Actualitate

Miercuri, 19 Ianuarie 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 19 ianuarie

Galerie foto

[check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am găsit la briefingul de presă organizat după ședința de guvern de astăzi. Alături de noi se află ministrul energiei și ministrul muncii. Pe rând, fiecare dintre dumnealor vă vor prezenta măsurile pe care Guvernul astăzi le-a adoptat pentru a veni în sprijinul economiei, dar pentru a veni și în sprijinul populației, în contextul pandemiei de COVID-19, dar și în contextul creșterii prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Vă voi prezenta și o informare legată de celelalte decizii luate astăzi în guvern, dar o să îl rog, pentru început, pe domnul ministru al economiei să ni se alăture. Vă rog, domnule ministru.
Virgil Popescu: Da, mulțumesc. Așa cum guvernul a promis, astăzi am introdus obligativitatea recalculării facturilor emise eronat de către furnizori; emise eronat, adică neaplicarea mecanismelor de plafonare și compensare. Furnizorii au obligația să le recalculeze fără penalități în termen de 15 zile și, de asemenea, pe perioada aceasta de 15 zile se suspendă inclusiv o eventuală plată a acestora. De asemenea, pentru a preîntâmpina posibile/eventualele abuzuri ale vreunei părți față de clienți, pe perioada prezentei ordonanțe de urgență, de plafonare și compensare, sunt interzise, practic, debranșările. Exact ceea ce am promis am și făcut, începând de la data publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței Ministerului Muncii prin care se modifică, se reintroduce - și domnul ministru o să vă spună - şomajul tehnic, se modifică și alte acte normative, respectiv Ordonanța 118 și Legea 259. Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, dle ministru. Dacă aveţi întrebări pentru dl ministru al energiei, vă rog frumos.
Reporter: Bună ziua, dle ministru. Vroiam să vă întrebăm, până la urmă, despre câte facturi vorbim, facturi recalculate, calculate greşit.
Virgil Popescu: Toată lumea vorbeşte, 1 milion, 2 milioane. Eu aş vrea să văd raportul exact al Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului şi al ANRE, ca să ştim exact.
Reporter: Cum se va face concret recuperarea sumelor pentru cei care au plătit în avans. Exista o prevedere acolo, am citit, un termen de cinci zile, prin cerere la furnizor, dacă suma este de peste 100 de lei.
Virgil Popescu: Există procedură, regulament special pentru aceste diferende între client şi furnizor, procedură stabilită de ANRE. Dacă diferenţa de sumă este mai mare de 100 de lei, atunci, la cererea clientului, în termen de cinci zile, furnizorul are obligaţia de a efectua plata, dacă diferenţa e mai mică de 100 de lei, atunci se recuperează din factura următoare.
Reporter: Dacă îmi permiteti o intrebare referitor la acele limite de consum, știu că urmează o ordonanță de urgență....
Virgil Popescu: Va urma, tocmai, aş fi preferat doar despre acest lucru... pentru că gândim la minister...
Reporter: Doar o lămurire, dacă acea limită de consum de 1.500 de kilowaţi, dacă nu greșesc, este pentru acea perioadă de 5 luni de zile sau se aplică doar de la 1 februarie încolo?
Virgil Popescu: Cantitatea de 1500 de metri cubi și cantitatea de 2500 de kilowaţi, practic, 500 kilowaţi, că este același lucru, se aplică pe toată perioada 1 noiembrie-31 martie, iar în textul legii inițiale, dacă vă uitați, există niște coeficienți, nişte procente de repartizare la gaze naturale, pentru că la energie se consideră constant, de repartizare a acestei cantități pe fiecare lună în parte. Lăsați-ne să finalizăm legea, să vedem, să avem discuțiile împreună cu colegii de la celelalte ministere și evident, nu mai e mult și o să vedem!
Reporter: Doar atât mă interesează, dacă pe facturile din ianuarie vor fi aceste modificări sau din februarie încolo?
Virgil Popescu: Eu cred că, /.../, pe facturile din ianuarie, dar tot să discutăm cu ceilalți colegi, în special cu Ministerul Justiției; ordonanță va fi aprobată săptămâna viitoare, care este în cursul lunii ianuarie.
Reporter: O precizare scurtă, să ne apropiem puțin de oameni... Cum ar trebui ar trebui un om, nu știu, un bătrân care poate nu știe să se uite pe chestii tehnice la factură să înțeleagă dacă factura lui este calculată greșit și astfel să poată da un semn către furnizor? Sau dacă cea mai ușoară soluție ar fi ca toată lumea să dea un semn către furnizor?
Virgil Popescu: Nu, acum aceeași întrebare mi-a mai pus-o o colegă de-a dumneavoastră dimineață, exact aceeași întrebare. Vă răspund și dumneavoastră ce i-am spus și dânsei, cu motivarea în plus că, de data aceasta, am aprobat deja textul și am obligat furnizorii să le refacă, dar pentru oameni, pentru absolut toți oamenii, şi bătrânii, și cei care sunt singuri, evident, fiecare poate se uită într-o factură să își dea seama dacă plăteşte mai mult decât plătea înainte și acesta este primul semn pe care pe care îl pot da.
Reporter: Și cum ar putea să îşi dea seama că plătesc mai mult sau mai puțin, adică nu există pe factură, pe defalcarea sumei, nu știu, ceva pe care ar putea să îl vadă, şi să vadă dacă este corectă sau greșită?
Virgil Popescu: Deci o factură care nu are plafon, nu are elemente care să arate că este plafonată și nu are elemente care să arate că este compensată, evident că nu are aplicate mecanismele de compensare. Există o singură situație când acest lucru nu poate fi, nu este aplicat, când prețul este atât de mic, ceea ce nu cred că este cazul în acest moment, și nu este nevoie de plafonare și de compensare. Este evident că fiecare dintre noi știm cam cât plătim.
Reporter: Şi acum, odată cu această ordonanță de urgență, românii nu mai sunt nevoiți să facă ei sesizare către furnizori?
Virgil Popescu: Deci, în mod normal, furnizorii au obligația, din propria inițiativă acolo când știu, și ei știu că soft urile nu le-au adaptat, să refacă absolut toate facturile să nu plătească penalități. Și să nu perceapă penalități și să sisteze plățile, practic, românii să nu le plătească până când nu le rezolvă.
Reporter: Vă mulțumesc!
Reporter: Vă rugăm să ne spuneți,  concret, care ar trebui să fie calcul pe o factură de 260.
Virgil Popescu: Poftiți!
Reporter: Aș ruga, v-aș ruga să ne dați un exemplu concret. Cineva care nu se încadra până acum în plafon, dar care se va încadra, cât ar plăti?! De pildă, la 260 metri cubi, consum pe luna, să zicem, decembrie. Care este diferența între cele două facturi. Ce ar trebui să se întâmple?
Virgil Popescu: Păi acum, acum vă spun sincer, mi-e greu să fac fără un calculator în față acest calcul. La 260, deci presupunând că ieșea din acea plajă de consum, atunci plătea prețul plafonat de 37 de bani pe kilowat, deci înmulțim numărul de consum cu 260, cu 370, atât ar fi plătit la data aplicării legii. Acum, plătește 260, se încadrează în plaja de consum cu prețul și plafonat și compensat și  vorbim de undeva, înmulțim cu, în jur de 220. Deci, gândiți-vă, diferența de la 370 la 220. Chiar nu pot să vă zic suma, dar suficient de mare.
Reporter: Ok, și v-aș mai întreba dacă știți când se va semna contractul dintre Exxon și Romgaz și dacă sunt adevărate informațiile că Exxon și-ar putea chiar asuma plata unei eventuale taxe care s-ar apropia de 60.000.000 de euro, ca urmare...
Virgil Popescu: Ținând cont că este un contract care se discută și se negociază între două companii listate, lăsați-mă să nu fac comentarii. Compania Romgaz a dat un raport pe bursă acolo, acolo puteți vedea foarte clar. Ei ar trebui să facă, nu pot să fac comentarii referitoare la două companii care sunt listate, dar eu cred că se va semna și se va ajunge foarte repede la înțelegere vis a vis și de acest aspect.
Reporter: În noiembrie, cota de consum la gaze era de 150 de m cubi pentru a beneficia de acea reducere din factură de 33% de la stat, plus o marjă de 10%, adică undeva la 165 de m cubi ajungea. Adică dacă o persoană a consumat 200 de m cubi în noiembrie, nu beneficiază de compensare și plătește totul fără niciun fel de reducere. Întrebarea noastră ar fi dacă, de ce nu se poate să plătească 150 m cubi compensat și restul, ceea ce depășește, necompensat?
Virgil Popescu: Deci, mecanismul este acela care ați spus dumneavoastră, numai că în mecanismul, până când îl vom modifica săptămâna viitoare, cei 1000 de m cubi care erau ca și plafon de consum, se repartizau în funcție, pe niște coeficienți pe care Autoritatea de Reglementare ni i-a furnizat, în funcție de luna în care ne aflăm; noiembrie, fiind o lună încă de toamnă, coeficientul era mai mic, creştea în decembrie, creştea în ianuarie, creştea în februarie şi, la fel, scădea în martie. În urma acestei modificări, practic, vom împărţi 1500, mult mai mulţi metri cubi şi foarte multe persoane vor intra, cum spuneţi dumneavoastră, ca fiecare dintre primii 150 de metri cubi sau primii 100 de metri cubi sau cum spuneaţi, ar însemna că se aplică pentru absolut toată populația și pentru persoanele care nu au nevoie de sprijin. Toate aceste persoane care nu se încadrează, în schimb, au un plafon și vor plăti nu mai mult de acel plafon. Deci toată toată populația este protejată cu un plafon, dar cei care se încadrează au ceva suplimentar.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aş insista puţin la primele întrebări pe care vi le-a adresat colega mea, legate de această retroactivitate, dacă pot să o numesc aşa, dacă prindem și noiembrie şi decembrie pe recalculări? Pentru că spuneaţi, plaja de consum pentru toate cele cinci luni este mai mare, deci cumva automat şi cei care nu se încadrau inţial în noiembrie-decembrie ar trebui să fie prinşi şi ei, nu? Ştiu că spuneaţi că discutaţi cu Ministerul Justiţiei dacă este posibil să se facă...
Virgil Popescu: Există o chestie de tehnică legislativă, în plus faţă de ce v-am explicat, există în lege faptul că până la 31 iunie toţi consumatorii beneficiază... furnizorii au obligaţia să facă recalculare. Deci, lăsaţi-ne să finalizăm. Vă daţi seama că dacă este o soluţie care să ...- şi eu sper să găsim soluţia - furnizorii vor recalcula pe toată lumea.
Reporter: Nu, de principiu, vă întrebam doar aşa, dacă sunt cei care credeau că în noiembrie- decembrie nu se încadrează, acum e posibil să aibă o surpriză plăcută, nu?
Virgil Popescu: Tocmai, exact, exact la acelaşi lucru răspundeam şi eu. Eu îmi doresc să putem să aplicăm plaja de consum în funcţie de procentele care nu le modificăm, există în lege, pentru că există în lege un tabel, o anexă cu tabel cu procentul de consum din total plajă de consum pe cinci luni care se aplică fiecărei luni, şi să finalizăm textul şi apoi o să vedeţi săptămâna viitoare.
Reporter: Şi vreo tranşă de decontări către furnizori, referitor la acest mecanism a fost făcută până în momentul acesta?
Virgil Popescu: Deci noi avem bani în buget, avem banii prinşi în buget şi vedem, lucrăm pe documentaţie. Acelea îşi urmează cursul în interiorul ministerului, nu avem nevoie în momentul de faţă de bani suplimentari de la bugetul de stat.
Reporter: Am înţeles! Mulţumesc!
Reporter: Domnule ministru, de interzicerea debranşării vor beneficia şi persoanele care deja înregistrează restanţe la plata facturilor?
Virgil Popescu: Toţi consumatorii casnici, pe perioada de aplicare a acestei legi, nu numai vulnerabili, deci toţi consumatorii casnici vor beneficia de interzicerea debranşării. Eu sper ca toată lumea să fie de bună credinţă şi să nu abuzeze de acest lucru şi efectiv cei cărora li se întâmplă lucruri şi cu adevărat nu pot să îşi plătească facturile, şi perioada se va extinde cu încă 90 de zile după finalizarea acestei scheme de ajutor, finalizarea legii, aşa cum a fost şi data trecută în lege.
Reporter: Mai exact, ce înseamnă perioada de aplicare a legii? Până la 31 martie?
Virgil Popescu: Perioada de aplicare a legii, dacă nu mă înșel, ţinând cont că până în 31 iunie se refac facturi, se recalculează facturi, cred că este 31 iunie. Sper să nu mai înșel. Deci cu certitudine este până la 31 martie, dar până la 31 iunie, parcă scrie în lege, furnizorii recalculează facturi, pentru că citirea din martie durează, factura se face, poate să vină...
Reporter: 30 iunie sau 31 /.../?
Virgil Popescu: 30 iunie parcă, e textul în lege exact, nu, chiar nu mai țin minte exact. E ceva un text cu recalcularea.
Reporter: Este posibilă revenirea la piața reglementată începând cu luna aprilie, așa cum au susţinut cei din Partidul Social Democrat?
Virgil Popescu: Noi am propus, în ședința coaliției, reglementarea pentru partea casnică, lăsați-ne să vedem scenariile și prețurile cum evoluează.
Reporter: Dar ar fi posibil la nivel european? Se permite revenirea la o piaţă reglementată?
Virgil Popescu: Pe o perioadă limitată de timp, aplicând și legea concurenței, avem şi directiva 944, pe care am transpus-o, și acolo spune că se pot face intervenție pe prețuri pe perioadă limitată.
Reporter: Bună ziua, domnul ministru! Vă rog să fiţi mai explicit. Nu am înțeles foarte bine, în ordonanța de astăzi se prevede refacerea facturilor și cu debranșarea în cealaltă ordonanță?
Virgil Popescu: Nu, debranșarea este... În ordonanța de astăzi am aprobat așa: unu - interzicerea debranşărilor, doi - refacerea facturilor, neperceperea de penalități și sistarea... suspendarea plăților până la finalizarea facturilor. Toate lucrurile acestea au fost prinse.
Reporter: Imposibilitatea debranșării pe ce perioadă?
Virgil Popescu: Pe perioada de aplicare a legii, tocmai ce am explicat. Şi încă 90 de zile după.
Reporter: Încă 90 de /.../?
Virgil Popescu: Încă 90 de zile după o perioadă în care fiecare îsi face... furnizorul îți face evaluarea, discută, poate eşalonează soldurile, deci nu imediat după lege gata, se și întâmplă. Pe o perioadă de tranziție de 90 de zile. E aceeași perioadă pe care am avut o și înainte, când am..
Reporter: Ok, şi săptămâna viitoare urmează...?
Virgil Popescu: Săptămâna viitoare va urma ordonanța prin care modificăm noile plafoane.
Reporter: Prima rugămintea ar fi legată de plafonare, dacă este estimat un buget în ceea ce privește diferenţa de preţ...
Virgil Popescu: Suntem în calcul, deci premierul a anunţat un buget.
Reporter: O secundă. Dacă este estimat un buget și practic de unde ar urma să vină aceşti bani?
Virgil Popescu: Banii vor veni din... în principal, de la bugetul de stat, dar în principal de la dividendele și impozitele pe veniturile suplimentare pe care companiile din energie le-au făcut pe această perioadă și e normal să se întoarcă aceste venituri excepționale, să le zicem, înapoi către populație. Bugetul... un buget estimativ a prezentat premierul, suplimentar, acei 3.000.000.000, dar asta facem, asta lucrăm, lăsați-ne să finalizăm măsurile și evident, în nota de fundamentare va fi prins și acel buget.
Reporter: Dar, din informațiile dumneavoastră, ar fi suficiente acele dividente, adică ar acoperi? Aveți idee cam cât ar putea să acopere?
Virgil Popescu: Eu cred că sunt suficiente.
Reporter: Aș mai avea eu o precizare: se suspendă și plata facturilor pentru 15 zile?
Virgil Popescu: Pe perioada de refacere a facturilor.
Reporter: Dacă ne puteţi explica din ce moment sunt cele 15 zile? Adică din momentul în care intră ordonanţa de urgenţă?
Virgil Popescu: Deci, 15 zile este termenul de obligativitate de refacere; până la refacerea facturilor, se suspendă plata.
Reporter: Eu am o factură pe care trebuie să o plătesc, spre exemplu, până pe 20 ianuarie. Ordonanța de urgență, dacă intră în vigoare mâine, se publică în Monitorul Oficial, eu pot să nu plătesc factura până în 4-5 februarie?  
Virgil Popescu: Dacă factura dumneavoastră este eronată, deja furnizorul are obligaţia... dacă nu este întocmită, ca să nu folosim eronat, la modul general, dacă facture nu e întocmită aplicând mecanismul de plafonare și compensare, furnizorul are obligația ca, în termen de 15 zile, să o refacă. Nu percepeţi în această perioadă nici penalități și puteți, evident, dacă nu aveți factură, nici nu o plătiţi.
Reporter: Şi în momentul în care îmi vine noua factură, voi avea un nou termen?
Virgil Popescu: Intră în termenul normal, data emiterii facturii, pentru că factura vine din data emiterii curg termenele, nu poate să curgă un termen din urmă.
Reporter: Se mai solicită transparentizarea prețurilor de producție și de distribuție. E posibil acest lucru?
Virgil Popescu: Nu ştiu, o să gândim, pentru că foarte multe companii, în momentul de față, exact ce am zis legat de întrebare, legat de Romgaz, sunt listate pe bursă, sunt în competiție cu companii listate pe Bursă. Eu sunt pentru transparentizare, dar haideţi să vedem ce putem pune public.
Reporter: Și încă o precizare aș mai avea: mai trebuie oamenii să facă vreo sesizare către furnizor sau nu mai e nevoie?
Virgil Popescu: În mod normal, au obligația și este stipulat, chiar am discutat textul foarte mult în guvern și am găsit un text prin care se stipulează că furnizorii au obligația să refacă facturile. Dacă nu se întâmplă, evident că și clientul ar trebui să se uite şi să facă o reclamație la furnizor, dar eu cred că toţi furnizorii vor reface facturile. E un semnal foarte puternic care a fost dat de către premier, de săptămâna trecută, reluat de către noi și pus în lege, în momentul de față.
Reporter: Și în acest moment oamenii nu trebuie să facă niciunfel de sesizare, toate se recalculează/.../?
Virgil Popescu: În momentul în care legea apare în Monitorul Oficial - și probabil va apare diseară sau mâine publicată în Monitorul Oficial -, este obligativitate legală pentru furnizori să refacă facturile întocmite fără aplicarea mecanismelor de compensare și plafonare.
Reporter: Domnule ministru, de ce nu ați stabilit niște criterii, astfel încât să vă asigurați că nu vor fi persoane care vor profita de această reglementare? Practic, sunt oameni care, deși nu au o factură emisă în mod eronat, totuși, ar putea să conteste și, altfel, să amâne plata şi să scape de acele penalităţi.
Virgil Popescu: Procedura de contestare este către furnizor și către ANRE. O persoană care din rea-credință face acest lucru, va primi un răspuns rapid de la o instituție, în funcție de acest lucru. Iar dacă cererea nu este îndreptățită, evident nu pot să zici că nu mai percepi penalități.Vă mulțumesc!
Reporter: Dacă se poate o precizare pentru sancțiunile pentru companiile care nu au respectat legea, se punea problema, la un moment dat /.../.
Virgil Popescu: Haideţi să vedem ordonanța care apare săptămâna viitoare!
Reporter: Deci, în următoarea ordonanță.
Reporter: Dacă se poate să clarificaţi un pic situația cu furnizorii. Spuneaţi că urmează să se facă plata, dar dacă o să trebuiască să le decontaţi mai mult, practic, acum schimbaţi schema și asta ar fi prima. Deci cum cum se face reglarea? Şi doi: dacă ați făcut modificări pe acea ordonanță cu şomajul tehnic?
Virgil Popescu: Toate recalculările se fac până în iunie și de atunci vorbim de recalculări...
Reporter: Decontările către furnizori.  Dacă daţi o sumă şi trebuie să le daţi, practic, mai mult, după ce faceţi recalculările?
Virgil Popescu: Când o vor solicita, evident, şi cu documente justificative.
Reporter: Deci se va regla ulterior.
Virgil Popescu: Se va regla ulterior, sigur.
Reporter: Dacă e depășit un pic termenul, parcă era 15 ianuarie?
Virgil Popescu: Nu cred că asta e problema. Termenul de 15 decembrie, 15 ianuarie din ce am discutat, neavând nicio, să zicem, penalitate, nu e termen de decădere. Deci, nu decad din termenul de a cere bani.
Reporter: O scurtă completare, până acum aţi avut semnale că au fost debranșați consumatori casnici?
Virgil Popescu: Nu, n-am avut absolut niciun semnal.
Reporter: Deci e doar o temere.
Virgil Popescu: Ţinând cont de faptul că au fost multe facturi, ne gândim și luăm în calcul toate aspectele. Deci am văzut ”buna -credință”, așa zisa bună-credință a unei părți, vrem să ne asigurăm că nu se transformă într-un abuz, iar eventualele modificări pe care mai trebuie să le facem, le acordăm timp săptămâna viitoare.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Îl invit acum alături de noi pe domnul ministru al muncii și solidarității sociale, domnul Marius Budăi.  Domnule ministru, vă rog.
Marius Budăi. Mulțumesc frumos! Bună ziua tuturor! Astăzi în cadrul ședinței de guvern, am propus spre aprobare și a fost și aprobată o ordonanță de urgență care cuprinde măsuri de protecție social, atât pentru angajați, cât pentru angajatori, dar și pentru ceilalți profesioniști; mă refer aici la sportivi, antrenori și alte categorii de liber profesioniști. În această ordonanţă am reintrodus, practic, acordarea șomajului tehnic și reglementăm acestei noi măsuri de protecție social, atât de necesare pe această perioadă, când, din cauza situației pandemice, există riscul de a se suspenda, limita sau chiar întrerupe activitatea. Este acea indemnizație de șomaj de 75% din salariul aflat în plată, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe țară folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. Ne bucurăm că am reușit să aprobăm această ordonanță, deoarece în discuțiile avute în ultimul Consiliu Naţional Tripartit, partenerii sociali au solicitat acest lucru și le-am promis atunci că în termenul cel mai scurt vom realiza acest aspect. Dacă aveți întrebări.
Reporter: Dle Budăi, în ce stadiu este noua lege a pensiilor? România ar fi trebuit să primească consultanță de la Banca Mondială. Cum au decurs negocierile?
Marius Budăi: Noi, în luna decembrie, am aprobat un memorandum în guvern și în acel memorandum este un calendar care prevede că, până la sfârșitul lunii februarie, anul acesta, trebuie să avem încheiat acordul cu Banca Mondială care privește acea consultanță privitor la Legea pensiilor, dar și la Legea salarizării.
Reporter: Şi ce demersuri aţi făcut în acest sens? Va fi respectat termenul, aţi mai purtat discuţii cu reprezentanții Băncii?
Marius Budăi: Discutăm, purtăm discuții, zilnice, aproape, în paralel, cu reprezentanții Comisiei Europene, dar și cu reprezentanții Băncii Mondiale. Suntem la nivelul de constituire de comisii tehnice de discuții, astfel încât acordul pentru furnizarea de servicii să fie semnat, așa cum a fost aprobat în memorandumul din decembrie, adică până la sfârșitul lunii februarie. Deci, acordul pentru furnizarea serviciilor, nu legea să fie gata până în februarie, ca să fim foarte clar înțeleşi.
Reporter: Şi legea ar trebui să fie gata până la finalul anului. Ne-aţi putea spune dacă s-a rezolvat...
Marius Budăi: Analiza și o eventuală lege, da, dar noi vorbim acum de o analiză, pentru că noi nu putem ști, din cauză că Legea 127 a fost prorogată, termenul de intrare, noi nu putem ști efectele. Noi le știm, cei care am construit legea și mai ales specialiștii, noi, specialiștii - mă introduc și eu aici, că am lucrat pentru o casă de pensii -, noi știm că legea este bună. Vom vedea pe parcursul consultanței ceea ce se va decide și ce se va recomanda, în primul rând.
Reporter: În ceea ce privește pensiile de serviciu, pentru că nu s-a ajuns la un acord asupra lor, acele pensii speciale, ați mai purtat discuții cu alte ministere, de exemplu, nu știu, cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Ministerul Justiţiei. Care vor fi formulele de calcul agreate, în linii mari?
Marius Budăi: Tot în acel memorandum, am introdus, nu neapărat în mod nominal, dar miniștrii ministerelor de resort care au indemnizație și pensie de serviciu plătite, stabilite și plătite în baza unor legi speciale, pentru că mi se pare normal ca această reformă să fie făcută de fiecare minister de resort, eu să fac reforma, eu ca minister, nu eu, Marius Budăi, eu, Ministerul Muncii, să facem reforma pentru sistemul public de pensii şi fiecare minister de resort în parte să vină cu reforma aferentă sistemului lui.
Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneţi, domnule ministru, dacă intenționați să introduceți, să reglementați plata pensiilor din pilonul 2 în primul trimestru din acest an. Este un jalon în PNRR, care vizează sustenabilitatea pilonului 2. Sau intenționați să dați o lege specială de plată în pilonul 2?
Marius Budăi: Vă mulţumesc frumos pentru întrebare. Am mai avut discuţii cu dumneavoastră, colegii din presă, şi săptămâna trecută, a fost o mare agitație, printr-o interpretare eronată a jalonului din PNRR, care, acel jalon, nu prevede plata pensiilor din pilonul doi. Suntem în discuție acum cu ASF și cred că, în maxim o săptămână, să spunem o săptămână, zece zile, vom finaliza și ce avem la acest jalon care, repet, nu prevede posibilitatea de plată. Acest lucru se întâmplă și acum. Sunt oameni care deja au beneficiat de banii din pilonul 2, dar ceea ce se discută pentru trimestrul 1, ca jalon în PNRR, nu vorbim de plată, vorbim de alte lucruri care, atunci când le voi avea finalizate, aş prefera să vi le comunic; mă refer la modalități de investiții, sunt multe chestiuni acolo pe care le vom avea clar stabilite cu ASF, pentru că suntem împreună pentru acest jalon și vom comunica public. Dar puțină răbdare, câteva zile, pentru că vreau să închid jalonul cu totul și să pot raporta, în primul rând, premierului şi după aceea...
Reporter: Bun, şi legea privind plata pensiilor din pilonul 2, pentru că asta se discută de mult timp?
Marius Budăi: Este un atribut al ASF-ului și se va lucra în ASF, împreună cu Parlamentul.
Reporter: Nu ştiţi în ce stadiu e? Că se lucrează de foarte mult timp şi înţelegem că e pe ultima sută de metri această...
Marius Budăi: Eu sunt Ministerul Muncii şi am vorbit de Parlament și ASF. Ministerul Muncii nu are în atribuții să vadă plata pensiilor din pilonul 2, să spună cum se face. Vom avea o colaborare, probabil şi cu ASF şi cu Parlamentul, dar, nu, în acest moment nu s-a discutat. V-am dat răspuns şi săptămâna trecută.
Reporter: Nu aveţi specialişti în Ministerul Muncii care lucrează la legea plăţii din pilonul 2?
Marius Budăi: Am spus săptămâna trecută, v-am dat şi vă dau răspunsul şi acum, că în acest moment nu discutăm despre acest aspect. Avem alte jaloane de îndeplinit. Când vom ajunge acolo…
Reporter: Bună ziua! Vă mai gândiţi la vreun fel de ajutoare financiare pentru populație, având în vedere contextul scumpirilor la energie și toată această tevatură cu facturile foarte mari, măcar pentru pensionari? Pentru că multora le-au venit facturi mult peste veniturile lor lunare.
Marius Budăi: Cu siguranţă că ne întoarcem la acel pachet social - acum ne dăm cu toții seama cât de important a fost ca să îl avem și să îl putem și implementa chiar începând cu 1 ianuarie - și cu siguranță trebuie să gândim în continuare tot timpul astfel de măsuri. Când va fi cazul, le vom comunica. Acum, analizăm din punct de vedere al impactului a ceea ce nu s-a implementat până acum din Legea salarizării și a ceea ce nu s-a implementat din Legea pensiilor privitor la venituri și, atunci când, spre sfârșitul lunii martie, aşa cum am scris şi în programul de guvernare, cele 120 de zile, atunci când vom avea un calendar care, atenţie, a fost stabilit în Consiliul naţional tripartit să fie discutat cu partenerii sociali și implementat de comun acord cu partenerii sociali, vom comunica public.
Reporter: Deci nu este exclus şi la un ajutor financiar din aprilie, de când se...?
Marius Budăi: Nu vreau să fac niciun fel de promisiune de care guvernul din care fac parte să nu se poată ține. Lăsați-ne să anunțăm măsurile atunci când le avem finalizate. Cred că așa ar fi cel mai bine .
Reporter: Bună ziua! Ştiu că pe ordinea de zi era şi o zi liberă nouă - 2 decembrie. Înțeleg că s-a aprobat.
Marius Budăi: S-a aprobat.
Reporter: De ce era nevoie încă de pe acum să luăm această decizie şi dacă ne așteaptă în 2022 să fie declarate libere și alte zile?
Marius Budăi: Nu, avem o prevedere în Codul Muncii care ne spune clar că, pentru predictibilitate pe întreg anul, în luna ianuarie trebuie să aprobăm o astfel de hotărâre de guvern.
Reporter: Și vor mai fi?
Marius Budăi: Practic n-am făcut astăzi decât să respectăm Codul Muncii.
Reporter: Și vor mai fi și alte zile libere?
Marius Budăi: Nu, astea sunt acum, cele posibile, identificate de a fi posibile punți.
Reporter: Și v-aș mai întreba dacă sunt suficiente zile libere în România oficiale față de ce au alte țări în Uniunea Europeană. Dacă ați făcut o analiză.
Marius Budăi: Este o discuție interminabila aici. Unii ar spune că sunt prea multe, alții că-s prea puține, niciodată nu avem un răspuns clar aici. Eu zic că trebuie analizat, dar din ambele puncte de vedere, și ale patronatelor, și ale sindicatelor. Dacă o să vorbim, dacă o să discutăm cu sindicatele, o să ne spună că va veni unul, probabil, și cu o idee să mai scurtăm și perioada de lucru. Nu, sunt atâtea câte sunt. N-am analiză clară, dar v-am spus, depinde din ce unghi privești.
Reporter: Au fost presiuni să nu fie declarată dintr-o parte sau alta, să nu fie declarată o nouă zi liberă sau..?!
Marius Budăi: Să fie presiuni să nu respectam o lege care este Codul Muncii? Nu, sub nicio formă.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb tot legat de pilonul 2 și de acea majorare a contribuție către pilonul 2. Spuneați că o să anunțați în următoarele zile care este în îndeplinirea jalonului cu ASF-ul, totuși, care este data de la care ar trebui să crească acea contribuție, de la 3,75 până la 4,75 sau cât s-a angajat țara noastră să o majoreze.
Marius Budăi: Da, începând din ianuarie 2024, până atunci vom anunța exact cum respectăm și acest jalon.
Reporter: Deci până în ianuarie 2024, ar trebuie să crească...
Marius Budăi: Până atunci, așa este asumarea prin PNRR.
Reporter: ...contribuția. Şi nu aveți un termen când se va întâmpla exact?
Marius Budăi: Nu.
Reporter: Încă?
Marius Budăi: Nu l-am stabilit. Nu a fost luată o decizie în coaliția politică care susține Guvernul și nici în Guvern în legătură cu acest aspect.
Reporter: Vă mulțumesc! Și cu încadrarea pensiilor și a pensiilor speciale, că tot vorbeați despre acel comitet în care veți avea reprezentați la fiecare minister care are pensii de serviciu, cum rămâne cu încadrarea până în 9,4%?
Marius Budăi: Susțin în continuare că acel 9,4% nu este nimic altceva, decât sărăcirea viitoarelor și actualilor și viitoarelor generații de seniori din România.
Reporter: Atunci susțineți în continuare și că ar trebui renegociat?
Marius Budăi: Clar.
Reporter: Și se face un demers în acest sens atunci?
Marius Budăi: Avem discuții deja în coaliție, avem discuții și în Guvern pentru a ne pregăti pentru această negociere, suntem extrem determinați să o facem.
Reporter: Deci urmează...
Marius Budăi: Repet, cetățenii români nu trebuie să fie cetățeni săraci. Că cineva a gândit, cândva, în trecut, trebuie să schimbăm această gândire.
Reporter: Dar o oarecare plafonare a pensiilor speciale, de serviciu, cum le numim, ar rezolva cumva problema sau depășim cu mult procentul?
Marius Budăi: Eu vreau să vă vorbesc de pensiile din sistemul public fără a fugi de subiect, /.../ ce vreau să vă spun. Dacă noi în legea 127 aveam 11,7% procent cu plata pensiilor din sistemul public de pensii, cele bazate pe contributivitate, fără partea de contributivitate de la acele indemnizații și pensii de serviciu, da, și aveam prins 11,7. Media Uniunii Europene este 12,7 -13%. De ce 9,4 România, inclusiv indemnizațiile și pensiile de serviciu? Încă nu ne-a răspuns nimeni de ce. Ceea ce vreau să vă spun sigur, extrem de sigur, am verificat când am ajuns în minister, de la Ministerul Muncii nu a plecat nicio solicitare de niciun procent de a fi introdus acolo în acea reformă. Și aduceți-vă aminte că eram una din persoanele care, pe lângă Marcel Ciolacu și alți colegi de-ai noștri, care strigam foarte clar că vor fi reforme în PNRR care nu vor face altceva decât să sărăcească cetățenii români.
Reporter: Păi și atunci de unde, de la Ministerul Fondurilor Europene, de unde se putea introduce procentul ca să ajungă în forma aceasta?
Marius Budăi: Știți foarte bine cine, nu știu, nu, a apărut acolo pur și simplu. Cine a trecut, cine a semnat PNRR, cine s-a lăudat că a citit sau n-a citit anexele, să răspundă.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Eu aș vrea să vă întreb  referitor la șomajul tehnic. Sunt sau erau, la un moment dat, cazuri în care nu se respecta această măsură. Vor mai fi controale referitor la modul în care se acordă șomajul tehnic? Angajatorii să fie obligați să acorde șomajul tehnic angajaților?
Marius Budăi: Cu siguranță și atunci când vorbim de acordarea șomajului tehnic, vorbim  de cheltuirea banului public și tot timpul sunt, periodic sunt, astfel de controale, fără niciun fel de opreliști din partea niciunei instituții, chiar recomand acest tip de control..
Reporter: Ați mai avut cumva cazuri  în ultima vreme, controale de la ITM care s-au soldat cu amenzi referitor la cei care nu au respectat măsura?
Marius Budăi: Nu, strict pe șomajul tehnic nu am avut semnalat niciun caz, avem dinamica activității Inspecției Muncii lunare.
Reporter: Și, apropo, de pilonul  2, doar o completare pentru că Asociația Participanților în Fondurile de Pensii au trimis o opinie: viitorii pensionari ar trebui să poată alege între plata integrală sau cea eșalonată a sumelor acumulate la fondurile de pensii de pilonul 2 și, apropo de modificările pe care le faceți, dacă vor fi luate aceste aspecte în considerare.
Marius Budăi: Modificările pe care le facem acum nu sunt privitoare la plata din pilonul 2 de pensii. Sunt alt tip de modificări și vi le vom comunica. Aș prefera să am jalonul îndeplinit și să și vi-l comunic.
Reporter: Mă scuzați, referitor la acest subiect, opinia dumneavoastră care este? Ar trebui să se renunțe la plata integrală a fondurilor acumulate la pilonul 2 sau nu?
Marius Budăi: Opinia mea personală? Neangajând ministerul? Păi, neangajând ministerul, eu zic că ar trebui să fie o opțiune.
Reporter: Spuneți că ar trebui să fie o opțiune? În ce calitate spuneți asta, de ministru sau de participant?
Marius Budăi: În ce calitate m-ați întrebat?
Reporter: Eu v-am întrebat ca ministru al muncii.
Marius Budăi: Păi aţi spus opinia personală. Hai să ne înțelegem. E aceeași, hai, ca să clarificăm.
Reporter: Să fie o opțiune.
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Marius Budăi: Mulţumesc şi eu.
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, cu permisiunea dumneavoastră, o să vă prezint câteva dintre principalele decizii pe care astăzi guvernul le-a luat, sigur, alături de cele pe care deja domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, și domnul ministru al muncii și solidarității sociale, domnul ministru Marius Budăi, deja le-au prezentat. Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții, varianta ocolitoare a municipiului Arad Est, județul Arad - este vorba de construirea a 11 kilometri de centura ocolitoare în partea de est a municipiului Arad, pentru a facilita legătura între autostrada A1 și DN7, cu o valoare a investiției de peste 245 de milioane de lei, asigurată din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse. Apoi, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiție, electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, anunțată încă de la debutul ședinței de guvern de către prim-ministrul Nicolae Ciucă. Această hotărâre va permite, practic, electrificarea și reabilitarea a 166 de km de traseu de linie ferată, ceea ce va permite rularea cu viteze maximă de 80 de km la oră pentru transportul de marfă și 120 de km la oră pentru trenurile de călători pe tronsonul respectiv. Valoarea investiției este de aproape 2 miliarde de euro, mai exact 9,4 miliarde de lei, bani din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din veniturile proprii ale companiei naționale de căi ferate CFR S.A., precum și din alte surse. Aș adăuga aici faptul că este o componentă inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, una dintre cele mai importante priorități asumate de guvern din perspectiva folosirii celor aproape 30 de miliarde de euro puși la dispoziție de Uniunea Europeană pe această componentă. Există o Hotărâre de Guvern aprobată astăzi, de asemenea, pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții varianta ocolitoare a orașului Aleșd, județul Bihor. Este vorba de aproape 6 kilometri, cu o valoare a investiției de peste 121 milioane de lei. Există, de asemenea, aprobare dată pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 689/2014 privind procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată, care constituie coridorul de expropriere a lucrării de utilitate publică de interes național ”Varianta de ocolire Târgu Jiu”. Hotărârea la care deja a făcut referire domnul ministru al muncii privind stabilirea zilelor lucrătoare pentru care se acordă zile libere, altele decât zile de sărbătoare legală pentru anul în curs. Este vorba de ziua de vineri, 2 decembrie 2022. Aceasta va fi o zi liberă pentru salariații din instituțiile și autoritățile publice, având în vedere că se situează între zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează conform Codului Muncii și zile de repaus săptămânal.
Cu permisiunea dumneavoastră, aș mai face doar câteva scurte mențiuni legate de o serie de decizii luate astăzi: Hotărârea de Guvern pentru aprobarea Strategiei naționale pe termen mediu și lung privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive. Este vorba de Strategia națională pe termen mediu și lung privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive pentru alinierea la prevederile Directivei nr. 2011/70/EURATOM a Consiliului Europei de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiţii de siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive. O Hotărâre de Guvern aprobată, de asemenea, astăzi, pentru a modifica și completa Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, la propunerea acestui minister, Guvernul aprobând astăzi suplimentarea cu 1.175 a numărului de posturi din educație. În principal, aceste posturi suplimentare fiind destinate învățământului preuniversitar de stat, inclusiv învățământul special, centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistență Educațională; 1.100 de posturi suplimentare alocate în această direcție. Suplimentarea fiind impusă pentru că, începând cu acest an școlar, este necesară creșterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3-5/6 ani în învățământul preșcolar și a tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani în învățământul obligatoriu, precum și îmbunătățirea serviciilor de asistență psihopedagogică şi consiliere educațională pentru un număr mai mare de elevi şi preșcolari din învățământul preuniversitar.
Așa cum anunța prim-ministrul României, în această ședință de guvern, la debutul ei mai exact, a fost supus aprobării și a fost aprobat ca atare Memorandumul pentru aprobarea negocierii și semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova. Practic, Guvernul a dat undă verde pentru negocierile și semnarea unui nou acord în baza căruia România să continue acordarea de asistență tehnică și financiară către Republica Moldova pentru a-i sprijini parcursul european, având în vedere că vechiul acord care permitea finanțarea de către România a unor proiecte importante din Republica Moldova, ieșise din vigoare anul trecut pe data de 28 martie. Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic și financiar proiecte precum reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din Republica Moldova sau dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău, prin strategii de interconectare energetică între România și Republica Moldova. În continuare, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice și infrastructură, IMM-uri, independența mass-media, reforma administrației publice, afaceri interne, sănătate, educație, cultură și patrimoniu, cercetare și turism.
La final, aș vrea doar să vă mai spun că astăzi a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile, precum și modificarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022. Mai multe detalii puteți regăsi cu ajutorul colegilor de Direcţia Comunicare. Sunt incluse aici și măsuri care vizează implementarea efectivă a măsurilor stabilite prin Programul Național de Suport pentru Copii - DIN GRIJĂ PENTRU COPII și celor destinate categoriilor vulnerabile.
Așa cum deja știți, în fiecare săptămână, sunt prezentate analize ale ministerelor, privind stadiul pregătirii pentru folosirea banilor europeni, în mod special PNRR. Astăzi au fost prezentate analize de către Ministerul de Finanțe, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aveți de asemenea mai multe detalii pe care colegii de la comunicare vi le pot oferi. Acestea au fost principalele repere ale acestei zile, ale acestei ședințe de guvern și vă mulțumesc foarte mult pentru că ați avut amabilitatea și răbdarea de a le asculta, urmări! Vă rog!
Reporter: Prefecți?
Dan Cărbunaru: Da. Mulţumesc! Există o listă de eliberări și numiri ale prefecților și subprefecților de la nivel național. Sunt doi prefecți eliberați din funcție, la Brăila și Galați, un subprefect la Botoșani, 2 prefecți numiți la Brăila și Galați și 3 subprefecţi numiți la Botoșani, doi dintre ei și respectiv Prahova. Dacă doriți, vă pot prezenta numele lor și dacă nu, de asemenea, colegii de la comunicare vă pot prezenta lista completă a acestor eliberări din funcție și numiri.
Reporter: Prefectul de Galați nu fusese numit numai săptămâna trecută? E același?
Dan Cărbunaru: La Galați, a fost numit domnul Panaitescu Gabriel Aurelian.
Reporter: Acum, astăzi?
Dan Cărbunaru: Astăzi!
Reporter: Conform deciziei Curții de Apel Galați. Deci să înțelegem că prefectul numit săptămâna trecută a fost revocat?
Dan Cărbunaru: Puteți să înțelegeți că Guvernul României respectă deciziile instanțelor românești. Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă mulțumesc pentru atenție! Vă doresc tuturor o după-amiază plăcută și sănătate multă tuturor!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe