Actualitate

Miercuri, 16 Iunie

Briefing de presă susținut de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, ministrul Justiției, Stelian Ion, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Monica Althamer, la finalul ședinței de guvern din 16 iunie

Galerie foto

 

[Check against delivery]

 

Sorin Cîmpeanu: Bună ziua! Mulțumesc! Guvernul a adoptat astăzi Ordonanța de Urgență care face posibilă decontarea navetei elevilor. Este un prim pas important în rezolvarea unei probleme care trenează de mult timp: decontarea transportului elevilor. Ordonanța de Urgență, așa cum am precizat, face referire la decontarea navetei. Ministerul Educației a fundamentat, în echilibru, între nevoile reale, disponibilități bugetare și execuțiile anilor precedenți. Spre exemplu, în anul 2019, naveta elevilor a necesitat o sumă de aproape 80 de milioane de lei. Anul acesta, Ministerul Educației are în buget 100 de milioane de lei pentru decontul navetei. 100 de milioane de lei pentru 130.000 de beneficiari estimați, vreme de 34 de săptămâni - aceasta este durata cursurilor într-un an calendaristic, a rămas mai puțin, din păcate, - cu o valoare medie de 770 de lei per elev pentru cele 34 de săptămâni. Sunt trei elemente de noutate, sunt plusuri față de anii precedenți. Ştim că nu sunt îndeajuns, dar sunt plusuri. Primul element este acela al decontării la un nivel triplu, de la 10 lei la 30 de lei pe lună și elev, pentru primii trei kilometri, la care se adaugă un tarif de trei lei pe kilometru pentru următorii 47 de kilometri până la 50. Aceasta înseamnă, spre exemplu, 171 de lei - un abonament lunar pentru o distanță de 50 de kilometri. A doua noutate este aceea că se decontează naveta și pentru distanțe care depășesc 50 de kilometri. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în România până acum. Iar al treilea element de noutate - zic eu că este important - familia elevului nu mai este nevoită să avanseze sumele pentru transportul de la localitatea de domiciliu până la unitatea de învățământ în care este școlarizat. Și Ministerul Educației, prin inspectoratele școlare și școli, avansează aceste sume, care vor fi decontate pe bază de documente justificative la finalul lunii. Repet, nu pretindem că este soluția ideală, dar este modalitatea de a putea plăti măcar naveta elevilor. Până acum, vă spun, nu a fost plătită naveta elevilor, din cauza unor neclarități legislative la nivelul Legii 226/2020, care au făcut inaplicabilă decontarea navetei. Noțiunea de transport nereglementat, fiind nereglementat, nu se încadrează în dispoziții legale, neîncadrându-se în dispoziții legale, nu a putut fi decontat. Astăzi, prin ordonanța de urgență, vom putea să decontăm naveta elevilor, în condițiile pe care le-am precizat. Dacă sunt întrebări din partea dumneavoastră.
Reporter: Bună ziua! În primul rând, cum se va face acest decont, cu documentele necesare? Vor fi depuse în fiecare lună sau la începutul anului școlar vor aduce părinții documentele pentru elevii care fac naveta?
Sorin Cîmpeanu: Transportatorii sunt obligați să emită documente doveditoare pe care elevii, la final de lună, după ce au încasat în avans aceste sume, într-un cuantum maxim, vor deconta, în limita plafoanelor anunțate, dar nu mai mult decât valoarea din documentele justificative.
Reporter: Deci părinţii nu mai trebuie, pentru că aceasta era îngrijorarea principală a reprezentanților elevilor - că părinții trebuie să înainteze acele sume de bani și după aceea să fie decontate și că părinții nu ar avea acei bani.
Sorin Cîmpeanu: Aşa a fost până acum, întotdeauna. De anul acesta am rezolvat această problemă, nu mai sunt nevoiţi să avanseze sumele necesare transportului între localitatea de domiciliu și școală. De asemenea, pentru elevii care sunt cazați la internat sunt decontate opt călătorii per semestru - la internat sau la gazdă.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, câţi elevi care au finalizat anul acesta clasa a XII-a şi a XIII-a s-au înscris la Bacalaureat?
Sorin Cîmpeanu: 114.143 de elevi, din promoția curentă, clase terminale.
Reporter: Cât la sută reprezintă din cei care au terminat?
Sorin Cîmpeanu: 77% raportat la totalul de peste 148.000 de elevi din clasele terminale. Precizez încă o dată, clase terminale, pentru că a fost o confuzie la un moment dat. Nu toți cei 152.000 de elevi de clasa a XII-a sunt clase terminale; un număr de 19.000 sunt a XII-a seral, un număr de 6.000 sunt a XII-a frecvență redusă, cei 25.000 împreună nu dau examenul de Bacalaureat anul acesta, pentru că mai au și anul viitor de școală. 77%.
Reporter: Luați în calcul să combateți abandonul școlar? Cum îi veţi stimula pe aceștia să se înscrie la bacalaureat pentru anul viitor, dacă nu s-au înscris anul acesta?
Sorin Cîmpeanu: Cred că este deja cunoscut faptul că am flexibilizat atât cât am putut procedeele administrative, inclusiv programa școlară. Este vorba de programele de educaţie remedială care, din păcate pentru cei care finalizează acest ciclu, nu mai pot fi utile anul viitor. Va trebui să identificăm la nivelul unei noi legi a educaţiei, după ce vom fi încheiat dezbaterile pe proiectul de ţară "România educată", rute flexibile pentru aceşti elevi la care faceți referire, care, dacă sunt absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat, se adaugă celor deja peste un milion de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat. Este un element extrem de important să ne putem concentra pentru a da şanse tuturor acestor tineri la un job care să fie conform aspiraţiilor lor de dezvoltare personală şi profesională, care să le dea posibilitatea să continue într-un fel just, rezonabil educația, în cazul în care doresc acest lucru.
Reporter: Bună ziua! Una dintre modalitățile pentru a combate abandonul şcolar despre care vorbeați este şi  majorarea alocaţiilor pentru copii. Ştim în acest sens că în şedinţa de astăzi s-a aprobat o ordonanţă de urgență care prevede amânarea acelui procent de 20% pentru majorarea alocaţiilor de la 1 iulie. Voiam să vă întreb, în acest context, când vor mai fi dublate alocaţiile copiilor, pentru că şi dumneavoastră sunteţi afectat până la urmă, având în vedere că aceşti bani ajung la copii care sunt, evident, elevi.
Sorin Cîmpeanu: Cu siguranţă ne dorim investiţii în educație. La fel de sigur este că abandonul școlar nu poate fi combătut exclusiv prin măsuri din domeniul educaţiei, este nevoie, într-adevăr, de măsuri de protecţie socială, în care se încadrează şi alocaţiile necesare pentru copii, mai ales pentru familiile din mediul rural, dar nu numai. Atâta vreme cât deţin portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc la acest punct.
Reporter: Dar întrebarea mea era alta, când vor fi dublate alocaţiile pentru copii?
Sorin Cîmpeanu: Atâta vreme cât ocup portofoliul Ministerului Educaţiei, mă opresc aici. Tocmai ce v-am făcut trimitere la un alt minister...
Reporter: Mulţumesc.
Sorin Cîmpeanu: ... care este iniţiator. Ministerul Educaţiei nu este iniţiator pentru această ordonanţă de urgenţă.
Reporter: Domnule Cîmpeanu, care este cea mai recentă cifră legată de vaccinarea profesorilor, a cadrelor didactice?
Sorin Cîmpeanu: A fost un lucru foarte bun să flexibilizăm procesul de vaccinare în aşa fel încât să scurtăm timpii de aşteptare, să avem centre speciale sau maratoane ale vaccinării - din acel moment, nu li s-a mai cerut celor care se vaccinează să precizeze apartenenţa la un anumit sector. Nemaiavând această întrebare în formular, nu mai există apartenenţa la un anumit sector, cum ar fi cel al educaţiei, în baza de date gestionată de către STS. Ultima interogare pe care am făcut-o ne-a arătat că 60% dintre profesori au fost vaccinați. Asta s-a întâmplat în data de 21 mai, acum aproape o lună. Suntem nevoiți pentru că nu avem interconectată, spre exemplu, platforma de vaccinare cu EduSal. Pentru că dacă ar fi interconectate, am putea să vedem care este domeniul de activitate al fiecărei persoane vaccinate și am putea să vă răspundem la această întrebare. În momentul de față, ne bazăm doar pe raportări și, în măsura în care prevederile GDPR ne vor permite, vom furniza codul numeric personal pentru a avea o valoare exactă a celor care s-au vaccinat. Dar sectorul educației rămâne categoria socio-profesională cea mai numeroasă din perspectiva numărului de persoane vaccinate. În data de 21 mai, aveam peste 185.000 de angajați din învățământ vaccinați. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, în ce stadiu este plata pentru orele remediale, în ce măsură a fost făcută?
Sorin Cîmpeanu: Au fost făcute plăți integrale către patru județe, parțiale către alte 10 județe. Procesul de verificare a documentelor de raportare este extrem de lent, pentru că sunt trei rânduri de documente: în primul rând, avem elev-profesor, avem documente de raportare din partea școlii și documente din partea inspectoratului. Spre exemplu, dacă avem o situație în care o raportare ne dă 30 de ore, a doua raportare 40, a treia 50 de ore, trebuie făcute verificări și aceste verificări trebuie să fie punctual pentru fiecare din cei peste 240.000 de elevi înscriși în Programul național de ore remediale. Această verificare se face cu cei 14 angajați ai Unității de management proiecte cu finanțare externă, care mai au și alte atribuții. Este de datoria Ministerului Educației să găsească soluții pentru a angaja personal astfel încât să se fluidizeze acest proces de verificare absolut necesar, pentru că nimeni nu își pune semnătura până când nu a verificat și nu a adus la un numitor comun aceste inadvertențe de raportare. Iar inadvertențele, v-am spus, sunt de ordinul sutelor de mii.
Reporter: Cât ne vor costa aceste ore remediale la final?
Sorin Cîmpeanu: Avem deja sumele avansate din POCU pentru învățământul primar și gimnazial și sumele avansate prin proiectul Romania Secondary Education pentru învățământul liceal. Aceste sume sunt, să spunem, bune pentru început. Având în vedere amploarea pierderilor educaționale, acest program trebuie să continue și Ministerul Educației are datoria să lupte pentru sume mai mari decât am avut în acest an pentru educația remedială.
Reporter: Ce ştim despre aceste ore remediale? Cât au fost ele de eficiente? S-a făcut o evaluare? Am văzut în ce măsură copiii care au participat la acest ore au obținut rezultate școlare mai bune sau rezultate extrașcolare; poate putem vorbi și de performanțe.
Sorin Cîmpeanu: Orele remediale au început în luna martie. Au fost organizate simulările pentru examenele naționale, pentru Bacalaureat și examenul de capacitate, au fost organizate evaluări pentru elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste rezultate au fost peste așteptări în raport cu dificultățile întâmpinate. Acest lucru ne îndreptățește să credem că au fost eficiente aceste ore remediale. Opinia mea, ca ministru al educației, este că aceste ore remediale sunt necesare, dar sunt mult prea puțin față de amploarea pierderilor. Sunt convins că numărul elevilor care au suferit pierderi este mult mai mare decât cei 246.000 înscriși în programul național de ore remediale.
Reporter: Dle ministru, avem în momentul de față, mai ales la țară, în școlile de la țară, copii care sunt fie în clasa a VI-a, fie în clasa a VII-a, unii chiar în clasa a VIII-a, care nu sunt alfabetizați. V-aţi preocupat de această situație? Aveți o evaluare? Ştiţi unde sunt zonele cu probleme? Sunt și numeroase studii care arată că analfabetismul este crescut în rândul copiilor din România.
Sorin Cîmpeanu: Este o problemă pe care, din păcate, nu o putem regla astăzi, este o problemă cronică a sistemului de educație din România, care a fost puternic amplificată de către perioada de criză sanitară. Dacă rata de analfabetism funcțional și pierderile în educație erau mari, după această perioadă de criză sunt și mai mari. Suntem în curs de finalizare a unei hărți care să includă școlile cu un grad ridicat de risc la abandonul școlar, să includă școlile cu absenteism ridicat, să includă școlile cu relații deficitare cu comunitatea, relații deficitare cu părinții, cu cazuri frecvente de bullying. Toate aceste școli vor fi identificate în curând. Este nevoie să fie identificate, iar printr-un proiect pilot pe care încercăm să îl demarăm cât se poate de curând, 1.000 din aceste școli cu cele mai mari riscuri, în primul rând de abandon școlar, dar și de expunere la fenomenul de bullying, vrem să aibă câte un consilier școlar, câte un psiholog în fiecare din aceste școli, plătit din fonduri europene, până la finalul anului 2023, începând, dacă se poate, din toamna acestui an. Oricum, din toamna acestui an vom constitui la nivelul tuturor școlilor, nu numai al celora cu grad ridicat de risc, grupurile de acțiune anti-bullying.
Reporter: Şi un singur psiholog în școală se poate asigura că elevii sunt alfabetizați, că nu vor mai fi, practic, expuși abandonului școlar sau poate rezolva acest fenomen al bullying-ului, un singur psiholog în acele şcoli?
Sorin Cîmpeanu: Evident că nu, dar dacă amestecăm bullying-ul cu abandonul școlar, suntem pe căi greșite. Bullying-ul poate să fie verbal, social, fizic, poate să fie cyberbullying. Sunt lucruri cu totul și cu totul speciale, care necesită un consilier școlar și tocmai ce am spus că o dată ce vom fi încheiat dezbaterile pe "România educată" și vom avea concluziile, vom trece la elaborarea unei noi legi. În această nouă lege, fiecare școală va trebui să aibă câte un consilier școlar cu dublă competență: asistență - psihopedagogică și orientare școlară - chiar și școlile cu 200-300 de elevi, peste 500 de elevi să fie al doilea, peste 1.000 al treilea, peste 1.500 al patrulea consilier. E nevoie de resursă umană, pentru că în momentul de față avem 2.500 de consilieri pentru 3.000.000 de elevi. Este mult prea puțin. Este nevoie de schimbarea abordării, pentru că acel consilier școlar trebuie să stea în permanență în școală, pe toată durata programului orar, pentru a cunoaște elevii și problemele lor, pentru a cunoaște profesorii, pentru a cunoaște şcoala, mediul de învățare și chiar și părinții, altfel nu se va putea face această consiliere. Această consiliere sigur că va avea efecte și asupra ratei de abandon, în sensul reducerii acesteia, dar pentru toate aceste lucruri este nevoie de resursă umană, în primul rând, mai mult și mai important decât resurse bugetare. Aceste lucruri vor începe încă din toamnă. Aceia care sunt în sistem și au o singură competență de asistență psihopedagogică, spre exemplu, vor avea un termen de grație pentru a achiziționa cea de-a doua competență în orientare școlară. Rolul CJRAE, CMBRAE, Centrelor Județene pentru Resurse și Asistență Educațională este foarte important. Acolo, dacă în fiecare școală, consilierul stă pe toată durata programul școlar, acolo ar trebui să se regăsească psihoterapeuți, un nucleu care să intervină atunci când apar astfel de situații, dar în școală trebuie să fie consilierul și trebuie să fie în numărul pe care vi l-am precizat. Aceste lucruri trebuie să fie bine precizate legal, să fie aplicabile și să fie asumate la nivelul unei legi, indiferent că vorbim de o republicare a Legii 1, că vorbim de o lege specială pe învățământ preuniversitar și una pe învățământ superior şi cercetare sau de o lege integrată, cu sau fără statutul personalului didactic.
Reporter: Vor fi și criterii de performanță pentru acești consilieri despre care vorbiți? Cum vor arăta?
Sorin Cîmpeanu: Cu siguranță vor fi și criterii de performanță, pentru că în momentul de față, din păcate, nu pot să vă garantez că toți cei 2.500 de consilieri fac ceea ce ar trebui să facă, având ca scuză şi faptul că sunt foarte puțini în raport cu elevii și că un consilier este obligat, avem cazul de la "George Bacovia", este obligat să lucreze cu mai mult de 1.300 de copii, când legea spune, la un articol, maxim 500, la altul, maxim 600.
Reporter: Bună ziua, domnul ministru! Liga Studenților din Iași acuză Ministerul Educației că îl apără pe Codruț Olaru, acuzat de plagiat, prin amânarea unui aviz de al Direcției juridice. Aș vrea să vă întreb ce ne puteți spune despre avizul Direcției juridice?
Sorin Cîmpeanu: Pot să vă spun că eu refuz categoric această acuză. Pot să vă spun că ministrul, vorbesc sub controlul ministrului justiției, un ministru - cred că nici măcar ministrul justiției - nu are posibilitatea să se implice în impunerea unui aviz de legalitate. Și, dacă ar face-o, cred că ar fi un abuz. În cazul meu, nici măcar nu am competențele şi nici dorința să mă amestec peste Direcţia Generală Juridică a ministerului, care este îndreptățită să acorde avizul de legalitate. Își asumă acordarea avizului de legalitate sau de nelegalitate. Tot ceea ce am putut să fac, am cerut celeritate şi sunt convins că astăzi sau mâine vom avea un răspuns al Direcției Generale Juridice pe speța în cauză.
Reporter: Și vorbind despre răspunsuri, ...
Sorin Cîmpeanu: Știu că Direcția Generală Juridică a avertizat Consiliul General al CNATDCU cu privire la imposibilitatea acordării avizului de legalitate, atâta timp când decizia nu se încadrează în cadrul legal.
Reporter: Şi aceeași Liga Studenților vă solicită dumneavoastră personal să verificați să explicați public motivul pentru care CNATDCU tergiversează de ani de zile luarea unei decizii în cazurile unor acuzații de plagiat vizând nume grele, mă refer la Bogdan Licu, Robert Negoiță, Mihai Tudose etc. Ce răspuns aveți pentru ... şi opinia publică, în general?
Sorin Cîmpeanu: Da, mai ales inginerul din ministrul educației se va implica puternic în rezolvarea acestor probleme din justiție... Evident că nu! Evident că nu! Ce stă în dreptul ministrul educației am făcut astăzi, în sensul în care după ce am realizat la nivelul hotărârii de guvern de organizarea Ministerului Educației un serviciu suport pentru asigurarea secretariatului CNATDCU, în care să avem și asistență tehnică și asistență juridică, este nevoie de o operaționalizare a acestei schimbări la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare. Au fost propuse o serie de modificări ale acestui regulament, tocmai pentru a asigura celeritatea și corectitudinea, alături de legalitatea deciziilor emise de CNATDCU. Regulamentul de organizare și funcționare se promovează prin ordin de ministru. Ministrul educației, de data asta, nu a vrut să îl promoveze fără consultarea CNATDCU. Am primit astăzi un acord scris, semnat, ștampilat din partea conducerii CNATDCU, prin care agreează toate modificările propuse. Modificările propuse vizează principiul legalității, vizează principiul bunei administrări, vizează principiul transparenței și vizează, de asemenea, și principiul responsabilității și eticii la toate nivelurile, inclusiv la nivelul membrilor CNATDCU. Am avut, spre exemplu, membrii CNATDCU, care au avut condamnări în instanță pentru probleme de etică și nu exista bază legală pentru a fi înlăturați din acest consiliul consultativ al Ministerului Educației. Aceste lucruri au fost propuse, agreate de către conducerea CNATDCU, trecute prin Comitetul de dialog social astăzi, deci vor face obiectul unui ordin de ministru, toate recomandările agreate. În plus, singurul lucru pe care l-am adăugat la mai multe solicitări care vizau consolidarea transparenței, am agreat să avem în Consiliului General al CNATDCU, pentru prima oară, un reprezentant al studenților, cu rol de observator, în Consiliului General CNATDCU. Deci am agreat toate modificările agreate de către Consiliul General CNATDCU pentru consolidarea pe cele trei paliere amintite şi am adăugat în plus, pentru consolidarea transparenței, și un observator din partea studenților.
Reporter: Mulțumesc.
Sorin Cîmpeanu: Să sperăm că după asta lucrurile vor fi mai clare şi șansele Ministerului Educației de a apăra în instanță deciziile CNATDCU vor fi mai mari. Sunt convins că da.
Reporter: Dacă-mi permiteţi, o ultimă întrebare referitor la calendarul de desemnare a directorilor pentru unităţile școlare. Aţi anunțat că pe data de 20-22 decembrie se va finaliza acest concurs.
Sorin Cîmpeanu: Da.
Reporter: De ce nu se organizează acest concurs pe parcursul verii, după cum cereau colegii dvs de coaliție USR PLUS? Ştefan Pălărie şi Silvia Dinică au afirmat în urmă cu o lună de zile că au convenit cu dvs să organizați concursuri pentru funcțiile de directori pe parcursul verii.
Sorin Cîmpeanu: Da. Am făcut consultări, am avut toate variantele posibile, inclusiv varianta în care pe 27 iulie era proba scrisă, am analizat şi organizarea concursurilor pe parcursul lunii august. Cei mai mulți au spus că sunt convinși că ar fi foarte, foarte buni pentru a ocupa poziția de directori dar din păcate şi-au luat bilete cu familia în Egipt, în Turcia, în Grecia şi în Bulgaria şi în alte ţări şi că nu pot participa în luna august. Pentru a da şansa şi acestora...
Reporter: Dar celor care au propus acest calendar...
Sorin Cîmpeanu: Vă dau şi o explicație care este încă şi mai serioasă. În această perioadă de criză au fost foarte încercați atât elevii, cât şi profesorii, cred că merită un moment de respiro, un moment de concediu în luna august, în care să nu-i mai încărcăm cu alte activităţi. Concursurile se vor derula integral în interiorul semestrului I din anul şcolar 2021-2022, pe 13 septembrie începe şcoala, e o frumoasă zi de luni, pe 14 septembrie, a doua zi, anunţăm demararea concursului. Pe 15 octombrie organizăm proba scrisă, urmează după aceea proba de interviu, în lunile noiembrie, decembrie, în aşa fel încât în perioada 20 - 22 decembrie să poată fi emise deciziile de numire a unor directori profesionişti, selectați exclusiv pe criterii de competență, pentru toate şcolile din România, începând cu semestrul II, care începe pe data de 10 ianuarie. Interviul se va da într-o manieră nouă... Bine, şi examenul scris va fi o manieră nouă. Va fi reprezentantul Inspectoratului, pentru că este îndreptățit, conform legii, să organizeze concursul, vor fi doi profesori titulari selectați prin vot secret din rândul tuturor profesorilor din școală, va fi de asemenea un reprezentant al autorității locale, iar cel de al cincilea va fi sau un reprezentant al companiilor care au departamente puternice de HR, Resurse Umane, sau din firme de recrutare sau, dacă nu, un expert universitar cu experienţă în domeniul managementului instituțional şi al managementului educaţional. Deci cred că este o componentă foarte echilibrată. Sunt multe alte prevederi care, zic eu, oferă garanţii pentru corectitudinea derulării acestui concurs. Începe pe 14 septembrie și se termină pe 22 decembrie, cu numiri începând cu data de 10 ianuarie. Sper că am reușit să răspund întrebărilor. Vreau să îi mulțumesc dlui ministru al justiției pentru înțelegerea pe care am avut-o pentru a extinde baza de selecție a directorilor de școli, pentru a se putea prezenta nu numai cei care sunt membri ai Corpului național al experților în management educațional, ci toți aceia care sunt profesori titulari și au o vechime de minimum cinci ani. Am considerat că trei ani este prea puțin, zece ani este prea mult și am avut înțelegere la Ministerul Justiției, vreau să precizez acest lucru, pentru a putea lărgi baza de selecție. Deci acest concurs pentru ocuparea posturilor de directori, vă garantez că va fi altfel și va fi în sensul pe care ni-l dorim cu toții. Vă mulțumesc mult!
Stelian Ion: Bună ziua! Am și eu pentru justiție o veste bună astăzi, mai ales pentru lupta împotriva corupției. Printr-o hotărâre de guvern adoptată astăzi de Guvernul României s-a suplimentat numărul maxim de posturi pentru DNA, este vorba de 90 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară şi de încă 50 de posturi de personal auxiliar de specialitate. Este foarte importantă această decizie a Guvernului și îi mulțumesc premierului pentru implicare. Este clar că Guvernul României îşi respectă obiectivele asumate prin programul de guvernare. Avem, de asemenea, o strategie de dezvoltare a sistemului judiciar, care este respectată și ea. În primă fază vor fi alocați DNA 30 de polițiști de poliție judiciară, în anul 2021, urmând ca în următorii doi ani cu câte 30, de polițiști de poliție judiciară, ofițeri și agenți. Este un lucru bun, un sprijin real pentru activitatea DNA, solicitată, această hotărâre de guvern, inclusiv de conducerea actuală a Direcției Naționale Anticorupție. Este o solicitare căreia i-am dat curs. Vreau să mulțumesc ministerului, dlui ministru al afacerilor interne, pentru disponibilitatea pe care a arătat-o în dialogul pe care l-am purtat pe acest aspect. E foarte important să înțelegem că e nevoie de acest sprijin. Eram convins că vom ajunge la o soluție agreată și, iată, s-a întâmplat acest lucru. Este un semnal foarte bun. De asemenea, este un semnal bun faptul că în perioada următoare va fi alocat un număr de 50 de polițiști de Poliție judiciară pentru DIICOT - este un alt proiect care este în procedura de avizare. Deci sunt chestiuni concrete care vin în sprijinul luptei împotriva corupției și aș face o mică paranteză: de curând am participat la întrunirea Consiliului JAI - Justiție și Afaceri Interne. În consiliu s-a apreciat foarte mult contribuția României la operaționalizarea Parchetului European. Am făcut acolo o selecție, suntem printre țările care am contribuit concret, substanțial, la operaționalizarea acestui parchet și, în continuare, la începutul lunii iulie va urma o nouă procedură de selecție pentru încă nouă procurori europeni delegați. Vă mulțumesc! Dacă sunt întrebări, vă rog!
Reporter: Bună ziua! Astăzi, în primă lectură s-a aflat ordonanța de urgență privind prorogarea termenului din această vară a majorării alocației și majorarea din iarnă 2022. Fiind unul dintre ministerele avizatoare și fiind la Ministerul Justiției, vă întreb pe dumneavoastră cum vedeți faptul că în momentul de față, în Parlament, există o lege care se află în proces legislativ care prevede același lucru? Această ordonanță de urgență, dacă va fi dată în același timp cu legea care este deja în Parlament, nu va fi neconstituțională?
Stelian Ion: Ministerul Justiției este minister avizator pentru toate domeniile. Aceasta nu înseamnă că mă voi exprima pe toate domeniile. Pe chestiunile legate de legalitate și constituționalitate, vă asigur că avizele venite din partea Ministerului Justiției vor fi unele corecte.
Reporter: Dar, din acest punct de vedere, ordonanța dacă este dată odată cu legea care se află în proces în Parlament este sau nu constituțională?
Stelian Ion: Nu voi face niciun fel de speculații pe aceste chestiuni. Este un proiect în primă lectură și, repet, avizele care sunt date de Ministerul Justiției, respectă toate prevederile legale, mai ales cele constituționale.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, liderii coaliției au decis luni seara ca desființarea Secției Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să se facă nu în forma Guvernului. Am înțeles de la domnul Hunor că toate dosarele vor merge la o direcție din Parchetul General. Dumneavoastră susțineți această formă dorită de colegii dumneavoastră de coaliție de la UDMR?
Stelian Ion: Am participat la acea discuție, în cadrul coaliției. Nu a fost o astfel de decizie. A fost decizia de a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, care va fi primit după semnalele pe care le avem foarte clar în acest sens, la începutul lunii iulie. După ce vom primi acel aviz, se va lua decizia finală pe desființarea SIIJ şi mă aștept la un deznodământ fericit din acest punct de vedere. Este, aş zice, perioada de final a acestei secții, se apropie de sfârșit activitatea ei și deja lucrurile sunt pe ultima sută de metri.
Reporter: Şi referitor la legile justiției, când vor fi acestea adoptate de Guvernul României și când vor fi transmise Parlamentului spre dezbatere?
Stelian Ion: După cum nu demult am afirmat, aceste legi sunt în etapa de finalizare în cadrul grupului de lucru creat în coaliție. Lucrăm la ultimele articole pe chestiunile care au rămas de soluționat și, în orice caz, în perioada imediat următoare, vom ajunge la o formă finală, astfel încât anticipez ca sesiunea următoare să debuteze cu discuții pe marginea legilor justiției. Cam acestea sunt elementele pe care le avem la ora actuală.
Reporter: Vor fi adoptate și sesiunea viitoare? Pentru că am văzut proiecte transmise de Guvern, care au rămas în procedură de dezbatere parlamentară foarte mult timp chir dacă erau în regim de urgență.
Stelian Ion: Ele vor rămâne în dezbatere exact atât cât timp este necesar pentru o dezbatere reală în Parlament - acesta este rolul Parlamentului. Sunt trei legi importante. Ele trebuie explicate, trebuie înțelese, trebuie acceptate, trebuie votate în cunoștință de cauză, în niciun caz în maniera pe care am avut-o în perioada 2017-2018.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb: judecătorul de la Curtea de Apel Pitești, care a decis în premieră că existența Secției speciale pentru investigarea magistraților nu este justificată, invocând decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, a intrat în vizorul Inspecției Judiciare. Ştiu că aţi transmis un mesaj de susținere și de încurajare către judecători. În afară de acest mesaj de încurajare, ce puteți face, ce veți face concret pentru ca judecătorii incomozi să nu fie supuși presiunilor? Ştiu că reforma judiciară era printre planurile dumneavoastră.
Stelian Ion: Un capitol extrem de important pentru mine în legile justiției este cel referitor la Inspecția Judiciară. Vizăm, din acest punct de vedere, modificări legislative care să ia din mâna procurorului, din mâna inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare toată puterea pe care o are în prezent. Are posibilitatea, potrivit legii, să adopte toate regulamentele, regulamentul de funcţionare, regulamentul în baza căruia se desfășoară activitățile inspectorilor judiciari, de asemenea, regulamentele care se referă la selectarea inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare. Deci, toate aceste regulamente sunt la dispoziția unei singure persoane. Este absolut anormal să se întâmple lucrul acesta. La fel, cu privire la atribuțiile inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare, vom avea propuneri. Toate aceste propuneri vor fi de așa natură încât ceea ce s-a întâmplat într-o anumită perioadă să nu se repete, pentru că vom opta foarte clar pentru independența acestor magistrați, pe de altă parte, pentru o corectitudine și pentru o decizie care nu este concentrată în mâinile unei singure persoane. În cazul nostru, problema care a fost relevată și de către decizia CJUE a fost aceea că, într-o anumită perioadă cel puțin, numirea sau mandatul inspectorului-șef din cadrul Inspecției Judiciare a fost prelungit printr-o ordonanță de urgență, deci printr-un act eminamente politic, ceea ce e total de neacceptat, aşa încât astfel de derapaje pe viitor nu trebuie să se mai întâmple. Suplimentar față de aceste aspecte, partea negativă ar fi aceea că ceea ce s-a întâmplat în acea perioadă de mandat prelungit, împotriva tuturor principiilor dreptului Uniunii Europene, deci toate acele acte sunt anulabile, să spun așa, deja încep să fie soluții în acest sens. Deci, iată, ce încurcături au produs legile promovate în anii 2017, 2018 de către PSD.
Reporter: Vorbind despre încurcături, în decizia CJUE se vorbea și despre Inspecția Judiciară, despre mandatul dlui Netejoru, acela prelungit prin ordonanță de urgență. Au existat voci din rândul magistraților, mă refer, de exemplu, la dl procuror Pârlog, care spunea că actele semnate de domnul Netejoru în acea perioadă și actele subsecvente sunt lovite de nulitate și atrăgea dânsul atenția că sunt inspectori judiciari care au fost numiți în perioada respectivă când Netejoru avea mandatul prelungit prin OUG sau în baza unor regulamente adoptate în această perioadă şi că practic, mandatele acelor inspectori judiciari sunt lovite de nulitate. Cum vedeţi dumneavoastră problema?
Stelian Ion: Este o chestiune asupra căreia, indiferent de părerea unui ministru, fie el și al justiției, instanțele de judecată își vor spune punctul de vedere și vor da soluțiile, așa încât am așteptat de la instanțele judecătorești să dea soluții corecte și să exprime în soluții ceea ce am învățat cu toții la Facultatea de Drept și, anume, să dea prioritate dreptului Uniunii Europene acolo unde este cazul şi acolo unde ne-am obligat prin tratate să facem acest lucru. Deci prevalența dreptului Uniunii Europene este de necontestat și lucrul ăsta evident că ar trebui să se reflecte și în hotărârile judecătorești, cu nuanțările... Bineînțeles, nu voi intra în foarte multe detalii. Ce este important însă - și am în vedere, pentru o viitoare modificare legislativă, este ca în momentul în care se verifică conduita judecătorilor, să se raporteze această conduită nu doar la aplicarea deciziilor Curții Constituționale, spre exemplu, ci și la aplicarea deciziilor CJUE, așa încât să constituie, poate, abateri disciplinare nu doar încălcarea deciziilor Curții Constituționale, ci și încălcarea unor decizii CJUE. Este o chestiune de nuanță foarte importantă, însă, care trebuie exprimată. Vă mulțumesc mult!
Reporter: Şi o ultimă întrebare, dacă îmi permiteţi, pe un subiect foarte actual. Doamna Giorgiana Hosu, tânără pensionară, la 48 de ani, românii gazați în Piața Victoriei vor plăti doamnei pensie specială, deși se știe că în mandatul dânsei a avut loc acea rușinoasă clasare a dosarului, mă rog, a acelei părți care îi viza pe șefii Jandarmeriei. Aş vrea să îl întreb, nu știu dacă neapărat pe ministrul Stelian Ion, cât pe Stelian Ion în sine, ca persoană care a participat la acele evenimente, în Piața Victoriei, cum vede acest lucru.
Stelian Ion: Aici sunt în calitate de ministru, în calitate de cetățean, nu pot răspunde în alt context. Ca ministru, mă interesează legislația să fie una echilibrată, mă interesează să venim cu propuneri care să facă în așa fel încât magistrații să își dorească să rămână în profesie o perioadă cât mai mare de timp. Este absolut anormal ca la o vârstă atât de fragedă, să spun așa, să ieși la pensie. Mă gândesc că peste câțiva ani de zile, dacă aş fi fost magistrat, iată, mi-aş fi putut depune și eu cererea de pensionare, ceea ce este peste imaginația mea. Adică nu mi-aş imagina vreodată o asemenea ipoteză, dar, iată, că în România se întâmplă. Ce îmi doresc este, repet, să găsim acele soluții, astfel încât în primul rând magistrații ei înșiși să își dorească să rămână în sistem, adică să aibă condițiile din punct de vedere logistic asigurate. De curând am început, în cadrul unui grup de lucru, care va verifica posibilitățile de modificare a Codului de Procedură Civilă, astfel încât să degrevăm instanțele, să accelerăm procesele, contează foarte mult durata. Toate aceste instrumente să fie la îndemâna magistraților. Iar pe chestiunile legate de pensionare am răspuns de foarte multe ori. Sunt niște variante în lucru și până când nu agreăm împreună și cu sistemul judiciar și cu Ministerul Muncii și cu colegii din Parlament formula ideală, nu are rost să facem speculații pe această temă.
Reporter: O să vă rog, dacă se poate, încă o întrebare scurtă, referitor la mineriadă, Dosarul Mineriadei, la comemorarea a 30 de ani de la acele evenimente care au pus o pată rușinoasă pe obrazul statului român, dl Ludovic Orban a fost întrebat dacă procurorii care au tergiversat dosarul pot fi trași la răspundere și a răspuns dânsul afirmativ. V-ați gândit la un astfel de demers, pentru că /.../
Stelian Ion: La răspundere nu îi poate trage decât justiția, nu-i poate trage ministrul justiției. Pentru anumite fapte, bineînțeles, avem legislație, dar unele au fost verificate de Inspecția Judiciară, care a spus la un moment dat că nu au fost probleme, când poate în realitate au fost. Deci important este să facem sistemul să lucreze pentru că exemplele pe care le-aţi dat sunt dovada cea mai grăitoare poate că au fost probleme grave în justiție, ele nu s-au rezolvat. Ne interesează foarte mult nu atât să privim spre trecut pentru a ne plânge, ci să privim spre trecut pentru a trage concluzii și pentru a găsi soluțiile să nu se mai repete aceste lucruri. Oricum, aceste cazuri de care ați vorbit sunt o pată neagră pe obrazul justiției în România și merită scuze toate victimele din acele dosare, urmașii lor, unii nu au apucat și alții, din păcate, poate nu să o apuce să vadă acele soluții, însă justiția din România trebuie să dea un răspuns cât mai rapid, inclusiv în acele dosare.
Reporter: Dar vorbim despre viitor, să spuneați că trebuie să privim spre viitor nu spre trecut. Astfel de cazuri se pot repeta. Avem dosare istorice, dosare care riscă să se întindă pe termen lung. În legile justiției, care sunt în lucru, v-aţi gândit să introduceți pârghii, astfel încât astfel de situații să nu se mai repete, clauze pentru răspunderea magistraților care tergiversează foarte mult, nepermis de mult, niște dosare?
Stelian Ion: Sunt niște pârghii care pot fi introduse, spre exemplu, la criteriile de evaluare poate acele cazuri admise în cazul contestațiilor pentru tergiversarea procesului. Cine are astfel de cauze admise însemnă că are o problemă, înseamnă că a tergiversat procesele și, bineînțeles, trebuie să suporte și niște consecințe. Deci există pârghii, există soluții. Important este să adoptăm aceste legi și să privim, așa cum am spus, către ce avem de făcut.
Reporter: Mulţumesc!
Stelian Ion: Vă mulțumesc și eu!
Reporter: Bună seara! Eu voiam să vă întreb în ce stadiu se află extrădarea lui Alexandru Adamescu, omul de afaceri, având în vedere că a fost trimis în judecată. Cât mai durează procesul din Marea Britanie, dacă aveți vreo estimare?
Stelian Ion: Procesul din Marea Britanie s-a încheiat. Autoritățile din Marea Britanie ar trebui să îl predea pe domnul Adamescu și am solicitat în mai multe rânduri și să ni se precizeze când va avea loc acea extrădare, în mod efectiv. Așteptăm răspunsul, pentru că până în prezent nu am primit detalii. Sunt mai multe solicitări din partea Ministerului Justiției și colegii din cadrul ministerului fac absolut toate demersurile care țin de Ministerul Justiției.
Reporter: Şi cum comentați refuzul extrădării dlui Puiu Popoviciu și dacă aveți cumva instrumente legale pentru a schimba ceva legat de acest caz?
Stelian Ion: În acest caz este de analizat foarte atent ce s-a întâmplat, pentru că, iată, o instanță din Marea Britanie a dat o decizie care sancționează cumva instanța română, ceea ce este foarte grav. Așa încât trebuie să analizăm foarte atent în ce zonă se plasează vina, dacă sunt probleme și unde sunt probleme. În orice caz, toate dosarele trebuie să se bucure de întreaga atenție, însă reprezintă un semnal de alarmă și trebuie să verificăm foarte atent. Vom vedea dacă acea decizie va fi cumva contestată. Dacă nu va fi contestată, repet, o discuţie şi în cadrul CSM va trebui să facem şi să tragem niște concluzii. Nu vor rămâne lucrurile aşa, este foarte clar, pentru că trebuie să vedem dacă într-adevăr instanța supremă din România a avut o problemă de respectare a dreptului la apărare, a unui drept fundamental. Acum, noi avem încredere în instanțele noastre și în momentul în care se ivesc astfel de situații și astfel de acuzații, totuși, trebuie să privim foarte atent dacă aceste acuzații sunt unele reale și să vedem unde a fost problema, dacă a fost vreuna. Deci subiectul nu se va închide, va fi discutat, eu sper și în cadrul CSM, vom vedea dacă este cazul. Deocamdată să primim comunicări din partea părții britanice.
Reporter: Mulţumesc.
Stelian Ion: Mulțumesc mult! La revedere!
Althamer Monica: Bună seara! În ceea ce privește proiectele Ministerului Sănătății aprobate astăzi în ședința de guvern, a fost aprobată o ordonanță de urgență privind reglementarea unor măsuri referitoare la valorificarea unor doze de vaccin anti-COVID-19. Conform prevederilor specifice din acordurile încheiate de Comisia Europeană în vederea achiziționării de vaccinuri anti-COVID-19, la fel ca și celelalte state, România poate revinde sau poate dona doze de vaccin. Ordonanța de urgență aprobată astăzi creează cadrul legislativ prin care se permite revânzarea unor doze și se abilitează Ministerul Sănătății pentru a încheia, în numele statului român, contracte cu alte state. Sumele rezultate din revânzare se fac venituri la bugetul de stat. De asemenea, s-a aprobat astăzi o hotărâre de guvern referitoare la acordarea unui ajutor umanitar - doze de vaccin anti-COVID-19 pentru Ucraina și Serbia. Vorbim de 100.800 de doze pentru Ucraina și 50.400 de doze pentru Serbia. Mulțumesc frumos!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe