Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Sorin Cîmpeanu: Astăzi am avut prima şedinţă a Comitetului interministerial pentru implementarea proiectului "România Educată". A fost o întâlnire, practic, în pregătirea viitoarei întâlniri care va fi joi, 2 septembrie, la ora 13:00, la care fiecare dintre ministerele reprezentate în Comitetul interministerial va primi materiale şi se va pronunţa, din perspectiva ministerului, cu privire la programul de implementare, care va trebui să fie disponibil până în data de 10 septembrie, conform termenului asumat prin memorandum la nivel de guvern.

Am prezentat situaţia actuală, unde suntem, și am prezentat obiectivele pe care trebuie să le îndeplinim prin proiectul "România Educată". Lucrurile nu sunt deloc îmbucurătoare, așa cum foarte bine ştiți, din perspectiva abandonului școlar, a părăsirii timpurii a școlii. Ţinta asumată de România a fost de 11,3% pentru anul 2020, realizându-se 15,6%, în condițiile în care media în Uniunea Europeană asumată a fost 10, realizată a fost 10,1%. Ponderea absolvenților de învățământ superior: România și-a propus 26,7% ca țintă, corectată față de ținta asumată de Uniunea Europeană de 40%; România a realizat doar 26,4%, în condițiile în care în Uniunea Europeană media este de 40,9% absolvenți de învățământ superior. Din perspectiva educației timpurii, lucrurile stau ceva mai bine: suntem la 82%, în condițiile în care Uniunea Europeană este la 95,3%. Educația timpurie este un capitol foarte important, asumat inclusiv la nivelul proiectului "România Educată". Din perspectiva rezultatelor PISA, știți foarte bine că lucrurile sunt mai mult decât îngrijorătoare. Pe partea de citire, România, paralizată în anul 2015, 38,7% rată de analfabetism funcțional, definită ca atare, iar în anul 2018 a crescut la 40,8%. La matematică, de la 39,9 a crescut la 46,6, la știință a crescut de la 38,5 la 43,9. Deci, practic, între anii 2015 și 2018, din perspectiva testelor PISA, sistemul românesc de învățământ s-a deteriorat, în condițiile în care, pe toate cele trei probe, media Uniunii Europene este de 22% la citire, adică jumătate din procentajul elevilor care nu au reușit să treacă această probă în România este de 22,9% la matematică, mai puțin de jumătate față de România, și de 22,3% în științe, iarăşi jumătate din ceea ce a reușit România. Deci, din această perspectivă, plecăm cu rezultate în România care sunt de două ori mai slabe decât media UE.

Am trecut în revistă toate provocările pe care le are sistemul de educație, începând cu echitatea, continuând cu calitatea, continuând cu recunoașterea cadrelor didactice ca resursă-cheie în educație, continuând cu atractivitatea scăzută a învățământului profesional, din păcate - deci un răspuns slab al sistemului de educație la cerințele pieței muncii; învățământul profesional, mai ales în forma lui de organizare cea mai eficientă: învățământul dual. O a patra provocare e generată de infrastructura învechită și inadecvată din sistemul de învățământ, cu precădere din cel preuniversitar. A cincea provocare este generată de subfinanțarea sistemului de educație. În momentul de față suntem la puțin sub 3,6% din Produsul Intern Brut, iar un obiectiv asumat prin "România educată" este atingere unui obiectiv intermediar, atingerea pragului de 4,7% din Produsul Intern Brut, pentru că acolo este media Uniunii Europene. O altă provocare, dincolo de subfinanțarea sistemului de educație, este ponderea inacceptabilă a persoanelor cuprinse în forme de învățare pe tot parcursul vieții. România și-a asumat o țintă de 10% pentru anul 2020 și a reușit să realizeze puțin peste 1%, în condițiile în care Uniunea Europeană, în medie, și-a asumat o țintă de 15% și a realizat 9,2%. Obiectivul este extrem de ambițios: este vorba de o pondere de 45%. Suntem la puțin peste 1% și ne-am asumat, pentru anul 2030, 45% ca obiectiv. Din perspectiva abandonului școlar, România și-a asumat o țintă de 9%, în condițiile în care suntem acum la 15,6% din perspectiva părăsirii timpurie a școlii. Toate aceste provocări își vor putea găsi rezolvarea într-un pachet legislativ care va fi structurat, conform proiectului "România educată", pe 10 capitole. Este vorba de cariera didactică, este vorba de management și guvernanță. Aici fac o precizare: nu vom aștepta pachetul legislativ, pentru că suntem nevoiți să adoptăm măsuri încă înainte de a avea acest pachet legislativ, și dau exemplu concursului pentru ocuparea funcțiilor de director în toată țara, concursuri care vor fi demarate în data de 14 septembrie. Profesionalizarea carierei didactice alături de profesionalizarea managementului școlilor din România sunt obiective esențiale. Un alt capitol este acela de finanțare a învățământului preuniversitar și aici doar o idee aș vrea să vă prezint, care duce finanțarea sistemului de învățământ într-o altă paradigmă, alături de finanțarea per elev, care și-a demonstrat limitele. Ne-am asumat propunerea de a introduce finanțarea per formațiune de studiu. Este vorba de școlile din mediul rural cu precădere, acolo unde nu există mai mult de cinci, șase, șapte copii în aceeași clasă, în care finanțarea este de patru - cinci ori mai mică decât clasa din mediul urban, cheltuielile fiind aceleași, cel puțin același, cu plata profesorilor, plata materialului de pregătire și toate celelalte costuri ale educației. Avem, de asemenea, capitolul care privește infrastructura sistemului de educație, apoi curriculumul și evaluarea centrată pe rezultate, apoi educația incluzivă, alfabetizarea funcțională, promovarea educației STEM, digitalizarea și reziliența. Nu aș vrea să intru în detalii, pentru că pentru săptămâna viitoare veți primi cu toții un material care să arate cât mai clar liniile care vor fi incluse în programul de implementare care, repet, va fi adoptat înainte de data de 10 septembrie. Următoarea ședință va fi, așa cum am spus, joi, 2 septembrie, la aceeași oră. Aștept întrebări din partea dumneavoastră.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, dacă îmi permiteți o primă întrebare pe un alt subiect, legat de proiectul de ordin de ministru pe care l-aţi pus în dezbatere publică, cel referitor la analizarea tezelor de doctorat, perioada 1990-2016. Vă rog, dacă puteți să ne explicați de ce această variantă nu a unei strategii unitare la nivel național, ci a unei strategii pe fiecare universitate în parte, strategia antiplagiat?

Sorin Cîmpeanu: Sistemul universitar este un sistem descentralizat. Am cerut în data de 18 februarie un proiect pentru o Strategie Națională de Prevenire și Combatere a fenomenului de plagiat pentru că foarte multă lume vorbește, exprimă opinii, corecte de altfel, dar observând că nu se întâmplă nimic, am adoptat această soluție prin care fiecare universitate care este instituție organizatoare de studii universitare de doctorat va trebui să aibă, până la finalul acestui an, o strategie proprie de prevenire și combatere a plagiatului, strategie care va trebui afișată pe site-ul propriu. Mai departe, fiecare universitate va avea o structură adaptată dimensiunilor activității, pentru că avem universități în care s-au susținut 200 de teze de doctorat în perioada 9-10 iunie 2016 și universități în care s-au susținut 2000 - 3000 -5000. Structurile vor fi adecvate, și universitățile vor decide singure. Aceste structuri vor avea activitatea corelată cu cea a secretariatului școlilor doctorale și secretariatului instituției organizatoare de studii universitare de doctorat. Până acum, dincolo de opinii și de concentrare pe cazuri punctuale, nu am avut o finanțare sistemică, o finanțare solidă pentru că toate aceste lucruri necesită resurse. Este pentru prima oară când Ministerul Educației a asumat finanțarea într-un cuantum de peste 25 de milioane de lei, doar pentru lunile rămase în acest an. Va trebui să avem o strategie proprie, o structură și va trebui să începem cu digitalizarea tuturor tezelor de doctorat, care teze de doctorat, în momentul de față, sunt prăfuite, legate în depozite. Ele vor trebui să fie scoase la lumină și în primul rând, digitalizate pentru a pregăti procesul de evaluare, proces de evaluare pe care universitățile îl vor face din perspectiva mecanismelor interne de asigurare a calității. Precizez că evaluarea universității este total independentă de evaluarea pe care CNATDCU va trebui să o facă ori de câte ori va primi o sesizare pe baza regulamentului pe care, știți foarte bine, îl are. Deci, evaluarea făcută de universități începe cu strategia, structura și digitalizarea tezelor care se găsesc în cea mai mare parte doar în format letric, iar CNATDCU continuă procesul de analiză a tuturor sesizărilor pe care le primește în paralel.

Reporter: Dar cine poate oferi garanția că o teză de doctorat nu este un plagiat, dacă e analizată la Universitatea din Timișoara, spre exemplu, și dacă e analizată la Universitatea din Constanța care consideră că e un plagiat acolo? Cine oferă această garanție, având în vedere că nu avem o strategie unitară, ci strategii pe fiecare universitate în parte?

Sorin Cîmpeanu: La finalul acestui proces, fiecare conducător al unei universități, fiecare rector al Universității va asuma un raport prin care va preciza: au fost analizate 2.347 de teze de doctorat, 2.341 nu au niciun fel de problemă. La două teze avem semne de întrebare și celelalte patru teze sunt plagiate. Mai departe, pentru cazurile în care vor fi semnalate probleme, va interveni  CNATDCU automat. Vor fi sesizări, raportul rectorului se va constitui în sesizare către CNATDCU. Deci asumarea răspunderii este un principiu important. De altfel, vă reamintesc că aceste teze de doctorat au fost susținute în universități cu conducători de doctorat din universitate, cu comisii de îndrumare din universitate, cu comisii de susținere în universitate și cu documente asumate de către universitate, deci ar fi trebuit să existe deja această garanție. Dacă mă întrebați de ce ne oprim la iunie 2016, răspunsul este foarte simplu. Pentru că din iunie 2016, universitățile deja au urcat în format digital toate tezele susținute pe platforma gestionată de către UEFISCDI. Mai puțin acele teze ale căror autori, într-un termen de grație de 24 de luni, au decis că își publică singur rezultatele. Dar când se împlinesc cele 24 de luni, ele sunt deja în format digital și ele sunt deja disponibile pe platforma UEFISCDI. Ar fi fost o dublă finanțare dacă am fi mers cu analizarea tezelor și după iunie 2016, ca termen de susținere. Sper că am răspuns clar. Încă o dată, este prima oară când cineva oferă finanțare pentru etică și integritate academică. Aceste structuri vor avea ca atribuții și formarea de formatori, în așa fel încât să fie îndeplinită și componenta de prevenire a plagiatului, în așa fel încât studenții la licență, master sau mai ales la doctorat să știe ce reguli trebuie să respecte. Partea de prevenire este o componentă importantă a acestui proiect pe care îl finanțează Ministerul Educației.

Reporter: Domnule ministru, ne puteți explica o serie de criterii legate de acel ordin comun sănătate-educație din începerea noului an școlar? De ce în ceea ce ne-ați prezentat în această schiță, se vorbește despre o mască medicinală, în condiţiile în care în toate hotărârile de guvern luate în această perioadă de pandemie se vorbește doar despre mască de protecție, în condițiile în care mă gândesc că decizia luată la nivelul unui minister este subsecventă hotărârii de Guvern?

Sorin Cîmpeanu: Da, este o propunere avansată de către Ministerul Sănătății, care are în vedere consolidarea protecției sanitare atât pentru elevi, cât și pentru cadre didactice. Există, cu siguranță, o serie de explicații tehnice pentru diferențierea mască textilă - mască medicală, parametri în care nu o să intru pentru că excede limitelor de competență ale Ministerului Educației.

Reporter: Ar trebui modificate şi hotărârile de guvern, care până acum prevedeau mască normală, nu mască medicinală?

Sorin Cîmpeanu: Este nevoie de corelare a reglementărilor din mai multe perspective și ne-am asumat că toate aceste lucruri își vor găsi răspunsul cel mai târziu în perioada 1-13 septembrie, în care vom face public acest ordin comun de ministru, în așa fel încât toți părinții și toți elevii să cunoască exact, să fie acoperite toate situațiile, inclusiv răspunsul la această întrebare cu cel puțin 10 zile înainte de începerea școlii, 3 septembrie față de 13 septembrie.

Reporter: Costul măștilor ar putea fi asigurat de Guvern?

Sorin Cîmpeanu: Este şi aceasta o altă problemă la care trebuie să răspundem. Suntem asigurați de către cei în măsură să ne asigure că nu vom avea problemă din perspectiva numărului de măști disponibile. Se discută acum de diferențierea între măști medicale pentru adulți și măști medicale pentru copii, e vorba de dimensiune, dar masca va rămâne obligatorie, pentru că nu numai că pandemia nu s-a încheiat, dar avem și această creștere a numărului de cazuri, care este îngrijorătoare. Atâta vreme cât ținem școlile deschise până la şase la mie, fără diferențiere, vor trebui și măsuri compensatorii. Nu introducem alte măsuri, dar insistăm pentru respectarea strictă a măsurilor deja cunoscute: purtarea măștii de protecție, distanțarea adecvată, reguli de igienă și aerisire spații de învățământ.

Reporter: Şi încă o întrebare scurtă. În momentul de faţă, părinții ar trebui să aloce în bugetul pentru începerea noului an școlar bani pentru aceste măști sau există posibilitatea ca Guvernul să asigure aceste măști gratuit?

Sorin Cîmpeanu: Printr-un efort cumulat, autorități centrale și autorități locale, efort cumulat peste care s-a suprapus și mediul socio-economic, Ministrului Educației a încheiat mai multe contracte de donație și sponsorizare prin care au ajuns în județe sute de mii de măști. Sunt convins că din aceste trei surse împreună nu va fi o problemă existența măștii de protecție în școli.

Reporter: În continuarea întrebării colegei mele, voiam să vă întreb, domnule ministru, în contextul în care am putea vorbi despre copii care vor ajunge la școală fără să aibă acele măști de protecție la ei, aveți garanția că le vor fi asigurate de către cadrele didactice?

Sorin Cîmpeanu: Tocmai din această cauză ne vom asigura că la nivelul fiecărei școli există un stoc suficient de măști de protecție pentru ca elevii să poată beneficia de ele și vom vedea și explicațiile care diferențiază masca textilă de mască medicală. Nu doresc să îmi dau cu presupusul.

Reporter: În mai puţin de o oră şi jumătate veţi merge la Palatul Cotroceni, acolo unde aţi fost convocat pentru acea şedinţă....

Sorin Cîmpeanu: Împreună cu ministrul sănătății.

Reporter: ...în care veţi discuta despre începutul anului școlar. Voiam să vă întreb dacă în acest moment dumneavoastră sunteți mulțumit de cum decurge colaborarea, ca să spun așa, dintre Ministerul Educației, DSP, autoritățile locale, astfel încât noul an școlar să înceapă fără niciun fel de problemă.

Sorin Cîmpeanu: Categoric, da, categoric, da, cu atât mai mult cu cât am demarat acest proiect de parteneriat cu Ministerul Sănătății, între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății, pentru a susține prin reprezentanții Direcțiilor de Sănătate Publică importanța și necesitatea vaccinării. Avem nevoie de această informare, în așa fel încât părinții, atunci când vor fi întrebați la începutul anului școlar dacă sunt de acord cu vaccinarea, răspunsul fiind perfect liber, cu "da" sau cu "nu", acest răspuns să fie un răspuns informat. Răspunsul informat se poate face doar printr-o foarte bună colaborare între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății.

Reporter: S-a luat în momentul de faţă o decizie din ce bani vor fi testați profesorii după șase cazuri la mia de locuitori? Cei care nu vor să se vaccineze şi care vor preda în continuare. Din banii școlii sau din banii proprii? Sau din banii DSP?

Sorin Cîmpeanu: Eu mi-am precizat punctul de vedere. Profesorii cred că nu pot fi obligați să se testeze din bani proprii atâta vreme cât testarea are ca scop prezența lor în școală, în interesul elevilor. Chiar dacă este mai greu de înțeles, în multe cazuri, de ce, având la dispoziție vaccinarea gratuită, e nevoie să discutăm despre plata testării.

Reporter: Cu toate acestea, doctorii vor fi testați din banii lor, cei care nu vor să se vaccineze. Tot la fel pentru a fi la muncă.

Sorin Cîmpeanu: Vom vedea care sunt limitele legislative. Va fi anunțat acest lucru. Deocamdată până la șase la mie nu este necesar acest lucru, altfel decât în cazurile simptomatice, fie că vorbim de elevi, fie că vorbim de profesori. Altfel un profesor care afirmă că a avut simptome specifice de orice natură are tot dreptul să fie testat pe cheltuiala DSP, ca orice alt cetățean al României.

Reporter: Domnule ministru, mai am o întrebare, vă rog, pe tezele de doctorat. Acest termen de un an de zile pentru analizarea lor este unul...

Sorin Cîmpeanu: Care termen?

Reporter: Un an de zile.

Sorin Cîmpeanu: Aţi citit termenul?

Reporter: Într-un termen de un an de zile, din declarațiile dumneavoastră. În ordin nu se precizează un termen.

Sorin Cîmpeanu: Încă o dată: finanțarea de 25 de milioane este acordată pentru ultimele luni din anul 2021. Avem un termen - finalul anului 2021 - pentru ca fiecare universitate să își pună pe site-ul propriu strategia de prevenire și combatere a plagiatului, pentru organizarea unei structuri și pentru demararea procesului de digitizare a tezelor de doctorat. V-am precizat că acest proces are durate diferite. Una este să verifici 200 de teze, alta este să verifici 5.000 de teze.

Reporter: Din declarațiile dvs făcute...

Sorin Cîmpeanu: Am spus termen rezonabil, care termen rezonabil, din declarațiile mele, trebuie să fie adaptat specificului şi volumului activităţii din fiecare universitate. Deci vă rog să nu induceți aceste idei, de la termen rezonabil vom merge la un termen pe care fiecare universitate şi-l va asuma, singură. Noi vom susţine acest proces. Anul acesta avem lucrurile clare până la 31 decembrie. Anul viitor, când vom fi capabili să propunem o altă finanțare, vom discuta despre alte teme.

Reporter: Am o întrebare foarte scurtă legată de scumpiri, este pe o altă temă, într-adevăr, am întrebat deja toți miniștrii: dacă dvs resimțiți scumpiri la anumite produse şi care sunt acelea?

Sorin Cîmpeanu: Da, nu este un secret că aceste scumpiri se manifestă, nu este situația României specială, dar din perspectiva educației luăm în calcul, spre exemplu, tocmai pentru a contracara aceste scumpiri, și mai mult decât atât, pentru a trece în altă paradigmă, modificarea cuantumului minim al burselor elevilor. Am discutat și zilele trecute, am discutat și astăzi cu Consiliul Național al Elevilor şi luăm în calcul o modificare semnificativă în plus a cuantumului minim al burselor pentru elevi.

Reporter: Foarte scurt: care sunt produsele la care dvs simțiți scumpire? Asta vă întrebam.

Sorin Cîmpeanu: Din perspectiva educației, vă spun că educația trebuie să rămână gratuită. Dacă este gratuită nu avem de ce să vorbim de scumpiri. Dacă vorbim despre alte segmente...

Realizator: Scumpirile de la magazin, pe care le simțiți când mergeți în piaţă, de exemplu, de alea vă întrebam. Deci, eu mă ocup de școli, și nu de magazine. Aveți un ministru care se ocupă de magazine. Vă recomand să îl întrebați! În școli, din această perspectivă eu susțin nevoia creșterii cuantumului minim al bursei elevilor, care elevi la rândul lor merg în magazine sau părinții lor. Și vă pot da și detalii despre burse.

Reporter: După șirul foarte lung de obiective ratate prezentate dumneavoastră la începutul discursului în educația din România, ce oferă garanția că Proiectul ”România Educată” va fi implementat cu succes? Ce anume s-a schimbat în ultimii 10 ani până acum în prezent?

Sorin Cîmpeanu: Ştiu un lucru foarte sigur: dacă nu începem, sigur nu terminăm. Deci din această perspectivă, dacă suntem responsabili, înțelegem cu toții că trebuie să începem și cu toții înseamnă, și forțe politice de la stânga la dreapta și societate, și actori direcți, profesori personal didactic auxiliar și nedidactic, și elevi, și părinți, și întreaga societate. Deci, asta este garanția: nevoia. Garanția constă în cifrele pe care vi le-am prezentat la început care arată o situație alarmantă în sistemul de educație românesc. Asta este garanția și determinarea pe care o avem la nivelul Guvernului, a Comitetului interministerial pentru a face această schimbare. E o garanție suficientă pentru dumneavoastră, sper.

Reporter: De asemenea, când va atinge România cifra de 4,7% din PIB pentru educație, ţinând cont că prin legea....?

Sorin Cîmpeanu: Prin construcție bugetară.

Reporter: O va atinge anul viitor sau în următorii ani?

Sorin Cîmpeanu: Este un obiectiv intermediar. Va trebui să așteptăm finalizarea negocierilor pe PNRR în care România Educată are alocări directe de 3,6 miliarde de euro care nu au fost modificate pe parcursul negocierilor. După ce vom avea semnate contractele pe PNRR, vom ști cât avem din PNRR, vom ști cât putem accesa din fonduri europene clasice, să le spunem, Fondul Social European și, în completare, va trebui să alocăm de la bugetul de stat. Obiectivul este ca toate acestea împreună să ajungă la cel puțin 4,7% din PIB.

Reporter: Anul viitor?

Sorin Cîmpeanu: Anul ăsta avem deja o rectificare, rectificare care ne va asigura funcționarea până la finalul anului cu toate cerințele pe care le-am prezentat defalcat pe capitole. Mai avem un minut.

Reporter: Dacă îmi permiteți o precizare: când am putea să vedem aceste burse de care vorbeați crescute sau când se va lua final această analiză? Și în ce cuantum?

Sorin Cîmpeanu: Răspunsul este mai amplu, în raport cu minutul pe care îl avem la dispoziție. Pot să vă spun că propunerea este ca începând din ianuarie 2022 să avem creșteri semnificative ale cuantumului minim. Dacă vreți să vă spun ce înseamnă cu titlu de propunere, creșteri semnificative, pot să vă spun că de la 100 de lei cuantumul bursei de performanță, elevii au cerut 300 de lei, Ministerul Educației a propus 500 de lei. Pentru bursa de merit, care este acum 100 de lei la nivel de cuantum minim, există în procesul de negociere cu Consiliul Național al Elevilor propunerea să crească, să fie diferențiată de merit I și de merit II și să aibă o valoare de 200 de lei de la 100 de lei - Merit I - și de 250 de lei în raport cu 100 de lei - merit II. Pentru bursa de studiu, care în interior are și un pronunțat caracter de sprijin social, putem lua în considerare un cuantum - vom fundamenta bugetar - de 150 de lei, iar pentru bursa de ajutor social, care are în spate puternice motive medicale, este vorba de acei elevi bolnavi cronici sau acei elevi care sunt orfani de ambii părinți, considerăm că și acolo este nevoie de o creștere, de o dublare de la un cuantum minim de 100 de lei la 200 de lei. De asemenea, o precizare importantă: cel puțin pentru bursele de merit și de studiu, condiția va fi foarte clar stipulată - maximum 10 absențe nemotivate pe semestru. În acest fel răspundem și întrebării adresate de colegul dumneavoastră și răspundem și nevoii de încurajare a prezenței în școli, de diminuare a ratei de părăsire timpurie a școlii. Este un prim pas și ne dorim ca aceste lucruri să fie continuate. Acest pas ar putea să înceapă, dacă vom agrea la această formă de hotărâre de guvern, începând cu semestrul II din anul școlar 2021-2022, mai exact din 10 ianuarie 2022. Condiția, v-am spus, maximum 10 absențe. În felul ăsta va exista o motivație în plus, îmi place să cred, pentru a merge la școală. Mulțumesc!