întotdeauna la cea mai bună variantă de educație pentru acel elev. Acest sistem de admitere la liceu, după cum sunt convins că va amintiți - chiar dacă... mă rog, doar cei care suntem trecuți de o anumită vârstă am dat examen de admitere în liceu, și nu ne-am ales liceul pentru care doresc să concurez. Mi-am asumat, de asemenea, și riscul, în cazul în care nu intram la Liceul Sava - pe care l-am ales - mergeam prin redistribuire acolo unde se mai găseau locuri. Plecând de la această experiență, vom încerca să găsim cea mai bună variantă în interesul elevilor.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, ce argumente ați primit de la specialiști, astfel încât ați fost de acord cu această variantă? De ce este mai bine așa? Ce argumente v-au prezentat?

Sorin Cîmpeanu: Vă referiți la...?

Reporter: La eliminarea posibilității unui elev de a aplica la mai multe licee, de a da examen la mai multe licee. Ne-aţi vorbit acum de o experiență personală; dar specialiștii ce v-au spus?

Sorin Cîmpeanu: Nu există sisteme de educație în care să fie nelimitat numărul de opțiuni. Nu cunosc eu să fie; și nici din partea specialiștilor nu am înțeles acest lucru. Există experiențe care merg, pentru admitere, pentru un concurs de pre admitere, o preselecție, care să fie validată ulterior, în funcție de alte elemente - cum ar fi, spre exemplu, promovarea în cadrul Evaluării Naționale. Sunt multe ipoteze de luat în calcul. Repet, nu asum și nu fixez niciun fel de ipoteză, pentru că nu este benefic și pentru că nu doresc să mă substitui celor care se vor pronunța.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, cum va bloca Ministerul Educației exodul de tineri studenți în străinătate după ce termină facultatea în România? Ne putem aştepta la un blocaj de către minister pe o perioadă de timp, să poată profesa în România, să nu mai plece în străinătate?

Sorin Cîmpeanu: Ministerul Educației nu doreşte să blocheze accesul tinerilor români în sisteme de învățământ din afara ţării. De altfel, și în "România educată" avem o țintă de 20% dintre studenți care să urmeze stagii de mobilitate internațională. Avem o altă țintă - 10% studenți internaționali. Ministerul Educaţiei încurajează experiențe internaționale în rândul tinerilor. Mai apoi, a te întoarce în România va fi o opțiune viabilă doar atunci când vom putea să asigurăm un cadru care să fie o alternativă viabilă, cum am spus, pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui tânăr. Atât!

Reporter: Ne putem aştepta ca tinerii studenţi, după ce termină facultatea, să fie încadrați în România în muncă pentru o perioadă de cinci ani, zece ani după ce au absolvit facultatea? Pentru că vedem, mai ales pentru tinerii absolvenți ai UMF, că mulți, foarte mulți pleacă în străinătate după ce termină facultatea de medicină, și avem un deficit foarte mare de cadre medicale în spitalele din România.

Sorin Cîmpeanu: Am încheiat răspunsul la întrebarea precedentă cu "atât". Deci eu atât susțin; nu susțin alte măsuri punitive.

Reporter: Mulţumesc!

Sorin Cîmpeanu: Vă mulțumesc mult!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe