Actualitate

Miercuri, 07 Septembrie 2022

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern din 7 septembrie

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Bine v-am regăsit la briefingul de presă al Guvernului României. Aș începe cu una dintre cele mai importante decizii pe care astăzi guvernul le-a luat, ca urmare a situației generate de suspendarea zborurilor de către compania aeriană Blue Air. După cum știți, în urma anunțului premierului de ieri seară, toate autoritățile, toate ministerele au fost mobilizate pentru a gestiona efectele generate de această decizie a companiei de a-și suspenda zborurile, decizie care a afectat în egală măsură cetățenii, călătorii care așteptau în aeroporturile din țară, dar mai ales în afara granițelor, zborurile, îmbarcarea. Practic, în aceste condiții, proritară fiind sprijinirea cetățenilor români care, aflați în afara țării, aveau nevoie de sprijin pentru a se putea repatria.
În aceste condiții, premierul a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență, care a decis să acorde sprijin cetățenilor români aflați în afara țării și afectați de această decizie de suspendare a zborurilor de către compania Blue Air. Așadar, vreau să subliniez preocuparea premierului României de a-i sprijini pe românii aflați în această situație. În egală măsură, și este ceea ce premierul României a comunicat și în cadrul ședinței de guvern de astăzi, domnia sa a dispus ca toate autoritățile, toate ministerele competente să efectueze toate demersurile și să ia toate măsurile legale pentru a recupera sumele datorate de această companie statului român. De altminteri, și cheltuielile pe care statul român și le asumă acum, și voi vorbi imediat despre hotărârea de guvern de astăzi, care va permite Ministerului Transporturilor, printr-o suplimentare de buget, să realizeze, prin TAROM, activitățile de aducere în țară a românilor care sunt afectați de această suspendare a zborurilor dispuse de Blue Air, toate aceste cheltuieli urmează să fie recuperate. Ca atare, bugetul de stat nu trebuie să aibă de suferit din cauza acestei situații, dar nici cetățenii români care, la rândul lor, au fost puși în această situație-limită nu trebuie să aibă de suferit. Până dimineață, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și, așa cum am anunțat aseară, există un cell-center cu un număr de telefon unic, pe care Ministerul Afacerilor Externe l-a pus la dispoziția românilor aflați în afara țării pentru a-și semnala nevoie de sprijin, atât direct la acest număr de telefon, cât și prin secțiile consulare din statele în care se află aeroporturile unde au rămas blocați; sunt, așadar, peste 2.000 dintre ei care au cerut un astfel de sprijin. Și TAROM este compania care, pe lângă toate celelalte soluții pe care fiecare cetățean a încercat să le acceseze, desigur, există varianta legală generată de regulamentul european în domeniu care permite recuperarea cheltuielilor generate de astfel de situații, pe lângă alte soluții care deja înțelegem că au fost accesate - punerea la dispoziție de autocare, sau eforturi ale agențiilor de turism prin care s-au contractat astfel de bilete, sau alte soluții individuale, statul român este pregătit să acorde ajutor acestor cetățeni.
Ca atare, Guvernul României a aprobat astăzi hotărârea prin care a alocat sume suplimentare din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția guvernului, așa cum este prevăzut în bugetul de stat în anul 2022, pentru a suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru a suporta costurile de repatriere pentru cetățenii români și pentru acordarea unui ajutor financiar de urgență. Aceste costuri suplimentare sunt cinci milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare din fondul de rezervă bugetară la dispoziția guvernului. Ministerul Afacerilor Externe este cel care va întreprinde demersurile necesare pentru a informa cetățenii români alfați în străinătate și care solicită în acest sens asistență consulară cu privire la măsurile adoptate pentru a facilita repatrierea lor. La rândul său, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și Compania Națională de Transporturi Aeriene Române - TAROM - răspunde modului de utilizare în conformitate cu dispozițiile legale ajutorului financiar de urgență alocat pentru aplicarea prevederilor acestei hotărâri, urmând ca sumele rămase neutilizate să fie restituite la fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția guvernului până la sfârșitul anului în curs.
Totodată, Ministerul de Finanţe este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările aferente în structura bugetului de stat. Metodologia pentru rambursarea contravalorii serviciilor de transport aerian prestate de TAROM pentru repatriere se va aproba prin ordin de ministru al transporturilor și infrastructurii. Așadar. o serie de detalii legate de partea tehnică, să spunem, a implementării acestei decizii luate în cadrul Guvernului vor veni de la Ministerul Transportului și Infrastructurii. Totodată, mecanismul în baza căruia se vor implementa aceste măsuri ține de o corelare a eforturilor între Ministerul Afacerilor Externe, care va corela solicitările de sprijin de la cetățenii români din străinătate și le va furniza Ministerului Transporturilor, pentru a se putea organiza aceste operațiuni de repatriere. Nu este prima dată când România face asta pentru cetățenii săi, vă reamintesc, și în situația primelor valurilor de COVID au existat astfel de modalități prin care guvernul a venit în sprijinul cetățenilor români aflați peste graniță.
Înainte de a o invita alături de mine pe doamna ministru al tineretului și familiei, aș vrea să vă spun și despre aprobarea programului de iarnă, pentru că este o preocupare a guvernului să ne asigurăm că toate măsurile sunt luate atât în privința asigurării cantităților de gaz, de energie electrică, precum și în privința mecanismelor prin care aceste cantități vor ajunge atât la consumatorii finali în gospodăriile românilor, dar și în mediul economic. Așadar, prin aprobarea acestui program energetic, sunt completate măsurile de a asigura continuitatea furnizării de energie pentru sezonul rece. După cum știți. prin Ordonanța de Urgență aprobată săptămâna trecută, s-a produs deja echilibrarea pachetului de măsuri pentru a menține sub un nivel decent - costul final pentru consumatorii casnici, pentru IMM-uri, pentru industria alimentară, urmând ca cetățeni vulnerabil să beneficieze în continuare de sprijin. În egală măsură, însă, trebuie ca programul de iarnă să asigure necesarul de consum de energie electrică a țării pentru 1 noiembrie 2022-31 martie 2023, atât în privința parametrilor de calitate și siguranță alimentară, precum și în stabilirea resurselor energetice necesare pentru consum. Mai multe detalii în acest sens este pregătit să ofere Ministerul Energiei, care, de asemenea, a și a anunțat faptul că prin Comandamentul energetic de iarnă va informa guvernul asupra implementării măsurilor aprobate în acest program de iarnă. Acestea au fost să spunem primele elemente legate de deciziile de astăzi din guvern și, așa cum am promis şi așa cum a şi anunțat doamna ministru Gabriela Firea, programele pe care ministerul pe care îl conduce le-a propus încep să intre în aplicare și îmi face o deosebită plăcere să vă invit doamna ministru pentru a da detalii despre ceea ce guvernul astăzi la inițiativa dumneavoastră a și aprobat. Vă rog frumos.
Gabriela Firea: Mulțumesc frumos, domnule ministru secretar de stat. Într-adevăr anunţ şi eu cu bucurie faptul că în cadrul şedinţei de guvern a fost adoptat programul social naţional pentru creşterea natalităţii. Din păcate, în ultimii ani natalitatea a scăzut vertiginos în ţara noastră. Anul trecut s-au născut în România mai puțin de 180.000 de copii și anul acesta cifrele sunt îngrijorătoare, pentru că pe primele șase luni ale acestui an a scăzut natalitatea comparativ cu anul trecut cu încă 20%. Și atunci este necesar ca autoritățile statului să ia măsuri pe toate componentele. Într-adevăr, sunt de regulă motive de ordin financiar, de ordin economic pentru care cuplurile nu îndrăznesc să aibă mai mulți copii sau unii chiar nici măcar un copil. Dar, din păcate, în țara noastră, potrivit autorităților medicale, unul din cinci cupluri este infertil. Deci, practic, apare și un blocaj de ordin medical în cadrul unor cupluri de a avea copii. Aici am venit cu acest proiect țintit, pe care îl prezint astăzi în fața dumneavoastră. El face parte și din pachetul "Sprijin pentru România". Într-adevăr procesul de avizare a durat puțin mai mult, dar important este că acum a fost adoptat. În scurt timp vom avea și ordinul comun, realizat de către specialiștii Ministerului Familiei și specialiștii Ministerului Muncii, suntem co-inițiatori, astfel încât în cel mai scurt timp să avem deja primele beneficiare.
În sinteză, pentru că știu că așteptați să adresați întrebări legate de criza Blue Air și de factura la energie, vă transmit câteva detalii, spun eu, esențiale despre acest proiect. În primul rând, față de programul național existent deja, am extins vârsta femeilor care pot să acceseze acest program - până la 45 de ani; am extins-o și în sensul vârstei primare, adică 20 de ani, nu peste 40 de ani, și vârsta maximală - 45 de ani. Aș pune, de asemenea, că suma este acoperitoare pentru întreaga procedură de fertilizare in vitro, atât tratamentul, achiziția acestuia, de asemenea, embriotransferul, dar și monitorizarea ulterioară a acestei proceduri, însemnând 15.000 de lei, aproximativ la cursul zilei, aproape 3000 de euro. Vreau să deschid aici o paranteză, este falsă ideea că apelează la fertilizare in vitro, de obicei, cupluri care au bani, cupluri care au salarii mari. Nu este adevărat, noi am avut discuții nenumărate, intense și foarte constructive cu asociații, organizații, fundații care militează pentru drepturile femeilor, drepturile copiilor, drepturile familiei și care au astfel de monitorizări în întreaga țară, ca de altfel și noi; acelea sunt cazuri mai rare, dar majoritatea cuplurilor sunt formate din cetățeni care au salarii medii pe economie. Nu este vorba aici despre un ajutor care vine de la stat tot pentru români bogați. Repet, este o farsă idee și vreau să o combat cu toată tăria. Plus că ar fi fost, oricum, o discriminare să aplicăm acele criterii de venituri salariale. Noi vrem să creștem natalitatea și atunci, venim cu măsuri țintite. Suma spuneam că este acoperitoare.
De asemenea, o îmbunătățire față de programul național existent de câțiva ani de zile: până acum, era permisă o singură procedură pe an; noi am extins acest program la trei proceduri pe an, firește cu indicație medicală. Un medic specialist știe cel mai bine câte proceduri de fertilizare in vitro poate să suporte organismul unei femei și, atunci, am vrut să nu blocăm accesul la astfel de proceduri medicale, care ajută, până la urmă, la obținerea unei sarcini și, implicit, la creșterea natalității. Ne propunem ca pe an să avem măcar 10.000 de decontări, un an întreg mă refer, pentru că acum mai avem doar câteva luni din anul curent și ne-am propus ca, până la finalul anului, să avem 2500 de proceduri decontate. Am făcut așa un calcul rapid: dacă până acum se decontau într-un județ 8 - 10 proceduri pe sumă mai mică și cu alte criterii, acum, practic, se vor deconta, după noul program adoptat astăzi de guvern, inițiat de către Ministerul Familiei și Ministerul Muncii, ca și coinițiatori, vor fi cam 230 - 250 de proceduri pe fiecare județ. Este un prim pas. Eu mi-aș dori să avem chiar peste 300 - 400 de proceduri, deoarece experiența ne-a arătat că la un județ au fost depuse în general peste 300 de cereri, deși au fost onorate din partea statului 8 - 10, în funcție de bugetul care a fost în fiecare an.
De asemenea, vreau să aduc o mulțumire deosebită colegilor din guvern care au sprijinit acest proiect pentru creșterea natalității, domnul ministru de finanțe, care ne-a sprijinit de la început, și avem acești bani deja în bugetul nostru, pregătiți pentru a începe decontările imediat cum vom primi primele solicitări. Vreau să menționez faptul că aceste cereri pot fi depuse la Agențiile Județene de Plăți și Servicii Sociale. Vom face aceste anunțuri imediat după publicarea ordinului comun ministrul familiei cu ministrul muncii. Vreau, de asemenea, să mulțumesc Ministerului Justiţiei, care a înțeles de la început, prin domnul ministru importanța acestui proiect și faptul că aveam deja câteva luni de întârziere și a trebuit să recuperăm. Bineînțeles, domnul prim-ministru din prima clipă a fost foarte interesat de parcursul de avizare a acestui proiect și ne-a susținut. Am avut consens politic, ceea ce poate, uneori, este mai dificil pentru acest program de creștere a natalității.
Pentru că așa cum v-am anunțat și în alte intervenții de presă, avem susținerea preşedintelui Camerei Deputaţilor și a PSD, Marcel Ciolacu, a primului ministru și preşedinte PNL, domnul Nicolae Ciucă, și, de asemenea, a miniștrilor de linie care s-au ocupat împreună cu echipa mea nemijlocit de acest proiect. Și nu vreau să îl uit din mențiune pe vicepremierul Sorin Grindeanu, care a contraavizat imediat acest proiect atât de important, Ministerul Sănătății, de asemenea. Avem și avizele pozitive de la CL și CES. Vreau în cel mai scurt timp să vină domnul ministru secretar de stat și cu ordinul comun care, practic, va conține metodologia concretă, dar liniile mari le-am anunțat astăzi pentru depunerea dosarului, pentru decontare. Vreau să subliniez faptul că nu punem condiții în sensul clinicilor, pot să se înscrie în acest program de decontare paciente care merg la un spital de stat, care are specialiști în fertilitate, sau care merg la clinici private. Deci, nu există o anumită discriminare însemnând unitatea medicală care realizează acea procedură. De asemenea, nu punem o condiție în ceea ce privește căsătoria, cuplurile pot fi căsătorite sau nu și, de asemenea, pot să fie și femei singure, doamne, domnișoare singure, care doresc să facă o astfel de procedură de fertilizare in vitro și este, iată, începând de astăzi, decontabilă de către guvernul României, prin Ministerul Familiei. Vă mulțumesc foarte mult!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu foarte mult, doamna ministru! Și aș deschide seria de întrebări eventual poate chiar cu legătură la informațiile pe care le-ați transmis dumneavoastră, urmând ca apoi, mulțumindu-vă pentru participare, să preiau răspunsuri și la alte domenii, dacă vor fi întrebări în acest sens. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! Aș avea o întrebare pentru doamna ministru. Mă gândesc că aveți deja anumite date la minister: cu cât credeți că va crește natalitatea, dar puteți să îmi dați un procent, odată ce acest program va fi aplicat la nivelul României.
Gabriela Firea: În România, unul din cinci cupluri este infertil, din păcate, din motive pe care le intuim, poluarea, ceea ce mâncăm, aditivii din alimentație, stresul este, de asemenea, un motiv în plus pentru infertilitate. De altfel, eu m-am ferit să subliniez, dar este un raport al Organizației Mondiale a Sănătății care consideră că infertilitatea poate fi considerată o dizabilitate. Eu nu aș merge atât de departe, tocmai pentru că aveți în fața dumneavoastră o femeie care a avut două sarcini naturale și una obținută din FIV și știu cât de dureros este pentru o femeie să nu rămână însărcinată pe căi naturale, cât de tragic este pentru un cuplu să nu reușească să aibă urmași, și să își dorească acest lucru. Și atunci când peste aceste drame vine și o problemă de ordin financiar - oricum, decizia de a avea un astfel de tratament este puțin mai dificilă, pentru că fiecare își dorește să aibă un copil așa cum crede că poate oricine, și anume natural. Dar în momentul în care te decizi, cu greu, să faci un tratament și constați că nu ai bani, sau ai avut bani pentru primul tratament, dar nu mai ai bani și pentru al doilea, sau pentru al treilea, pentru că nimeni nu garantează, da, doar Dumnezeu este Cel care poate să ne sprijine în acest demers al nostru, constați, și sunt foarte multe cazuri, și le-am întâlnit, că începi să faci credite, să împumuți, să renunți la foarte multe lucruri pentru a plăti tratamente medicale de fertilizare in vitro pentru a avea copii. Și atunci este aproape imposibil de spus cu cât va crește natalitatea, dar va ajuta foarte mult ca sute, zeci de cupluri din țara noastră să treacă peste această problemă medicală, cu ajutorul programului de creștere a natalității care a fost astăzi adoptat în guvern. Dacă vă aduceți aminte, am avut la primărie un astfel de demers, în urma căruia s-au născut în Bucureşti mai mult de 500 de copii, aproape 600 de copii s-au născut în Bucureşti, în urma programului pe care l-am inițiat ca program. Recunosc, ministrul familiei s-a inspirat din activitatea fostului primar general și mi-am dorit foarte mult să nu avem cetățeni de mai multe categorii, cei privilegiați din Bucureşti, care au deja de câțiva ani acest proiect, din păcate nu mai este acum susținut bugetar de noul primar general, dar cât am fost doi ani de zile cu acest proiect primar general l-am finanțat cu prioritate, și au dat rezultate aceste proiecte care au fost lansate în mandatul de primar general și aplicate prin ASSMB. Repet, din păcate, acum el nu a fost închis programul, dar nu mai este finanțat, adică este fix același lucru. Și mi-am dorit, repet, ca și alte persoane din întreaga țară să poată să beneficieze de un astfel de program. Pentru că, vă spun sincer, primeam email-uri, mesaje, intervenții din întreaga țară de ce nu milităm pentru ca proiectul de la Bucureşti privind decontarea procedurii de fertilizare să nu fie aplicat în întreaga țară. Și sunt câteva județe care au aplicat, din păcate prea puține, pentru că sarcina financiară cădea pe autoritatea locală, care nu avea acele resurse financiare. Prin multitudinea de părobleme pe care le are o autoritate locală, vă dați seama că aceasta era importantă, dar nu se găseau acele resurse financiare, dar pentru prea puține proceduri, 10, 20, 30, în orice caz nu de ordinul sutelor, cum încercăm noi prin acest program ca în fiecare județ să se deconteze peste 200 de proceduri. Și ne dorim ca în fiecare an să creștem această sumă. Asta este dorința mea. Dar mi-am spus că important e primul pas, să avem proiectul adoptat, ordinul comun, să avem primele cereri, primele decontări, și sunt convinsă că pe urmă putem să creștem acest program; și să-i facem, bineînțeles, în fața dumneavoastră și o prezentare a efectelor, la modul concret, cum am putut face la primărie, cu cei peste 500 de copii născuți în doi ani de zile în Bucureşti, în cadrul acestui program.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, doamna ministru! Doar pentru că ați povestit despre programul acesta pe care îl aveaţi și la Primăria Capitalei, mi-am amintit să vă întreb dacă mai sunt discuții și vor mai fi în perioada următoare legate de o nouă candidatură, în 2024, vă întreb acum. Posibilitatea să fiţi susținută și de PSD și de PNL, știu că se discuta și despre acest lucru. Care mai este stadiul şi care mai este stadiul și al dorinței dumneavoastră, v-aş întreba?
Gabriela Firea: Dacă sunt sănătoasă și în formă fizică maximă, cu energie, cu putere de muncă, pentru că și aceasta este o problemă, așa cum știți, din păcate, la primărie m-am îmbolnăvit foarte grav în ultimul an și nu a fost deloc simplu pentru mine, deci, dacă sunt în forma de azi, să spunem, și îi mulțumesc bunului Dumnezeu pentru revenirea mea medicală și medicilor care m-au salvat, mi-aș dori să candidez din nou și să îmi continui proiectele, care, din păcate, sunt acum majoritatea dintre ele înghețate, în special cele de mare infrastructură, cele din domeniul sănătății și cele din domeniul social, iată v-am oferit astăzi doar un exemplu. Deocamdată consider că am deja susținerea colegilor din Partidul Social Democrat, președintele Ciolacu a făcut precizări în ultima perioadă tocmai pentru că au fost tot felul de speculații cum că nu m-aş bucura de susținerea colegilor. Pe de altă parte, deschid o paranteză, dacă colegii mei din PSD au un alt candidat, care să fie, să spunem, mai mult decât aș putea eu să ofer ca și garanție de responsabilitate în administrație, nu este cu supărare, în politică nu este cu supărare, nu am decât să accept faptul că există un candidat mai pregătit decât mine din punct de vedere administrativ, politic, al energiei, al dorinței de a face și îl voi susține. Nu înseamnă că eu trebuie să îmi impun propria candidatură. Dacă va fi cineva mult mai pregătit propus nu ar fi nicio problemă, există loc sub soare pentru toată lumea, eu așa consider, avem unde să muncim pentru cetățeni, nu neapărat trebuie să fim într-o anumită poziție. Iată că și aici pot să fac anumite lucruri, spun că nu puține, chiar dacă nu mai sunt primar. Vă mulțumesc și eu.
Reporter: Tot pe teme politice, doamna Firea.
Gabriela Firea: Da.
Reporter: Vorbeaţi despre declaraţiile lui Marcel Ciolacu, ieri l-am auzit pe președintele partidului spunând de dumneavoastră că ar trebui să alegeți dacă veţi dori să candidaţi la prezidențiale, deci, iată, vă propun anumite voci din spațiul public ca şi candidatul PSD pentru prezidențiale. Dacă ar fi să alegeți, ce ați alege, în care cursă v-aţi înscrie?
Gabriela Firea: În primul rând este o onoare pentru orice persoană să ajungă în situația de a se discuta despre ea ca fiind un posibil candidat la Primăria Generală, la Președinția României sau într-o altă postură publică. Este o imensă onoare și le sunt recunoscătoare tuturor celor care au vehiculat și numele meu alături de alte nume de pe scena politică sau nu, care nu sunt acum în politică, dar ar putea la moment dat să fie propuneri din partea unor partide sau a unor alianțe de partide în cursa cea mai importantă, cea pentru alegerile prezidenţiale. Dar, categoric, eu îmi doresc să continui proiectele de la București, nici nu s-a pus problema din punctul meu de vedere să vizez o altă funcție, vă spun sincer, chiar sunt deranjată, dar nu mai anunț de multă vreme atunci când sunt deranjată, ca să spun așa, m-am rodat din punct de vedere al expunerii publice, când citesc anumite informații cum că eu mi-aș dori. Nu, nu îmi doresc să candidez la alegerile prezidențiale. Eu mi-aș dori să candidez la alegerile de la Primăria Capitalei. Dar înțeleg că sunt anumite jocuri care se fac, bineînțeles întotdeauna trebuie să existe conflicte, pentru că dacă nu sunt conflicte probabil că viața politică ar fi searbădă și atunci, nu, trăim de multe ori și din urzeli. Dar nu e cazul în ceea ce mă privește. Dacă totuși, repet, partidul pe care îl reprezint va găsi un alt candidat eu mă voi supune deciziei partidului și, fiind un om de echipă, dovedit un om de echipă, mă voi duce acolo unde echipa mea politică mă va trimite la muncă, fiindcă niciodată nu am fugit de muncă și cred că am dovedit acest lucru inclusiv în perioada în care eram foarte bolnavă, și nu exagerez când spun foarte bolnavă, și unii dintre dumneavoastră știți acest lucru Vă mulțumesc foarte mult. Vă transmit ordinul comun.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, doamna ministru, și pentru trecerea la muncă, aici la executiv, în Piața Victoriei, în sala de briefing. Vă rog dacă aveți întrebări legate de ședință de astăzi a guvernului sau...?
Reporter: Da, revenind cu problema cu Blue Air-ul, avem foarte multe solicitări în redacție și sunt oameni care ne întreabă cum vor afla că s-au pregătit aceste aeronave Tarom, cine îi va informa și cum vor afla când ajung acele prime aeronave?
Dan Cărbunaru: Sigur. La acest moment, există cadrul legal și finanțarea necesară pentru a asigura repatrierea românilor care sunt în această perioadă afectați de suspendarea zborurilor de către Blue Air. Totodată, aș vrea să reamintesc acest lucru: sumele alocate, ca și alte sume care trebuiesc recuperate la bugetul de stat din rândul datoriilor pe care această companie le are, vor fi recuperate. Premierul României a cerut recuperarea acestor bani și intră la recuperare și suma pusă la dispoziție astăzi pentru ca aeronavele Tarom să poată contribui, alături de alte mijloace care sunt deja puse în mișcare, pentru că sunt unii cetățeni români care și-au găsit între timp alte bilete de avion sau s-au urcat în autocare. Ceea ce avem, la acest moment, ca indiciu legat de nevoia de sprijin pentru această soluție găsită de govern, este situația colectată de Misterul Afacerilor Externe, care preia, așa cum spuneam, fie prin intermediul acelui call center care are un număr unic alocat, fie prin intermediul consulatelor noastre, toate solicitările de sprijin de la cetățenii români. Această listă care este, practic, actualizată în timp real la nivelul MAE este transmisă către Ministerul Transporturilor, care trebuie, așa cum spuneam și se specifică acest lucru în acest mecanism, în Hotărârea de Guvern, preluând aceste liste, organizează zborurile care vor fi operate de TAROM. Ca atare, pe această filieră - Ministerul Afaceri Externe, Ministerul Transporturilor și Tarom - acești oameni care în momentul în care își anunță situația cu care se confruntă, faptul că nu altă soluție, că sunt blocați, fiind și o companie low cost, poate că mulți dintre ei nu au neapărat resursele financiare pentru a-și găsi de pe o zi pe alta sau, în orice caz, de la oră la alta o altă soluție și atunci au nevoie de sprijin. Ei sunt contactați pe datele pe care le oferă și sunt anunțați în legătură cu organizarea acestor zboruri. De altmiteri, și Ministerul Transporturilor, și Ministerul Afacerilor Externe vor comunica de îndată ce au noutăți pe implementarea acestei Hotărâri de Guvern.
Reporter: Dar cine îi anunță? MAE, Ministerul Transporturilor? Aici nu e clar.
Dan Cărbunaru: Este o procedură care ține de orice zbor. În mod normal, compania aeriană care operează zborul ține legătura cu respectivele persoane. Dar noi acum nu vorbim de o operațiune comercială standard, în care cineva și-a cumpărat un bilet, tocmai de aceea, aici contează foarte mult modul în care sunt coordonate activitățile derulate de MAE, care are datele de contact ale acelor oameni, le transmite mai departe Ministerului Transporturilor și există un canal de comunicare care deja este activ din momentul în care cetățeanul român care solicită sprijin și aș vrea să subliniez acest lucru, este o măsură pe care Guvernul României a dispus-o, premierul a cerut-o și Ministerului de Externe și Ministerului Transporturilor pentru a-i sprijini pe cetățenii români care sunt în afara țării.
Reporter: Deci MAE.
Dan Cărbunaru: Am spus că sunt două ministere care lucrează la implementarea acestei decizii.
Reporter: Oamenii care acum așteaptă pe aeroporturi vor răspunsuri exacte. Tocmai de aceea vă întreb: MAE sau Ministerul Transporturilor? Cine îi anunță?
Dan Cărbunaru: Canalul de comunicare deschis în acest moment este la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
Reporter: Și înțelegem că momentan nu a decolat nicio aeronavă de la Tarom, nu?
Dan Cărbunaru: Aseară a fost o discuție pe care premierul a avut-o cu toți cei implicați, le-a cerut măsura. Suntem în prima zi de la implementarea acestei decizii. Iată că deja avem o Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență care a deschis calea acestei Hotărâri de Guvern care astăzi a fost aprobată. Nu este neapărat o chestiune, un amănunt birocratic, este diferența dintre a avea un anunț general de bună intenție și o soluție. Practic, premierul a găsit această soluție, Hotărârea de Guvern oferă fondurile necesare companiei naționale de transporturi aeriene pentru a implementa această decizie. Deci, restul depinde de modul în care sunt colectate datele, sunt agregate listele de pasageri, sunt identificate aeroporturile de unde ei vor fi preluați și operațiunea respectivă se derulează.
Reporter: Deși știu că nu ține neapărat de guvern, din datele pe care dumneavoastră le aveți, credeți că Taromul are suficiente aeronave ca să efectueze toate aceste curse? Sunt destul de multe.
Dan Cărbunaru: Până la acest moment, vă spuneam, cel puțin potrivit datelor de dimineață de la Ministerul de Externe, erau puțin peste 2.000 de români care ceruseră ajutorul. Desigur, această listă va trebui reconfirmată, pentru că, înainte de a se... nu aș vrea să intru în detalii de organizare a zborurilor, nu este neapărat specializarea mea, dar aș vrea doar să vă spun că, în momentul în care sunt colectate aceste liste și sunt identificate principalele puncte de preluare a acestor cetățeni români, și MAE are suficientă experiență în acest sens, și Ministerul Transporturilor, pentru că aș vrea din nou să vă reamintesc, au fost situații de români care au rămas izolați în perioada valurilor intense de COVID și s-au găsit și atunci soluții; sigur, acum vorbim de un alt tip de situație. Dar, din nou, statul român vine în sprijinul cetățenilor săi. Ca atare, în momentul în care aceste liste sunt coagulate, și aeronavele pleacă. Ele nu pleacă în același timp către mai multe destinații. După cum cunoașteți deja, sunt situații complicate pe aeroporturile internaționale, și nu mă refer doar la cele din România, ci și în întreaga lume sunt distorsiuni generate de greve, probleme ale companiilor aeriene, situații concrete din aeroport. Ca atare, trebuie corelate și orarele de zbor, care să fie adaptate la capacitatea acelor aeroporturi de a include noi zboruri în orarul lor. Deci sunt chestiuni tehnice, de aceea vă spuneam, și Ministerul Afacerilor Externe, și Ministerul Transporturilor, pe măsură ce fac pași înainte, în acest moment având la dispoziție și cadrul legal, și resursele financiare necesare, vor comunica fiecare pe zona lor de responsabilitate.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Eu aș vrea să vă întreb două aspecte. În primul rând, mă leg un pic de datoriile Blue Air, de acel ajutor de stat. Bun, ar trebui să fim într-o procedură, sau urmează să fim într-o procedură prin care Ministerul Finanțelor, împreună cu ANAF, să pună poprire pe conturile Blue Air, moment în care statul preia, cum ar veni, acționariatul general. Care este stadiul aici, pentru că știm că, de un an de zile, statul a fost cel a plătit aceste datorii către EximBank, de fapt acel ajutor de stat, pentru că compania spunea că nu și le mai permite. Cum stăm, ce urmează, când urmează să se întâmple?
Dan Cărbunaru: Ajutoare de stat, dacă vă amintiți, cel puțin în perioada afectată de COVID, au fost date în Europa pentru mai multe companii aeriene, fie că au fost de stat sau private.
Reporter: Da… TAROM și Blue Air.
Dan Cărbunaru: Modalitatea în care sunt recuperate aceste forme de sprijin sau, mai exact, modul în care datoriile pe care la un moment dat o companie, în cazul nostru Blue Air, le acumulează în raport cu obligațiile la bugetul de stat, fac obiectul solicitării pe care premierul României a adresat-o astăzi membrilor cabinetului, tuturor ministerelor care au, de altminteri, atribuții, și nu e vorba aici doar de ANAF sau de Ministerul de Finanțe, pentru a aplica toate pârghiile legale astfel încât recuperarea datoriilor să se producă. Modalitatea tehnică în care acest lucru se întâmplă, în cazul întrebării dumneavoastră, prin Ministerul de Finanțe/ANAF, este sau urmează a fi clarificată chiar de către ministerul de resort sau poate chiar prin ANAF în mod direct. Premierul Nicolae Ciucă a fost extrem de tranșant, atât în legătură cu această decizie de a sprijini românii aflați, blocați în aeroporturile din afara țării să ajungă acasă, cu sprijinul statului român, dar, în egală măsură, a transmis fermitate maximă și aplicarea legii, ca și în orice alt caz, nu doar în cazul acestei companii aeriene, astfel încât autoritățile să își facă datoria și să recupereze datoriile. Cum va face asta ANAF, vă va comunica ANAF.
Reporter: Un interval de timp măcar orientativ în care o să un update măcar, să știm dacă vor fi declanșate proceduri, să știm ce se întâmplă, dacă până la urmă trec pe executare silită sau trec pe popriri, astfel încât să preia compania. Orientativ vă întreb: mâine, azi, peste o săptămână?
Dan Cărbunaru: Vă înțeleg. Cu siguranță înțelegeți și dumneavoastră că nu sunt atribuțiile purtătorului de cuvânt să dea termene sau să stabilească proceduri de lucru...
Reporter: Mă gândeam că a dat premierul.
Dan Cărbunaru: ANAF trebuie să țină cont de ceea ce primul ministru a cerut, și anume aplicarea legii și recuperarea datoriilor. Și nu numai ANAF, toate celelalte instituții.
Reporter: Și aș merge un pic și spre un alt subiect: anunțul șefei Comisiei Europene, care spunea că e obligatorie de acum reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf pentru state. Cum ne pregătim pentru acest lucru, ce va însemna în mod concret asta pentru România?
Dan Cărbunaru: Sunt propuneri care fac parte din, să spunem, lista de soluții pe care, la nivel european, decidenții le analizează. De altminteri, după cum știți, pe 9 septembrie ministrul energiei participă la Reuniunea Consiliului de miniștri pe energie tocmai pentru a discuta un astfel de set de propuneri. Faptul că la nivel european nu vorbim doar de partea de economisire, care, după cum știți, era deja cumva previzionată, erau discuții legate de această necesitate, dar a mai spus ceva oficialul european, și aș vrea doar să completez cadrul pe care noi acum îl analizăm, soluții legate de plafonarea prețului gazelor, ceea ce în România deja se întâmplă, sau contribuții pe care companiile din domeniul energetic ar trebui, sau chiar de combustibili fosili, ar trebuie să le aibă ca o formă de solidaritate în această perioadă în care toată lumea este la încercare, știut fiind faptul că prețul de producție nu s-a schimbat neapărat, mai ales în cazul producătorilor, ci mai degrabă profiturile, și nu doar în cazul celor care produc energie sau care furnizează gaze naturale, dar și în cazul celor care comercializează aceste lucruri sub formă de trading. Din punctul acesta de vedere aș spune că România a avut
chiar un pas înainte și vă amintiți că în momentul în care au fost discuții, dezbateri legate de ceea ce guvernul a decis în formă optimizata Ordonanței de Urgență care venea să protejeze consumatorii casnici, cetățenii români, gospodăriile lor, dar și economia de efectele creșterii prețurilor la energie, la gaze naturale, au fost voci și care au pus anumite întrebări în legătură cu aceste soluții inclusiv prin dorința de a pune capăt unor încercări de a face speculă cu energia, cu gazele naturale ținând cumva sub control această tendință de a supralicita prețurile de pe piață și vedem acest, să spunem, acest instrument la care România s-a gândit cumva, deja prezentat și la nivel European, este un model, adevărat, preluat sau cumva introdus după ceea ce a făcut deja Grecia, având în spate aprobările Uniunii Europene și așteptăm ca în urma discuțiilor pe care miniștrii de resort să le aibă în această perioadă, să vedem îmbunătățiri și din perspectiva modului în care a fost gestionată această situație la nivelul pieței unice pentru că vedem, prețurile la energie, la gaze natural, tind să nu mai țină neapărat cont de specificul fiecărei țări, de puterea de cumpărare, de PIB, nivelul de dezvoltare și atunci e nevoie de o abordare unitară - vedem astfel de mesaje și în statele membre și desigur ne bucurăm și salutăm că și la nivelul instituțiilor europene este realizată aceasta nevoie Deci propunerea de răspuns pe care aș vrea să o dau în acest context, este să privim cu încredere în capacitatea instituțiilor europene ca împreună cu statele membre să consolideze aceste forme de protecție pentru cetățenii europeni, inclusiv români și pentru mediul de afaceri cu rezerva faptului că aceste decizii vor intra în vigoare după ce va exista un consens în acest sens.
Reporter: Total de acord cu dumneavoastră, doar că, da, pe partea aceasta a prevederilor din ordonanță există, dar în afară de acea reducere cu 15 procente a compensării pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri, de la nivelul statului român, o recomandare măcar, o strategie de economisire nu există concretă, și v-aș întreba dacă nu ar fi cazul, în condițiile în care de la Bruxelles, de la vârful Uniunii Europene totuși vin aceste semnale și noi nu le dă mai departe populației, din acest această perspectivă vă întreb, pot instituţiile publice, ca strategie, să facă reducerea aceasta de consum al energiei electrice? Poate de aici se începe.
Dan Cărbunaru: Sigur, formal, este nevoie de o decizie la nivel european care să fie cu caracter obligatoriu de implementat la nivelul statelor membre. Din punctul de vedere al nevoii de a economisi, pot să vă asigur că şi la nivelul Guvernului şi la nivelul ministerelor de linie există această preocupare, chiar dacă ea nu se regăsește într-un registru al economisirii sau, dacă vreți, într-o formă codificată. Dar disponibilitatea, dar și dorința și responsabilitatea Guvernului, aș spune, în legătură cu nevoia de a face economii o regăsim încă din urmă cu câteva luni, atunci când, poate că vă amintiți, la pachet cu suplimentarea formulei de măsuri "Sprijin pentru România", care au însemnat bani în plus pentru cetățenii vulnerabili, dar și pentru economie, pentru sprijinea mediul de afaceri, unul dintre anunțurile care s-au făcut și s-a regăsit ulterior și în noua formulă bugetară a vizat reducerea cu 10% a cheltuielilor, nu a investițiilor. ci a cheltuielilor pe care ministerele de linie trebuiau să le facă. Deci, sub acest semn, vă pot da asigurări că există o preocupare de a face economii, inclusiv din perspectivă, dacă doriți, de reglementare, ceea ce s-a întâmplat în noua ordonanță, care a îmbunătățit într-un fel, împingând forma de protecție de la 31 martie la 31 august 2023, s-a întâmplat încurajând practic o reducere a consumului și din acea formulare a pachetului de sprijin, practic, diferența dintre cei 300 de kW, ca să ne raportăm la consumatorul casnic, în interiorul căruia se plătea un preț redus, coborât la 255 corespunde și, cred că va amintiți, ministrul energiei a explicat la acel moment acest detaliu, se reflectă exact în cei 15% care încurajează într-un fel acel procent de economisire deja despre care se discută la nivel european.
În același timp, reducerea la 85% din consumul aferent anului trecut pentru situația IMM-urilor, spre exemplu, vizează exact același tip de situație, adică aceea de a încuraja o reducere a consumului, o abordare responsabilă a acestei perioade pe care o traversăm, astfel încât, per total, și prin efortul instituțiilor publice, și prin efort privat, să reușim să ne înscriem în acea formulă de economisire.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Aș dori să revin la subiectul Blue Air. În afară de măsurile care se iau pentru românii din afara țării care trebuia să călătorească acasă cu Blue Air, ce se întâmplă cu cei care sunt în aceste momente pe aeroporturile din România, așteptând zborurile care nu mai decolează?
Dan Cărbunaru: Există două categorii de cetățeni, în cazul nostru cetățeni români care achiziționează bilete de avion. Sunt cei care o fac în mod direct cu relația comercială, cu respectiva companie de transport aerian, sau prin intermediul unei agenții de turism. Și aici, aș vrea să salut de la Guvernul României decizia, anunțul, cel puțin, pe care operatorii de turism l-au și făcut, în sensul în care să se mobilizeze pentru ca, parte de altminteri a obligațiilor pe care și le-au asumat în raport cu turiștii pe care i-au preluat, i-au trimis în diverse vacanțe sau în diverse destinații, să se asigure că ajung cu bine acasă, oferindu-le diverse soluții de transport. Cea de-a doua situație la care ne gândim, deci, nu în raport juridic între cumpărătorul de bilet de avion printr-o agenție de turism, ci cel care s-a dus și a cumpărat acel bilet direct la companie, se înscrie la cadrul legal la nivel european, care le oferă dreptul de a-și recupera toate cheltuielile, inclusiv compensațiile care li se cuvin, în baza Regulamentul European 261 din 2004, care stabilește exact normele de compensare și asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului de îmbarcare sau anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Toate aceste detalii au fost deja puse public la dispoziția celor care se confruntă cu astfel de situații atât de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care va continua în toată această perioadă campania de informare în legătură cu drepturile pe care cetățenii le au într-o astfel de situație, dar, desigur, este și sarcina autorității de control, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, să intervină și tocmai de aceea, respectând toți pașii procedurali, care implică, evident, și sesizarea companiei în sine, românii care se confruntă cu astfel de situații și nu își pot fructifica drepturile ca urmare a situațiilor pe care le gestionează mai bine sau mai rău respectiva companie, pot să reclame sau pot să se plângă, solicitând sprijin ANPC, care este pregătit, așa cum, din câte cunoaștem public, s-a mai întâmplat, pentru că au mai fost situații de anulări de zboruri din România, din păcate, sigur, poate că într-un alt context, dar cei care controlează raporturile comerciale dintre cetățeni și companiile aeriene sunt cei de la ANPC și pot să ia măsuri în acest sens.
Reporter: Deci, singura pârghie pe care o au este să facă reclamație și să ceară banii prin Directiva Europeană. Nicio altă măsură pusă la dispoziție...
Dan Cărbunaru: Eu aș spune că nu este o pârghie, este un drept pe care îl au și trebuie să se lupte pentru el, pentru că tocmai pentru astfel de situații...
Reporter: /.../ această companie Blue Air, care s-a mai confruntat de-a lungul timpului cu anulări de zboruri, cu întârzieri foarte mari, nu a plătit nici din urmă aceste despăgubiri la care sunt îndreptățiți cetățenii care sunt într-o asemenea situație. Cum rezolvați această situație, în care știm că nu vor primi despăgubirea prea ușor?
Dan Cărbunaru: În astfel de situații, în afară de modul în care instanțele pot interveni, sunt convins că instituțiile competente - și revin din nou la rolul important pe care ANPC îl are - pot să meargă mai departe și să folosească toate pârghiile legale pentru ca drepturile consumatorului român în general, în mod specific ne referim acum la românii care au rămas blocați pe aeroporturi, fie în afară, fie în interiorul țării, să și le poate exercita așa cum trebuie.
Reporter: ANPC poate da amenzi, dar asta nu rezolvă cu nimic situația celor care așteaptă de 22 de ore pe Aeroportul Otopeni, de exemplu.
Dan Cărbunaru: Nu este o situație simplă și nimeni nu cred că și-a propus să simplifice prin explicații efectele generate de această suspendare in corpore a tuturor zborurilor pe care această companie le contractase. Ca atare, vă rog să aveți încredere, așa cum deja anunțul s-a făcut, nu avem în vedere doar sprijinirea, aceasta a fost doar o prioritizare, pentru că trebuie să ne gândim, diferența dintre familiile de români care se află într-o situație extrem de neplăcută, blocați pe aeroporturile din România, cu situația altor români care sunt în afara țării și, desigur, și din punct de vedere juridic și din punct de vedere uman, este mult mai mai complicat pentru ei să găsească o soluție. Dar, cu siguranță, și situația celor care se află blocați sau au fost blocați pe aeroporturile din România din cauza acestei decizii de suspendare este avută în vedere de autorități și, de altminteri, cei în drept în această perioadă vor și comunica măsurile pe care le-au luat.
Reporter: Mi-aș dori să revin și la ce întreba colega mea vizavi de recuperarea datoriilor de la această companie. Într-adevăr, înțelegem că premierul a cerut instituțiilor să urgenteze recuperarea acestor bani, însă un reprezentant al Ministerului de Finanțe și un reprezentant al Ministerului Transporturilor sunt în Consiliul de Administrație al acestei companii de mai bine de un an de zile, de când au primit ajutorul de stat, guvernul știa, deci, de această situație. Cum s-a ajuns la situația în care compania Blue Air să zboare în continuare, să ajungă la anularea de zboruri, ceea ce creează haosul din aceste momente, în condițiile în care guvernul era bine informat despre ce se întâmplă acolo?
Dan Cărbunaru: Bun, puterea de decizie într-o companie privată, indiferent de prezenta unuia sau a doi reprezentanți în acel consiliu este evident că rămâne o responsabilitate a companiei private. Ceea ce statul român face în acest moment, în care vedem foarte mulți români afectați de decizia de a suspenda zborurile, fără nicio legătură indiferent de ceea ce se invocă cu situația generată de acea aplicare a blocării conturilor de către Fondul de Mediu, toate aceste lucruri reprezintă responsabilități generate de neplata sumelor datorate la bugetul de stat.
Reporter: Dar de ce am ajuns în această situație, în care ne punem problema să recuperăm datoria abia după ce compania a anunțat că anulează zborurile pentru o săptămână? De ce nu s-au luat măsuri?
Dan Cărbunaru: Din ceea ce cunosc și, desigur, Ministerul Transporturilor cu siguranță vă poate oferi mai multe detalii, și poate chiar și Ministerul de Finanțe, există o procedură de concordat care se bazează pe oferirea unei posibilități de a rezolva plata datoriilor pentru o anumită perioadă de timp. Ceea ce s-a întâmplat cu blocarea conturilor pe fondul celorlaltor datorii, pentru că sunt mai multe categorii de sume care trebuie plătite la bugetul de stat de către această companie, este ceea ce a fost invocat apoi de către Blue Air pentru a suspenda aceste zboruri, dar sunt două lucruri distincte. Recuperarea datoriilor, care este oricum obligația statului român, și care se va produce, respectiv soluționarea, să spunem, juridică pe de o parte, a efectelor generate de decizia de suspendare a zborurilor acestei companii, respectiv, și revin aici la ceea ce este cel mai important, modul în care au fost afectate drepturile cetățenilor, clienților în general, dar ne gândim acum în primul rând la cetățenii români care au fost nevoiți să își ia bagajele înapoi și să rămână apoi blocați pe aeroporturi la câțiva metri de aeronavele care ar fi trebuit să îi ducă la destinație.
Reporter: Vă mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu!
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă cei doi reprezentanți ai statului român - din Ministerul Transporturilor și Ministerul de Finanțe - au informat până la urmă cele două ministere de resort cu privire la soarta acestei companii încă din timp. Pentru că, făcând parte din Consiliul de Administrație, bănuiesc că au luat parte la toate ședințele și știau cam care este situația - de fapt ar fi trebuit să știe care este situația economică a acestei companii. Prin urmare, bănuiesc că și ministrul transporturilor l-a informat, la rândul său, pe premier de-a lungul vremii. Se știa de acest lucru la nivelul guvernului?
Dan Cărbunaru: Nu aș vrea să într-o formă de speculație în legătură cu modul în care au circulat aceste informații, dar poate că cel puțin prima etapă despre care dumneavoastră ați vorbit, respectiv nevoia de a informa pe cale ierarhică, la nivelul celor doi reprezentanți din ministerele de linie aflați în interiorul acelui consiliu, poate fi verificat cu ușurință și mă aștept ca reprezentanții direcțiilor de comunicare din cele două ministere să vă poată oferi aceste detalii, odată ce le solicitați.
Reporter: Și pe o altă temă, dacă îmi, permiteți, în continuare am văzut că avem acea lege a speculei, ordonanța a fost aprobată în guvern, dar guvernul nu a mai venit și cu o hotărâre ulterioară, așa cum scrie în ordonanță, care ar trebui să definească produsele pentru care se practică specula și perioada de timp. Mai vine guvernul cu o astfel de hotărâre sau nu?
Dan Cărbunaru: Îmi amintesc foarte bine, și cred că și dumneavoastră, eram la același briefing de presă când a fost prezentată acea măsură, și a fost menționat și atunci faptul că, de fiecare dată când situația o va impune, guvernul va interveni punctual, printr-o hotărâre de guvern, care să prezinte, să expună practic situația respectivă și să și pună, să spunem, în funcțiune mecanismul pe care cadrul legal general bazat pe combaterea speculei îl oferă deja. Ca atare, în momentul în care vom avea o astfel de situație, și hotărârea de guvern va veni punctual ca să regleze acea situație, având un cadru legal deja prestabilit.
Reporter: Aș mai avea o întrebare leagtă de recensământ. Înțelegem că primăriile spun că așteaptă banii de la INS, INS spune că așteaptă să fie aprobată o hotărâre prin care să fie alocate aceste plăți pentru plata celor peste 20.000 de recenzori. Când ar putea fi aprobată această hotărâre, dacă știți de situația lor?
Dan Cărbunaru: Vom verifica aceste lucruri și vă putem comunica, evident, și orizontul de timp în care se vor face aceste plăți.
Reporter: Și ultima mea întrebare este legată de acest plan de măsuri pentru această iarnă. Este o anexă care este secretizată acolo, din ce am văzut în proiectul aprobat astăzi. Deci, cu alte cuvinte, nu cunoaștem care sunt măsurile care se iau pentru această iarnă, pentru că fix în acea anexă erau trecute, așa scrie în proiectul de act normativ. Prin urmare, care sunt măsurile?
Dan Cărbunaru: Pot să vă dau asigurări, așa cum și ministrul energiei a făcut-o în cadrul ședinței de guvern, că au fost luate toate aceste măsuri. Partea care nu este publică ține de specificul lor, dar responsabilitatea pe care acest guvern și-a asumat-o nu este nici confidențială, și nici secretă, ci este aceea de a asigura taote resursele necesare pentru a trece cu bine această iarnă. Vă reamintesc, avem peste 75% stocurile de gaze deja realizate, cu mult timp înainte de termenul necesar, și cu siguranță vom depăși până la 1 noimebrie - care este data limită stabilită - cei 80% gaze naturale pe care România trebuie să le aibă, ptrivit reglementărilor europene, la dispoziție, în primul rând pentru propiii cetățeni și propria economie.
De asemenea, tot sistemul energetic național este pregătit să facă față iernii și acestea au fost și asigurările pe care ministrul energiei le-a prezentat astăzi odată cu programul.
Reporter: Ne spuneți să nu ne facem griji, dar în document scrie că guvernul a luat cele mai bune măsuri, dar nu ne spuneți care sunt măsurile și, pe de altă parte, în document scrie foarte clar că nu o să avem necesarul de gaze, nu-l avem, de fapt, asigurat și nici măcar de energie electrică, adică scrie foarte clar că o să apelăm la importuri. Și atunci, întrebarea mea e de unde vom importa, de exemplu, energie electrică sau gaze naturale?
Dan Cărbunaru: Piața europeană nu este o piață care să implice izolări între modul în care funcționează economiile noastre. Sunt situații în care România devine exportator de energie electrică, spre exemplu, așa cum, în egală măsură, devine importator. Așa cum îi răspundeam și colegei noastre ceva mai devreme, există la acest moment discuții la nivel european tocmai pentru a asigura o funcționare în bloc a Uniunii Europene, a economiilor noastre, astfel încât nimeni să nu sufere, de la cetățean până la mediul de afaceri, de pe urmă lipsei de energie sau de gaze naturale, iar România, față de multe alte state europene, are capacitatea de a-și produce atât energie electrică, precum și gazele naturale. După cum, de asemenea, cunoașteți, energia electrică nu se poate stoca, astfel încât ea circulă cumva pe infrastructura de transport, dar, în egală măsură, și între statele membre, în funcție de necesar.
Reporter: Bună ziua. Aș revenit puțin la criza Blue Air și a actului pe care spuneți că l-ați adoptat astăzi. Nu am văzut acest act, când va fi publicat și când intră în vigoare, mai exact, ca să știm cum va funcționa mecanismul.
Dan Cărbunaru: Am anunțat deja că această hotărâre a fost adoptat în ședința de guvern, ea se bazează pe Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care vizează exact semnalarea situației în care se află cetățenii români, și cel mai probabil, dacă nu s-a întâmplat asta deja, colegii mei vor publica această hotărâre. Este o decizie, practic, care s-a luat într-un timp foarte scurt.
Reporter: Spuneați că nu este prima data când ați aplicat acest mecanism, și în pandemie, am vrea să știm că sunt deja peste 2000 de români care au solicitat sprijin, cât ar dura, până la urmă, adică Ministerul Afacerilor Externe a transmis deja către Ministerul Transporturilor și Tarom, Tarom se organizează deja pentru a-i aduce pe cei două mii de români? Ce știți în legătură cu...
Dan Cărbunaru: În doar câteva ore de la momentul în care cetățenii români au început să fie realmente blocați pe aeroporturi, vă reamintesc faptul că guvernul a anunțat deja decizia de a-i sprijini cu prioritate pe cei care se află în afara granițelor. Acest lucru a fost urmat de o ședință a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care a creat cadrul pentru această Hotărâre de Guvern, iar la momentul la care vorbim, există și finanțarea necesară pentru efectuarea acestor zboruri, sunt 5 milioane de lei alocați de guvern deja de câteva ore pentru acest lucru. Ministerul de Externe are deja în derulare procedura de colectare, să spunem, a listei bazată pe solicitările de sprijin ale cetățenilor români, o transmit către Ministerul Transporturilor, care organizează în funcție de locațiile în care se află zborurile. Nu sunt la curent cu procedurile pe care Autoritatea Aeronautică Tarom sau Ministerul Transporturilor le derulează.
Reporter: E ciudat că vicepremierul Grindeanu, aici, el a avut câteva precizări la începutul ședinței de guvern. Probabil, el ar fi fost îndreptățit să ne spună ce se face /.../
Dan Cărbunaru: Și sunt convins că abia așteaptă să vă dea detalii dacă i le solicitați.
Reporter: Va mai transmite mai departe explicații în legătură cu situația...?
Dan Cărbunaru: Și Ministerul Transporturilor, și Ministerul Afacerilor Externe sunt pregătite nu doar să lucreze împreună pentru a-i aduce pe români acasă, ci și să explice cum fac asta.
Reporter: Mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult. Dacă nu mai sunt alte întrebări, v-aș mulțumi pentru prezență și vă doresc o după-amiază plăcută.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe