Actualitate

Miercuri, 03 August 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 3 august

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua, bine v-am regăsit la briefing-ul de presă al Guvernului României, organizat la finalul ședinței de guvern, care doar ce s-a încheiat. Alături de noi se află domnul ministrul al energiei, Virgil Popescu, domnul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, și domnul ministru László Borbély, care coordonează departamentul de dezvoltare durabilă și, pentru început, aș vrea să-l invit alături de mine pe domnul ministru al energiei, Virgil Popescu, recent întors din Statele Unite. Vă rog, domnule ministru.
Virgil Popescu: Mulțumesc. Da, astăzi, în ședința de guvern am aprobat proiectul de lege cu privire la transpunerea Directivei 2018/1581 a Comisiei Europene, o directivă care va modifica Legea 85/2018 a rezervelor obligatorii de țiței ale României. Practic, transpunem directiva europeană, am solicitat procedură de urgență Parlamentului pentru a putea a fi aprobată cât mai repede, România fiind într-o procedură inițială de punere în întârziere. Practic, directiva modifică metoda de calcul a obligațiilor de stocare, fiecare stat membru având o obligație de stocare a rezervelor energetice, a rezervelor de țiței. Practic, se stabilește o uniformitate la nivelul Uniunii Europene, în sensul că stocurile minime se constituie cel mai târziu la data de 1 iulie a fiecărui an calendaristic și se mențin în mod continuu, o perioadă de 12 luni calendaristice, până la data de 30 iunie a anului următor, o operativitate în stabilirea și verificarea lunară a numărului de zile de îndeplinire a obligației de stocare și dispunerea de măsuri operative pentru completarea nivelului minim de stocuri, dacă este cazul, precum și majorarea la 1.000 de tone a pragului de la care se introduce obligația constituirii și menținerii stocului. Este o lege obligatorie, care intră în preocuparea continuă a guvernului, cu privire la asigurarea stocurilor de țiței și produse petroliere a României și a obligației sale, ca stat membru în Uniunea Europeană.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru! Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru al energiei.
Reporter: Bună ziua. Dacă ne puteți spune, până la urmă, dacă s-a început lucrul la Ministerul Energiei pentru acel plan, astfel încât să reducem consumul cu 15% de la data de 1 august.
Virgil Popescu: Evident că lucrăm la Ministerul Energiei la acest lucru, dar ar trebui să facem niște distincții. În 26 iulie s-a aprobat în consiliul de miniștrii al energiei acest nou regulament european, care începând cu 1 august dă dreptul voluntar fiecărui stat membru să facă o posibilă reducere cu 15%. De la voluntar la obligatoriu se va trece în condițiile în care Comisia Europeană va lua o decizie de a ridica nivelul de stare de alertă la nivel european dacă trei state membre solicită acest lucru Comisiei Europene. Deci nu vorbim de o reducere cu 15%. Nu vedem în acest moment motive pentru a reduce cu 15%. Gradul de umplere al depozitelor noastre a depășit 59%, suntem la 59,48%, respectiv un miliard 823 de milioane de metri cubi de gaze naturale. În același regulament se spune că există niște grade de flexibilitate, adică dacă se depășesc țintele intermediare, ținta noastră intermediară la 1 august era de 46%, diferența se scade dintr-o posibilă reducere. Se scade, de asemenea, dintr-o posibilă reducere, cantitatea de gaze naturale aferente clienților neenergetici la nivelul anului 2021. Nu vedem în acest moment de ce ar trebui să avem o reducere, fiind vorba de o reducere voluntară /.../.
Reporter: Când ne puteți spune când va fi gata acest plan până la urmă al României?
Virgil Popescu: Se lucrează la acest plan. Așteptăm în continuare de la Comisia Europeană modul de calcul, pentru că în regulament nu a fost precizat. A rămas că în două-trei săptămâni de zile Comisia Europeană trimite statelor membre modul de calcul al acestei reduceri. Când avem și modul de calcul, noi lucrăm în paralel, suntem în contact permanent cu reprezentanța de la Bruxelles, cu atașații noștri pe energie și cu cei din DG-Energy și lucrăm împreună.
Reporter: Și doi. Dacă aveți cumva vreo analiză la Ministrul Energiei sau intenționați să faceți pe suprataxarea profiturilor companiilor.
Virgil Popescu: Suprataxarea profiturilor nu este în obiectul de activitate al Ministerului Energiei. Taxele și impozitele sunt în arealul altui minister. Nu ne suprapunem competențele. Nici nu am avea de ce să facem. De altfel, cred că astăzi în ședința de guvern ați văzut, premierul a rugat Consiliul Concurenței, ANR, Ministerul Energiei, ANAF să se uite pe piața zilei următoare dacă există tranzacții speculative cu privire la prețul energiei.
Reporter: Şi ultima mea întrebare, dacă îmi permiteți. În ce stadiu suntem cu plățile către furnizori pe acea ordonață de urgenţă?
Virgil Popescu: Absolut toate plățile care au venit de la autoritatea de reglementare sunt plătite sau sunt pe circuitul de plată, pentru că sunt verificate de către autoritatea de reglementare. Estimăm că ne vom închide pe schema de compensare în noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie, deci practic pe prima schemă de compensare, în jur de două miliarde și jumătate, trei miliarde, cu sub bugetul pe care l-am estimat. Toţi aceşti bani au venit practic din dividendul suplimentar al Hidroelectricii.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Estimarea pentru ce ar putea să însemne decontările pentru anul acesta, că tot vă întreba Alex de ce s-a întâmplat până în martie? Ştiu, nu s-a depus încă cererile, înțeleg, pentru aprilie.
Virgil Popescu: Au început să se depună cererile pe luna aprilie. Așteptăm să finalizăm luna aprilie, care probabil va fi în perioada imediat următoare, ca să vedem ce am estimat față de realitatea lunii aprilie, după care vom lua o decizie. Vom veni și vom spune public. Dar, haideți să vedem... Au început depunerile de o săptămână de cereri pe luna aprilie, aceeași procedură, pe platforma autorității de reglementare. Ele sunt verificate și apoi ce este verificat ne este transmis spre plată.
Reporter: Şi procedura la asta ce înseamnă, că Ministerul Finanțelor, acum la rectificarea bugetară, nu trimite niște bani către Ministerul Energiei astfel încât să aveţi până în noiembrie?
Virgil Popescu: Vom avea cu certitudine pe rectificarea bugetară o parte din bani pentru a face plățile pentru lunile care urmează, din aprilie, mai, iunie.
Reporter: Şi acea estimare cu 40 de miliarde făcută de ANRE...
Virgil Popescu: Nu ştiu de unde...
Reporter: Asta vreau să vă întreb şi eu, s-a redus după aia la 20 de miliarde. Ce s-a întâmplat de fapt acolo, adică până la urmă cum vă explicați aceste cifre care au fost...?
Virgil Popescu: Eu nu am văzut acest lucru, nu mă întrebați pe mine pe alte speculații.
Reporter: Dar la minister aveţi cumva o estimare cât ar putea să ne coste anul acesta toate aceste decontări către furnizori?
Virgil Popescu: Estimările bugetare sunt făcute de către Ministerul de Finanțe.
Reporter: Da, dar acum e strict de dumneavoastră și dumneavoastră o să faceți plăţile.
Virgil Popescu: O să vedem luna aprilie și o să vedem estimarea lunii aprilie față de realitatea lunii aprilie, să zicem așa, estimatul față de realizatul lunii aprilie.
Reporter: Şi în opinia dumneavoastră, acea discuție legată de reglementarea pieței se va discuta în coaliție și veți participa cu siguranță. Cum ar putea să fie tranșat, adică există loc în acest moment încât să interveniți mai mult în piață acum, cât este valabilă această ordonanță sau din aprilie, cum?
Virgil Popescu: Deci, această ordonanță este în vigoare, prețul la gaze naturale este un preț reglementat. Ce înseamnă preț reglementat? Înseamnă că producătorii au obligația, scrie în ordonanță, să vândă la un preț anume, respectiv 150 de lei, deci l-am reglementat către furnizorii clienților casnici. L-am reglementat deja. Mai mult, producătorii au obligația să vândă cu 250 de lei gazul natural către producătorii de energie electrică și termică. Și acolo este reglementat pentru clienții casnici. Avem deja pe gaze naturale o piață reglementată.
Reporter: Și, atunci, de ce social-democrații insistă cu această... Ei vor să meargă mai departe cu ideea de reglementare întreagă a pieței.
Virgil Popescu: Nu, nu, vorbim de piața energiei electrice, iar eu am spus că este o decizie pur politică a coaliției și o să discutăm în coaliție.
Reporter: Domnule ministru, social-democrații își doresc ca această reglementare a pieței energiei și gaze să intre în vigoare din septembrie. Este posibil procedural acest lucru?
Virgil Popescu: Eu am mai spus, reglementarea pieței, după o eventuală decizie politică, nu o face guvernul. Este făcută de către Autoritatea de Reglementare în Energie. Așa scrie în lege.
Reporter: Dar ea ar putea să aibă loc în septembrie, mai sunt doar câteva luni...
Virgil Popescu: Vă rog să întrebați...
Reporter: Dumneavoastră, ca ministru, ați susține această variantă?
Virgil Popescu: Eu susțin orice decizie politică pe care coaliția o ia.
Reporter: Aș mai vrea să vă rog să ne spuneți cât timp ne-ar ajunge gazele pe care, în momentul de față, le avem în depozit. Știm că avem în jur de 57% gaze în depozit. Ce înseamnă acest lucru, dacă ținem cont de consumul pentru lunile de iarnă? Cât acoperim?
Virgil Popescu: 59,48%, am spus înainte, este în dimineață aceasta cifra, un miliard 828. Mergem într-un ritm accelerat cu stocarea gazelor naturale, ținta la 1 august era 46%, ținta la 1 septembrie era 57%, deja suntem la 59,48%. Depășim și cifra din luna septembrie. Estimez că la 1 noiembrie vom avea peste 80% gaze naturale, ceea ce ne va asigura confortul iernii. Am văzut că premierul a spus aseară și am spus-o de fiecare dată: românii nu au de ce a se teme că nu vom avea gaze naturale în această iarnă.
Reporter: Domnule ministru, ce înseamnă, concret, aceste cifre pentru oamenii de acasă? Câte luni de consum ar putea acoperi, dacă ne gândim totuși la o iarnă ca cea a anului trecut?
Virgil Popescu: Păi, haideți să luăm un calcul. Am avut anul trecut două miliarde 400 de milioane, adică aproape 80%, din trei miliarde, 80% în depozite, și am rămas după această iarnă cu 700 de milioane în stoc. Cred că v-am răspuns la această întrebare.
Reporter: Totuși, România încearcă să cumpere în continuare gaz. Spre deosebire de anul trecut, cât de mari sunt costurile, pentru că în momentul de față nu se mai vorbește despre prețul la care îl cumpărăm, ci pur și simplu țările europene vor să găsească gaz pe piață.
Virgil Popescu: Prețurile sunt pe cotațiile internaționale. Ele sunt publice și le vedem de fiecare dată, iar negocierile sunt pur comerciale între companii.
Reporter: Spre deosebire de anul trecut, cât de mari sunt? Cât de mult plătește statul român acum?
Virgil Popescu: Statul român nu are contracte la nivel statal, companiile românești au contracte, iar companiile au contracte, credeți-mă, care respectă secretul comercial. Nu pot eu, ca ministru, să vin să spun și nici nu aș avea de unde să am aceste date ale companiilor, chiar dacă sunt deținute majoritar, cum este compania ROMGAZ. Există ordonanţa 109 a conducerii corporative, care nu permite ministerului sau oricărui alt acționar să intervină în actul administrativ şi nu ar fi normal ca, de exemplu, eu să ştiu un preţ, să-l spun public şi alte companii care sunt concurente pe piață să afle prețul fiecăruia.
Reporter: Preţul la pompă într-adevăr a scăzut, însă vorbim despre o scădere nu tocmai semnificativă. Guvernul ia în calcul şi alte măsuri? S-ar putea ca această compensare de 50 de bani să mai fie însoțită de alte măsuri, care să vină în sprijinul oamenilor?
Virgil Popescu: Prețul la pompă a ajuns sub prețul la care începuseră scumpirile. Trecând pe lângă o stație de carburant am văzut astăzi 7,70 şi ceva de lei prețul benzinei, a ajuns sub preţul de 7,80, care era când a început această... Am spus-o şi o s-o spun în continuare, nu aş vrea să fac predicții şi nimeni nu poate face predicții într-o piaţă foarte volatilă. Vă pot spune că doar din analize am observat că e o scădere a cererii de petrol, dar asta poate fi pe termen scurt, nu poate fi estimat, deci nu-mi cereţi să fac predicții, pentru că nu pot să fac predicții.
Reporter: Avem deja o lună de când am avem această măsură în vigoare, de 50 de bani compensare la pompă. Cum vi se pare măsura, pentru că mulţi spun că sunt nemulţumiţi?
Virgil Popescu: Măsura a fost poate la început aţi privit-o cu neîncredere, crezând că nu vor accesa la ea companiile. Este o măsură voluntară şi s-a văzut că acest parteneriat guvern-industrie a funcționat şi prețurile au scăzut şi în momentul când au scăzut şi cotaţiile, a scăzut şi preţul la pompă.
Reporter: Am o ultimă întrebare, vă rog. Primarul general, Nicuşor Dan, a venit la minister. Aţi avut întâlniri în pregătirea sezonului de iarnă?
Virgil Popescu: Eu nu am avut întâlnire cu dl primar.
Reporter: S-a întâlnit cu alţi reprezentanți ai ministerului.
Virgil Popescu: Deci avem discuție permanentă la nivelul direcțiilor de specialitate. Nu ştiu dacă a venit dl primar sau nu.
Reporter: A venit. Dl primar a mers acolo. Vă rog să ne spuneți: bucureștenii în iarna care vine vor avea aceleași probleme, adică lipsa apei calde, de asemenea vom plăti mai mult pentru căldură, dar totuși vor avea căldură în calorifere.
Virgil Popescu: Cred că întrebarea aceasta ar trebui s-o puneți primarului general. Întreaga rețea de distribuție a energiei termice şi de transport, plus distribuția la nivelul centralelor de cvartal sunt în proprietatea Primăriei Municipiului București.
Reporter: Şi totuşi, primarul general spune de fiecare dată că are nevoie de sprijinul guvernului pentru a face investițiile necesare.
Virgil Popescu: Cred că, totuşi, Primăria București e cea mai bogată primărie din ţară şi cred că a avut sprijinul cel puţin al Ministerului Energiei prin ELCEN şi îl va avea în continuare şi bucureștenii îl vor avea în continuare să li se furnizeze agentul termic. Problema Primăriei Capitalei şi a Termoenergeticii este că trebuie să-şi achite datoriile către ELCEN.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aveți vreo recomandare pentru consumatorii casnici în această perioadă ca să reducă și ei consumul de energie?
Virgil Popescu: Eu n-aș zice recomandare. Am spus și aseară la un post de televiziune, cred că ar trebui și noi să ne obișnuim să facem așa un minim efort de economisire, să închidem un bec într-o cameră în care nu mai suntem, să nu ținem apă caldă dată drumul dacă nu este cazul. Am văzut că toate statele europene fac acest lucru. Este adevărat, cel puțin eu provin din generația din '68, o generație care a trecut prin epoca comunistă și a suferit din cauza multelor restricții cu privire la energie electrică, la încălzire, dar cred că ar trebui să ne obișnuim și să ne schimbăm ușor mentalitatea. Pas cu pas se face totul. Sigur, că orice economisire a consumului duce la o economisire a cheltuielilor proprii, a bugetului propriu al familiei și până la urmă ne aduce și mai mulți bani în buzunare.
Reporter: Sunt state care au luat ca măsură pentru a reduce consumul de energie stingerea reclamelor luminate seara. Credeți că și România se poate ajunge la...?
Virgil Popescu: Când ești dependent 100% de import, nu neapărat de import din Federația Rusă, dar de import, cum sunt multe state europene, cu procent mare de import din gaz rusesc, sigur că te gândești la toate măsurile. Eu am spus-o: România este mai puțin dependentă, poate dintre cele mai puțin dependente state de import. Vorbim de import. Îşi poate asigura gazul natural pentru populație din producția proprie, așa că nu cred că se pune această problemă, dar asta, repet, nu înseamnă că nu ar trebui toți dintre noi să încurajăm și să începem să ne schimbăm modul comportamental. Mulțumesc.
Reporter: Chiar în completarea acestei întrebări, dacă se poate. Apropo de acest consum redus poate pe care ar trebui să-l luăm și noi în considerare. Instituțiile publice cu un consum redus de energie electrică, spre exemplu, tot exemplul altor state l-aș lua, nu ar fi un exemplu pe care ar putea să-l dea statul acum? Nu neapărat că e nevoie, nu e obligatoriu. Poate să fie voluntar și să facă parte dintr-o strategie de la Ministerul Energiei?
Virgil Popescu: Sigur că instituțiile publice ar putea. Putem fi parte a unui grup de lucru, dar până la urmă clădirile publice și instituțiile publice, primăriile, descentralizarea la nivel este apanajul și iar intrăm peste politica Ministerului Dezvoltării, altui minister. Împreună sigur am putea să facem un efort comun. Și acum am putea stinge mai multe becuri, dar cred că nu ne-am mai putea vedea. Totul trebuie gândit într-un echilibru.
Reporter: Tocmai ca o strategie. Asta mă gândeam, o strategie a statului până la urmă.
Virgil Popescu: Da, împreună cu Ministerul Dezvoltării, sigur că da. O strategie de eficiență energetică la noi se lucrează și lucrăm împreună cu Ministerul Dezvoltării la acest lucru.
Reporter: Mulțumesc.
Virgil Popescu: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Mulțumesc și dumneavoastră, pentru întrebările adresate. Îl invit acum pe domnul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, să vă prezinte date despre două proiecte importante, aprobate astăzi în guvern, Spitalul Regional de Urgență Craiova și îmbunătățirea serviciilor medicale în centrele de permanență. Domnule ministru?
Alexandru Rafila: Da, este vorba despre asigurarea finanțării pentru construcția Spitalului Regional Craiova, cel de-al treilea care va intra în proiectare în cursul acestei toamne. Celelalte două, respectiv Spitalul Regional Iași și Spitalul Regional Cluj-Napoca sunt deja în procedura de proiectare, a fost atribuită. Proiectarea are loc în această perioadă și am avut o întâlnire cu reprezentanții companiilor care au câștigat aceste proiecte. Până în primăvară se vor finaliza proiectele celor două spitale, Iași și Cluj, și sperăm că, în cursul anului viitor, în a doua parte, pentru că e necesară o perioadă de circa un an de zile după atribuire, să avem proiectul finalizat și la Craiova și să se poată trece la etapa de licitație și de începere a construcțiilor efective la cele trei spitale regionale. Cel de al doilea punct la care făcea referire domnul Cărbunaru se referă la îmbunătățirea activității centrelor de permanență. Dumneavoastră probabil că știți sau, mă rog, nu știu dacă știe toată lumea, avem centre de permanență care asigură servicii de medicină de familie și încercăm să extindem și să stabilizăm această rețea de centre de permanență, mai ales în zonele rurale sau în localități mici, în care accesul la alte servicii de sănătate nu este posibil. Ne preocupă foarte mult să continuăm această politică pe care am validat-o, dacă vreți, în pandemie, de asigurare a serviciilor medicale ambulatorii, la care cetățenii să aibă acces în permanență, ceea de duce, pe de-o parte, la, sigur, la ușurarea accesului și, pe de altă parte, la evitarea supraaglomerării unităților de primiri urgență și a spitalelor care, din nefericire, încă reprezintă în unele localități din țară singurul loc unde cineva care are nevoie de asistență medicală se poate adresa. Această politică va continua și prin investițiile din PNRR. Pe de-o parte, vom dota 3.000 de cabinete de medicină de familie prin PNRR și se vor construi 30 de ambulatorii de specialitate noi la nivelul întregii țări, alături de alte elemente importante de infrastructură pe care le-am menționat cu altă ocazie, respectiv cele 25 de obiective de investiții în asistența medicală spitalicească care trebuie selectate în perioada următoare, după aprobarea unei hotărâri de guvern care stabilește criteriile de eligibilitate din lista inițială de 49.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc. Întrebări, vă rog, dacă aveți.
Reporter: Domnule ministru, aș dori să discutăm și despre antivirale. Ne apropiem de sezonul virozelor și voiam să vă întreb despre ce cantitate vorbim, când vor veni și, dacă în momentul de față, avem stocuri suficiente.
Alexandru Rafila: Un stoc îl folosești pentru o situație neașteptată. În momentul de față utilizăm antiviralele care au existat în stoc pentru valul al șaselea, în momentul de față unitățile ambulatorii și spitale au la dispoziție trei antivirale care se pot utiliza conform recomandării comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății, în infecția cu noul coronavirus: Favipiravir, Molnupiravir și în spitale, injectabil, Remdesivir. Deja, de mai mult de două săptămâni am contactat producătorii pentru completarea cantităților pe măsură cele ele se utilizează, încât să avem la dispoziție antivirale necesare pentru tratamentul ambulatoriu sau pentru tratamentul pacienților internați.
Reporter: În momentul de față, având în vedere evoluția noului coronavirus pe teritoriul țării noastre, se impun anumite măsuri?
Alexandru Rafila: Evoluția ați văzut că a fost crescătoare timp de patru-cinci săptămâni. În cinci săptămâni a crescut numărul de cazuri. Deja înregistrăm o tendință de stabilizare, sper ca această tendință să se confirme și în zilele următoare, pentru că în zilele de marți și miercuri am avut ceva mai puține cazuri decât în zilele de marți și miercuri de săptămâna trecută. Vedem bilanțul la sfârșitul săptămânii. Nu recomandăm decât utilizarea în continuare a măștii în spațiile închise, așa cum facem și aici, împreună cu dumneavoastră, în mijloacele de transport în comun și, bineînțeles, măsurile de igienă individuală sau o evitare a aglomerației, atunci când acest lucru este posibil. Sunt măsuri de bun simț și nu putem discuta despre restricții.
Reporter: Masca ar putea deveni din nou obligatorie dacă se depășește un anumit prag?
Alexandru Rafila: Este o întrebare care revine, era să spun zilnic, dar măcar săptămânal. Ministerul Sănătății nu are această abilitate, nu ne găsim într-o situație prin care să putem impune acest lucru, dar mai ales având în vedere că este un sezon foarte cald în acest an, cred că conformarea voluntară este mai importantă decât obligativitatea. În cazul utilizării măștii este foarte, foarte important să folosești masca corect, să impui folosirea măștii și să o folosești incorect este o măsură care nu are, din păcate, impact asupra sănătății publice și, din cauza asta, conștientizarea și responsabilizarea fiecăruia dintre noi cred că e mai importantă decât introducerea obligativității.
Reporter: Doza patru de vaccin?
Alexandru Rafila: Doza patru de vaccin, sper să avem succes cu o nouă campanie de vaccinare, începând cu luna octombrie, când se pare că vom fi în posesia vaccinului adaptat tulpinilor circulante.
Reporter: Va rămâne în continuare recomandarea și doza patru de vaccin pentru coronavirus, dar și vaccinul antigripal?
Alexandru Rafila: Nu, nu este un vaccin combinat, e o discuție pentru anii viitori, dacă se poate obține un astfel de vaccin. Vaccinarea împotriva gripei la categoriile la risc înseamnă persoane peste 65 de ani, cei cu comorbidități și femeile gravide se păstrează. Anul trecut a fost o campanie care a avut mai puțin succes, pentru că virusul gripal, datorită măsurilor luate împotriva infecției cu noul coronavirus, a circulat mai puțin. Sunt semne că anul acesta sezonul gripal va fi unul mai serios, având în vedere monitorizarea din emisfera sudică, pentru că în emisfera sudică acum este sezonul rece, și vom avea în premieră, aș spune, la dispoziție vaccinul gripal încă de la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie, încât medicii de familie să aibă timp la dispoziție și populația să aibă timp la dispoziție să se vaccineze într-un interval eficient, să nu mai ajungem în situația în care aducem vaccin gripal și-l dăm medicilor de familie în luna ianuarie când interesul evident scade și eficacitatea este mai mică.
Reporter: Câte doze veți comanda anul acesta pentru că știu că în fiecare an se comanda în funcție de evoluția...?
Alexandru Rafila: Se comanda în funcție de evoluție și în funcție de absorbție din anul anterior. Am ținut cont de acest considerent. Inițial, o să facem o achiziție de 1,5 milioane de doze. În măsura în care va exista cerere mai mare, o vom completa.
Reporter: Deci în ciuda faptului că am avut un an atipic anul trecut, rămâne comanda aceeași ca anul trecut.
Alexandru Rafila: Da, anul trecut, în 2021, s-au comandat 2,5 milioane de doze și s-au folosit 1,5 milioane de doze. Noi comandăm 1,5 milioane de doze cât s-au folosit în anul anterior.
Reporter: Mulțumesc!
Alexandru Rafila: Și eu vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă întreb specific despre situația de la Spitalul Județean Târgu Jiu. Sunt convinsă că știți despre ce este vorba cu acele transferuri care se fac cu ambulanța între clădirile spitalului. Niște facturi au ajuns foarte mari să fie puse de cei de la ambulanță..
Alexandru Rafila: O să mă interesez. Nu cunosc subiectul. N-aș vrea să comentez asupra unui subiect pe care nu-l cunosc.
Reporter: Dar măcar ar avea cumva ministerul pârghii să rezolve această situație? Că asta voiam să vă întreb.
Alexandru Rafila: Ca să poți să rezolvi o situație, în general, e bine s-o și cunoști înainte ca să poți să găsești calea.
Reporter: Desigur! Mă gândeam că o știți.
Alexandru Rafila: Tocmai v-am spus că nu cunosc situația de la Spitalul Județean Târgu Jiu în ceea ce privește deplasarea pacienților între secțiile spitalului.
Reporter: Mulțumesc!
Alexandru Rafila: Și eu vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc, domnule ministru. Dacă mai sunt alte întrebări. Să-l invit la pupitru alături de noi pe domnul ministru László Borbély. Așa cum vă spuneam, domnia sa conduce activitățile derulate de Departamentul de Dezvoltare Durabilă. Astăzi, comitetul a avut o întrunire în care s-au prezentat o serie întreagă de indicatori pe care România îi prezintă public și îi şi urmărește în raport cu statele dezvoltate și cred că sunt pregătiți și colegii de la tehnic să susțină vizual, ceea ce domnul ministru urmează să vă prezinte. Vă rog.
László Borbély: Vă mulțumesc! În primul rând, aș vrea să vă spun că am început această activitate acum cinci ani și pot să vă spun, după cinci ani de zile, că suntem într-o perioadă importantă în ceea ce privește implementarea agendei 2030. Evident, acest lucru se pare puțin teoretic, tehnic, dar ține de fiecare dintre noi ce atitudine avem față de viața noastră. Ce am făcut vreau pe scurt să vă informez pentru că e o perioadă importantă şi atât în ceea ce priveşte departamentul, cât şi cum vom aplica aceste decizii. În primul rând, noi suntem recunoscuți la nivel regional şi mondial ca un hub regional în ceea ce priveşte implementarea agendei. Se dă un premiu la nivel ONU pe Europa, iar anul trecut, în decembrie, am primit acest premiu. L-am primit pentru că am eficientizat administrația publică în ceea ce privește implementarea şi inovația. Şi ce înseamnă acest lucru? În momentul de faţă avem finalizată relaţia instituţională. Avem comitet interdepartamental în Guvernul României, avem un consiliu consultativ format din, îmi place să spun, înțelepții neamului pe dezvoltare durabilă, 34 de oameni pregătiți din domeniul academic, care ne-au ajutat şi în a finaliza aceşti indicatori despre care o să vorbesc şi avem și societate civilă, coaliția sustenabilă, 120 de entități cu care avem o relație continuă. Ceea ce am decis azi la nivelul comitetului interdepartamental, care e de fapt Guvernul României, am avizat indicatorii. Nu poţi să faci pasul următor fără a ști în ce stadiu te afli începând cu: educaţia, sănătatea, cu foametea, sărăcia, etc. . Sunt 17 obiective. Am făcut o primă evaluare în 2020 cu INS şi acum avem 99 de indicatori principali şi avem 192 de indicatori secundari, pe care putem să-i urmărim. Şi de aceea, foarte pe scurt aş prezenta, avem acest agregator. Acest agregator este de fapt o memorie instituțională a dezvoltării durabile, care este folositoare şi pentru presă. Deci avem indicatorii EUROSTAT la nivelul UE şi avem aceşti indicatori ai noştri, care deja sunt puşi pe site-ul agregatorului. Este actualizat periodic şi vedeţi acolo, dacă mergeţi pe agregator, atunci apar aceşti indicatori. Mergem mai departe. De exemplu, rata riscului de sărăcie, da. Aici, dacă ne uităm la /.../ şi putem avea, deci avem acestea deja puse, faţă de 2007, de exemplu, când ne-am alăturat UE, unde suntem acum? La rata de excluziunii şi riscul de sărăcie eram la circa 40%, şi acum, suntem la circa 30, deci am redus. Dar încă suntem printre ultimii, din păcate. Deci arată evoluția în timp. Putem merge mai departe, de exemplu ponderea energiei regenerabile, da? Noi stăm destul de bine la ponderea consumului față de Uniunea Europeană. Suntem la circa 25%. La categoria energie regenerabilă putem spune că, evident, avem aceste deziderate din partea Uniunii Europene. Avem și putem avea o expunere și față de alte țări în jurul nostru, de exemplu: Ungaria, Polonia, Bulgaria. Puteți să accesați cum stau celelalte țări la acest indicator. Mergem mai departe. De exemplu intensitatea emisiilor de CO2, pentru că noi am închis destul de multe fabrici și uzine, după ce am trecut la economie de piață, noi și aici stăm destul de bine. S-a redus rata emisiilor și putem face o comparație. Am vrut numai să vă dau un exemplu, sper, elocvent, că puteți accesa, puteți avea întrebări în acest sens. Am finalizat acest concept. Am finalizat un plan de acțiune până în 2030, a fost aprobat acum o lună și jumătate în guvern. Ce înseamnă acest lucru? Pe lângă strategie, pe lângă faptul că avem ținte și obiective până în 2020-2030, trebuie să avem un plan de acțiune și atunci avem, sper că este și o veste bună, pe care am spus-o de mai multe ori și vă mulțumesc că am avut un sprijin din partea presei, avem o nouă meserie în România: expert în dezvoltare durabilă, care este prima țară din Uniunea Europeană cu această meserie. Ce facem cu această meserie? Pentru că e bine să spui că ai această meserie, dar cum educi oamenii și cum influențezi în mod pozitiv piața muncii ca să aibă nevoie de asemenea experți, evident, la nivel central și la nivel local? Noi avem 22 de nuclee la nivelul diferitelor ministere, instituții cu care am finalizat strategia și planul de acțiune, oameni în diferite ministere care ne sunt parteneri. Ei sunt primii 160 care vor termina în septembrie, curs post-universitar, vor fi primii care vor fi experți în dezvoltare durabilă. Avem în PNRR un centru de excelență pe care îl vom face. Ce înseamnă? Să vină cu expertiză către decidenții politici, să vină cu studii și analize, să facilităm deciziile care se iau în diferite domenii. Vom avea, sper, până la sfârșitul anului 2026 două mii de experți și 80% la nivel local, pentru că sunt cel mai aproape de cetățean și vom avea acest agregator, care va fi funcțional în diferite domenii. V-am spus aceste elemente, pentru că consider că sunt importante, și mai vrea să adaug un element important. Acum avem negocierile cu OCDE-ul, da, cu OCDE și e foarte important, adică avem discuția pentru a fi membrii în OCDE. E foarte importantă relația noastră. Şi vreau să vă spun că începem acum a patra consultanță cu OCDE-ul. De ce? Pentru că ei vin cu expertiză. La centrul guvernului avem două asemenea consultanțe, cum venim cu o coerență politică, cu instituțiile statului, cum se implică pentru a și aplica, nu numai în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, și acum pornim, suntem primii pe PNRR. E o consultanță de la OCDE și în legătură cu acest centru de excelență. Deci, eu cred că suntem pregătiți pentru următoarea perioadă. Cred că noi ne-am făcut treaba la nivelul departamentului și vreau să vă spun că nu am simțit niciun fel de nu, refuz și am fost ajutați de toate ministerele și toate instituțiile care sunt. Deci, am vrut ca să vă informez, pentru că noi trebuie să fim pregătiți pentru următorii ani și trebuie să avem acea expertiză care să ajute decidenții politici să ia decizii și mai bune.
Reporter: Ne-am uitat pe graficele pe care le-ați prezentat. Observăm o evoluție, însă care sunt în continuare principalele probleme pe care le are România atunci când vorbim de dezvoltare? Unde nu excelăm și unde ar trebui poate accelerate un pic motoarele?
Borbély László: E foarte bună întrebarea. Nu putem intra în detalii, dar vă spun, de exemplu, din cele 17 obiective care e obiectivul. Și pe baza datelor Eurostat, dacă o să mergeți la aceşti indicatori veți observa unde suntem la coada clasamentului și avem... educația. De exemplu, și apare acolo, avem 15%, rata de părăsire timpurie a școlii, deci părăsesc şi nu termină şcoala 15%. Suntem, din păcate, "fruntași", în ghilimele în ceea ce privește analfabetismul funcțional. Și aici avem cele două proiecte de legi și e bine că avem aceste proiecte de legi la nivelul Ministerului Educației. Noi am insistat să avem și știți foarte bine, de anul viitor, se introduce, de exemplu, nu o nouă materie, dar se poate introduce ca o opțiune și s-a discutat și la nivelul guvernului, la nivelul președinției, această educație care e și acum, dar va fi mult mai accentuată, o educație bazată pe schimbări climatice, pe mediu, pe dezvoltare durabilă. E foarte important să educăm generația care vine. Avem benzi desenate. Am trimis la 8.000 de școli cu cei 17 supereroi, cu cele 17 obiective. Avem foarte multe de făcut, deci educația, de exemplu, dar sunt unele la care stăm mai bine. Sunt mai multe elemente, dar la obezitate, de exemplu, stăm destul de bine. În România, la obezitate, suntem mai siluetă, dar vreau să vă spun că acești indicatori vor fi folosiți de către instituții și după aceea vom veni, evident, și cu soluții.
Reporter: Din cauza ratei crescute a abandonului școlar și analfabetismului funcțional, credeți că și piața muncii are de suferit dacă ați reuși sau dacă am reuși să scădem aceste procentaje? Rata șomajului ar fi mai mică?
Borbély László: Evident, și vreau să vă spun că noi și până acum am acordat o atenție deosebită, de exemplu, învățământului dual. Și apare mult mai accentuat în aceste proiecte de legi. Deci învățământul dual, de fapt, înseamnă să îi dai o șansă elevului să știe cam ce va face dacă optează după ce termină școala și să fie atrase companii private care asigură un loc de muncă. Aici, am avut foarte multe întâlniri organizate și la nivelul decidenților, și la nivelul diferitelor județe. Am avut unele acțiuni pe zona, de exemplu, gastronomică și avem un manual, anul trecut trimis către școli, deci sunt foarte multe acțiuni care se pot face în acest sens.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre educație și despre cât de importantă este ea. Aș vrea să vă rog să comentați următoarea declarație, este făcută de Viktor Orbán, în România. "Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alţii, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă". Cum ar putea ajuta educația la detensionarea acestei situații? Este loc de educație, ar fi trebuit să fie, poate o altă abordare, mai educată în acest discurs, ținut în România?
Borbély László: Am spus și la începutul briefing-ului că am decis în 2014 și din 2016 m-am lăsat de politică și nu intru în zona aceasta politică. Cred că puteți vedea, nu am avut practic deloc declarații politice în această perioadă.
Reporter: Dumneavoastră ca cetățean, nu vă cer o declarație politică, dumneavoastră sunteți cetățean, sunteți aici în guvern de ani de zile, cum priviți această declarație, acest mesaj transmis în România, vă jignește, este în acord cu valorile dumneavoastră, ar trebui să fie o altă abordare? Care e opinia dumneavoastră?
Borbély László: Răspunzând la prima parte a întrebării dumneavoastră, educația este o componentă foarte importantă, poate cea mai importantă și în ceea ce privește această strategie de dezvoltare durabilă. Vă mulțumesc!
Reporter: Vi se pare o lipsă de educaţie acest discurs?
Borbély László: Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Vă mulțumesc mult! Vă rog, dacă aveți alte întrebări legate de prezentarea domnului consilier de stat...
Reporter: Bună ziua! O singură întrebare, cu o altă temă, dacă se poate? Dat fiindcă faceți parte până la urmă din Guvernul României, voiam să vă întreb, de exemplu, dacă dumneavoastră acasă ați început să economisiți energie? Și dacă da, cum o faceți?
Borbély László: Da. Deci, este interesant pentru că eu fac parte din acea generație, îmi place să spun, din anii '60-'70 de ”flower power”, da, și ultima oară când am avut un discurs care a fost aplaudat, nu știu de ce, dar poate că îmi spuneți dumneavoastră, sper că pe bună dreptate, am spus că aveam un slogan ”Make love, not war” şi a trebuit ”Make sustainable development, not war”. Dar revenind la întrebarea dumneavoastră, v-am spus că am avut o perioadă pe vremea comunismului, că ştiţi foarte bine, nu aveam energie electrică, nu aveam gaz și stăteam cu fiica mea de șase luni de zile, cum să încălzim locuința. Sper să nu ajungem acolo, apropo de război, dar cred că e foarte important și la nivel individual. Şi da, eu am avut trei nepoței o săptămână la mine și am avut educație, apropo, i-am întrebat din cei 17 supereroi care li se par interesanţi și a fost și energia. Şi am arătat cum putem stinge lumina, cum putem să nu curgă apa tot timpul. Deci, sunt unele lucruri simple, altele evident, dar care nu țin de individual, ce concepție ai, cum...
Reporter: Şi concret, cum economisiți energia?
Borbély László: Păi, concret? Poftiți?
Reporter: Spuneați că stingeți becul când nu sunteți înăuntru, în cameră.
Borbély László: Da. De exemplu, așa economisesc și încerc, încerc să instalez panouri fotovoltaice la mine acasă.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult domnului consilier de stat László Borbély pentru prezență și dumneavoastră pentru întrebările pe care le-ați adresat. Aș vrea, în continuare, pentru câteva minute să vă anunț că astăzi, în ședința de guvern, a fost aprobată lista pentru amenajările de irigații, pentru care se va reacorda caracterul de utilitate publică. Totodată, și modificarea Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații din România, în valoare totală de 1,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă totalul fondurilor alocate de la bugetul național până în anul 2027. Mai concret, cu această finanțare va crește viabilitatea economică a sistemelor de irigații, amenajându-se chiar sisteme noi, de la 101 la 189, ridicându-se astfel de la 1,8 milioane de hectare suprafața irigată a României la 2,6 milioane de hectare. Totodată, înființarea a 50 de amenajări de desecare și drenaj, pentru 695.000 de hectare, și creșterea numărului amenajări de irigații de la 89, inclusiv canalul Siret-Bărăgan, prima sa etapă, la 156. Modificarea perioadei de implementare a Planului Național de Irigații până la sfârșitul lui 2027 va fi complementară programării din Planul Național Strategic, urmând ca să fie sprijinite investițiile și în infrastructura secundară de irigații, dar și investițiile în sistemele de irigații la nivelul fermei, cu 500 de milioane de euro din bani europeni. În acest fel, Ministerul Agriculturii, care a și inițiat acest act normativ, își propune ca sistemul de irigații din România să poată beneficia de un sprijin financiar și mai mare.
Din perspectivă economică, astăzi guvernul a aprobat Ordonanța privind autorizarea și funcționarea în România a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine. După cum știți, datele confirmate de BNR, primele cinci luni ale anului, arată o creștere cu 53% a investițiilor străine directe în țara noastră. Prin această ordonanță, pentru a reveni la ordinea de zi a guvernului de astăzi, s-a stabilit cadrul legal și instituțional pentru autorizarea și funcționarea, în țara noastră, a reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine autorizate de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, aceste noi reguli vizând simplificarea și digitalizarea procedurii de înregistrare, prelungire și modificare a autorizațiilor de funcționare aferente reprezentanțelor străine în România, precum și de radiere din evidențele Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, fiind stabilit și temeiul legal pentru a crea o aplicație electronică dedicată în acest sens. Astfel, va fi asigurat accesul la evidențe într-un mod transparent și facil, cu respectarea legislației în domeniul protejării datelor cu caracter personal, iar autorizațiile de funcționare ale reprezentanțelor societăților și organizațiilor economice străine se vor elibera pe o perioadă de minimum un an, cu posibilitate de prelungire pentru aceeași perioadă. Este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le atingă prin Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv reforma privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinată mediului de afaceri.
Tot astăzi, guvernul a aprobat Hotărârea prin care modifică HG 599 din 2020, privind aprobarea Programului Național „Competențe Digitale”, pentru angajații din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, care este finanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Sunt suplimentate cu 66 de milioane de euro sumele destinate acestui program, finanțând 73 de proiecte din cele 95 admise. Astfel, peste 1.800 de IMM-uri vor putea derula programe de formare profesională pentru peste 18 mii de angajați. Tot astăzi, guvernul a aprobat repartizarea a jumătate din profitul realizat în 2021 de Cupru Min S.A. Abrud diferența urmând a fi utilizată pentru a finanța investițiile și susține producția. Astfel, exceptându-se de la prevederile care arată că societățile și companiile cu capitalul majoritar sau integral de stat să verse 90% din profitul pe 2021 la bugetul de stat. Acestea ar fi principalele elemente pe care am vrut să vi le prezint. Dacă aveți întrebări, vă stau la dispoziție, dacă nu, vă mulțumesc foarte mult pentru prezență și vă doresc tuturor o zi cât mai agreabilă!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe