Actualitate

Luni, 04 Octombrie 2021

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 4 octombrie

Galerie foto

[CHECK AGAINST DELIVERY]

 

Virgil Popescu: Bună seara! Bine v-am găsit în această seară! În şedinţa de guvern de astăzi am aprobat ordonanța de guvern cu privire la compensarea preţului la energie electrică şi gaze naturale. Vorbim de o compensare pentru 5,2 milioane de gospodării la energie electrică, aproximativ 13 milioane de români, ce înseamnă peste 65% din populaţia României şi 2,2 milioane de gospodării conectate la reţeaua de gaze dintr-un total de 3,6 milioane, aproximativ peste 65% din totalul populaţiei conectate la reţeaua de gaze. Mecanismul va fi unul foarte simplu, va fi un mecanism prin care oamenii nu trebuie să facă absolut nimic, doar trebuie să urmărească să se încadreze în tranşele de consum. Pentru energia electrică vorbim de un consum mediu lunar între 30 de kW şi 200 de kW lunar. Practic, în perioada de 5 luni vorbim de un consum între 150 de kW pe perioada de 5 luni şi 1.000 de kW pe o perioadă de cinci luni maxim. Vorbim de o abatere atât lunară, cât şi pe perioada de iarnă de 10%, deci dacă cumva cineva consumă mai mult de 200 de kW, consumă 210-220 de kW, se va încadra, nu suntem absurzi, înţelegem că totul este estimat şi atunci avem o abatere de 10% atât la perioada lunară, cât şi la perioada celor cinci luni de zile. Vorbim de o compensare de 21 de bani pe kW, practic 210 lei pe MW, care reprezintă media aritmetică a tarifelor reglementate de transport şi de distribuţie şi de sistem a energiei electrice pe toate cele 8 regiuni ale României. Practic, de la bugetul de stat, din dividendul suplimentar al Hidroelectricii compensăm tariful de transport, de distribuţie şi de sistem al energiei electrice. Compensarea atât la energie electrică, cât și la gazele naturale se va face faţă de un preţ de referinţă de 68 de bani pe kW, deci orice preţ care este mai mare decât 68 de bani pe kW va beneficia de compensare. Să vă dau un exemplu: la un consumator de 100 kW, pe care l-am mai dat, un consumator - ca să fie mai uşor de înțeles - dacă are un tarif de 90 de bani pe kW, atunci 100 kW înseamnă 90 de lei, 21 de bani pe kW înseamnă o compensare de 21 de lei, va plăti în total 90 minus 21, va plăti 69 de bani pe kW, asta înseamnă că este cu un ban peste acel preţ de referinţă. Dacă preţul este mai mic de 90 şi este 80 de bani pe kW, atunci minus 21 va înseamnă 59 de bani, dar este sub 68 şi va plăti 68 de bai. Practic sub prețul de referință, care este cel mai mic preț din piață, mai mic decât anul trecut, este prețul cel mai mic din piață, nu se va face o compensare. Vor fi avantajați cei care au un preţ în jurul preţului de referinţă să se mute de la un furnizor care are preţul mai mare pentru că compensarea va fi în sumă fixă. La gaze naturale vorbim de acelaşi lucru, prețul de referință este de 125 de lei al gazului, care este cel mai mic preț, este același preț ca cel de anul trecut pentru anumiți furnizori. Vom compensa 25% din valoarea gazului. Dacă această compensare va depăși 125 lei, atunci va lua întreaga compensare, dacă va fi sub 125 de lei, atunci evident vom plafona la 125 de lei. Mai mult, pentru consumatorul vulnerabil, dacă din schema de compensare a consumatorului vulnerabil aceasta este mai defavorizată decât această schemă de funcționare, diferența pe care ar pierde-o clientul vulnerabil, pe care ar pierde-o românul va fi suplimentată prin această schemă. Nimeni în această iarnă nu va fi defavorizat. Dacă cumva o schemă de consumator vulnerabil aduce mai puține beneficii decât această schemă. Prin această lege, de asemenea, reparăm o greșeală care s-a strecurat și care a fost votată și în Parlament, acele compensații de 50% pentru energia electrică, gazele naturale și energia termică pentru locuitorii din satele izolate din Biosfera Deltei Dunării și din Munții Apuseni, am reintrodus-o prin această ordonanță, iar acei oameni care trăiesc în acele zone vor beneficia de ce au beneficiat și în anii precedenți, separat, în afara acestei ordonanțe. Mai mult, dacă vom asista pe piaţă la modificări esențiale ale prețului dăm posibilitatea să intervenim nu prin lege, prin o hotărâre de guvern în așa fel încât să putem modifica aceste tranșe, aceste ajutoare de 21 de bani și 25% în cazul când situația la fața locului o va permite. Cam acestea ar fi pe scurt principalele lucruri. Aţi observat, vorbim de o altă cifră, vorbim de 21 de bani, nu 18 bani, pentru că am gândit să fie un sistem şi mai simplu decât l-am propus prima dată, practic tariful de distribuție și tariful de transport și alte sisteme adunate împreună dau o sumă mai mare decât 18 bani și am zis să vină în beneficiul cetățenilor.

Reporter: Bună seara! Domnule ministru, vă întreb şi pe dumneavoastră, l-am întrebat și pe domnul premier astăzi, de ce compensare și nu plafonare? Am văzut că sunt mai multe țări în Uniunea Europeană care au decis să plafoneze prețurile: am văzut Spania, acum se pregătește și Franța. Noi de ce nu putem să aplicăm o asemenea măsură?

Virgil Popescu: Plafonarea prețului la producător este exclusă. Nu a făcut-o nicio țară și nu o va face absolut nicio țară. Plafonarea prețului la producător înseamnă excluderea investițiilor sau întârzierea acestora. Spania, care nu este producător de gaze naturale, a plafonat prețul la gaz natural pe piața spaniolă, diferența de preț dintre prețul plafonat şi prețul pieței va fi suportată de la bugetul de stat. România este producător. Cred că trebuie să vedem specificul fiecărui stat. Putem spune că inclusiv sistemul pe care îl avem şi l-am aplicat în acest moment este un fel de plafonare indirectă, trage în jos prețul și permite un mecanism și mai abrupt, în cazul când prețurile se duc în sus, de tragere în jos a acestui preţ, de a pune un capac, să spunem așa, pe preț. Haideți să vedem cum evoluează lucrurile. Eu am citit mecanismul din Spania, știu și ce măsuri au luat Franța și Italia până acum. În afară de mecanismul spaniol, alt mecanism de plafonare nu există. Franța are un mecanism de acordare a unor vouchere pentru energie, în acest moment, practic, tot o compensare. Haideţi să vedem cum evoluează. Vreau să vă zic că mecanismul pe care l-am propus și l-am aprobat astăzi în ședința de guvern vine exact cu îndrumările pe care Comisia Europeană le va elabora. Ele trebuiau să apară mâine. S-a mai prelungit cu o săptămână. Acest lucru a fost deschis și pus pe masa Comisiei Europene la Consiliul de miniștri de la Ljubljana de către mine. Am fost primul dintre miniștrii de energie care a ridicat această problemă la acel Consiliu și să știți că inclusiv metoda pe care am prezentat-o le-a plăcut colegilor mei din alte state. Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile și, desigur, dacă trebuie, vom lua măsuri suplimentare. Cu ceea ce nu o să fiu niciodată de acord: nu o să fiu de acord cu luarea unor măsuri care să blocheze investițiile pentru că, până la urmă, sistemul energetic și sistemul de extracție a gazelor naturale necesită noi investiții.

Reporter: Şi, totuși, există un proiect al Partidului Social Democrat în Parlament privind această plafonare. Ce efecte ar fi pentru România, benefice sau nu, dacă proiectul va trece? Care sunt efectele?

Virgil Popescu: Eu am evitat să vorbesc despre proiectul Partidului Social Democrat, pe care cu adevărat l-am citit și credeţi-mă că l-am înțeles şi l-am văzut foarte bine. Prin proiectul Partidului Social Democrat se presupune o plafonare la media preţurilor în ultimele 6 luni, din martie până în septembrie, o medie care ajunge undeva la peste 85 de bani pe kilowatt la energie electrică. V-am dat un exemplu de preţ ca să vedeţi exact despre ce vorbim, în comparaţie cu sistemul nostru. Tot ce trece peste această medie de 85 de bani nu se mai vinde, furnizorii vor fi despăgubiţi de la producători. Se ia din profitul producătorilor, se duce către furnizor să fie despăgubit, iar românul va plăti 85 de bani. În sistemul pe care vi l-am propus sunt puţin români care vor plăti 85 de bani. Ca să plătească 85 de bani înseamnă ca preţul să fie cu 21 de bani mai mare, adică să depăşească 1 leu şi ceva şi, deocamdată, nu avem preţuri de acestea în piaţă. Se mai spune că românii vor primi o singură compensare pentru consumul de energie electrică din ultimele 6 luni de zile, dacă preţul a fost mai mare decât preţul mediu. Absolut niciun preţ din piaţa românească în ultimele 6 luni n-a fost mai mare, deci nu vor primi absolut nicio compensare. Aş vrea să ne uităm. Nici în Comisia de Anchetă n-am vrut să discut acest lucru, evident că o să discutăm în Parlament şi la masa comisiilor şi în Comisia de industrii, când se va discuta acest proiect. Mă voi duce să înţeleg, poate n-am înţeles eu bine, dar din ce am văzut eu şi făcând calcule cu datele pe care le-am avut la dispoziţie, acest proiect ridică un preţ de 85 de bani în jurul cifrei de 80 şi ceva de bani peste care furnizorii sunt despăgubiţi din profitul producătorilor, iar românii nu vor plăti mai puţin de această sumă.

Realizator: Vă mulţumesc.

Reporter: Bună ziua! Puteţi să ne spuneţi care va fi impactul bugetar al acestei scheme, pentru că aţi inclus acum şi consumatorul vulnerabil?

Virgil Popescu: Despre consumatorul vulnerabil şi impactul consumatorului vulnerabil, o să vă rog să o întrebaţi pe doamna ministru Turcan. Impactul schemei pe care v-am prezentat-o este undeva la un miliard trei sute - un miliard patru sute de milioane de lei, dacă nu mă înşel. Este trecut în nota de fundamentare pe toate cele 5 luni de zile.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, ce se va întâmpla cu preţul la energie, după luna aprilie? Ce estimaţi dumneavoastră, după ce aceste scheme de ajutor vor expira?

Virgil Popescu: În funcţie de evoluţia certificatului de CO2 şi de evoluţia pieţei de energie electrică, vom vedea ce măsuri vor fi luate în continuare. Eu nu aş mai vrea să văd pe piaţa europeană o speculaţie pe piaţa certificatelor de CO2, în aşa fel încât preţul să crească atât de abrupt cum a crescut de anul trecut până anul acesta, de la 22,30 şi 60 de euro. Deci până la urmă piața europeană de energie electrică e influențată de doi mari factori: unul este prețul certificatului de CO2 și celălalt este prețul gazului natural, pentru că din gaz natural foarte multe state, inclusiv România, produc energie electrică. Eu estimez că la gaze naturale prețul din aprilie dacă vorbim de luna aprilie va începe să coboare. Am explicat de multe ori acest lucru, prețul fiind influențat de politica Federației Ruse, de creșterea pe piață asiatică a necesarului de LNG, de reducere a tranzitului prin Ucraina, practic totul pentru a demara cât mai repede în viziunea celor de la Gazprom conducta Nord Stream 2, deci preconizez a scădere a prețului gazelor naturale. Asta înseamnă că, evident, energia produsă din gaze naturale nu va mai fi atât de scumpă, ci ceva începe să își revină, în funcție de evoluția prețului pe energie. Cert este că nu cred că energia electrică va mai ajunge la nivelul anului trecut, asta cu certitudine, energia electrică ieftină ca anul trecut, când a fost probabil cea mai ieftină energie. nu vom mai avea.

Reporter: Domnule ministru, foarte probabil guvernul va pica mâine prin moțiune de cenzură în parlament. În ce stadiu se află schema de compensare pentru IMM-uri, pentru utilizatorii non-casnici? Veți merge cu un proiect de lege în parlament pentru a promova și pentru a ajuta și companiile în această iarnă?

Virgil Popescu: Haideţi să vedem cum evoluează lucrurile în parlament. Noi avem pregătită, aproape finalizată schema pentru IMM-uri și cum dorim să fie aplicabilă totul de la 1 martie eu sunt de fire o persoană optimistă și cred că o să o aprobăm tot prin ordonanță de urgență.

Reporter: Dar sunteţi dispus să discutaţi cu toţi factorii politici din parlament...

Virgil Popescu: Tot timpul.

Reporter: ...pentru a promova acest proiect de lege?

Virgil Popescu: Sigur că da, sunt dispus să discut cu absolut toate forțele politice din parlament, pentru a discuta ce este mai bine pentru români, inclusiv legea offshore, am spus că îmi doresc o majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală.Sigur că sunt dispus, dar v-am zis, sunt o fire optimistă și cred că o vom aproba tot prin ordonanță de urgență.

Reporter: Deci sunteţi sigur că mâine moțiunea de cenzură va pica, dacă spuneţi că va fi aprobată prin ordonanţă de urgenţă.

Virgil Popescu: V-am spus că sunt optimist şi cred că va fi aprobată prin ordonanţă de ugenţă.

Reporter: Bună seara, domnule ministru. Vreau să vă întreb referitor la acel semnal de alarmă, cele 27 de municipii pe sistem centralizat care spun că nu vor mai avea bani să plătească iarna aceasta. Există vreo măsură?

Virgil Popescu: Deci referitor la gigacaloria centralizată, furnizată populației în sistem centralizat, am spus că sistemul subvențiilor de la bugetele locale parțial de la bugetul de stat va trebui să rămână, pentru că acolo nu vorbim numai de subvenționarea unui preț al gigacaloriei, ci de subvenționarea până la urmă a neputinței, să zicem așa, a administrației, a administrațiilor locale de a repara, de a-şi reabilita rețelele termice. Sunt foarte mari pierderi în sistemul centralizat de transport și de distribuție a agentului termic, și nu e normal ca aceste pierderi să fie plătite de către oameni. Deci, cred în continuare într-un sistem și pentru această iarnă de subvenție a gigacaloriei cu bani parțial veniți atât din bugetele locale, cât și din bugetul de stat, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an. Ca să știţi, în fiecare an, bugetul local a fost alimentat din diverse surse locale și centralizat.

Reporter: Mulțumesc!

Virgil Popescu: Vă mulțumesc!

Raluca Turcan: Bună ziua! Guvernul a adoptat astăzi un set de măsuri care pe de-o parte sprijină oamenii să facă mai ușor față problemelor economice și creșterilor de prețuri și pe de altă parte să corectăm probleme de sistem care au fost acumulate în timp, cum ar fi sistemul de asistență socială sau chiar sistemul de sănătate. Așadar, astăzi, guvernul a adoptat majorarea salariului minim în plată la nivelul anului 2022. Majorarea a rezultat în urma consultărilor pe care le-am avut cu consiliul tripartit, ceea ce înseamnă că la aceeași masă au stat și patronatele, și sindicatele. Aceasta majorare va fi cu 10% în valoare netă, iar ca valoare brută salariul minim în plată la nivelul anului 2022 va ajunge la 2.550 de lei pe lună. Sunt rezultate pozitive întrucât această majorare a salariului în plată la nivel brut reprezintă o majorare cu aproximativ 250 lei față de nivelul actual, cu 138 de lei la nivel net, iar impactul va fi asupra a aproximativ 1.970.000 de oameni. Menționez că în momentul de față există la nivel de țară aproximativ 1,2 milioane de angajați plătiți cu salariul minim, ceea ce înseamnă 22,9% din cei 5.600 de salariați activi. Această majorare a salariului brut și a salariului de bază în plată la 2.550 de lei va impacta asupra a 1.970.000 de salariați.

Măsura majorării salariului brut este strâns legată de o altă măsură pe care am adoptat-o astăzi, și anume de modificare a Codului Muncii prin care definim munca subdeclarată și  introducem ca și contravenții folosirea muncii subdeclarate. În România există un fenomen îngrijorător cu privire la munca la gri care pe de-o parte disimulează contractele pe termen lung cu contracte pe termen scurt și aceste contracte care conțin și alt fel de plăţi, în plic, cum s-ar spune, și cum se folosește în momentul de față, dăunează tuturor părților implicate în contractul de muncă: angajator, angajat și, de asemenea, bugetul statului. Aşadar, am definit noțiunea de muncă subdeclarată. Sancţiunea aplicabilă pentru depistarea muncii subdeclarate este între 8.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare salariat. În același timp am extins perioada de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite de la 60 la 90 de zile pentru a bloca, a evita, de fapt, blocarea desfășurării raporturilor de muncă a agenților economici şi a flexibiliza raporturile de muncă. În cazul în care angajatorul depășește cu mai mult de o lună termenul stabilit în contract pentru plata salariului, sancțiunea prevăzută este între 5.000 şi 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul şi, de asemenea, sancționăm şi întârzierea la plata salariului din partea angajatorilor.

O altă măsură pe care a adoptat-o guvernul astăzi se referă la adoptarea normelor metodologice pentru punerea în practică a legii consumatorului vulnerabil. În felul acesta am definit atribuțiile tuturor părților implicate în implementarea legii consumatorului vulnerabil. Ţin să menționez că legea de protecţie a consumatorului vulnerabil se completează cu ordonanța de compensare a facturilor pentru consumatorii casnici, pe care am inițiat-o împreună cu Ministerul Energiei. Am majorat nivelul de venituri până la care au acces la legea consumatorului vulnerabil, persoanele aflate în risc de sărăcie energetică. Astfel că până la 1.386 lei per persoană în cadrul unei familii sau 2.053 pentru persoană singură pot să acceseze legea consumatorului vulnerabil, ceea ce înseamnă pe de o parte subvenționarea facturilor şi pe de altă parte, un supliment la energia consumată care, de asemenea, se scade din factură.

Am mai adoptat astăzi şi o hotărâre de guvern care prevede aplicarea Legii nr. 56/2000 şi anume, sprijinul pentru persoanele urmașe ale medicilor sau persoanelor care au exercitat activități medicale în combaterea răspândirii epidemiei COVID. Această hotărâre de guvern acoperă pe de o parte sursa de finanțare în aplicarea Legii 56/2000 şi, de asemenea, reglementează ajutorul de deces, sprijinul pentru părinți sau ajutorul pentru familie.

Nu în ultimul rând, am adoptat o hotărâre de guvern prin care sprijinim victimele incendiului din Constanța, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța. Dacă aveți întrebări.

Reporter: /.../?

Raluca Turcan: Cinci mii de lei este plafonul pe care l-am acordat de fiecare dată.

Reporter: Doamna ministru, voiam să vă întreb legat de salariul minim, pentru că tocmai aţi aprobat această majorare în guvern. În primul rând, cum vi se pare faptul că angajatului îi revin doar 138 de lei, iar statului 112 lei?

Raluca Turcan: Acesta este sistemul de contribuții în momentul de faţă în România. Împreună cu Ministerul Finanțelor avem deja discuții cu privire la un calendar de reducere a contribuțiilor, însă atât timp cât menținem actualul nivel de taxare şi contributivitate, acesta este rezultatul majorării salariului brut. Dar, vreau să rețineți un lucru: am crescut salariul net cu 10% şi este cea mai mare creștere care s-a făcut în ultimii ani pe salariul net, de patru ori mai mare decât cea de anul trecut.

Reporter: Am înțeles, dar faptul că aşa este sistemul, nu este o scuză, doamnă ministru! Dumneavoastră puteți schimba lucrurile din poziția în care vă aflați şi tocmai asta aţi şi promis, nu, că angajații plătiți cu salariul minim vor avea venituri mai mari, că veți scădea aceste taxe pe muncă. Iată că nu se întâmplă asta.

Raluca Turcan: Modificarea sistemului de taxare şi de contributivitate nu se face de azi pe mâine, mai ales atunci când vorbim de o economie aflată în dificultate. Economia României este în dificultate, venim după cea mai severă criză economică generată de criza sanitară. Faptul că în PNRR avem deja angajate măsuri care să ajusteze sistemul de contributivitate în România este un lucru pozitiv, însă nu voi susține niciodată măsuri pe picior. Pe de altă parte, tocmai am anunțat majorarea salariului minim net cu 10%, de patru ori mai mare decât a fost anul trecut. Este un lucru pozitiv pe care acest guvern îl face şi care s-ar fi putut face şi în alt context. Pe de altă parte, trebuie să înțelegeți că oamenii au nevoie, unu: de încredere că acest guvern lucrează. Guvernul a lucrat şi a adoptat, astăzi, o serie de măsuri extrem de importante. Majorarea salariului net cu 10% este o măsură importantă.

Reporter: Ne așteptăm să scadă numărul de contracte de muncă de la data de 1 ianuarie, pentru că asta s-a mai întâmplat de fiecare dată când a fost majorat salariul minim? Cei plătiți cu venitul minim s-au trezit fără contracte de muncă şi se vede asta în statistici, numărul contractelor a scăzut.

Raluca Turcan: Pe noi ne preocupă creșterea numărului de contracte de muncă. De altfel, de la începutul anului, avem 120.000 de noi contracte de muncă pe perioadă nedeterminată. Este o realitate. În același timp, vreau să menționez că din cele 120.000 de noi contracte de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% dintre ele sunt plătite cu salariul minim. Creșterea salariului minim nu doar că sprijină oamenii într-o perioadă dificilă economic, ci reprezintă şi un instrument prin care putem preveni migrația forței de muncă, un fenomen care zdruncină profund România.

Reporter: Ultima întrebare, dacă-mi permiteți, când zero taxe pe salariul minim? Este în programul de guvernare.

Raluca Turcan: Nu am discutat această măsură.

Reporter: Dar când ar putea fi totuși implementată?

Raluca Turcan: Nu există o decizie politică pentru adoptarea acestei măsuri.

Reporter: Adică nu există o decizie în coaliție, asta ne spuneți, între dumneavoastră şi UDMR.

Raluca Turcan: În momentul de faţă avem parteneriat doar cu UDMR în guvern şi aceasta este o măsură care venea de la USR. Aşadar, nu mai are cine să o susțină în guvern, iar noi până în momentul de faţă nu am discutat-o.

Reporter: Deci nici dumneavoastră nu sunteți de acord cu măsura asta.

Raluca Turcan: V-am răspuns. Mulțumesc

Reporter: Doamna ministru, dacă tot aţi majorat salariul minim de la 1 ianuarie, știm că astăzi la guvern a fost o întâlnire extrem de importantă cu cei de la consiliul tripartit. Am vrea să știm dacă aţi discutat şi despre un procent prin care ar urma să crească şi pensiile de la 1 ianuarie, pentru că vedem cât au crescut de exemplu prețurile?

Raluca Turcan: Avem discuții cu privire la modul în care vor evolua pensiile începând cu anul viitor, însă ca ministru al muncii am responsabilitatea ca orice majorare legată de pensii să fie anunțată atunci când ea este deja decisă.Nu voi susține niciodată speculații cu privire la un procent sau altul legat de majorarea pensiilor. Sistemul de pensii este mult prea afectat și situația pensionarilor în România la nivelul celor aproximativ cinci milioane de pensionari este în mare parte dramatică. Dacă ne uităm la nivelul pensiei medii de 1.500 de lei în sistemul public de pensii, realitatea este dramatică. Așadar vom anunța cu cât vom indexa pensiile la începutul anului viitor.

Reporter: Dar aţi discutat sau poate chiar ați stabilit o formulă după care ar urma să crească de la 1 ianuarie în fiecare an pensiile, pentru că oamenii își doresc predictibilitate?

Raluca Turcan: Pentru anul viitor suntem în aplicarea legii actuale. Așadar, pensiile pot să fie indexate cu rata inflației și parte din creșterea câștigului salarial mediu brut. Așadar, aceasta este formula de majorare a pensiilor. Vom decide procentul cu care vom indexa pensiile.

Reporter: Poate 50% din creșterea salariului mediu, vă gândiți la acest procent?

Raluca Turcan: Vom anunța. V-am zis, chiar nu voi încuraja niciodată speculații cu privire la majorarea pensiilor.

Reporter: Bună seara! Am văzut legea consumatorului vulnerabil, voiam să vă întreb dacă au fost făcute și modificări în privința modului în care va fi aplicată această lege, pentru că la ajutorul de încălzire, așa cum îl știe toată lumea, am văzut trebuie completat un formular de 14 pagini cu detalii de genul dacă aveți rute în străinătate care au locuit în străinătate în ultimii doi ani sau vechimea mașinii pe care o deține familia, poate că sunt multe persoane care nu ar avea timp sau nu ar ști să completeze un astfel de formular și spunea tot astăzi premierul că toate persoanele aflate în această situație vor beneficia de ajutor fără să fie nevoite să completeze acest formular? Până la urmă ce s-a decis, cum se va aplica?

Raluca Turcan: Acum vorbim de o măsură de sprijin pentru persoane beneficiare de sprijin social. Toate persoanele care au beneficiat de ajutorul de încălzire până acum sau alte forme de asistență socială au completat până acum formulare care să încadreze beneficiarii în condițiile legii. Puțină lume a citit cu adevărat acel formular. Unii probabil s-au grăbit să primească informații din alte părți că el este stufos. Vreau să știți că o mare parte din acel formular se referă la situația membrilor familiei, pentru că e vorba de o măsură de asistență socială. În același timp, prin legea consumatorului vulnerabil am mai venit cu o măsură în plus, și anume stimulentul de energie în afara sezonului rece, care, de asemenea, trebuie accesat de către persoane eligibile. Vorbim de bani pe care statul îi dă și trebuie să existe o garanție mai ales că capacitatea noastră de a face controale nu este una extrem de ridicată, trebuie să existe o garanție că într-adevăr aceste măsuri sunt accesate de persoane care au nevoie de această măsură de sprijin. Aș vrea să vă mai zic un lucru: în momentul de față suntem în Planul Național de Redresare și Reziliență cu două proiecte mari de digitalizare prin care vom digitaliza tot ceea ce înseamnă relație, beneficiari, instituțiile din subordinea Ministerului Muncii, inclusiv relații între autorități. Deci, această procedură va fi simplificată în timp. Până acum suntem pe formularul pe care l-au completat și până acum pentru ajutorul de încălzire, cu o componentă nouă în plus, pentru că reprezintă un sprijin în plus pe care oamenii îl primesc.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Doamna ministru, aţi anunțat la începutul conferinței că salariul minim va crește cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Sigur cu 10% și nu cu 10,9%? Puteți să ne spuneți cifra exactă?

Raluca Turcan: Ştiţi, majorarea este de 10,9% cu 250 de lei în sumă brută, în sumă brută. Pe net, majorarea este cu 10%.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Doamna ministru aş dori să vă întreb dacă s-a finalizat concursul pentru ocuparea celor 1.000 de posturi pentru recalcularea pensiilor, ținând cont că legea în vigoare nu mai permite organizarea de concursuri pentru angajarea de personal în instituțiile publice.

Raluca Turcan: Nu doar că s-a finalizat procedura, ci acei oameni deja lucrează.

Reporter: Sunt angajați toţi o mie?

Raluca Turcan: Am finalizat concursurile pentru cei 1.000 de oameni, au fost angajați, deja lucrează. De asemenea, am pus la dispoziție echipamente noi şi s-a intensificat simțitor procesul de digitalizare a dosarelor de pensii.

Reporter: Câte dosare avem digitalizate în momentul de faţă?

Raluca Turcan: Aproximativ 700.000. Mulţumesc.

Dan Vîlceanu: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Astăzi a fost adoptat proiectul de ordonanță privind implementarea, administrarea şi funcționarea sistemului național de factură electronică. Este un proiect la care, aşa cum ştiţi, ţinem foarte tare, un proiect strategic pentru România, este un proiect care urmărește trei mari direcții, pe de o parte oferă un serviciu public pentru achiziții, derularea achiziţiilor publice, contractelor de achiziţii publice, pe de altă parte, coerenţa în realizarea politicilor fiscal-bugetare ne va permite să controlăm şi să verificăm mult mai uşor modul în care se realizează execuţia bugetară la diverse instituţii şi companii şi, pe de altă parte, creşterea eficienţei şi eficacităţii în reducerea evaziunii fiscale şi de asemenea o consolidare a gradului de colectare a TVA. Practic, prin intermediul OUG se reglementează structura facturii electronice în strictă concordanță cu standardul european pentru factură electronică şi, de asemenea, se creează specificațiile tehnice de bază ale facturii electronice în România. Este pentru început funcțional numai în relație B-to-G, adică companie-stat, dar reprezintă o bază pentru dezvoltările ulterioare către relaţia B-to-B, adică companie la companie. De asemenea, aș vrea să mai specific un aspect. Tot în această ordonanță am modificat Ordonanţa nr. 78/2000 privind, o să vă citez exact, omologarea, eliberarea C.I. a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere. Ce înseamnă asta? Înseamnă că atunci când cineva aduce o mașină rulată în România, cel care aduce, cel care achiziţionează mașina din străinătate este și cel care o prezintă la Registrul Auto Român. Este necesar să facem acest lucru pentru a preveni eventuale fraude cu TVA, pentru că, știți foarte bine, cel care aduce un vehicul rulat beneficiază de acea scutire pentru bunuri intracomunitare și, din verificările pe care le-am făcut până acum, impactul bugetar ar fi fost, în ultimii cinci ani, de 1,4 miliarde de lei. Şi atunci, practic, prin această prevedere, că cel care achiziţonează autovehiculul este și cel îl prezintă la RAR și face un schimb de documente cu Registrul Auto Român, vom realiza o prevenție pentru ca asemenea fenomene să nu se mai întâmple. Dacă dumneavoastră aveți întrebări, vă stau la dispoziție.

Reporter: Bună seara! Domnule ministru, aș vrea să vă întreb, revenind tot la salariul minim. O să crească de la 1 ianuarie 2022, însă am vrea să ne spuneți dacă, cel puțin estimativ, știți care este impactul bugetar, pentru că știm că de anul viitor noi trebuie să reducem și mai mult deficitul bugetar față de cât îl avem în acest an, de 7,1?

Dan Vîlceanu: Impactul bugetar la creșterea salariului minim este unul pozitiv pentru bugetul de stat. Așa cum știți, sunt puține salarii minime pe care statul le plătește.

Reporter: Dar o cifră exactă, dacă aveți?

Dan Vîlceanu: Un miliard şi ceva este impactul bugetar pozitiv din creșterea salariului minim. Nu știu să vă spun exact cât e, dar este peste un miliard.

Reporter: Bună seara! Pentru că sunteţi ministrul finanțelor, voiam să vă întreb ce măsuri ar putea lua guvernul în perioada următoare, pentru a opri creșterea prețurilor? Mă uit aici înspre inflaţie. Cei de la BNR urmează să anunțe mâine o nouă rată și, din informațiile noastre, aceasta va depăși 6%. Suntem în continuare campionii Europei la inflație.

Dan Vîlceanu: Da, m-aţi mai întrebat odată și mi-aţi spus că suntem campionii Europei la inflație și am generat o știre. Ne uităm și noi atent la fenomenul ăsta. Acesta a este un fenomen pe care îl vedem în toată lumea, în general provocat de aceste creșteri la energie electrică și gaze, dar, bineînțeles că, așa cum spuneaţi și dumneavoastră, Banca Națională are niște instrumente și, așa cum spuneați, e posibil să vedem o creștere dobândă, dar sunt convins că atunci când situația o cere, Banca Națională va interveni și va lua măsuri.

Reporter: Deci, vom rămâne în continuare cu acet nivelul ridicat al inflaţiei şi guvernul nu are nici un instrument la dispoziţie?

Dan Vîlceanu: Noi ne uităm atent să nu avem politici prociclice care să genereze și mai tare o presiune inflaționistă, dar, așa cum știți, principalul gestionar al problemei este Banca Națională.

Reporter: Şi voiam să vă mai adresez şi o întrebare în calitatea dumneavoastră de ministru interimar al transporturilor. Înțelegem că trenurile de metrou ar putea să vină la un interval de 15 minute, acum, în plin val 4 al pandemiei, timpul se dublează, de la 4- minute la 7-15 minute pentru toate orele, nu doar orele de vârf sau în afara lor. Cum vedeți lucrul ăsta? Înțelegem că acolo nu mai sunt bani pentru fondul de salarii.

Dan Vîlceanu: Nu, nu. Am alocat 118 milioane la metrou la rectificarea bugetară. A fost un blocaj generat de faptul că, de exemplu, cand am venit la Ministerul Transporturilor, nu aveam buget la Metrorex, nici măcar nu era propus în dezbatere publică și l-am urcat în dezbatere publică, am încercat o rectificare bugetară. Din păcate, cei din Consiliul de Administraţie s-au opus măsurilor pe care conducerea le-a propus acolo în consiliul de administraţie și astăzi trebuiau să fi revocați.

Reporter: Astăzi trebuiau să...?

Dan Vîlceanu: Să fie revocaţi. Nu ştiu dacă s-a întâmplat, dar...

Reporter: Au şi fost revocaţi între timp, dar ce se întâmplă cu fondul de salarii? Există bani până la urmă sau nu?

Dan Vîlceanu: Întotdeauna vor fi bani pentru fondul de salarii. Problema este alta la Metrorex. Ştiţi foarte bine că, anul trecut, şi-au majorat salariile cu 18%, în plină pandemie, ceea ce nu a fost un lucru corect. Pe de altă, parte există o lege care nu-ţi permite să creşti fondul de salarii şi nici salariul mediu pe salariat când ai pierderi. Toate lucrurile astea trebuie luate în considerare şi de acolo trebuie găsită o soluţie. Este uşor să te uiţi la guvern şi la minister şi să ceri soluţii. Păi, anul trecut, când ai majorat salariile în plină pandemie, ştiind că obţii pierderi, a fost un lucru absolut de neconceput şi totuşi l-au făcut. Încercăm să găsim soluţii, dar vă garantez că nu se va ajunge să nu fie plătite salariile.

Reporter: A mai fost schimbată astăzi şi conducerea de la Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Consiliul de Administraţie de asemenea. Cum vi se pare revenirea Georgetei Bumbac cunoscută ca fiind fină a unui lider PSD.

Dan Vîlceanu: Să ştiţi că întodeauna există discuţii în momentul în care se schimbă sau se cooptează într-un asemenea organism diverse persoane. Sunt persoane care şi-au manifestat intenţia de a face parte din aceste organisme de conducre la diverse companii. Au fost selectaţi acolo. Vreau să vă spun că eu, deja, am discutat cu colegii din Ministerul Transporturilor ca la aceste companii să fie începută procedura de selecţie pe Ordonanţă 109, cât mai repede. Vorbim de numiri pe 30 de zile.

Reporter: Adică, în opinia dumneavoastră, nu este nicio problemă că o persoană care a fost în consiliul de administraţie de la mai toate companiile din subordinea MT şi care sunt pe pierderi, cum spuneaţi puţin mai devreme vizavi de Metrorex, a fost numită la CNAB?

Dan Vîlceanu: Sincer să fiu nu o cunosc foarte bine pe doamna Bumbac şi nici nu încerc să fac un istoric al fiecărui om care intră acolo. V-am spus, sunt persoane care au fost selectate de AGA, nu de mine, şi, bineînţeles, fiecare îşi asumă răspunderea pentru ce face.

Reporter: Domnule ministru, într-o scrisoare transmisă de către directorul Metrorex, Ştefan Paraschiv, către sindicatul de la metrou, acesta spune că va reduce programul de lucru al angajaţilor cu zi şi o oră pe zi. În contextul actual, când va fi aprobat bugetul Metrorex de către guvern şi de către Ministerul Transporturilor, pe care îl conduceţi în calitate de interimar, cum se spune?

Dan Vîlceanu: Când va fi adoptat? Este pus în dezbatere publică. Au discutat o variant, să se rectifice bugetul iniţial şi, în cel mai scurt timp, când vor veni cu această rectificare, sigur el va intra în circuit de avizare, trebuie să vină şi la finanţe, deci vor da tot de mine şi acolo. Dar vreau să vă spun următorul lucru: îndiferent cât de binevoitor aş fi eu, nu pot niciodată să fac abstracţie de faptul că avem nişte legi în ţara asta şi acele legi nu-ţi permit să creşti salariile atunci când ai pierderi şi nici salariul mediu pe salariat.

Reporter: Domnule ministru, vi se pare normal ca în luna octombrie să se aprobe bugetul pe anul în curs?

Dan Vîlceanu: Nu ştiu, întrebaţi-l pe domnul Drulă despre asta.

Reporter: Premierul a condus acest guvern, adică nu a fost condus de nimeni, este o companie foarte importantă pentru România, nu are buget în octombrie 2021.

Dan Vîlceanu: Premierul nu este ministru la toate ministerele. Vă rog să-l întrebaţi pe domnul Drulă de ce n-a adoptat bugetul la Metrorex şi o să vă spună, sunt convins. Reporter: Foarte multe companii au bugetul neaprobat în luna octombrie 2021. Mai sunt câteva luni până la finalul anului. Vorbiţi de investiţii şi dvs., şi şeful Guvernului. Când vin aceste investiţii, când aceste companii nu au buget? De abia s-a aprobat bugetul şi la CFR Călători în urmă cu trei săptămâni, la CFR Marfă.

Dan Vîlceanu: Vorbim de investiţii pe execuţie bugetară şi este un an record de investiţii.

Reporter: Deci nu o să crească trimpul de așteptare în stație.

Dan Vîlceanu: Eu nu cred că se va întâmpla asta. Mai mult decât atât, orice discuţie am avea, trebuie să se facă cu respectarea standardului de siguranţă a călătorilor. Mulțumesc.

Cseke Attila: Bună ziua. Aş vrea să vă prezint două măsuri, prin două proiecte de acte normative adoptate astăzi de guvern. Ambele sunt promovate la iniţiativa Ministerului Sănătăţii. O hotărâre de guvern pentru prelungirea cu durată determinată a celor 2.000 de posturi, care au fost prevăzute în timpul pandemiei, din care 1.000 pentru DSP-uri judeţene, respectiv 1.000 de posturi pentru serviciile de ambulanţă judeţene. Aceste posturi sunt în vigoare din 1 aprilie 2020 și au fost mai multe prelungiri succesive. În ceea ce priveşte cel de-al doilea act normative, este vorba despre OUG prin care s-a completat Legea 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic. Practic, este vorba despre faptul că, în protocolul de tratament al bolilor infecto-contagioase, pot fi eliberate, în regim ambulatoriu, de farmacia cu circuit închis din spitale, la recomandarea medicului specialist din cadrul acestui spital. Vorbim aici în principal despre posibilitatea eliberării medicamentului Favipiravirină, pentru bolnavii COVID cu forme ușoare. Este vorba despre un medicament care are autorizație temporară, din India, și care nu este pe lista de compensate în România, drept urmare nu poate fi acordat gratis în sistemul farmaciilor. De asemenea, acest medicament este introdus în România pe o autorizație de nevoi speciale, deci nu are autorizație de punere pe piață solicitată de către producător. Vă spun acestea ca să evit întrebarea, dar sigur vă răspund, de ce nu se poate regăsi și se va putea regăsi acest medicament în farmacii? Deci, nu are autorizație de punere pe piață, ceea ce trebuie să ceară producătorul, nu este pe lista de compensate, adică nu s-ar putea da compensat. Practic, la prezentarea în unitatea sanitară cu paturi, în spital, medicul specialist, medicul de boli infecțioase, are două posibilități: evaluează dacă pacientul trebuie să rămână în spital și să primească medicamentele asigurate în tratamentul spitalicesc pe diverse forme, în funcție de stadiul pacientului, ori, dacă constată că acest pacient are forme ușoare, pentru că acest medicament, Favipiravir, poate fi folosit numai pentru bolnavii COVID cu forme ușoare, și consideră că tratamentul poate continua în afara spitalului, în sensul în care pacientul poate părăsi spitalul, atunci poate prescrie și se poate livra, din farmacia cu circuit închis a spitalului, acest medicament și, practice, pacientul în acest caz pleacă acasă și urmează tratamentul la domiciliu, ceea ce înseamnă, din acest punct de vedere, o degrevare a sistemului spitalicesc. Deci vorbim de aceste medicament, Favipiravir. Aș vrea să specific faptul că, Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății, și anume Comisia de Boli Infecțioase, a recomandat în mod expres ca acest medicament să poate fi folosit numai în spitale, maxim în ambulatoriu, exact ceea ce am făcut până acum. Această posibilitate exista pentru tratament în spitale, de acum încolo va exista și acest tratament prin ambulatoriu, încă odată, când medicul specialist consideră că pacientului i se poate elibera acest medicament și poate pleca acasă. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Reporter: Bună seara, domnule ministru. Am văzut ieri imaginile de la Institutul Marius Nasta, probabil le-ați văzut și dumneavoastră, cu pacienți ţinuţi pe holuri pentru că nu mai sunt locuri la terapie intensivă. Ieri, de exemplu, în București, mai erau doar două locuri libere, aici, în Capitală, situația este la fel de gravă la nivelul întregii țări. Ce face guvernul în acest sens, aţi identificat paturi?

Cseke Attila: Guvernul lucrează și Ministerul Sănătății cu Departamentul pentru Situații de Urgență lucrează în fiecare zi la creșterea numărului de paturi ATI pentru bolnavii COVID. Aţi văzut această dinamică a creșterii numărului de paturi. Pot să vă spun că, după trei săptămâni ,acel Plan de Reziliență despre care am vorbit, de 1.522 de paturi este aproape realizat, suntem aproape de 1.500 de paturi funcționale, din păcate pline cu pacienți critici pe ATI. Ceea ce pot să vă spun ce am făcut astăzi, pentru că în fiecare zi, cum vă spuneam, este de lucru şi în fiecare zi încercăm să generăm şi să găsim soluţii pentru a creşte acest număr de paturi. În primul rând, am trimis inspectorii DSP Bucureşti. Am avut o discuţie cu doi manageri de spitale şi vă spun extrem de deschis şi direct, cum am spus şi celor doi, mi se pare nepermis ca să ai un număr de paturi, pe o autorizaţie sanitară de funcţionare non-COVID, de 631 de paturi şi să ceri avizare pentru tratament COVID pe 224, în condiţiile în care spitalul se transformă complet în COVID. Drept urmare, inspectorii DSP din Bucureşti au fost la faţa locului, după această conferinţă de presă am rezultatul, sper, şi vom creşte numărul de paturi. Este vorba de Spitalul "Sf. Ioan". De asemenea, pentru Spitalul "Malaxa", am discutat cu directorul structurii care administrează din partea Primăriei municipiului Bucureşti acest spital şi am cerut creşterea numărului de paturi, pentru că şi acolo sunt avizate 91 de paturi pentru COVID, în timp ce structura în mod normal este de peste 200. Încă o dată, specific, sunt două spitale, care s-au transformat complet în COVID, deci altceva nu mai avem acolo. Este ilogic să nu avem, să nu putem să folosim aceste paturi şi o să avem aceste paturi. De asemenea, în paralel, împreună cu DSU şi cu Primăria municipiului Bucureşti, se lucrează la operaţionalizarea platformei de la Pipera, care ne va da şansa a încă 300 de paturi cu oxigen şi acest lucru în această săptămână se va întâmpla. Deci, în fiecare zi lucrăm la această operaţionalizare, aţi văzut că în fiecare zi numărul de paturi a crescut. Din păcate, este nevoie.

Reporter: Dar, concret, astăzi, la nivelul ţării, câte paturi libere avem?

Cseke Attila: Deci, astăzi, la ora 11:00, când aţi primit datele, am avut trei paturi libere şi acest lucru vom vedea mâine câte paturi libere vor fi. Până acum, dacă bine îmi aduc aminte, în aceste 3 săptămâni, în fiecare zi a fost un număr de paturi libere, mai mic sau mai mare de acest număr, dar am pornit de la 630, la preluarea mandatului de interimar al sănătaţii, şi suntem la aproape 1.500.

Reporter: Trei la nivelul întregii ţări?

Cseke Attila: Da, și mâine vom avea o creștere a numărul de paturi, o să vedeți, evident, și acelea ocupate.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună seara! Domnule ministru în ce stadiu a rămas proiectul de lege pe care l-ați pus în dezbatere publică săptămâna trecută, legat de acea obligație prin care medicii, personalul din Ministerul Sănătății ar trebui să prezinte pașaportul digital pentru coronavirus la serviciu?

Cseke Attila: Este vorba despre un proiect de lege care prevede trei posibilități pentru personalul medical: acest certificat verde european, digital, care atestă vaccinarea unei persoane; o altă posibilitate, aceea de a fi trecut în boală și să nu fi trecut 180 de zile și, a treia variantă, dacă aceste prime două nu există, atunci personalul medical o să trebuiască să prezinte un test pentru a putea să-și continue raporturile de muncă. Acest proiect legislativ a fost pus în dezbatere acum o săptămână, dacă nu mă înșel. Conform legii, pe procedura legală, cel puțin 10 zile trebuie să stea în transparenţă decizională și vom respecta acest termen. Au fost, din câte știu, mai multe solicitări pentru o dezbatere publică și vom organiza și dezbaterea publică, după care vom trage consecințele. Dacă sunt modificări de făcut le vom face, dacă nu, vom porni procedura de avizare interministerială.

Reporter: Deci, mai durează până ar fi aprobat?

Cseke Attila: Procedura legală trebuie respectată.

Reporter: Ştim ce categorii ar mai putea fi incluse în acest proiect de lege sau vor fi făcute proiecte de lege separat pentru categoriile care ar urma să se supună acestei măsuri?

Cseke Attila: Din ceea ce știu, Ministerul Muncii dorește pentru personalul din centrele rezidenţiale, de protecție social, dacă vreți. De asemenea, dacă sunt alte domenii de activitate care doresc acest lucru, Ministerul Sănătății este suport de specialitate și putem să includem, dar, evident, propunerea trebuie să vină din partea ministerelor.

Reporter: Aţi primit deja propuneri în acest sens din partea celorlalte ministere?

Cseke Attila: Încă nu am primit propuneri.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Domnule ministru, sâmbătă, Guvernul a luat o decizie prin care certificatul verde privind testarea cetățenilor a fost eliminat privind accesul la restaurante, cluburi, dacă rata de infectare este foarte mare. Vedem, de atunci până astăzi, o scădere cu peste 25.000 de teste rapide. Măsura de sâmbătă a descurajat cetățenii să se testeze?

Cseke Attila: Nu cred că este o legătură între ele. În primul rând, la sfârșitul săptămânii, întotdeauna sunt mai puține teste, puteți să...

Reporter: Au fost foarte multe sâmbătă, au fost...

Cseke Attila: În fiecare sfârşit de săptămână, sunt mai puține teste decât în cursul săptămânii, puteți să verificați această afirmație. Și nu cred că există o legătură între această decizie și numărul de teste.

Reporter: De asemenea, îşi permite România să adopte acest proiect de lege, ţinânt cont că noi avem un deficit foarte mare de personal în zona de ATI, cardiologie, neurologie, foarte multe specialități, avem un deficit foarte mare, potrivit site-ului Ministerului Sănătății foarte multe posturi scoase la un concurs?

Cseke Attila: Din punctul meu de vedere - și am să susțin acest punct de vedere și atunci când nu o să se exercit această funcție interimară de ministru al sănătății - , medicina nu se face prin punerea mâinii. Medicina se bazează pe știință medicală, pe crezul în tehnologie medicală, crezul în medicamente, inclusiv în vaccinuri. Acest lucru se învață la universitățile de medicină și farmacie, atât de cei care vor fi medici, cât și de personalul medical, în liceele sanitare. Dacă este așa, atunci, mie, cel puțin, mi se pare absolut normal și logic, așa cum au făcut și alte țări europene, trebuie să vă uitați, vedeți, în alte țări europene aceste sisteme funcționează, mi se pare perfect logic ca personalul medical să fie un promotor al vaccinării, al ştiinței medicale. Şi nu văd niciun fel de problemă aici. Ați văzut exemple în alte state, ați văzut că în alte state numărul persoanelor vaccinate din acest domeniu este mai ridicat decât la noi şi ați văzut și exemple în care unele state, la un moment dat, au și desfăcut contracte de muncă.

Reporter: România nu se află în poziția acelor state. Noi avem un deficit foarte mare în momentul de față de personalul medical, sunt transferați medici de la o unitate la alta.

Cseke Attila: Dumneavoastră credeţi că Italia, care a trecut prin ceea ce a trecut anul trecut, nu are deficit de personal? Eu cred că Italia a avut mari probleme de deficit de personal, anul trecut, când au fost în plină criză. Şi totuşi, anul acesta, nu demult, au luat o decizie de desfacere a contractelor de muncă pentru 3.000 de salariaţi din domeniul medical. Noi nu ne dorim acest lucru. Deci, ca să fie clar, noi nu asta urmărim, nu ne dorim acest lucru, dar credem că personalul medical trebuie să fie primul promotor al vaccinării. Este practic meseria lor, este crezul lor, este ceea ce trebuie să dea mai departe tuturor membrilor societăţii.

Reporter: Ar putea guvernul să susţină testarea medicilor şi a personalului din centrele rezidenţiale? În momentul de faţă proiectul de lege prevede că testarea se face din banii proprii.

Cseke Attila: În momentul acesta pot să vă spun, v-am spus că sunt solicitări pentru dezbatere publică şi, evident, vom respecta legea şi vom face această dezbatare publică. Soluţia, de la nivelul specialiştilor şi de la Ministerul Sănătăţii, este aceasta, pe care eu astăzi o susţin.

Reporter: Vorbeaţi de ştiinţă, de restricţii luate pe exemplul altor ţări. Noile restricţii intrate în vigoare sâmbătă sunt cu ceva probleme, zic eu. Spre exemplu, permiteţi activităţile recreative şi sportive în aer liber pentru maxim 10 persoane din familii diferite care sunt fie vaccinate, fie trecute prin boală, dar pe de altă parte în biserici, spre exemplu, nu aţi pus nicio restricţie privind certificatul digital acolo şi la pelerinaje la fel. Care este explicaţia, din punct de vedere medical, pentru care în biserici se poate intra şi în aer liber, spre exemplu, îţi trebuie certificat digital pentru mişcare?

Cseke Attila: Legat de accesul la unităţile de cult este în vigoare un ordin comun, dacă nu mă înşel, Ministerul Sănătăţii-Ministerul Culturii sau Secretariatul de Stat pentru Culte, care prevede foarte clar care sunt criteriile şi care sunt măsurile de protecţie care trebuies respectate în biserici.

Reporter: Sunt doar măsuri de protecţie, repectiv mască şi distanţare, nu ţi se cere să prezinţi certificat de vaccinare sau că eşti trecut sau testat. În toate activităţile, în toate locurile închise acum aţi impus certificatul digital, mai puţin în biserici. Care este explicaţia?

Cseke Attila: Nu cred că în toate este impus certificatul.

Reporter: Peste tot unde este spaţiu închis sunt condiţii...

Cseke Attila: O să vedem cu actualizarea ordinului comun cu Secretariatul de Stat pentru Culte.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Ne puteţi spune, referitor la acel ordin cu Ministerul de Interne? /.../ pentru masca în exterior?

Cseke Attila: Mâine o să-l aveţi în Monitorul Oficial. Mulţumesc! O seară bună!

Tánczos Barna: Bună seara! Am avut o şedinţă de guvern extrem de importantă din punctul de vedere al Ministerului Mediului. Am avut pe ordinea de zi suplimentară mai multe teme. Prima temă şi printre cele mai importante se referă la actul normativ prin care modificăm Legea 171 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Este o ordonanţă de urgenţă prin care ne asigurăm, prin aprobarea căreia ne asigurăm că legea este respectată de utilizatorii SUMAL 2. Este o măsură de descurajare pentru toate tentativele de fraudă şi furt de masă lemnoasă. E bine ştiut faptul că avem, poate, cel mai modern şi cel mai bine pus la punct sistem de trasabilitate al materialului lemnos din Uniunea Europeană. Este un model care se va recomanda probabil şi altor state membre. SUMAL 2 este un sistem la care s-a muncit foarte mult cu ajutorul STS-ului şi un sistem care, poate, nu este perfect 100%, dar este un sistem modern, util pentru a descuraja transportul şi exploatarea nelegală a masei lemnoase.

Totodată, prin aprobarea acestui act normativ, asigurăm sancţiuni dure pe principiul proporţionalităţii, un principiu cerut şi de Uniunea Europeană, cerut şi în acel infringement care a fost deschis la adresa României. Ne respectăm angajamentele asumate în relaţia cu Comisia Europeană şi aducem aceste modificări în baza acestor angajamente. De asemenea, introducem câteva contravenţii silvice, care vor fi sancţionate cu avertisment sau cu o amendă de la 1.000 de lei până la 3.000 de lei pentru faptele de efectuare de fotografii care nu sunt concludente sau nu sunt în corelare directă cu mijlocul de transport şi cu încărcătura care se transportă. Tot aşa, pentru transportul materialelor lemnoase fără fotografie a mijlocului de transport încărcat şi utilizarea tipurilor de pastă și cerneală termosensibile, care au fost folosite de mai multe ori pentru a frauda, pentru a eluda legea. De asemenea, transportul de materiale lemnoase fără conexiune permanentă Internet şi SUMAL2 se sancţionează cu amendă de la 2.000 la 3.000 de lei şi transportul materialelor lemnoase fără receptorul GPS al dispozitivului mobil pornit pe toată perioada transportului până la destinaţie, de asemenea se sancţionează cu amendă.

Sunt măsuri care vin în sprijinul echipelor de control de la Ministerul Mediului, Gărzile Forestiere, Ocoalele Silvice, Poliţie, Jandarmerie şi Ministerul de Finanţe prin ANAF. A fost o dezbatere lungă de câteva luni de zile, împreună cu MAI, Ministerul Finanţelor şi am ajuns la acest act normativ, care s-a aprobat astăzi.

Un alt element important din punctul nostru de vedere, al Ministerul Mediului, este acea hotărâre de guvern prin care, împreună cu MAI, am modificat legislaţia privind înmatricularea mijloacelor de transport, autoturismelor şi introducem numerele verzi pentru mijloacele de transport nepoluante. Este o măsură care vine în sprijinul celor care fac un efort în plus pentru a proteja mediul, în special în marile oraşe, unde poluarea aerului a generat deja infringement împotriva României. Aceste numere verzi vor funcţiona ca un fel de paşaport verde pentru aceste mijloace de transport şi vor putea sta la baza asigurării unor facilităţi în marile oraşe în ceea ce priveşte parcarea, accesul în anumite zone sau impozitarea.

Am lăsat la urmă o hotărâre de guvern extrem de importantă, la care lucrăm de nouă luni de zile. Este vorba despre hotărârea de guvern privind stabilirea sistemului de garanţie-returnare pe ambalajele primare nereutilizabile, o hotărâre de guvern care implementează acel sistem de garanţie-returnare, acel SGR despre care s-a discutat foarte mult în ultima perioadă. Este o obligaţie în primul rând a producătorilor, care prin acest sistem SGR îndeplinesc responsabilitatea pentru preluarea transportului şi reciclarea ambalajelor în condiţiile prezentei hotărâri de guvern. Am reglementat obligaţiile producătorilor, tuturor producătorilor de produse care intră în sistemul SGR, produse de tip băuturi bere, băuturi alcoolice, spirtoase, vin, ape minerale, sucuri, nectar şi alte produse similare. Fiecare producător are obligația de a se înregistra în sistemul SGR și prin realizarea obligațiilor legale trebuie să ajungem ca, în primul an, să avem o rată de recuperare a acestor ambalaje de 65% la sticlă, 65% la plastic și 65% la metal, urmând ca în anul trei să ajungem la un procent de 85%-90% începând cu 1 ianuarie 2025. Data de pornire a acestui sistem este în continuare cea pe care ne-am asumat-o în timpul verii cu ocazia dezbaterilor dintre ministere, 1 octombrie 2022, este un termen ambițios. Sper să reușească producătorii, comercianții și statul român să se încadreze în acest termen. Obligațiile comercianţilor sunt legate în primul și în primul rând de realizarea acelor puncte de preluare. Trebuie să organizeze punctele de returnare în condițiile oferite de guvern, în mod automat sau manual, trebuie să se înregistreze în sistemul SGR și să asigure, pentru consumatori, posibilitatea predării ambalajelor contra acelei garanții de 0,5 lei.

Unitățile administrative primesc și ele un rol în sistemul SGR. În parteneriat cu comercianții care au structuri de vânzare sub 200 mp pot realiza împreună aceste puncte sau pot constitui aceste puncte de returnare astfel încât în mediul rural, în primul și în primul rând, dar nu numai, în zonele unde sunt unități de vânzare mici cu suprafețe mici, aceste puncte să fie realizate împreună cu autoritatea publică locală. Începând cu 1 octombrie, cum am spus, devine obligatoriu. Toate produsele care se vând din aceste categorii trebuie să fie vândute în ambalaje care au inscripționată această marca unică, a SGR, și care vor fi identificate prin codul de bare. Rambursarea garanției se va face în cash sau prin transfer electronic, respectiv voucher în cazul sistemelor automate care pot fi valorificate în cadrul acelor unități de comercializare. Producătorii vor plăti un tarif de administrare, contra sumei respective sistemul SGR va asigura recuperarea din piață a ambalajelor, iar tariful de gestionare va fi plătit de către comercianți, astfel încât serviciile prestate de comercianţi să fie achitate, să fie plătite de sistem. Administratorul va fi o societate pe acțiuni. Acționarii acestei societăți vor fi asociațiile producătorilor, asociația sau  asociațiile comercianților. Am propus, de asemenea, că statul să facă parte din structura acționariatului cu un procent de 20%. În ultimele luni am asistat la o dispută sau discuții interminabile între producători și comercianți în ceea ce privește înființarea acestei societăți, procentele din cadrul societății care să fie deținute de cele două entități, producător şi comercianţi, am decis ca statul să vină și să fie un fel de mediator în cadrul acestei companii, astfel încât succesul să fie garantat. Pornim la drum cu această hotărâre de guvern și cu convingerea că acest sistem va curăța natura, va curăță apele, pârâurile, râurile și lacurile de pet, de ambalaje, care astăzi poluează și ne oferă această imagine absolut jenantă. Vă rog, întrebări.

Reporter: Domnule ministru, doar astăzi doi urși au fost împușcați pe baza noii ordonanțe, însă oamenii de acolo din zonă, în special din zone frecventate de sălbăticiuni, vă cer să extindeți această ordonanță și în afara localităților pentru zone precum sunt stânele, de exemplu, s-ar simți mai protejați, așa. Aveți de gând să faceți asta prin guvern?

Tanczos Barna: Am avut o discuție, inclusiv și astăzi, cu reprezentanții diferitelor partide în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Din câte știţi, ordonanţa a trecut de Senat acum două săptămâni, intră în dezbatere în Comisia de Specialitate în Cameră. Sunt pregătite mai multe amendamente. Unele dintre ele au ajuns și la mine și ministerul se va exprima pentru a le susține sau nu a le susține. Sunt convins că este nevoie de intervenţii rapide şi în afara localităţilor. Susţin o formă care să asigure, pe de o parte, intervenţia rapidă, pe de altă parte să ofere o garanţie că intervenţia rapidă nu se va transforma într-o vânătoare mascată. Susţin în continuare că intervenţia trebuie să fie făcută de personal tehnic de specialitate de la asociaţiile de vânătoare, astfel încât să înlăturăm orice suspiciune că această intervenţie poate fi sau este transformată în vânătoare mascată.

Reporter: Pentru că sunteţi şi ministru interimar la digitalizare, voiam să vă întreb ce se întâmplă la Poşta Română? Înţelegem că nici acolo nu mai sunt bani de salarii, cum se întâmpla la Metrorex, ceea ce spunea ministrul Dan Vîlceanu. Ce se întâmplă în acest moment? Sunt bani pentru plata salariilor pentru poştaşi, nu sunt?

Tanczos Barna: Sunt, cu sigurnaţă. Fondul de salarii este asigurat şi va fi asigurat. La Poşta Română se discută despre o reorganizare, o reformă instituţională care va fi pusă în practică, cu siguranţă, de conducerea executivă. Fondul de salarii este asigurat. Poştaşii îşi vor primi salariile.

Reporter: Câţi angajaţi au plecat din companie şi de când?

Tanczos Barna: Este o analiză, nu s-a luat o decizie finală. Aştept decizia.

Reporter: Exista un plan de restructurare, domnule ministru.

Tanczos Barna: Există un plan de restructurare, decizia finală cu privire la disponibilizări nu s-a luat. O să primim un număr de personal care va fi disponibilizat în urma planului de restructurare. Aştept în continuare de la conducerea executivă aceste cifre. Cel mai important este, pentru Poşta Română, să fie o companie care se reorganizează şi este suficient de flexibilă ca să răspundă la nevoile pieţei. Am văzut, s-au produs schimbări structurale deosebite pe piaţă pe această piaţă. Poşta Română trebuie să fie capabilă să răspundă la aceste provocări.

Reporter: Mai explicaţi-ne puţin şi cu sistemul de garanţie-returnare, dacă rămâne valoarea de 50 de bani acolo?

Tanczos Barna: Este valoarea de 50 de bani universală şi la plastic, şi la sticlă, şi la aluminiu sau la metal, este indiferent de volumul ambalajului. SGR se referă la ambalajele între 0,1 şi 3 litri. Pentru toate este o garanţie unitară de 0,5 lei.

Reporter: Şi vreau să ne explicaţi puţin mai concret, este ultima mea întrebare, ce se întâmplă de exemplu, când mergem la un magazin mic din Bucureşti, să spunem, mergem, vrem să cumpărăm o sticlă de suc, care este tot parcursul? Ce trebuie să facem?

Tanczos Barna: Parcursul, din punct de vedere traseul ambalajului sau traseul garanţiei?

Reporter: Din punct de vedere al comerciantului? Nouă ne este clar, noi mergem cu produsul....

Tanczos Barna: Comerciantul are obligaţia de a organiza un punct de returnare. Dacă decide să nu organizeze singur acest punct de returnare, o poate face împreună cu autoritatea publică locală. Dacă vorbim de un magazin mic, în perimetrul acelor magazine mici, autoritatea publică locală, împreună cu comercianţii, poate să asigure organizarea acestui punct de returnare. Indiferent de unde am cumpărat produsul, poţi să returnezi ambalajul oriunde, comerciantul sau autoritatea locală, împreună cu comerciantul, au obligaţia să returneze garanţia, sub formă de cash, plată pe card sau voucher care să fie transformat în produs, indiferent de dimensiunea comerciantului sau a magazinului sau a punctului de desfacere, obligaţia este valabilă şi universală pentru toţi comercianţii.

Reporter: O precizare. Numerele alea verzi vor fi la propriu verzi, că n-am înţeles.

Tanczos Barna: Numerele vor fi verzi în sensul că vor fi cifre şi litere pe fundal alb. Noi propusesem soluţia inversă, litere şi cifre verzi pe fundal alb. Este decizia MAI. Eu cred că este o măsură extrem de bună. Putem să diferenţiem maşinile poluante de cele care nu poluează mai ales în marile oraşe şi pot funcţiona încă o dată ca unfel de paşaport verde pentru aceste maşini.

Reporter: Înţelegem că ministerul a dat ordin să se împuşte mai mulţi urşi agresivi la nivel naţional. Am vrea să ştim cum au fost aleşi acei urşi? De ce s-a decis împuşcarea lor şi eliminarea lor? În ce situaţie au...?

Tanczos Barna: Ministerul a emis ordin de derogare, nu a dat ordin să fie împuşcaţi urşii, am emis ordin de derogare prin care am făcut posibilă extragerea acelor exemplare, pentru că s-a solicitat din partea autorităţii locale şi din partea Asociaţiei de Vânătoare, pe baza acelor dosare de derogare, extragerea exemplarelor periculoase. Aceste exemplare atacă persoane, produc pagube în culturi sau în gospodării, se fac procese verbale de pagubă, se întocmeşte dosarul de derogare, se depune la autoritatea judeţeană, adică la Agenţia de Mediu şi Garda de Mediu, se vine cu un punct de vedere comun prin care se propune extragerea exemplarului respectiv. Am emis şi vom mai emite derogări în cazul exemplarelor periculoase, pentru că, indiferent dacă vorbim de Ministerul Mediului sau de alte ministere, viaţa umană reprezintă o prioritate, chiar şi în cazul în care vorbim de o specie protejată sau strict protejată cum este ursul brun.

Reporter: Câţi au fost? Despre câţi urşi este vorba?

Tanczos Barna: Săptămâna trecută au fost cinci, dar sunt în curs de analiză câteva zeci de dosare de acest gen. Ele, din păcate pe procedura actuală întârzie foarte mult, pot trece și cinci, chiar și 10 săptămâni între momentul solicitării și momentul emiterii, de cele mai multe ori datorită faptului că la Academia Română personalul de specialitate de acolo, academicienii care vizează conform legii aceste ordine de derogare emit cu întârziere aceste avize.

Reporter: Ce pagube au provocat acești urși?

Tanczos Barna: Putem să luăm dosar cu dosar și vă pot spune. Pagube: au atacat de exemplu oameni, au băgat în spitale oameni care au ajuns mutilați pe viață, au distrus gospodării, au intrat în case, au intrat în șură, au intrat în lanul de porumb și au produs pagube și au pus în pericol viața umană.

Reporter: Mulțumesc!

Tanczos Barna: Şi eu vă mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, în ce stare se află noua taxă auto pe care aţi anunţat-o în luna iulie, la începutul lunii iulie, spuneaţi că această taxă va fi implementată de către Ministerul Transporturilor. În ce stadiu se află ea?

Tanczos Barna: Nu am anunțat în luna iunie nici o taxă, am anunţat că se discută și s-a solicitat României o soluție de descurajare a înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani, cu ocazia negocierilor PNRR. PNRR-ul s-a aprobat acum o săptămână sau două săptămâni. Guvernul va trebui să analizeze aceste aspecte, cu siguranță după ce vom trece de această perioadă destul de complicată din punct de vedere politic.

Reporter: Ce va avea la bază, spuneţi că se face o analiză, Planul National de Redresare și Reziliență a fost aprobat de către Comisia Europeană, urmează să fie aprobat de către Consiliu. Puteți să schimbați ceva ținând cont de reformele pe care le-aţi scris în Planul National de Redresare și Reziliență?

Tanczos Barna: Să schimbăm ceva în ce sens?

Reporter: Mă refer la reformă, pentru că această nouă taxă sau nouă vinietă este cuprinsă în plan. Ce va avea la bază pentru că este o reformă asumată prin plan, adică această reformă este la baza banilor care vor veni de la Comisia European în România?

Tanczos Barna: Este o reformă care este legată în mod direct de Ministerul Transportului, este o reformă care trebuie elaborată. Nefiind elaborată, nu pot să vă dau acum mai multe detalii. Obligația statului membru România este să găsească o soluție de descurajare, acesta este angajamentul asumat de România, descurajarea înmatriculării acestor mijloacele de transport. Eu ca ministru al mediului și atunci, și acum am spus și spun și acum că descurajarea trebuie să vină în același timp cu sau să fie însoțită de o măsură de stimulare, o măsură prin care cei care renunță la mașinile mai vechi de 15 ani primesc o stimulare din fondul de mediu, de exemplu sau din fonduri de /.../ cu efect de seră astfel încât să nu avem doar impozitare mai mare de exemplu, să avem și măsura de sprijin pentru cei care circulă cu aceste mașini nu de bună voie, pentru că facem diferența între mașina de 15-20 de mii de euro de 15 ani și mașina de 1.500 de euro, la care apelează de obicei persoanele vulnerabile și principiul este susținut inclusiv de Comisia Europeană prin acel fond social de mediu, care va fi pus în practică odată cu trecerea la această măsura anunțată de Comisie.

Reporter: Domnule ministru aș dori să vă întreb cum ați colaborat cu Octavian Berceanu, fostul comisar şef al Gărzii de Mediu fiind demis de către premierul Florin Cîţu, cum vedeţi dumneavoastră activitatea acestui om la conducerea?

Tanczos Barna: Cu domnul comisar general am lucrat bine. Am avut o colaborare și personală, și instituțională bună. Garda de Mediu a avut progrese semnificative în perioada respectivă. Nu am reușit să rezolv cu domnul Berceanu probleme sistemice. Au lucrat foarte mult pe control și pe analize, pe legislaţia actuală, pe numărul de amenzi, pe numărul de controale garda a crescut, dar nu a rezolvat problemele sistemice. Este și motivul pentru care, după plecarea dânsului am elaborat mai multe proiecte de acte normative, proiecte de hotărâri de guvern prin care limităm şi interzicem importul de deșeuri și construim un sistem de trasabilitate astfel încât activitatea gărzii să fie mult mai eficientă, în caz contrar va trebui să alergăm după fiecare camion și fiecare barjă. Am propus, de asemenea, majorările salariale pentru gardă astfel încât comisarii din teritoriu să fie salarizați la același nivel cu comisarii din centru și, foarte important trebuie, să înțelegem că excesul de zel nu face bine. Am văzut zilele trecute analiza pe barjele acelea de pe Dunăre, pe așa-zisa autostradă a deșeurilor.Trebuie să lăsăm barjele care sunt în tranzit să rămână barjă de tranzit. Nu trebuie să-i aducem în ţară. Dacă a plecat din Ungaria şi are destinaţia Turcia, să-i conducem frumos afară din apele teritoriale ale României, să nu încercăm noi să lucrăm în locul Gărzii de Mediu din Turcia sau să facem treaba pe care trebuiau s-o facă cei din Ungaria. Excesul de zel nu va face bine niciodată şi am văzut ce s-a întâmplat. Barjele au fost descărcate în România şi la solicitarea comisarului general de atunci şi aprobarea comisarului general de acum şi unele dintre deşeuri s-ar putea să rămână în zona liberă din România.

Reporter: Cum evaluaţi activitatea dlui Berceanu la Garda de Mediu în acest mandat de câteva luni?

Tanczos Barna: De la 1 la 10, pe o scară? 8, mulţumesc. Pentru problemele sistemice pe care nu le-am putut rezolva împreună. Dacă se întoarce şi se reface guvernul, vom rezolva împreună şi problemele sistemice. Mulţumesc.

Raed Arafat: Bună seara. Eu o să vin cu două informări, care nu au legătură directă cu şedinţa de guvern, dar cu problema cu care ne confruntăm, şi anume presiunea care există la acest moment asupra sectorului de urgenţă şi sectorului sanitar din cauza SARS-COV-2 sau al COVID-19. După cum știți, după cum aţi văzut, cifrele continuă să crească. Astăzi, comparativ cu lunea trecută, avem aproape o cifră dublă. Ieri, faţă de duminica trecută cifra aproape că s-a dublat din nou. Nu vedem încă o tendinţă de plafonare sau o tendinţă de scădere, motiv pentru care şi după discuţiile bineînţeles cu colegii de la Ministerul Sănătăţii, analizele făcute la Centrul Naţional de Comandă şi Coordonare a Intervenţiei, discuţii cu mai mulţi manageri de spitale, suntem nevoiţi să emitem un ordin de 30 de zile, care prevede că începând cu data emiterii acestuia, managerii unităţilor sanitare publice cu paturi, dispun măsuri pentru suspendarea internărilor pentru intervenţii chirurgicale şi pentru alte tratamente şi investigaţii medicale, care nu reprezintă urgenţă şi care pot fi reprogramate. Vor face acest lucru managerii unităţilor sanitare publice. Articolul 2, prevederile la articolul 1, nu se aplică urgenţelor,femeilor însărcinate care necesită controale obligatorii, pacienţilor cu afecţiuni oncologice cronice sau care necesită proceduri de dializă, care trebuie să se prezinte periodic pentru monitorizare, investigaţii sau tratament, astfel de proceduri medicale urmând să fie realizate în continuare în unităţile medicale publice. Articolul 3, prevederile la articolul 1 se referă la asistenţa spitalicească acordată în unităţi sanitare publice cu paturi, definite conform art.163 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevăzute sunt aplicabile pe baza analizei medicului curant de specialitate, adică, fiecare caz este analizat de medicul care tratează cazul respectiv şi decide dacă cazul poate fi reprogramat, poate fi amânat sau dacă trebuie neapărat să fie tratat în această perioadă, în unitatea respectivă, care argumentează în foaia de observaţie care este motivaţia medicală care impune necesitatea internării pacienţilor care nu reprezintă urgenţe şi care nu sunt pacienţi COVID. Articolul 4, având în vedere prevederile la articolul 19 din OUG 20/2021, managerii unităţilor publice cu paturi distribuie personalul care devine disponibil după aplicarea măsurilor prevăzute din prezentul ordin către structurile care tratează pacienţii COVID pozitivi sau dacă nu există astfel de structuri în unitate proprie, raportează către direcţiile de sănătate publică în vederea detaşării la nevoie a personalului respectiv către alte unităţi medicale. Ştim că problema noastră este dublă. Una este a spaţiului şi a locurilor cu oxigen, locurilor de terapie intensivă şi doi, este a resursei umane. Şi această măsură de 30 de zile este ca să se încerce să se rezolve parţial ambele probleme. Articolul 5, şi acesta este iarăşi un articol care prevede o modificare importantă acolo unde este nevoie, pentru unităţile spitaliceşti la care permanenţa nu se poate asigura doar prin intermediul liniilor de gardă, managerii implementează măsura asigurării permanenţei prin ture de 12 ore pentru întregul personal deficitar, astfel încât personalul respectiv să nu se mai prezinte zilnic la unitate, ci doar în turele în care este programat. Acum, în mare parte unităţile funcţionează aşa. Ai patru medici, vin toţi dimineaţă, stau până pe la ora unsprezece, unu, după care rămâne un singur medic de gardă până a doua zi. Presiunea este foarte mare pe un medic începând cu ora unu până a doua zi, iar medicii, ceilalţi trei, au plecat acasă şi bineînţeles rămân acasă şi vin a doua zi din nou toţi medicii şi din nou se reia treaba aceasta. Acolo unde este deficit, se lucrează în ture, înseamnă că vine un medic 12 ore şi aceasta este recomandarea, de 12 ore, pentru că este foarte greu să stai 24 de ore. Stă 12 ore, pleacă, se odihneşte 24 de ore, mai vine 12 ore, mai face o pauză şi aşa mai departe. Este la îndemâna managerilor să organizeze acest lucru, dar iarăşi, din discuţii cu mai mulţi manageri, ar fi o soluţie temporară bună pentru acoperirea nevoilor pentru preluarea pacienţilor care sunt în unităţile de primiri urgenţe şi crearea unor spaţii suplimentare. Ordinul este avizat şi de Ministerul Sănătăţii, de domnul ministru Cseke, deci este discutat cu dânşii şi vreau să spun că am dorit chiar să explic în noaptea asta această măsură, pentru că se va încerca să se prezinte informaţii trunchiate, dezinformări, manipulări, că noi lăsăm bolnavii netrataţi, că nu vor fi trataţi bolnavii. Nu asta este situaţia. Trebuie să gestionăm o situaţie de urgenţă, de dezastru, unde avem resurse mai limitate faţă de necesar, dar bineînţeles este una din soluţiile care s-au aplicat în foarte multe ţări când au fost probleme serioase şi când au trecut prin valuri grele, cum este valul prin care trecem în acest moment. Al doilea ordin vine în completare, este ordinul care stabileşte că toţi rezidenţii de anestezie, terapie intensivă, de medicină de urgenţă urmează să fie preluaţi la stagiul de bază, adică la unităţile de primiri urgenţe.

Sunt mulţi rezidenţi în stagii în diferite secţii. Urmează să fie preluaţi la UPU pentru completarea personalului, iar la nivelul Ministerului Sănătăţii, se discută la acest moment şi pentru rezidenţii de ATI pentru anumite măsuri, care urmează să fie aplicate, ca să putem să mobilizăm un număr mai mare de rezidenţi. A doua problemă este problema activării Mecanismului de Protecţie Civilă. Ştiu că au fost multe discuţii pe această temă. Mâine urmează să fie activat mecanismul la cererea Ministerului Sănătăţii. Astăzi am avut discuţii şi cu domnul ministru Cseke, bineînţeles s-a discutat cu domnul prim-ministru, pentru medicamentul Tocilizumab. Este un medicament al cărui furnizor nu poate să ofere toate cantităţile necesare. Am înţeles de la colegii de la Ministerul Sănătăţii că la acest moment avem cantităţi suficiente pentru încă 2-3 săptămâni, motiv pentru care vom activa mecanismul, să vedem în ţările în care nu se confruntă cu un val serios în acest moment, dacă putem lua de la ei medicamentul şi să-l aducem în ţară în anumite cantităţi. Ministerul Sănătăţii, mâine, urmează să ne spună care este cantitatea necesară pe care o s-o anunţăm. Un alt aspect legat e Mecanismul de Protecţie Civilă este posibilitatea, şi analizăm acest lucru, să solicităm anumite echipamente, în mod deosebit oxigenatoare individuale, să suplimentăm ce avem şi ce achiziţionăm, pentru a facilita creşterea numărului de paturi cu oxigen în spitalele care au paturi libere, dar care nu sunt conectate la oxigen. Al treilea lucru şi ultimul lucru pe care vreau să-l stabilesc, pe linia Mecanismului de Protecţie Civilă, noi am auzit foarte multe întrebări de ce nu transferăm pacienţii afară. Cei care ne întreabă, cred, că unii dintre ei poate nu ştiu ce înseamnă logistică, acest aspect privind pacienţii  cu COVID în mod deosebit. Acest lucru poate să fie realizat eventual la graniţă, la distanţe limitate, cum s-a întâmplat în alte ţări, cu spitale din vecinătate, care să preia un număr de pacienţi la un anumit moment. Noi avem foarte mulţi pacienţi, care se cumulează în fiecare zi, le găsim locul, a doua zi, se repetă povestea şi, de exemplu, astăzi au fost la un moment 50 de pacienţi, care necesitau terapie intensivă şi pentru care s-a lucrat pentru găsirea de locuri pentru ei în ţară. Este imposibil să transporți pe zi atâția pacienți cu avionul. Vă dau câteva exemple. Un pacient pe CPAP sau pe oxigen cu flux foarte mare, nu poţi să-l duci cu avionul, pentru că acest lucru înseamnă să dai oxigenul la maxim şi oxigenul este în atmosfera avionului în interior.Ce face din avion chiar riscul de explozie sau riscul de incendiu în avion îl face foarte mare astfel de procedură, când ai 6-7-8 pacienți de acest gen. Doi: pacienții intubați, unii dintre ei nu suportă transportul cu avionul și necesită bineînțeles găsirea unor locuri pentru ei în zonele în care sunt sau dacă suportă transportul, suportă pentru o oră sau o oră jumătate, dar nu pentru patru, cinci ore de transport. Un avion militar transportă șase pacienți de terapie intensivă, maximum opt. Asta înseamnă, dacă folosim, să zicem, două avioane și începem să plecăm cu bolnavii că maximum pe zi se pot transporta șase, opt bolnavi. Și cum alegem bolnavii, pe cine trimiți, astea toate sunt aspecte logistice de discutat. Normal că nu se exclud unele soluții punctuale de transfer în zonele de graniță care pot să aibă loc, dacă bineînțeles sunt locuri în spitalele din țările vecine care pot să îi primească. De transferat afară este o soluție care poate fi discutată, dar nu poate să fie soluția magică care rezolvă problema, pentru că problema trebuie rezolvată prin creșterea capacității și, eventual, prin creșterea numărului personalului. Deci se poate ajunge, la un moment dat, să solicităm echipe medicale din străinătate, cum am plecat noi la alții, să vină alții să ne ajute, dacă va fi nevoie de acest lucru. Cam asta este ce discutăm cu Mecanismul de Protecție Civilă Europeană. Suntem în legătură cu colegii de la Bruxelles tot timpul și astăzi s-a discutat, iar mâine va fi o primă activare pentru medicamentul Tocilizumab, care este foarte important și care știm că în două, trei, săptămâni s-ar putea să avem o problemă de livrare de la furnizor şi atunci vom merge pe solicitarea din partea membrilor mecanismului. Mă opresc aici. Dacă aveți întrebări, vă rog.

Reporter: Bună seara. Ca o completare: aţi spus că astăzi au fost aproximativ 50 de pacienți care au avut nevoie de terapie intensivă și ați căutat locuri pentru aceștia. Ați şi găsit locuri?

Raed Arafat: Atenție, nu înseamnă că pacienții, în unitățile de primiri urgență, nu sunt tratați, asta vreau să subliniez! În toate unitățile de primiri urgență au fost create locuri de ventilat, locuri unde pacienții sunt îngrijiți, chiar în unele spitale sunt medicii anesteziști care vin și fac vizite acolo. Deci, pacienții sunt îngrijiți și, bineînțeles, cum se eliberează un loc la terapie intensivă sunt mutați acolo. Problema, în acest moment, este că vin alții în locul lor, pentru că situația nu s-a stabilizat și continuă să vină pacienți. Dintre pacienții care au fost astăzi, pentru o parte, normal, că s-au găsit locuri, iar o parte sunt îngrijiți și așteaptă. Problema acestui val nu sunt numai bolnavii de terapie intensivă. Avem mulți pacienți care necesită CPAP, adică ventilație non-invazivă, cum zicem noi, sau oxigen pe flux mare și unitățile de primiri urgență pot să aibă 1-2 pacienți intubați, dar au câte zece care necesită oxigen pe flux mare sau CPAP. De aceea, astăzi, Ministerul Sănătății a lucrat pentru creșterea numărului paturilor în spitalele, cum a zis domnul ministru Cseke, ”Sfântul Ioan”, ”Malaxa”, care au fost autorizate ca spitale exclusiv COVID, ca să fie activate toate paturile din spitalele respective.

Reporter: Aș mai avea o singură întrebare cu privire la acel ordin comun referitor la masca de protecție. Dacă ne puteți spune care sunt excepțiile de la purtarea măștii în acele localități unde se depășește rata de infectare?

Raed Arafat: Mâine, în ordin, veți vedea, pentru că se discută cu INSP și nu vreau să vă spun ceva acum, iar mâine să se schimbe. Mâine, când apare ordinul, veți vedea.

Reporter: Dar măcar câteva exemple ne puteți da?

Raed Arafat: De exemplu, pentru o persoană care circulă singură în parc, clar, că nu o să se ceară mască, dar asta este un exemplu. Dar, vă rog, să așteptăm mâine când colegii termină discuția și cu INSP, o să vedem ce o să iasă.

Reporter: Mulțumesc!

Raed Arafat: Mulţumesc.

Reporter: Bună seara!

Raed Arafat: Vă rog.

Reporter: Domnule Arafat, vă rog să ne explicați care ar fi explicația medicală sau legală pentru care accesul în biserici sau la pelerinaje nu este condiționat de prezentarea unui certificat de vaccinare?

Raed Arafat: V-a răspuns domnul ministru Cseke la această întrebare, tocmai v-a zis că urmează să vadă și să analizeze, pentru că este un Ordin comun al Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Culte și vor răspunde dânșii după ce vor analiza ordinul. Deci, astăzi, nu pot să vă răspund altceva decât ce a zis domnul ministru, pentru că este un ordin comun al Ministerului Sănătății și Secretariatului de Stat pentru Culte, și vor reveni ei dacă va trebui adăugat ceva sau nu. Mulțumesc!

Reporter: Bună seara! O întrebare. Știu că aţi răspuns parțial la această întrebare, dar vreau doar să vă întreb care e pragul de la care masca va fi obligatorie și în spațiile deschise, pe străzi?

Raed Arafat: De șase la mie, dacă nu mă înșel, este pragul de șase la mie, asta e stabilit.

Reporter: Dacă mâine se publică în Monitorul Oficial, practic peste două zile se va putea aplica această măsură la nivelul județului?

Raed Arafat: Dacă mâine se publică în Monitorul Oficial, atunci se aplică din momentul în care ordinul spune că intră în vigoare, ceea ce înseamnă că de la momentul în care se publică, se aplică.

Reporter: Mulțumesc!

Raed Arafat: Mulțumesc!

Reporter: Bună seara! Domnule doctor, de ce testele RT-PCR şi testele antigen au fost excluse pentru accesul la restaurante, cinematografe, spații închise, evenimente, pe strada /.../?

Raed Arafat: Simplu, vă explic, pentru că am auzit pe foarte multă lume zicând că este discriminare, că certificatul verde înseamnă că toţi sunt egali. Nu! Şi astăzi a apărut un studiu din Statele Unite care arată acest lucru. Deci, şansa să te infectezi dacă eşti vaccinat, conform studiului din SUA, este de cinci ori mai mică. Persoanele vaccinate sau trecute prin boală au imunitate, ceea ce înseamnă ca șansa să transmită, să se infecteze, chiar dacă se infectează, au șansă de 11 ori mai bună să nu ajungă în terapie intensivă, să nu aibă probleme grave. Deci ei fac doar forme ușoare. Testatul, la momentul testării el este negativ, dar nefiind vaccinat, nefiind trecut prin boală, testatul este un ”vehicul” foarte bun şi să se infecteze şi să ajungă în terapie intensivă şi să ne încarce secţiile de terapie intensivă și secţiile de terapie intermediară şi unitățile de primiri-urgențe şi tot. Aşa că aici este managementul riscului. L-am mai explicat încă o dată şi îl explic. Riscăm până la o limită, nu riscăm maxim, nu riscăm totul. Dacă noi am accepta după şase la mie, să păstrăm anumite activități deschise, care altădată le închiseserăm noi chiar de la trei la mie, nu de la şase la mie, am acceptat acest lucru păstrând un anumit risc şi să spunem riscul minim posibil. Din cauza asta, cei care sunt vaccinați, trecuți prin boală, care sunt imuni, intră acolo, sunt într-o zonă de risc, dar asupra lor riscul este limitat. Intră unul testat, dacă participă mai mulți acolo şi se infectează, poate că testul îl are de două zile şi este în a treia zi şi, deja, este pozitiv, nu avem de unde să știm, rezultatul este altul, pentru că este persoană fără imunitate. Deci, asta este diferența între cele două categorii, vaccinat, trecut prin boală, care au imunitate şi testatul, care doar la momentul testului a fost negativ, nu înseamnă că şi în a treia zi este încă negativ, dar e un risc asumat.

Reporter: Domnule secretar de stat, care este proporția personalului medical vaccinat în momentul de faţă?

Raed Arafat: Nu am cifrele, dar știu că există un procent care nu este vaccinat şi care, eu sper, în final, văzând toate problemele şi tragediile pe care le văd în fiecare zi, în final să se decidă să se vaccineze, pentru că măcar personalul medical cred că are cunoștințe medicale şi probe medicale suficiente ca să facă acest lucru.

Reporter: Își permite România să piardă acest personal medical nevaccinat dacă nu dorește nici să se testeze, ținând cont că este o propunere a guvernului, un proiect de lege să fie transmis guvernului spre aprobare în procedură de urgenţă? /.../ deficit, aţi spus dumneavoastră la începutul intervenției?

Raed Arafat: Deci încă o dată, suntem cu soluții mult mai line decât soluţiile altora. Dacă alţii au impus vaccinarea obligatorie şi şi-au permis să piardă mii de oameni, chiar în situaţia în care au lipsă de personal, la noi s-au pus totuşi alternative, te testezi, eşti vaccinat sau te testezi şi pentru personalul esențial sunt duble, hai să zicem, abordarea are un sens dublu. 1.Să protejezi pe alţii, dar al doilea lucru, ai personal esențial, personalul esențial trebuie să fie protejat să poată să-şi facă treaba. Dacă personalul esențial se infectează, ajunge acasă, stă acasă, se îmbolnăvește, nu e vaccinat, ajunge în ATI, sunt medici, sunt asistenți, din nou ai secții cărora nu poți să le asiguri să îngrijească bolnavii continuu, aşa că eu cred că măsura care se propune a fi aprobată prin lege, că în final prin lege va fi aprobată, este o măsură mai simplă decât ce este în alte ţări europene sau în SUA chiar, dar este o măsură care totuși permite şi protecția personalului, şi protecţia pacienţilor şi a celor care participă la actul medical în jurul lor, mai ales pacienții încă o dată.

Reporter: O întrebare despre carantinarea localităţilor. Capitala a ajuns astăzi la rata de infectare de 9,64 la mia de locuitori. Riscă capitala să intre în carantină, ținând cont că nu mai este niciun pat liber astăzi în acest moment la ATI?

Raed Arafat: Nu s-a pus problema capitalei să intre în carantină şi aţi văzut, se iau măsuri, sunt măsurile 3, de 6 la mie, de 7,5 la mie, dar se evită totuși carantinarea unei capitale, care ar avea un impact major. La acest moment, acest lucru nu s-a discutat.

Reporter: Care ar fi pragul în care capitala ar putea intra în carantină? Ne apropiem cu pași repezi de 10 la mie.

Raed Arafat: Nu dau praguri, pentru că știți că e un calcul mai complex, care se face cu INSP, aşa că rămâne să vedem care vor fi datele şi monitorizarea, dar se evită carantinarea capitalei, n-am carantinat-o şi altă dată, doar că noi sperăm ca oamenii totuși cu toții să respecte măsurile care se recomandă, ca să reușim să controlăm situația. Mulţumesc.

Reporter: Dle Arafat, în legătură cu tragedia de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, am văzut încă de anul trecut că au fost semnalate mai multe nereguli privind instalațiile electrice. Întrebarea mea este de ce nu au fost rezolvate aceste probleme?

Raed Arafat: Vă dați seama că nu eu sunt cel care poate să vă răspundă, pentru că noi, responsabilitatea noastră ca instituție, DSU, Pompierii, IGSU, semnalăm, intervenim, salvăm, încercăm să prevenim, dar nu putem şi să mergem să reparăm fiecare chestie şi să o rezolvăm noi. Deci, clar că acolo sunt responsabilități la nivel de management, la nivel de proprietar, la nivel de administrator. Pompierii semnalează, controlează, inspectează, iau măsurile conform legii, dar în niciun caz nu stăm să rezolvăm. Lumea care încearcă să lege tragedia de situațiile de urgență o face într-un mod tendențios, pentru că nu e rolul nostru, să caute în competențele noastre. În competențele noastre nu există nicăieri scris că noi mergem şi reparăm în final, pentru că asta chiar nicăieri în lume nu se întâmplă. S-a semnalat, era responsabilitatea celor care administrează spațiul să rezolve problemele. Mulţumesc.

Reporter: Bună seara! Dle Arafat, voiam să vă întreb, o precizare aș vrea mai mult din partea dvs. Ce se întâmplă cu persoanele nevaccinate, care de exemplu în localitățile cu peste 6 la mie lucrează într-un magazin, care se închide la ora 22:00, dar persoanele nevaccinate nu mai au voie în weekend să iasă pe stradă după ora 20:00.

Raed Arafat: Ei sunt exceptați, pentru că sunt la locul de muncă, deci nu se aplică, fiind la locul de muncă. Mulţumesc. O seară plăcută!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe