Actualitate

Joi, 02 Iunie 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 2 iunie

Galerie foto

 

Briefing de presă susținut de Attila-Zoltán Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în ministerul muncii și solidarității sociale, Mădălina Turza, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului șef al Departamentului și coordonator strategic al asistenței umanitare a refugiaților, Pablo Zapata, Reprezentantul UNHCR România, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern de astăzi. O serie întreagă de decizii importante luate astăzi în guvern atât în domeniul economic, precum și în domeniul social. Dar, înainte de a-i invita alături de mine pe mine miniștrii, pe membrii cabinetului din aceste domenii, aș vrea să o rog pe doamna consilier de stat Mădălina Turza să ni se alăture. Vă rog, doamna consilier de stat. Domnia sa este șeful Departamentului coordonator al asistenței umanitare a refugiaților la nivel strategic și alături de reprezentantul UNHCR în România, domnul Pablo Zapata. pe care de asemenea o să îl invit alături de noi în minutele care urmează, va face o prezentare integrată a eforturilor de răspuns pe care statul român, împreună cu organizațiile internaționale, în cazul nostru cu UNHCR, le face și continuă să le facă pentru a oferi cea mai bună formă de asistență refugiaților care caută sprijin în țara noastră. Doamna consilier de stat, aveți cuvântul. Vă rog.
Mădălina Turza: Bună ziua. Vă mulțumesc, domnule Dan Cărbunaru. Astăzi venim la dumneavoastră cu vești bune. Pe agenda de lucru a ședinței de guvern a fost discutat, în prima lectură, proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea Planului național de măsuri de protecție și incluziune destinate persoanelor strămutate din Ucraina beneficiare de protecție temporară. Ce înseamnă acest lucru? Cu siguranță vă amintiți, acum două luni de zile vă explicam că răspunsul României la criza umanitară a refugiaților a fost organizat și structurat pe două sisteme de intervenție. Prima fază de intervenție referitoare la intervenția de urgență, răspunsul de urgență destinat refugiaților care intrau la noi în țară și care aveau nevoie de sprijin la punctele de trecere a frontierei și cea de-a doua fază de răspuns, care vizează intervenția privind integrarea persoanelor care rămân la noi în țară. De ce aveam nevoie de acest plan de măsuri de integrare a refugiaților? Așa cum știm, România s-a mobilizat exemplar în prima fază de urgență a răspunsului umanitar. Au fost asigurate din resurse, deopotrivă, publice și private din societatea civilă, cazarea, hrana, diferite servicii de sprijin de urgență pentru peste un milion de cetățeni ucraineni care au intrat în țara noastră. Acum, însă la trei luni distanță de la momentul izbucnirii conflictului, aproape 90.000 de cetățeni ucraineni au ales să rămână la noi în țară, dintre care aproximativ 40.000 sunt copii. Resursele lor încep să se epuizeze, iar statisticile ne arată că avem de-a face preponderent cu o categorie vulnerabilă de femei și copii, respectiv 51% dintre persoanele care au ales să rămână în România din Ucraina sunt femei, iar 27% sunt copii. Pentru a evita situații dramatice de excluziune, Guvernul României a programat această a doua etapă de intervenție destinată integrării cetățenilor ucraineni care au dobândit statutul de protecție temporară în România. Scopul fundamental al acestui plan de măsuri care a fost astăzi citit în prima lectură de către membrii cabinetului Ciucă se focusează pe ideea de a-i sprijini pe ucraineni să devină independenți, adică să își poată găsi un loc de muncă, o locuință, să își poată înscrie copiii la școală și să poată învăța cât mai repede limba română, astfel încât să se integreze în societatea noastră. Cu cât vom interveni mai rapid cu aceste măsuri de integrare, cu atât ne vom asigura că parcursul cetățenilor ucraineni în țara noastră este unul firesc și este departe de riscurile de abuz, de exploatare și alte tipuri de riscuri care se pot asocia cu categoriile vulnerabile care nu sunt integrate în societate. Măsurile temporare de urgență nu sunt suficiente și nici acoperitoare pentru a răspunde nevoilor pe termen lung și mediu și de aceea proiectul de ordonanță de urgență care astăzi a fost discutat în primă lectură propune reglementarea structurată și organizată a procesului de integrare prin intermediul unui plan de măsuri pe termen mediu și lung. Trebuie să știți că acest plan de măsuri care va fi aprobat printr-o ordonanță de urgență este rezultatul a șase grupuri de lucru care au fost organizate în urmă cu două luni de zile la nivelul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Educației, al Ministerului Familiei și Ministerului Dezvoltării. Fiecare dintre aceste ministere, alături de societatea civilă și reprezentanții agențiilor ONU au elaborat un set de măsuri în domeniile lor. Toate acestea laolaltă au format astăzi planul național de măsuri care, așa cum ați spus, a fost dezbătut în primă lectură în ședința de guvern. El vizează o serie de măsuri pe cele șase domenii, respectiv în domeniul educație, sănătate, ocupare, locuire, copii și persoane vulnerabile. Principalele aspecte care sunt cuprinse în acest plan ce va fi, sperăm, cât mai curând aprobat vizează informarea adecvată a cetățenilor ucraineni cu privire la drepturile și obligațiile lor, prin înființarea unui call-center dedicat în limba ucraineană pe toate domeniile, prevenirea riscurilor de abuz și exploatare, facilitarea accesului la piața muncii prin măsuri pro active din partea ANOFM și a altor structuri. Apoi, în domeniul educației, măsuri țintite de sprijin pentru copiii ucraineni pentru ca ei să poate învăța mai ușor și mai repede limba română, adaptare curriculară, formarea profesorilor și așa mai departe. În domeniul sănătății sunt, de asemenea, măsuri foarte importante care targetează, adresează exact această populație, prin includerea lor în programele de sănătate naționale prin acordarea de materiale sanitare și servicii dedicate, și prin oferirea de asistență, inclusiv în limba ucraineană.
De asemenea, sunt o serie de măsuri țintite pentru copii și tineret care vizează asigurarea drepturilor lor la noi în țară, înregistrarea copiilor din Ucraina în sistemul de protecție și înființarea unei rețele naționale de centre de tineret. De asemenea, în domeniul persoanelor vulnerabile, vorbim despre identificarea persoanelor care sunt într-adevăr cu nevoi speciale pe teritoriul țării noastre și simplificarea accesului la servicii - sunt, foarte pe scurt, prezentate o parte dintre aceste măsuri pentru că ele reprezintă partea publică și guvernamentală a răspunsului pe care România îl are față de criza umanitară a refugiaților. În complementaritate cu măsurile luate de guvern și pentru a răspunde acelor tipuri de nevoi pentru care sistemul public nu este suficient pregătit sau are anumite limite, alături de noi în România se află Agențiile Națiunilor Unite, respectiv Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație, UNICEF România și Organizația Mondială a Sănătății. Toate aceste organizații au dezvoltat un plan complementar de răspuns pentru a sprijini efortul guvernamental despre care vă va vorbi reprezentantul UNHCR. Împreună, cele două planuri reprezintă răspunsul complet al României la criza umanitară a refugiaților. Este important să ne uităm și la partea de integrare și să înțelegem că de abia acum începe partea complexă a lucrurilor.
Tot cu acest, înainte de a încheia, îmi face o deosebită plăcere să anunț că, începând de astăzi, este funcțională platformă guvernamentală de informare pentru cetățenii ucraineni beneficiari de protecție temporară, respectiv protecțieucraina.gov.ro. Aici pe această platformă, cetățenii ucraineni pot afla toate informațiile necesare despre felul cum pot avea acces la servicii, la drepturi, cum pot intra în România și orice fel de altă întrebare din domeniul juridic. Pe această platformă se regăsesc resursele partenerilor noștri informative, dar trebuie să știți că toate informațiile prezente pe platforma protecțieucraina.gov.ro sunt informații oficiale și, ca atare, pot fi luate foarte în serios. Vă mulțumesc mult și vom reveni cu detalii.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult doamnei consilier de stat, Mădălina Turza. Dacă aveți întrebări legate de componenta națională a răspunsului la gestionarea situației refugiaților. Dacă nu, mulțumesc foarte mult doamnei consilier de stat.
Pablo Zapata:

Pablo Zapata: Vă mulțumesc foarte mult, dle Cărbunaru. Bună ziua! Este o plăcere să mă aflu astăzi în faţa dvs, reprezentând agențiile ONU, ONG-urile internaţionale şi ONG-urile naţionale care și-au reunit eforturile în cadrul unui plan regional de răspuns pentru refugiați, în toate ţările care au fost afectate de această criză teribilă, pentru a vă împărtăşi contribuţia actorilor internaţionali şi a ONG-urilor internaţionale la eforturile depuse sub conducerea și îndrumarea guvernului. În primul rând aş dori să spun că au trecut aproape 100 de zile de la începutul crizei, aproape 100 de zile teribile, de suferință, de pierderi de vieți omenești, familii care au fost divizate, familii care s-au bucurat de o enormă solidaritate din partea țărilor europene în această perioadă. Iar, în această privință, România a ieșit cu adevărat în evidenţă având în vedere caracterul cuprinzător și calitatea răspunsului oferit, aşa cum am văzut astăzi la începutul discuțiilor pe marginea acestui plan naţional de acţiune. Agenţiile ONU, actorii internaţionali şi ONG-urile naţionale s-au aflat aici pentru a complementa şi a întări planul de acțiune naţională. De la începutul crizei, la sfârșitul lunii aprilie, am lansat acest plan regional de acţiune prin care am încercat, în fiecare ţară, să identificăm care sunt principalele nevoi - prin consultări cu autorităţile naţionale - şi modul cum putem contribui la îndeplinirea acestor nevoi. Cele patru elemente asupra cărora ne concentrăm în România sunt, mai întâi, să asigurăm accesul la siguranţă şi la protecţie al refugiaţilor ucraineni, iar acest lucru a fost realizat încă de la începutul crizei prin măsurile luate de guvern și prin acordarea statutului de protecție temporară care funcționează nu numai la nivelul UE, dar şi la nivelul României, ceea ce reprezintă o decizie de referință prin acordarea accesului la servicii și drepturi pentru acești cetățeni. În același timp, rolul nostru este să venim în sprijinul asistenței naționale și a comunităților locale în eforturile dedicate pentru acordarea acestei asistențe și a protecției refugiaților aflați pe teritoriul României.

În același timp, încercăm să identificăm soluții corespunzătoare pentru toţi refugiații şi să promovăm oportunități socio-economice pentru aceștia. Totodată, dorim să asigurăm o coordonare efectivă a tuturor actorilor internaționali şi încercăm să mobilizăm resurse suplimentare pentru îndeplinirea acestor acțiuni. Funcționăm așa cum funcționează și planul naţional de răspuns, pentru că cele două concepte au fost dezvoltate în același timp. Ne concentrăm pe protecție, mai ales pe protecția categoriilor celor mai vulnerabile, cele mai multe referiri s-au făcut în legătură cu protecția copiilor dar și a persoanelor cu vulnerabilități specifice, a victimelor violențelor de gen, a copiilor și adulților traumatizați, și încercăm să consolidăm răspunsul oferit la nivel naţional, în special prin cunoașterea mai bună a situației refugiaților în plan concret. Totodată, în ceea ce privește acoperirea nevoilor de bază și a asistenței, există mai mulți parteneri internaționali care lucrează în direcția furnizării de asistență financiară în numerar pentru a permite familiilor să aibă libertatea de a alege şi demnitate şi să nu fie tentate să recurgă la mecanisme negative pentru a se finanța şi pentru a avea acces la alimente, adăpost şi la alte aspecte necesare vieții lor. În domeniul sănătății, este necesară cooperarea cu structurile naționale şi s-a vorbit mai devreme de necesitatea depășirii barierei lingvistice,  lucru esențial pentru toate serviciile. Pe partea internaţională trebuie să fim capabili să sprijinim un acces incluziv la servicii şi drepturi care să depășească bariera lingvistică. Totodată, principalele servicii furnizate de partenerii noștri din domeniul sănătății includ servicii pentru mame şi copii, tratamente pentru afecțiuni cronice şi altele.

În ceea ce priveşte educația, acesta este un aspect cu atât mai important în condiţiile în care acest an școlar se apropie de sfârșit și urmează începutul noului an școlar, copii refugiați vor trebui integrați în sistemul de educație românesc. Acest lucru se realizează cu sprijinul deplin al Ministerului Educaţiei şi al celorlalte autorități din domeniul educaţiei.

Aș vrea, în final, să mai spun câteva cuvinte despre perspectivele de viitor. Odată ce va fi aprobat planul naţional, vom reveni la partenerii noștri cu care colaborăm în grupurile de lucru şi acest plan de acțiune va fi folosit ca ghid de politici în ceea ce privește domeniile în care putem contribui. Vom reveni la guvern cu propuneri foarte concrete de acțiuni, cu o finanţare concretă acolo unde va fi posibilă acest lucru şi cu măsuri foarte specifice în ceea ce privește modul în care se vor putea baza pe noi atât refugiații, cât și autoritățile guvernamentale. Încă o dată aș vrea să transmit mulțumirile mele prim-ministrului, întregului guvern și întregii societăți din România pentru contribuția remarcabilă şi pentru faptul că au dat dovadă de astfel de eforturi exemplare. Vă mulţumesc foarte mult.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc foarte mult, domnule. Dacă aveți întrebări pentru reprezentantul UNHCR România. Dacă nu, vă mulțumesc foarte mult. Domnule Zapata, vă așteptăm din nou aici şi vă urăm succes în activitățile următoare cu autoritățile române. Continuăm briefingul de presă și îl invit acum alături de noi pe ministrul sănătății, domnul profesor universitar doctor Alexandru Rafila. Astăzi Guvernul a aprobat înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, o decizie importantă în domeniul sănătății și din perspectiva PNRR, dar mai ales gândindu-ne la interesele cetățeanului român. Vă rog!
Alexandru Rafila: Da, bună ziua! După cum știți, am fost anunțat încă de zilele trecute că urmează să intre în dezbatere și pentru aprobarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență care face posibilă funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, ANDIS, pe scurt. Este și un jalon pentru noi care trebuia îndeplinit. Dincolo de acest lucru, cel mai important element este că sperăm să avem la dispoziție un instrument care să facă posibilă accelerarea investițiilor în sectorul sanitar, mă refer în primul rând la cele trei spitale regionale, care practic trec cu structură cu tot de la Ministerul Sănătății la această agenție, dar și a minimum trei obiective de investiții din cadrul PNRR. E bine ca să existe mai ales pentru un sector așa de sensibil cum este sectorul sănătății, o agenție specializată. Lipsa investițiilor în ultimii 30 de ani în sectorul public a creat o mare nemulțumire și a limitat accesul la servicii de sănătate. Este important să avem o astfel de structură, este important însă să găsim și mecanismele prin care să stimulăm aducerea unor specialiști și rămânerea acelor specialiști în structurile acestei agenții. Până la urmă, o structură fără profesioniști nu poate să își îndeplinească rolul și cred că acesta va fi lucrul cel mai dificil. Agenția va fi condusă de un președinte, pe care, conform acordului cu Comisia Europeană, Ministerul Sănătății trebuie să îl desemneze pentru o perioadă provizorie de șase luni. În acest timp toate celelalte acte normative referitoare la organizarea și funcționarea agenției vor fi elaborate și aprobate de către Guvernul României, iar până la sfârșitul anului aceasta agenție ar trebui să aibă 52 de posturi, minimum 52 de posturi ocupate. Ținta finală de maturizare a funcționării acestei agenții este pentru anul 2026, deci chiar la terminarea PNRR, când ar trebui să aibă 78 de posturi, minimum 78 de posturi. Cred că este esențial să găsim împreună cele mai bune soluții, încât oamenii care vor veni să lucreze în această agenție să poată să beneficieze, pe de o parte, de training uri și consultanțe care sunt prevăzute în PNRR, dar și să rămână și să poată să dezvolte, împreună cu Ministerul Sănătății și cu alte autorități publice interesate, fie că discutăm de autorități centrale, fie că discutăm de autorități locale, investițiile în sănătate. Nu avem altceva de făcut decât să dăm soluții și să încercăm, împreună cu ceilalți membri ai Guvernului, să putem să le materializăm în scopul de a avea o agenție funcțională în perioada următoare. Până la sfârșitul anului, cu siguranță, ea trebuie să poată să răspundă cerințelor, așa cum v-am spus, pentru continuarea proiectelor celor trei spitale regionale şi respectiv a minimum trei investiţii majore din cadrul PNRR. Mulțumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc şi eu, domnule ministru! Vă rog, întrebări, dacă aveţi, pentru domnia sa.
Reporter: Domnule ministru, cât va costa funcționarea acestei agenții și cum anume va ajuta ea să atragem mai multe fonduri din PNRR sau să ducem la bun sfârșit acest obiectiv?
Alexandru Rafila: Nu, scopul ei nu este să atragă fonduri din PNRR, PNRR are deja o anumită finanțare. Important este să utilizeze fondurile din PNRR, în scopul dezvoltării unor investiții. Am auzit și eu acest lucru, astăzi chiar am fost și eu surprins să aflu că agenția are ca scop atragerea de fonduri din PNRR. Ea e parte, de fapt, a acestui program. În ceea ce privește funcționarea ei, să știți că este modestă, este o alocare de circa 3 milioane de euro, care nu este însă pentru salarii. Salariile vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătății. Consultanța pentru cei care vor lucra acolo este mult mai consistentă. Rămâne de văzut, cum vă spuneam, cum reușim să stabilizăm personalul, încât după training uri, după pregătirea la cel mai înalt nivel, să putem să îi stabilizăm în cadrul acestei agenții. Cred că asta este lucrul cel mai important.
Reporter: Domnule ministru, dumneavoastră aţi criticat iniţial această agenție, acum sunteți de acord cu înființarea ei. Vă rog să ne spuneți ce s-a schimbat.
Alexandru Rafila: Stimată doamnă, opiniile mele care au fost exprimate în acel moment se refereau la faptul că, așa cum v-am spus și în introducerea, în prezentarea mea, se referă la posibilitatea de a stabiliza un personal înalt calificat, plătind salarii limitate, conform grilei Ministerului Sănătății, în condițiile în care consultanța pentru funcționarea acestei agenții este foarte consistentă și mi s-a părut normal ca în momentul în care te gândești să ai o astfel de agenție, în care trebuie să fie încadrați profesioniști extrem de dedicați pe de o parte și extrem de capabili, să existe o gândire privind menținerea acestor oameni în această structură. Una este să o înființezi, alta este să asiguri condițiile încât acești oameni să își poată desfășura activitatea și să rămână fideli acestei agenții și nevoii până la urmă de investiții în sistemul de sănătate din România. Deci eu nu mi-am schimbat opinia, dar asta nu înseamnă că opinia mea trebuie în vreun fel să împiedice desfășurarea Programului Național de Redresare și Reziliență.
Reporter: Exista posibilitatea ca bugetul pentru această agenție să fie unul mult mai redus, pentru că atunci când s-a vorbit despre planul...
Alexandru Rafila: Păi nu, bugetul..., eu v-am spus că bugetul, dacă ați fi fost puțin atentă la ceea ce v-am spus, v-am spus că bugetul este redus pentru această agenție. Bugetul pentru consultanță și training este mare, este o diferență.
Reporter: Şi de ce ați păstrat acel buget mare?
Alexandru Rafila: Eu nu am păstrat nimic, doamnă. Este un angajament al României, deci nu este vorba de decizia ministrului sănătății, nici măcar de decizia Guvernului României, așa s-a încheiat acordul de finanțare cu Comisia Europeană și noi, după cum știți, trebuie să respectăm întru totul acest acord.
Reporter: Vă deranjez doar cu o singură precizare, ca să fie totul clar: cei care au fost la minister înaintea dumneavoastră spuneau că acest buget ar putea să fie modificat și banii să ajungă totuși la bugetul de stat. Este adevărat sau nu?
Alexandru Rafila: Doamnă, știți, totdeauna, după ce pleci dintr-o poziție publică, poți să spui tot felul de lucruri. Eu am văzut și eu tot felul de postări. Eu, am mai spus lucrul ăsta, evit să am polemici mai ales pe Facebook, așa că nu am alte comentarii decât cele pe care le-am făcut în fața dumneavoastră .Vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Eu aș vrea o clarificare referitor la când ar trebui să fie gata spitalele regionale? Construcția ar trebui să înceapă /.../
Alexandru Rafila: Spitalele regionale ar trebui să fie gata până la sfârșitul anului 2026, 2027. Important este că proiectele pentru două dintre ele au început, proiectarea a început. Am avut o întâlnire cu proiectanții zilele trecute pentru Spitalul Regional Iași și Spitalul Regional Cluj. După discuțiile cu ei, chiar încearcă să reducă, dacă se poate, termenul de execuție al proiectului, încât în trimestrul doi al anului 2023 să avem proiectele gata și să se poată organiza licitația pentru construcția efectivă a celor două spitale, iar pentru Spitalul Regional Craiova licitația privind proiectarea se va finaliza, sperăm, în lunile de vară, probabil iulie sau august.
Reporter: O precizare legată de acest subiect: construcția propriu-zisă, când va începe, a spitalelor?
Alexandru Rafila: Construcțiile încep după ce se termină proiectarea; în general.
Reporter: Anul acesta, anul viitor, puteți face o estimare?
Alexandru Rafila: V-am spus că proiectele se termină anul viitor, deci nu poate să înceapă construcția anul acesta din moment ce proiectul se termină anul viitor.
Reporter: Şi, de asemenea, legat de angajații acestei agenții, spuneați că sunt bugetați, sunt plătite salariile din bugetul Ministerului Sănătății. Asta înseamnă că se vor face angajări noi sau vor fi transferați...?
Alexandru Rafila: O parte vor fi transferați de la Ministerul Sănătății de la această structură care gestionează cele trei spitale regionale, iar restul se vor scoate la concurs pentru că, chiar dumneavoastră întrebați, în ipoteza în care de la 1 iulie se blochează angajările în sectorul public, în mod evident pentru astfel de proiecte, pentru acest proiect care înseamnă foarte mulți bani pentru România, va exista o excepție, cu siguranță.
Reporter: Şi am văzut că mai există în dezbatere o ordonanță de urgență privind reorganizarea ministerului, mai mulți secretari de stat la minister...
Alexandru Rafila: Da, este vorba de un post; nu e ordonanță de urgență, este o hotărâre a Guvernului României de suplimentare cu un post de secretar de stat, având în vedere organizarea în cadrul ministerului a unei structuri care gestionează toate programele de finanțare din sănătate și, din această cauză, a existat această propunere.
Reporter: Secretar de stat plus cabinet...
Alexandru Rafila: Cabinetul nu va fi în plus, va fi doar un post de secretar de stat. Posturile necesare cabinetului înființat vor fi luate din numărul de posturi actuale ale ministerului. Deci nu e vorba despre încă patru posturi.
Reporter: Şi o altă ultimă întrebare legată de discuțiile și anunțurile făcute după şedinţa coaliţiei de guvernare legată de reduceri de cheltuieli bugetare. Ați început la minister să identificați acele costuri...
Alexandru Rafila: Da, încercăm să identificăm, în măsura în care acest lucru va fi posibil. Scopul nu este... Sigur, e important să nu rămâi cu bani necheltuiți și, dacă sunt necheltuiți, atunci sigur că trebuie să se întoarcă cât mai rapid în circuit, la bugetul de stat. Pe de altă parte, nici nu poți să nu asiguri sustenabilitatea unor proiecte care necesită finanțare pe tot parcursul anului. Deci o să dăm răspunsul Ministerului Finanțelor, deja am avut o discuție preliminară în urmă cu câteva zile, vineri cred, referitoare la acest subiect.
Reporter: O estimare câți bani ar putea fi economisiți puteți să faceți?
Alexandru Rafila: Nu, nu pot să fac astfel de estimări. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Voiam să vă întreb dacă aveți o estimare sau o situație cu numărul asistentelor și infirmierelor angajate în perioada stării de alertă și de urgență care nu au promovat acel examene pentru a rămâne în sistem.
Alexandru Rafila: Nu. Încă nu am aceste cifre pentru că practic pe data de 6 iunie se va termina organizarea acestor concursuri.
Reporter: Şi nu știm nici câte dintre aceste persoane nu au acel examen de bacalaureat de care vorbeați, nu?
Alexandru Rafila: Aici nu contează... Deci nu facem statistici de genul acesta. A fost o întrebare pusă de un coleg de-al dumneavoastră, nu știu dacă de la același post sau nu, în cursul zilei de ieri. Eu cred că este o chestiune logică, de bun simț, cum vreți dumneavoastră, în condițiile în care profesiunea de asistent medical e o profesiune liberală care, de mai mulți ani, este o profesiune cu studii superioare cu licență, deci la sfârșit licență, să existe alte categorii de asistenți medicali care au acces la pregătire profesională fără să aibă examenul de bacalaureat. Cred că trebuie să găsim împreună cu Ordinul asistenților medicali și moașelor din România care este organismul lor profesional, în contextul în care această profesiune este reglementată în Uniunea Europeană, o soluție care să vină în favoarea creșterii calificării profesionale a asistenților medicali.
Reporter: Da şi vă rog să ne mai spuneți dacă avem cazuri suspecte cu variola maimuței?
Alexandru Rafila: Nu. Nu avem.
Reporter: Şi o ultimă întrebare: ce se mai întâmplă cu paturile pentru marii arşi?
Alexandru Rafila: Paturile pentru marii arşi... Noi am mai făcut o conferință de presă acum câteva zile, apropo de bilanțul de șase luni de la guvernare, am reușit să dezvoltăm trei centre de mari arși, care se apropie de finalizare, în București la Spitalul Grigore Alexandrescu, la Târgu Mureș, și la Timișoara. Continuăm această activitate. Acolo era vorba de proiecte finanțate de Banca Mondială și sunt mulțumit de faptul că a existat un efort în aceste șase luni care să permită deblocarea proiectelor care oferă condiții de spitalizare pentru marii arși.
Reporter: Mulțumesc!
Alexandru Rafila: Mulțumesc şi eu.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! Mulțumesc şi pentru întrebările adresate colegilor din presă. O să îl invit acum alături de mine pe domnul ministru Cseke Attila, ministrul dezvoltării. Domnule ministru, astăzi guvernul a discutat un proiect de lege privind zonele metropolitane, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, un punct important de asemenea în contextul  PNRR. Vă rog să oferiți mai multe detalii, domnule ministru.
Cseke Attila: Mulțumesc, sărut mâna, bună ziua! Astăzi, guvernul a aprobat proiectul de lege privind zonele metropolitane. Primul act normativ pe această temă din România pentru că până astăzi, respectiv până la aprobarea acestui proiect în parlament, care de astăzi intră în dezbaterea parlamentului, nu aveam decât un text de lege foarte lapidar legat de zonele metropolitane. Este unul dintre motivele pentru care aceste zone nu s-au dezvoltat în mod coerent și nu au asigurat o dezvoltare coordonată a comunităților locale din zonele metropolitane. Acesta este principalul scop al proiectului legislativ care prevede modalitățile de constituire și delimitare a zonei metropolitane, de organizare și funcționare a acestora, de competențe ale acestora și de finanțarea acestora. Principiul și oportunitatea acestui proiect legislativ pornește din realitatea zilelor noastre, și anume aceea că relațiile economice și fluxurile de bunuri nu se opresc la granițele administrativ-teritoriale dintre un municipiu, reședință de județ și o comună, ca să dau un exemplu. De asemenea, în ultimii ani, din statistice oficiale, este foarte clar că în foarte multe situații zona periurbană a marilor orașe este într-o dezvoltare chiar mai accelerată decât centrul, nucleul zonei respective. Pot să vă dau și câteva cifre în ceea ce privește punctul de vedere spațial, adică al terenurilor pe care le folosește un UAT pentru dezvoltare, în timp ce reședințele de județ au crescut cu 16,7%, inelul lor periurban cu 27,8%. Dacă ne uităm la cifrele demografice, vom vedea că foarte multe dintre aceste nuclee, centre de zone metropolitane sau posibile centre de zone metropolitane sunt într-un declin sau scădere demografică, în schimb zona periurbană a acestora a crescut cu peste 20 de procente. Practic, aceste zone metropolitane vor fi asociații de dezvoltare intercomunitară în jurul capitalei României, respectiv a municipiilor reședință de județ și a altor municipii care nu sunt reședință de județ, cu mențiunea foarte importantă că aceste structuri nu vor fi unități administrativ-teritoriale. Deci sunt asociații de dezvoltare intercomunitară. Delimitarea acestora pentru municipiul București se referă cel puțin la teritoriul administrativ al județului Ilfov. Poate fi și mai mult, așa cum și astăzi în mod real este mai mult. Pentru municipiile reședință de județ, acest teritoriu metropolitan va cuprinde primele două coroane urbane, în timp ce pentru celelalte municipii, altele decât reședințe de județ, prima coroană urbană. Prima coroană urbană înseamnă UAT-ul care are un hotar, este în vecinătatea imediată a nucleului zonei metropolitane, a doua coroană este cu încă un UAT lângă prima coroană urbană. Sunt câteva reguli stabilite prin acest act normativ, și anume un UAT poate face parte dintr-o singură zona metropolitană, nu este posibil să faci parte din mai multe zone metropolitane, de asemenea UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan, municipiu reședință de județ pot intra doar în componența zonelor metropolitane ale acestora, cu câteva excepții, cele din a doua coroană care sunt și ele municipii își pot forma propria zona metropolitană. Vă dau și câteva excepții: de exemplu, Turda față de Cluj este în a doua coroană urbană, dar îşi poate dezvolta, fiind un municipiu important, o zonă metropolitană proprie; sau avem aceeași situație în județul Brașov, la Codlea. UAT-urile situate pe teritoriul metropolitan a două sau mai multe municipii, altele decât reședințe de județ, își pot alege zona metropolitană. Este situația UAT-urilor situate în Valea Jiului între Lupeni și Petroșani sau, dacă vreți, în relația dintre Dej şi Gherla, în județul Cluj, ambele sunt în municipii, cele care sunt între ele își pot alege zona metropolitană la care vor să aparțină. Şi o ultimă regulă importantă: o zonă metropolitană nu poate depăși limita județului din care face parte municipiul, exceptând categoric aici municipiului București. În ceea ce privește atribuțiile acestor zone metropolitane, ele se referă la aprobarea unor strategii integrate de dezvoltare metropolitană, la planul de mobilitate urbană metropolitană, la planul urbanistic general al zonei metropolitane, foarte important, pentru a asigura o dezvoltare coordonată urbanistică a zonei metropolitane, la politici fiscale comune, la documente de strategie și planificare, de asemenea la promovarea și implementarea unor proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale. În ceea ce privește finanțarea acestor zone metropolitane, ele provin ori din venituri/contribuții proprii ale UAT-urilor care fac parte din zona metropolitană, respectiv provin dintr-un procent de 5% din impozitul pe venit pe care îl va vira Ministerul de Finanțe. Acest 5% este din acel 65% care este în fiecare an cuprins în Legea bugetului de stat, care se virează fiecărui UAT din impozitul pe venit încasat pe teritoriul UAT-ului respectiv, în cazul zonei metropolitane 5% se va vira de la UAT-urile componente pentru bugetul pentru a fi folosit de zona metropolitană. Foarte important, sunt niște limite prevăzute în actul normativ, astfel încât în această zonă metropolitană, fiecare dintre componente, și UAT-urile mai mici să își găsească interesul, dacă vreți, de dezvoltare a infrastructurii. Drept urmare, sumele acestea virate zonelor metropolitane se vor folosi - minimum 30% pentru investiții în UAT-urile din zona periurbană, adică alăturate nucleului municipiului reşedinţă de judeţ sau al altui municipiu şi maximum 70% pentru investițiile din nucleu, astfel asigurând şi dezvoltarea infrastructurii şi în zona adiacentă. Dacă sunt întrebări, vă rog.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Înțeleg că nu sunt întrebări, domnule ministru. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezență! Programul "Sprijin pentru România" continuă în derularea sa. După cum știți, coaliția a anunțat recent o nouă formă de sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri sub limita de 2.000 de lei. Alături de noi se află domnul Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Domnia sa vă va prezenta mai multe detalii legate de această măsură. Vă rog.
Cristian Vasilcoiu: Vă mulţumesc! Bună ziua! Guvernul a adoptat astăzi ordonanța de urgență care prevede acordarea acestui ajutor de 700 de lei, o singură dată în luna iulie, pentru pensionarii care au venituri sub 2.000 de lei și vor beneficia, atât pensionarii sistemului public de pensii, cât și pensionarii care au pensii militare de stat, dar și veteranii, urmașii, soții supraviețuitori, persecutați etnic și politic și persoanele care au făcut muncă forțată în regimul comunist. Vorbim de un total de aproximativ 3,3 milioane de beneficiari, iar efortul bugetar pe care Ministerul Muncii, dar și Ministerele Apărării, de Interne și Serviciul Român de Informații îl vor face este de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Măsura a fost anunțată ca parte a programului "Sprijin pentru România", așa cum deja cunoașteți, și vine în complementaritatea celorlalte măsuri care au fost adoptate și anume acele vouchere electronice pentru persoanele care au venituri reduse și care vor fi acordate în cuantum de 250 de lei odată la două luni, până la sfârșitul anului, astfel că se va acorda de patru ori. Dacă dumneavoastră aveți întrebări.
Reporter: Bună ziua! În primul rând, dacă ne puteţi spune, de unde vor fi plătite aceste ajutoare, din fondul Ministerului Muncii?
Cristian Vasilcoiu: Din bugetele Ministerului Muncii pentru persoanele sistemului public de pensii, Ministerului Apărării pentru pensionarii militari, MAI, la fel, partea dumnealor şi, de asemenea, Serviciul Român de Informații are o casă sectorială de pensii.
Reporter: Şi care ar fi impactul bugetar?
Cristian Vasilcoiu: Impactul total este 2,3 miliarde de lei raportat la un cost anual cu pensiile în România, anul acesta în jur de aproximativ 110 miliarde, deci vedeți că avem un impact de 2% nu este cine ştie ce.
Reporter: Legat de evaluarea bonurilor de masă știm că există o ordonanță în lucru la Ministerul Muncii. Cam cât de repede ar putea fi aprobată? E tot una dintre măsurile promise în acel pachet.
Cristian Vasilcoiu: Există și ordonanța redactată, există, de asemenea, redactat un amendament pentru că trebuie luată o decizie politică în aceste zile, să vedem dacă îl vom promova prin Parlament. Unele dintre măsuri din pachet au fost promovate prin Parlament sau dacă va fi adoptată în şedinţa de guvern. Chestiunea este de timp pentru că dacă se va adopta prin Ordonanța de Urgență, durează mai mult, trebuie să existe niște avize și un test IMM. În schimb, dacă se găsește posibilitatea să se depună un amendament în parlament poate trece în câteva zile, poate chiar săptămâna viitoare.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Dacă nu mai sunt alte întrebări, domnule secretar de stat, vă mulțumesc! Pentru cei care nu au avut ocazia să îl vadă, pot să vă prezint și cardul care va sta la baza voucherelor pe care beneficiarii acestui program, parte a măsurilor din pachetul economico social ''Sprijin pentru România'' aproximativ 2,5 milioane de persoane, vor beneficia de această măsură. Emiterea cardurilor a început deja, urmând ca în perioada următoare, pe măsură ce sunt emise, să fie și transmise beneficiarilor. Cu permisiunea dumneavoastră, aș face referire la doar câteva dintre deciziile luate astăzi, altele decât cele deja prezentate. În primul rând, ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii 96 din 2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export Import a României - EximBank; așa cum și premierul României sublinia în debutul ședinței de guvern, pe lângă măsurile care vin în sprijinul categoriilor vulnerabile de cetățeni români, Guvernul României acordă o atenție deosebită și mediului de afaceri și nevoii de a oferi sprijin în această perioadă celor care produc valoare adăugată în economia românească. Potrivit actului normativ despre care vorbeam, se modifică modul în care funcționează Banca de Export Import EximBank astfel încât să poată implementa în continuare programele de ajutor de stat destinate susținerii activității IMM-uri și companiilor mari din România. Sunt noi scheme de ajutor de stat create în contextul situației din Ucraina care cuprinde această schemă, printre altele măsuri de ajutor de stat similare celor adoptate pentru criza COVID-19. Întrucât actualele scheme de ajutor de stat derulate de EximBank, în numele și contul statului român, făcute în contextul pandemiei de COVID-19 expiră peste câteva săptămâni, pe 30 iunie anul curent, este propus un termen de 6 luni pentru a operaționaliza noile scheme de ajutor de stat, acestea fiind deja în lucru și operaționalizate în acest interval. În privința situației din Ucraina, guvernul a aprobat astăzi hotărârea prin care scoate din rezervele de stat unele cantități de produse și le acordă ca ajutoare umanitare interne de urgență, cu titlu gratuit, instituției prefectului din județele: Botoșani, Brăila, Călărași, Constanța, Ialomița, Vaslui și Ministerului Afacerilor Interne prin Inspectoratul General pentru Imigrări, având în vedere nevoia de a proteja populația refugiată în contextul escaladării conflictului din Ucraina, generat de agresiunea militară rusă asupra țării noastre vecine. Astfel, din rezervele de stat sunt scoase o serie întreagă de elemente de suport și revenim, practic, la ceea ce spuneam în debutul briefingului de presă, măsurile pe care România înțelege să le ia pentru a gestiona această criză a refugiaților. Valoare de aproape 920.000 de lei, exclusiv TVA, pentru toate aceste bunuri puse la dispoziția celor care gestionează fluxurile de refugiați, elemente modulare - paturi, saltele, pături, saci de dormit. De asemenea, aș adăuga, cu permisiunea dumneavoastră, și Hotărârea de Guvern pentru modificarea și completarea unor acte normative privind documentele de ședere eliberate cetățenilor UE, dar și membrilor de familie ai acestora, precum și în domeniul străinilor. Sunt reglementate categoriile de persoane cărora urmează să li se elibereze certificate de înregistrare, cărți de rezidență sau cărți de rezidență permanentă în conformitate cu regulamentul european 2019/1157 al Parlamentului European și Consiliului. Astfel, sunt stabilite forma și conținutul certificatului de înregistrare și ale cărții de rezidență permanentă de care beneficiază cetățenii statelor membre ale Uniunii, spațiul economic european, dar și cetățenii Confederației Elvețiene, alături de cartea de rezidență și de rezidență permanentă eliberată membrilor de familie ai acestora, cetățeni ai unor state terțe. Acestea ar fi fost principalele elemente pe care aș fi dorit să vi le precizez în plus față de cele pe care deja participanții la briefing le-au făcut. Dacă aveți întrebări și vă pot oferi răspunsuri, vă stau la dispoziție.
Reporter: Bună ziua. Voiam să vă întreb când va lua guvernul decizia pentru a suplimenta numărul de bacuri de la Isaccea? Înţelegem că acolo e o problemă, trecerea se face în continuare cu un singur bac. Au trecut deja 100 de zile de când a început toată această nebunie. Cât de repede am putea să vedem acolo o schimbare ?
Dan Cărbunaru: Ministerul Transporturilor gestionează această situație, este la curent și, în perioada imediat următoare, pe baza evoluției situației va fi în măsură să suplimenteze. După cum știți, nu doar acolo, dar și în special pe granița de nord a României, acolo unde a fost un flux foarte mare, autoritățile au dovedit flexibilitate și au luat măsuri, astfel încât să facă față evoluțiilor. Se întâmpla același lucru și la Isaccea.
Reporter: Deci cât de repede, ne spuneți. Nu avem un termen?
Dan Cărbunaru: Ministerul Transporturilor cu siguranță vă poate oferi elementele concrete, dar este în atenția acestei instituții a statului român care va veni și cu o soluție în acest sens.
Reporter: În ședința de guvern de astăzi ministrul finanțelor a prezentat acea analiză fiscal bugetară? Era vorba că va face o analiză a sistemului fiscal. A fost prezentată premierului?
Dan Cărbunaru: În cadrul actualei ședințe de guvern au fost prezentate actele normative care au și fost anunțate public. Analiza la care faceți referire și care era programată a fi comunicată în perioada următoare va fi anunțată public, după ce ea se va fi comunicat în interiorul coaliției și în interiorul guvernului.
Reporter: Şi legat de măsura suspendării angajărilor la stat, o astfel de măsură cât de repede ar putea fi aprobată în guvern?
Dan Cărbunaru: Este o măsură anunțată, este parte a noului pachet de măsuri pe care coaliția l-a anunțat și pe care guvernul îl va implementa. Pe de o parte, iată, vedem astăzi în şedinţa de guvern a fost luată o primă măsură dintre cele trei anunțate, respectiv oferirea unui sprijin punctual unic de 700 de lei pentru fiecare pensionar ale cărui venituri sunt sub 2.000 de lei. Pe de altă parte, însă, ne reamintim, odată cu anunțul acelor forme de sprijin pentru cetățenii României, au fost anunțate și măsuri pe care statul român este dispus să și le asume tocmai pentru a oferi sustenabilitate acestor măsuri de sprijin pentru cetățeni și pentru economie, pe de o parte; pe de altă parte, a da un exemplu de cumpătare și de responsabilitate. În perioada următoare acest anunț care a fost făcut zilele trecute va fi urmat și de actele necesare în domeniul executiv pentru a le pune în practică. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aş mulțumi foarte mult pentru prezență și vă doresc o zi minunată tuturor!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe