Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara, bine v-am regăsit la briefingul de presă organizat la finalul ședinței de guvern, aici, la Palatul Victoria. La ora organizării acestui briefing, discuțiile dintre membrii guvernului și reprezentanții sindicatelor din educație sunt în derulare pentru a soluționa situația care a fost semnalată de sindicatele din învățământ şi, așa cum spuneam, angajamentul guvernului de a găsi cele mai potrivite, cele mai realiste și cele mai adecvate soluții pentru problemele semnate de către sindicate. Toate aceste lucruri sunt o dovadă a unei deschideri concrete și sperăm, cât de curând, așa cum spunea și domnul prim-ministru în deschiderea ședinței de guvern, greva să înceteze, copiii și dascălii lor să poată reveni în bănci și la catedre.

Alături de mine se află domnul ministru al culturii, Lucian Romașcanu, pentru a prezenta în deschiderea briefingului de presă... Desigur, vă vom sta la dispoziție după ce voi fi terminat și prezentarea principalelor decizii pe care guvernul astăzi le-a aprobat, pentru a vă răspunde la eventuale întrebări, dar pentru început i-aș da cuvântul domnului ministru, care a dorit să fie astăzi prezent, pentru a vă prezenta soluțiile pe care, la inițiativa Ministerului Culturii, guvernul le-a aprobat astăzi, soluționând astfel lucruri care trenau de destul de multă vreme.  Domnule ministru, vă rog!

Lucian Romașcanu: Mulţumesc, domnule Cărbunaru! Bună ziua, doamnelor și domnilor, stimați telespectatori! Este un moment extrem de important, pentru că una dintre artele extrem de bine reprezentate în lume cu origine românească este arta cinematografică, iar din 2017, la sugestia Ministerului Culturii de atunci, am inaugurat o schemă de ajutor de stat pentru industria cinematografică, schemă care se cheamă în limba engleză "cash rebate" și care înseamnă de fapt rambursarea unui procent din cheltuielile pe care investitorii în industria cinematografică, străini sau români, din România îi pot primi înapoi. Din păcate, o perioadă destul de lungă, de doi-trei ani de zile, această schemă a fost blocată. Astăzi am reușit un prim pas legislativ - transferul acestei scheme de ajutor, acestui "cash rebate", de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului către Ministerul Culturii, urmând ca în perioada imediat următoare să avem și normele de punere în aplicare, iar undeva după rectificare, când vom alimenta această schemă, undeva la începutul lunii septembrie, să începem să plătim din datoriile anterioare. Este o obligație extrem de importantă a României. În momentul când noi am avut această schemă pusă în practică, în 2018, producători importanți au aplicat pentru primirea banilor respectivi. Din păcate, aproximativ 40 de filme, dintre care vreo 20 și ceva producții internaționale, deși au aplicat, nu și-au primit banii. Suntem în măsură să anunțăm că vom repara această situație. Repet, undeva la începutul lunii septembrie vom fi în măsură să achităm primii bani dintre cei datorați, urmând de asemenea să punem în practică o nouă schemă de ajutor pentru industria cinematografică pentru 2023-2027. Vreau pe această cale să-i mulțumesc și prim-ministrului, vreau să-i mulțumesc și domnului președinte Marcel Ciolacu, viitor prim-ministru, pentru implicarea la nivel politic și executiv în susținerea acestui demers, şi îi asigur pe această cale pe toți investitorii din industria cinematografică că vor avea în România un partener extrem de important. Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru aceste informații. Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru privind noua schemă de ajutor pentru industria cinematografică pentru 2023-2027.

Reporter: Bună ziua! Ştiu că ați avut o vizită de lucru la Festivalul de Film de la Cannes. O să vă rog să ne daţi mai multe detalii şi ce producători sau regizori ar putea să vină în România, după această vizită.

Lucian Romaşcanu: Da, am fost pentru câteva ore acolo. Am avut întâlniri extrem de importante cu Centrul Național al Cinematografiei din Franţa, cu EURIMAGES, cu reprezentanți ai unor mari case de producție internaționale. Am participat și la o întâlnire informală cu reprezentanți ai caselor de producție - nu pot să-i nominalizez, sunt nenumărați. Dar există un interes fantastic pentru România. Noi, pe lângă faptul că avem tot ce trebuie pentru producțiile cinematografice - avem oameni de talent, avem studiouri, avem tot ce ține de infrastructura producției cinematografice -, ne lipsea exact acest lucru. Am dat de atunci vestea că vom avea în această săptămână această ordonanță de urgență și vreau să vă spun că, sunt convins, în momentul în care vom plăti primii bani, vom avea solicitări extrem de numeroase din partea producătorilor de film.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, în calitate de ministru al culturii, v-aș întreba: de ce nu sunteți la negocieri cu profesorii? Care este poziția dumneavoastră față de revendicările lor? Și, ca părinte, cum ați gestionat situația în familie? Știu că aveți doi copii. Cum v-a fost în aceste zile? Pentru că toți părinții sunt afectaţi de această grevă. Mulţumesc!

Lucian Romaşcanu: O să vă dau, pe lângă părerile, sigur, oficiale pe care le aveți și le-au transmis cei în măsură... Din punct de vedere al atribuțiilor ca ministru al culturii, nu am între ele şi educația. Sunt, într-adevăr, alături de profesori și de solicitările dumnealor. Singurul lucru pe care pot să îl spun și eu este că în acest moment poate că ar trebui mai multă flexibilitate și din partea dumnealor, pentru că există și este jalon în PNRR noua lege a salarizării unitare şi înțeleg că există o decizie în plan guvernamental de a avea această lege aprobată și în funcțiune până în septembrie. Deci, se pot negocia aceste lucruri. Este o întârziere de câteva luni, numai, până a se ajunge la rezolvarea revendicărilor profesorilor. Dar, sigur, sunt de acord că au nevoie nu numai de bani, au nevoie de un mediu profesional corespunzător. Trebuie să redăm demnitatea și respectul pe care îl merită cadrele didactice. Nu este cea mai bună perioadă... Eu am un băiat - aţi menționat că am doi copii - care are Capacitatea în această vară, lucru care, într-un fel sau altul, sigur că poate fi afectat de decizia de acum a profesorilor. Eu sunt extrem de convins că se va găsi o soluție și că, cu înțelepciune și compromisuri de ambele părţi, vom ajunge la un rezultat favorabil.

Reporter: Dar guvernul, acum, la ultimă rundă de negocieri, care sunt încă în dezbatere, nu a venit cu nimic nou. Cum vedeți dumneavoastră că se va rezolva?

Lucian Romașcanu: Ba da, a venit. Din ce știu eu - repet, nu este domeniul meu de activitate -, a venit în primul rând cu aplicarea Legii salarizării unitare la nivelul lui 2022 imediat pentru profesori. Din ce știu și din ce am auzit, există această nouă lege a salarizării care este în discuție, pe care o să o negociem anticipat față de calendarul inițial - trebuia să fie la sfârșitul anului. Acum s-a decis de către cei în măsură s-o facă să avem această lege în septembrie. Deci, sunt pași concreți care s-au făcut.

Reporter: Nu, asta s-a anunțat deja și sindicaliștii au spus că nu este de ajuns, că ar trebui creșterile salariale făcute mai devreme.

Dan Cărbunaru: E un dialog în curs.

Lucian Romașcanu: Mai există o chestiune pe care trebuie să o înțelegem cu toții: noi suntem la mijlocul unui buget aprobat, iar primele măsuri bugetare care se pot lua se pot lua la rectificare. Eu sunt convins că există toată voința politică pentru acest lucru. Sunt niște pași de urmat. Acum, eu îmi doresc din suflet să găsim resursele necesare ca profesorii să aibă ceea ce își doresc; în același timp, și profesorii să dea dovadă de flexibilitate, astfel încât copiii să se poată întoarce, să nu pierdem un moment extrem de important cum sunt examenele de capacitate și restul lucrurilor. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Sunt mai mulți colegi din partidul dvs. cât și din PNL care susțin că ministerul dvs. va fi luat și dat către PNL la rocadă. Cum vedeți acest lucru și ce v-au spus colegii despre rocadă?

Lucian Romașcanu: Nu vă ascund că nu știu care va fi rezultatul final. Iarăși, în ceea ce privește negocierile, nu sunt implicat personal. Eu pot să vă spun un singur lucru: sunt la al doilea mandat în fruntea Ministerului Culturii. Am făcut tot ceea ce am putut și tot ceea ce m-am priceput ca să pot duce acest domeniu înainte și să luăm măsurile cuvenite. Am avut un buget cu 45% mai mare anul trecut, cu 20% mai mare anul acesta. Am avut pentru prima oară preemțiune - ați dat știre și vă mulțumesc - pentru achiziția manuscriselor Cioran, Eliade, am luat jurnalul Reginei Maria, jurnalul intim al Reginei Maria. Suntem pregătiți să exercităm dreptul de preemțiune pentru a cumpăra clădire pentru Muzeul Ororilor Comunismului. Legislație - suntem cu Codul Patrimoniului foarte aproape de a fi repus în dezbatere publică. Din punctul meu de vedere, am dus mandatul cât am putut de bine. Decizia mai departe este una politică și nu pot să fac decât s-o accept.

Reporter: Deci ați accepta acest compromis, dacă lucrurile ar ieși /.../?

Lucian Romașcanu: E o zicere a oricărui ministru: n-am dat concurs pentru acest post. Odată ce ajungi într-o asemenea demnitate, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să faci tot ce poți să-ți duci cu onoare și succes la sfârșit mandatul. Şi mandatul la sfârșit ajunge prin decizie politică. Mulțumesc!

Reporter: Vă doriți să rămâneți ministru al culturii în viitorul Executiv și de ce?

Lucian Romașcanu: Mi-aș dori să rămân pentru continuitate, pentru proiecte importante pe care le-am început. Am fost la Bruxelles, acum zece zile, la Consiliul de miniștri ai culturii unde, la sugestia României, este pentru prima oară pusă pe masă și acceptată aproape unanim, cred, de către restul miniștrilor, ideea de a face un fond cultural european și mi-ar plăcea să fiu acolo să-l văd implementat. Suntem la începutul pașilor de a institui fonduri culturale bilaterale cu parteneri strategici ai României, cu Statele Unite, cu Franța, cu Coreea de Sud. Suntem în proces legislativ important în acest moment, de a pune, cum am spus, codul patrimoniului în dezbatere, de a reface legea managementului cultural - 189. Sunt foarte multe proiecte pe care le-am început și mi-ar plăcea să le termin, dar sunt convins că, dacă se va lua o decizie politică, alta, voi avea un dialog cu cel care va urma să preia toate aceste proiecte. Dar vom vedea. Mi-ar plăcea să continui, dar nu e la mine decizie.

Reporter: Dar ce semnale sunt din partea partidului? Ați spus că nu ați făcut parte din negocieri, însă mă gândesc că ați vorbit cu membri de partid.

Lucian Romașcanu: Nu. Vă mărturisesc la modul cel mai sincer că nu am vrut să intru într-un asemenea dialog. Negocierile se poartă în coaliție, nu fac parte din echipa de negocieri. Sunt extrem de disciplinat și atunci ce mi se va spune, voi face mai departe. În precedentul meu mandat, am terminat mandatul pe data de 29 ianuarie și am stat până la ora 23:00 la serviciu. Voi face la fel acest lucru, dacă va fi să se termine; dacă nu, în continuare, până când, sigur, la un moment dat, va trebui să termine și acest mandat.

Reporter: În cazul în care nu veți mai fi ministru al culturii, ce variante aveți dvs.? Ce veți face în continuare?

Lucian Romașcanu: Sunt senator de Buzău. Înainte de a veni la conducerea ministerului, am fost liderul grupului PSD din Senatul României. Există opțiuni, demnitatea de senator, este extrem de importantă, de ales, deci ce să fac aș avea.

Reporter: Mulțumesc!

Lucian Romașcanu: Mulțumesc și eu!

Reporter: Domnule ministru, ne puteți spune în ce stadiu este finanțarea pentru Muzeul Conflictelor Transilvănene - au fost o serie de critici pe această temă - și dacă se păstrează această denumire?

Lucian Romașcanu: Finanțarea este asigurată într-o proporție majoră. Am o idee de costuri noi. Noi avem 15 milioane de euro prin PNRR pentru acest muzeu. Probabil că, la costurile actuale, va trebui să mai adăugăm niște bani din fonduri bugetare, dar discuția, în spațiul public, a fost legată de denumirea muzeului, aceea de Muzeu al Conflictelor și Identităților Transilvane, denumire cu care, vă spun sincer, că nu sunt de acord; este o denumire extrem de nefericită. Încă de când am dat hotărârea de guvern pentru transferul terenului de la Primăria Florești către Ministerul Culturii, pentru Muzeul Național de Istorie din Cluj, am pus condiția emiterii acestei HG de schimbare a denumirii. Am vorbit la MIPE, am primit corespondența dintre MIPE și Comisia Europeană prin care s-a solicitat şi s-a aprobat schimbarea denumirii în "Galeria Istorică a Transilvaniei". Înțeleg că în mapa domnului ministru Boloș, la ultima discuție de la Bruxelles, a fost și această schimbare de denumire, care este aprobată, și sper să avem un nou muzeu, extrem de important nu numai ca muzeu, ca galerie, ci și ca spațiu de laboratoare, de cercetare istorică ș.a.m.d. lângă Cluj, cu denumirea de "Galeria Istorică a Transilvaniei".

Reporter: Mulţumesc!

Lucian Romaşcanu: Mulţumesc și eu!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Înțeleg că nu mai sunt întrebări pentru dumneavoastră, domnule ministru, și vă mulțumesc încă o dată pentru prezență!

Lucian Romaşcanu: Mersi mult!

Dan Cărbunaru: Așa cum anunțam la debutul briefingului de presă, voi continua cu prezentarea principalelor decizii pe care guvernul condus de Nicolae Ciucă le-a luat astăzi, urmând ca, în măsura în care voi putea să vă fiu de folos, să răspund la întrebările dumneavoastră.

Guvernul a aprobat astăzi actul normativ prin care se flexibilizează Legea dialogului social, practic, prin dialog constant și activ, echipa guvernamentală reușind, în mandatul actualului guvern, să găsească soluții pentru a trece cu bine perioada extrem de complicată pe care o traversăm - mă refer la consultarea partenerilor sociali, consultarea cu mediul de afaceri, cu structurile asociative şi cu cei care au avut un cuvânt de spus privind bunul mers al societății. De altminteri, și ce s-a întâmplat în ultimele zile ne arată cât e de important ca dialogul deschis și consultările să stea la baza relației dintre guvern, sindicate, patronate, indiferent de sectoare de activitate. Ordonanța de urgență aprobată astăzi în guvern modifică în acest sens, al flexibilizării și încurajării negocierilor colective la nivel de sector și de activitate, atât Legea dialogului social, cât și Codul Muncii, pe care le pune în acord cu recomandările europene, cu cele ale Organizației Internaționale a Muncii și cu angajamentele asumate prin Programul Național de Redresare şi Reziliență.

Așa cum anunța domnul prim-ministru la debutul ședinței de guvern, au existat astăzi în discuție două acte normative importante care continuă procesul de digitalizare început la nivel guvernamental: în privința cloudului, în privinţa digitalizării administrației în beneficiul cetățenilor și a mediului de afaceri, acesta reprezentând un obiectiv al guvernului și un pas esențial pentru a putea asigura servicii publice de calitate, pentru o societate care se modernizează. Hotărârea privind guvernanța platformei de cloud guvernamental este o etapă importantă în implementarea celui mai mare proiect de digitalizare a României şi este o componentă esențială a procesului de transformare digitală. Prin această platformă, România va trece către o economie digitală sigură, dinamică și aliniată cu direcțiile strategice de acțiuni ale Uniunii Europene privind guvernanța datelor. Câteva dintre beneficiile pe care cetățenii le vor resimți ca urmare a operaționalizării acestui proiect: acces direct la toate serviciile publice prin intermediul punctului de acces așa-numit "one stop shop"; toate instituțiile statului român urmează a fi interconectate în acest cloud, urmând ca cetățeanul să poată solicita și să primească documente de oriunde, oricând; de asemenea, cetățeanul va putea avea un istoric al interacțiunilor sale cu administrația, în timp ce acest cloud guvernamental va beneficia de cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică disponibile.

Un al doilea proiect important care a trecut astăzi de aprobarea guvernului vizează debirocratizarea înmatriculărilor. Sunt peste 1,6 milioane de operațiuni, peste 1,5 milioane de cetățeni români care doar anul trecut a trebuit să meargă la ghișee pentru a-și înmatricula mașinile, pentru a le radia sau pentru a face transferul de proprietate. Prin intermediul deciziei de astăzi, prin ordonanța de urgență, se abilitează Direcția Generală de Permise de Conducere și Înmatriculări, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, să creeze aplicația prin care cetățenii care doresc să facă astfel de operațiuni de înmatriculare, de transcriere a dreptului de proprietate sau de radiere să nu mai fie nevoie să se deplaseze la un sediu al serviciilor de înmatriculare, pentru a nu mai pierde timp și pentru a putea rezolva, fără să se deplaseze de la serviciu sau de acasă la un ghișeu al MAI. Aplicația, după cum spuneam, va fi gestionată de Direcția de permise și înmatriculări. Cetățenii vor introduce doar un set minim de date necesare pentru a identifica mașina și, după caz, să adauge eventual înscrisuri în formă electronică pentru a putea face operațiunile de înmatriculare, transcriere sau transmitere a dreptului de proprietate. Este încă un pas către normalitate, care se adaugă la posibilitatea de a obține online certificatul de cazier judiciar, accesarea online a istoricului sancțiunilor auto, programarea, prin intermediul platformei MAI, pentru a obține un pașaport sau obținerea de avize pentru construcții și amenajarea teritoriului în format online.

Aș vrea să continui cu câteva date legate de transferul tehnologic la nivelul economiei. Este vorba de ordonanța de urgență prin care se creează cadrul legislativ de operaționalizare a unui mecanism de coordonare strategică în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, inclusiv în privința inovării bazate pe cercetare și antreprenoriat inovativ. De asemenea, printr-un memorandum va fi înființat un comitet de coordonare a politicilor de inovare și transfer tehnologic, sub coordonarea premierului, cu o structură care va asigura platforma de dialog pentru a corela politicile și acțiunile la nivel național în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării, antreprenoriatului de inovare și specializării inteligente.

În privința fondurilor europene, pentru că am văzut deja recomandările Comisiei Europene publicate astăzi, inclusiv pentru România, care subliniază nevoia de a utiliza fondurile europene - vă reamintesc, acest guvern a reușit, în cursul anului trecut, să atragă peste 11 miliarde de euro finanțări europene, 20% din totalul finanțărilor europene atrase de România de la momentul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Este un proces care continuă. Premierul a cerut tuturor ministerelor de linie accelerarea eforturilor pe de-o parte, pentru a folosi fiecare euro dintre cei pe care țara noastră îi are în continuare de folosit din alocările aferente perioadei 2014-2020; până în decembrie anul curent este termenul până la care România poate utiliza aceste fonduri. Estimările guvernului arată că peste 90%, poate chiar 95% dintre aceste fonduri vor fi folosite. Sunt 5 miliarde de euro care mai sunt de cheltuit în acest sens, dar, să nu uităm, este vorba și de cele 46 de miliarde de euro aferente politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, bani care, împreună cu fondurile din PNRR, duc finanțările europene disponibile pentru România până în 2029 la aproape 80 de miliarde de euro.

Câteva a precizări privind rolul ordonanței adoptat astăzi de guvern în privința implementării proiectelor cu finanțare europeană, îndeosebi în domeniul infrastructurii. Ajustarea prețului pentru proiectele de investiții în concordanță cu evoluția prețului la materiale și utilități, pentru a evita blocajele în implementare - vă reamintesc, este o măsură pe care Guvernul României a activat-o și în cursul anului trecut, atunci când șantierele de construcții la lucrări de mare infrastructură din România riscau să intre în blocaj, ca urmare a creșterii de prețuri la materie primă, la carburant sau în domeniul resursei de muncă, iar acea intervenție a permis reluarea lucrărilor pe șantiere, lucru ce a condus, bineînțeles și nu în ultimul rând, la creștere economică prin deblocarea acestor procese.

Aș adăuga pe lista beneficiilor introduse prin ordonanța care vizează rezolvarea problemelor care pot să apară în implementarea proiectelor de infrastructură, sprijinul pentru proiectele de cercetare și transfer tehnologic pentru ca institutele de cercetare să aibă condițiile necesare să facă transferul rezultatelor cercetării în piață, implementarea instrumentelor de finanțare moderne pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor, mai ales cele care sunt implementate de mediul de afaceri, reglementarea problemelor de proprietate publică, mai ales pentru administratorii care dețin terenuri în proprietatea statului român, pentru a permite autorităților publice locale să implementeze proiecte care au impact asupra calității vieții oamenilor, acces gratuit pentru persoanele cu dizabilități sau pensionari cu venituri reduse, veterani și văduve de război la reabilitarea termică a blocurilor de locuințe şi accesul unităților de cult la fonduri europene pentru a reabilita patrimoniul istoric și a-l valorifica, pentru serviciile pe care le prestează unitățile de cult.

Tot astăzi, guvernul a aprobat hotărârea prin care este aprobată Strategia națională pentru dezvoltarea pieței de capital 2023-2026. Țara noastră s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Vă reamintesc, Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut față de 2021 cu 49 de miliarde de euro. Este valoarea întregului PIB al României din urmă cu 20 de ani. Această dinamică economică are nevoie de o piață de capital care să țină pasul cu noile realități. Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanțare, de reguli mai simple şi, ca urmare a sprijinului acordat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistență tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, creșterea lichidității, promovarea, dezvoltarea și creșterea unei piețe active a IMM-urilor, promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, susținerea digitalizării și a inovației financiare, dezvoltarea pieței locale de capital privat și stimularea investițiilor verzi.
Executivul a aprobat memorandumul prin care se încep negocierile pentru cooperarea dintre România și Statele Unite, la nivel de guverne, pentru înființarea la București a Unității de Investigații Criminale Transnaţionale. Este vorba de un centru care se dorește a fi un hub dedicat combaterii fenomenului de criminalitate organizată în zona de sud-est a Europei, având ca principal scop strângerea de probe, schimbul de informații și facilitarea urmăririi penale a grupărilor de crimialitate organizată transfontalieră, atât în România cât și în cadrul sistemului penal american. Obiectivul acestei unități de investigații criminale transfrontaliere vizează destructurarea organizațiilor criminale care acționează în domeniul traficului de droguri, al traficului de persoane, al fraudelor financiare, economice, dar și al migrației ilegale a cetățenilor români la frontiera de sud a Statelor Unite, cu Mexicul, respectiv la nord, cu Canada. Documentul de cooperare vizează aspecte privind principiile colaborării și selecția personalului român care își va desfășura activitatea în cadrul unității, regulile de protecție și prelucrarea datelor cu caracter personal și soluționarea diferendelor, dar și condițiile de intrare în vigoare și încetarea valabilității tratatului.
La inițiativa Ministerului Dezvoltării, guvernul a aprobat realizarea de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie  Nucleară „Horia Hulubei” a unui centru pentru optică de mare putere la Măgurele, obiectivul fiind finanțat cu fonduri de la bugetul de stat, prin Programul național de construcții de interes public sau social derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Suprafața totală a acestei investiții, care are o valoare de 187 de milioane de lei, este de 3.000 m², din care peste 2.000 m² reprezintă suprafața construită a centrului. Mai multe detalii despre acest proiect va oferi Compania Națională de Investiții.
În final, aș vrea să vă prezint faptul că astăzi guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru investițiile care se vor realiza la vechea bază a Comitetului Olimpic și Sportiv Român de la Izvorani, din Ciolpani, județul Ilfov. Este vorba de reparații capitale și de modernizarea acestei baze, la propunerea Ministerului Dezvoltării, guvernul aprobând modernizarea vechii baze, care este de altminteri cea mai cunoscută bază multisport din România. Valoarea totală a investiției este de 208 milioane de lei, din care Ministerul Dezvoltării va asigura cea mai mare parte, 204,9 milioane de lei, urmând ca diferența de 3,8 milioane de lei să fie suportată de COSR. Desigur, aceasta poate reprezenta o contribuție importantă în oferirea celor mai bune condiții de pregătire sportivilor noștri care reprezintă România în olimpiade.
Acestea ar fi principalele teme pe care aș fi vrut să vi le supun atenției și, în măsura în care aveți nevoie de detalii suplimentare sau de răspunsuri la întrebări și vă pot fi de folos, vă stau la dispoziție.
Reporter: Referitor la acel centru de investigații criminale transfrontaliere, când ar putea fi funcțional, când ar putea fi construit?
Dan Cărbunaru: Sunt detalii care acum, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, intră în implementare. Odată cu aprobarea memorandumului se deschide și calea negocierii alături de partenerii americani, pentru a stabili modul de funcționare și detaliile concrete, astfel încât MAI, pe măsură ce va avansa în implementarea acestor proceduri, le va prezenta public, desigur. Este cunoscut faptul că România și Statele Unite colaborează îndeaproape și sub semnul Parteneriatului strategic, și pe componenta militară, și pe componenta economică, bineînțeles și în domeniul afacerilor interne, unde de foarte mulți ani specialiștii români, polițiștii români lucrează în condiții foarte bune cu colegii americani.
Reporter: Referitor la situația Simonei Halep, care este poziția guvernului și dacă poate guvernul să o ajute.
Dan Cărbunaru: Premierul Nicolae Ciucă a făcut public sprijinul pe care îl acordă Simonei Halep. Domnia sa consideră că Simona Halep este judecată astăzi într-un mod absolut incorect față de ceea ce a însemnat Simona Halep pentru România și înseamnă în continuare. Din punctul domniei sale de vedere, Simona Halep este nevinovată și este datoria noastră, ca cetățeni români, să fim alături de ea. Reprezintă o etapă importantă din istoria tenisului românesc feminin. Ne-a oferit fiecăruia dintre noi bucuria succesului pe care l-a obținut pe terenurile de tenis. Am fost alături de ea atunci când a jucat, atunci când a câștigat. Am fost mândri atunci şi este bine, mai ales în aceste momente complicate pentru ea, să-i fim alături cu toții. În plus, ar fi nedrept față de Simona Halep ca înaintea vreunui verdict final să ne grăbim să judecăm ceea ce se întâmplă în acest context. Aceasta este poziția pe care premierul și-a asumat-o public.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc!
Reporter: Referitor la portalul destinat înmatriculărilor auto online, în primul rând, când se estimează că ar putea fi operațional?
Dan Cărbunaru: Detaliile privind operaționalizarea acestui portal le are Ministerul Afacerilor Interne, care l-a și inițializat. Am oferit câteva exemple despre progresele pe care MAI le-a înregistrat deja într-un an și jumătate, cel puțin, gândindu-mă atât la cazierul digital, cât și la alte categorii de servicii pe care, prin intermediul diverselor structuri, deja le-a oferit cetățenilor. Aplicația, odată ce este aprobată această procedură de către guvern, va fi realizată de specialiștii în IT și urmează, de îndată ce va fi gata, să fie lansată. E o chestiune de timp, sunt aspecte tehnice. Astăzi, guvernul a oferit cadrul normativ necesar pentru ca specialiștii să poată lucra. Nu sunt un specialist în IT, deci mi-ar fi greu să vă spun cât timp durează, însă, desigur, MAI are un calendar al implementării pe care îl va prezenta public.
Reporter: Se vorbește de niște platforme-pilot în textul legii. Dacă puteți să ne dați mai multe detalii. Ce tip de platforme-pilot și eventual ce anume vor viza: o anumită zonă, nu știu, un municipiu, un județ, o regiune?
Dan Cărbunaru: Dacă ar fi să ne gândim la cartea electronică de identitate, știm că și acolo s-a început pe bază de proiect-pilot pe anumite zone. Și în privința calendarului, și în privința alegerii locului de pilotare, a aplicabilității acestui proiect, MAI vă poate prezenta mai multe detalii.
Reporter: În ceea ce privește taxele, vor fi modificări - nu știu, majorări sau diminuări?
Dan Cărbunaru: Digitalizarea trebuie să producă economii, nu scumpirea serviciilor. Ca atare, pe măsură ce interacțiunea cu lucrători care necesită prezența la un ghișeu scade, este firesc ca și aceste servicii să scadă la preț.
Reporter: Da, mulțumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc! Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi foarte mult pentru prezență și vă doresc o seară plăcută în continuare!