Actualitate

Joi, 21 Aprilie 2022

Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, de ministrul Cercetării, inovării și digitalizării și ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

Galerie foto

[Check against delivery]

 

Dan Cărbunaru: Bună ziua, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la briefingul de presă, organizat după ședința de guvern. Alături de mine se vor afla ministrul agriculturii, ministrul finanțelor și ministrul investițiilor și proiectelor europene, respectiv ministrul digitalizării. O să-l rog, pentru început, pe domnul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, să ni se alăture pentru a vă prezenta o serie de decizii, pe care astăzi Guvernul le-a luat în sprijinul fermierilor români, dar și pentru a vă sta la dispoziție pentru eventuale întrebări legate de domeniul de care domnia sa răspunde. Vă rog, domnul ministru.
Adrian Chesnoiu: Bună ziua tuturor! Mulțumesc frumos pentru prezență. Am aprobat astăzi în ședința de guvern o ordonanță de urgență, care vizează constituirea cadrului legal pentru acordarea unui sprijin în valoare de 454 de milioane de lei pentru fermierii din sectorul zootehnic și ne referim aici la crescătorii de bovine, de suine și cei din sectorul avicol. Această ordonanță de urgență prevede ca, în perioada următoare, folosind cadrul temporar pentru sprijinul COVID, să putem să venim în sprijinul fermierilor noștri cu această schemă de ajutor de stat. Pe cele trei sectoare despre care v-am vorbit, au fost alocate 170 de milioane de lei pentru sectorul bovin, 167 de milioane de lei pentru crescătorii de suine și 116 milioane de lei pentru cei din sectorul avicol. Este un demers extrem de important și este în continuarea celor deja implementate, pentru că, până la această dată, în primul trimestru al anului 2022, am plătit din bugetul de stat peste 1,3 miliarde de lei ajutoare către fermierii români și mă refer aici la ajutoarele naționale tranzitorii, mă refer la sprijinul pentru acciza la motorina utilizată în agricultură aferentă trimestrelor 3 și 4 din anul 2021, mă refer la sprijinul care se acordă sectorului zootehnic pentru derularea activităților de ameliorare. Vom continua și în perioada următoare să acordăm sprijin susținut fermierilor noștri, pentru că este o perioadă complicată, în care trebuie să fie solidari, trebuie să ne asigurăm că trecem cu bine peste aceste sincope în derularea activității fermierilor români și sprijinul pe care Guvernul României îl acordă trebuie să fie unul susținut, consistent și continuu. Mulțumesc frumos!
Dan Cărbunaru: Mulţumesc, domnule ministru. Vă rog întrebări.
Reporter: Domnule ministru, Banca Mondială atrăgeau atenția asupra faptului că ne-am putea confrunta cu scumpiri la alimente de până la 37%. Cum vom gestiona acest val de scumpiri?
Adrian Chesnoiu: Păi din ceea ce ați prezentat dumneavoastră până acum, cred că am atins valul acesta, pentru că, deja, la anumite produse s-a întâmplat mai repede poate decât se așteptau unii și știți foarte bine care sunt cauzele principale, pe care le-am discutat de fiecare dată, în principal creșterea prețurilor la energie și gaze, care au dat peste cap toate domeniile de activitate și au angrenat acel bulgăre de zăpadă care a atins, iată, și agricultura și produsele agroalimentare. Prin aceste intervenții, pe care statul român și Guvernul României le face, de a acorda sprijin fermierilor noștri în vederea menținerii nivelului de producție constant, dar și celelalte tipuri de sprijin - am lansat pachetul "Sprijin pentru România" acum o săptămână și avem în derulare scheme de ajutor de stat în toate domeniile de activitate, a venit ordonanța pentru plafonarea prețurilor la energie și gaz -, acest set complet de măsuri va atenua în timp și va domoli tendința de creștere a prețurilor. În ceea ce privește Ministerul Agriculturii, principala prioritate este asigurarea nivelului de producție constant. În momentul în care avem nivel de producție constant, atunci presiunea pe asigurarea cu produse agroalimentare este mai scăzută și, automat, nu mai antrenează creșteri de prețuri.
Reporter: Domnule ministru, este un orizont de timp, de câteva luni, în care am putea să spunem că oamenii nu vor mai cumpăra roșii cu 40 de lei kilogramul sau carne...
Adrian Chesnoiu: Eu nu aș spune neapărat luni și v-aş spune că lucrul acesta se va vedea în perioada imediat următoare, pentru că au început să producă fermierii români înscriși în programul "Tomata", dacă ne referim la roșii. Am avut, la finalul săptămânii trecute, zece producători, care deja începuseră să-și pună pe piață producție proprie, săptămâna aceasta numărul lor se va majora și, în perioada următoare, cu siguranță va crește, pentru că sunt peste 17.000 de fermieri înscriși în programul "Tomata" și în momentul în care producția internă de roșii apare pe piață, atunci veți vedea că și prețurile o să înceapă să se domolească și să scadă.
Adrian Chesnoiu: Evident, intrăm în sezonul și în perioada legumelor românești care vor începe să se producă inclusiv în grădină, în aer liber, nu neapărat în spații protejate, și atunci prețurile se vor domoli și vor începe să scadă. Mulțumesc frumos!
Reporter: Bună ziua! Eu voiam să vă întreb dacă ar trebui să ne așteptăm, de exemplu, la o criză alimentară, pentru că așa spune, de exemplu, că ar trebui să ne așteptăm chiar președintele Băncii Mondiale într-un interviu...
Adrian Chesnoiu: Dar nu s-a referit al România...
Reporter: S-a referit la o criză alimentară globală...
Adrian Chesnoiu: Cu siguranţă nu s-a referit la România. Atunci când Banca Mondială sau forurile internaționale evaluează situația o fac la nivel global și se referă la anumite state care, din păcate, nu își pot asigura din producție internă sau se află pe continent unde circulația produselor agroalimentare este îngreunată și este afectată de impactul războiului din Ucraina. România nu este într-o astfel de situație, stăm bine la nivelul stocurilor interne până la noua recoltă, dacă ne referim la cereale, sistemele de aprovizionare la nivelul Uniunii Europene sunt unele care funcționează fără perturbări majore, deci lucrurile acestea nu se referă la țara noastră. Am avut, în perioada trecută, analize permanente, pe  are le vom realiza în continuare la Ministerul Agriculturii, să vedem în ce stadiu suntem cu gradul de răsărire a culturilor de toamnă, și suntem bine - peste 98% din culturile însămânțate în toamna lui 2021 se află într-o stare de vegetație normal -, am început campania de primăvară, de însămânțări de primăvară, și lucrurile se derulează bine aș putea spune; au venit aceste ploi din luna aprilie care au dat o vigoare aparte câmpului și culturilor agricole, iar din perspectiva rezultatelor, desigur, mai e ceva până la noua recoltă, dar evaluările pe care le facem nu ne situează în zona de risc din punct de vedere alimentar.
Reporter: Dacă ne mai puteţi spune ce planuri aveţi pentru Casa de Comerț Unirea?
Adrian Chesnoiu: Planul pentru Casa de Comerț Unirea este să își îndeplinească un rol statal, și anume să fie un instrument care să integreze verigile de producție - mă refer aici la micii producători, cu consumatorul final, reducând astfel numărul de intermediari. Pentru că noi am gândit complementar cu strategia de dezvoltare a Casei de Comerț și îmbunătățirea cadrului legislativ în vederea eliminării, pe cât posibil, a cât mai multor verigi din lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare. Vedem cu toții ce se întâmplă astăzi: produce fermierul român un kilogram de carne de miel și îl vinde la poarta fermei cu 20 - 22 de lei și ajunge pe raftul final cu un preț majorat. Lucrurile acestea trebuie să înceteze. Casa va avea rolul, pe zona de legume, să integreze materia primă venită de la producătorul primar care nu are posibilitatea sau nu este asociat într-un grup de producători, într-o formă organizată, ca să aibă capacitatea de negociere cu operatorii din comerțul cu produse agroalimentare; de cealaltă parte, din instituțiile statului care trebuie să aibă pârghiile necesare să regleze astfel de situații care, evident, nu sunt convenabile şi nu sunt în regulă pentru niciunul dintre noi.
Reporter: Mai spuneţi-ne doar până când /.../?
Adrian Chesnoiu: În perioada următoare, modificăm cadrul normativ prin care această Casă a fost organizată, pentru că trebuie, prin act normativ, să stabilim strategia de dezvoltare și implementare a proiectelor Casei, iar la rectificarea bugetară, care, probabil, va fi la începutul lunii septembrie sau sfârșitul lunii august începutul lunii septembrie, să avem acea capitalizare despre care discutam, astfel încât Casa să poată să pună în aplicare strategia de dezvoltare. Asta face parte dintr-un plan pe termen mediu, pentru că, pe termen scurt, am venit cu măsuri imediate de sprijin pentru fermieri; de partea cealaltă trebuie să gândim şi pe termen mediu și lung, iar strategia de dezvoltare a Casei exact acolo va interveni, astfel încât să putem să avem toate mijloacele necesare de suport de sprijin, pe de o parte al fermierilor, de partea cealaltă a cetățenilor, a consumatorilor finali. Mulțumesc.
Reporter: În privința prețului ouălor, am văzut niște informații referitoare la evoluția prețului la nivel european, sunt creșteri de peste 40%, înțeleg că la noi creșterea de preț la ouă este mai mică, dar având în vedere că suntem pe o piață unică europeană e de așteptat ca astfel de scumpiri care se manifestă cu un astfel de grad în Europa să ajungă şi la noi?
Adrian Chesnoiu: Şi va fi şi mai mică diferența de preţ şi de creştere a prețului, pentru că, în mod natural, în România, în perioada aceasta, apar ouăle din gospodăriile populației, se asigură autoconsumul din producția internă și nu depindem foarte mult de parte de industrie, din sectorul avicol de producție a ouălor de consum. Deci, în general, dacă facem toate analizele așa cum o facem de fiecare dată, în perioada verii presiunea pe piață scade, pentru că ne asigurăm ouăle din necesarul de consum intern.
Reporter: Cât din ouăle consumate România sunt din alte țări, din import?
Adrian Chesnoiu: Foarte puține. Noi, în general, la ouă de consum suntem la un nivel de producție de 102%, adică producem mai mult decât avem nevoie de consum intern, și, în anumite faze de timp, importăm sau exportăm în funcție de nivelul de producție, dar din punct de vedere a asigurării cu necesarul de ouă, în general, ne asigurăm din producția internă.
Reporter: Şi, de asemenea, o altă informație apărută în ultimele zile se referă la un nivel maxim al prețului la porumb pe piețele internaționale. Aceeași întrebare: cum ne va afecta această evoluție globală?
Adrian Chesnoiu: Prețurile la cereale au fost afectate din cauza faptului că Rusia și Ucraina sunt două state mari producătoare de cereale, iar prețurile, când vorbim de cereale, se reglează la nivel internațional prin bursele de cereale. Sunt cele două burse mari - la Chicago și în Franța, bursa Euronext - care reglează acest preț în funcție de cerere și de ofertă. Evident că suprafață agricolă a României destinată culturilor de primăvară este deja pregătită, a început însămânțarea și sper eu ca și factorii climaterici să fie în sprijinul fermierilor români astfel încât să avem un nivel de producție bun. Pentru că, dacă nivelul de producție rămâne relativ constant și nu apar perturbări mari sau diferențe mari de producție, atunci necesarul de consum intern, căci asta ne interesează în primă fază, este asigurat din țară. Nu am avut niciun an, în ultimii 20 de ani, în care să nu ne asigurăm necesarul de consum intern .
Reporter: Dar va mai creşte preţul cerealelor la noi?
Adrian Chesnoiu: Prețul nu îl stabilim la Ministerul Agriculturii, pentru că noi nu facem prețuri. Prețurile se reglează de piață și, în general, de bursele specifice.
Reporter: Şi atunci dacă creşte pe pieţele internaționale, e de așteptat să crească și la noi, asta ar fi concluzia.
Adrian Chesnoiu: Fermierii români produc și acesta este cel mai important lucru. Avem producție foarte bună la principalele tipuri de cereale sau de semințe și plante oleaginoase, comerțul cu cereale se realizează la nivel internațional. Ce e foarte important: noi să venim în sprijinul fermierilor cu programe, prin care nivelul producției să rămână permanent constant și să nu generăm alte situații, care să pună presiune pe prețuri din cauza lipsei de cereale sau de anumite produse agroalimentare.
Reporter: Şi o ultimă întrebare sau o clarificare. Spunea domnul premier, la începutul ședinței de guvern, că instituțiile statului se vor asigura că prețul pe care îl găsesc oamenii la piață este prețul corect și că nu sunt victime ale speculei. Cum se va face acest lucru și cum e stabilit prețul corect?
Adrian Chesnoiu: Până acum, pe cadrul normativ actual, cel pe care îl avem în vigoare, noi am început, împreună cu Ministerul de Finanțe, prin ANAF, cu Ministerul Economiei, prin ANPC, controale comune în piețe și, în general, în lanțurile de magazine, să ne asigurăm, în primul rând, că produsele agroalimentare sunt sigure pentru consumul populației, că sunt etichetate corect și consumatorul este în cunoștință, de cauza atunci când cumpără un produs și, în situația în care apar anumite neconformități sau nerespectări legislative, să poată fi sancționați comercianții care fac acest lucru. Am și dispus, v-am spus, aceste controale, s-au realizat peste 900 de astfel de controale, au fost sancțiuni în valoare de 155.000 de lei, peste 107 amenzi contravenționale, dar și 203 avertismente, dacă vorbim în perioada 14 aprilie - la zi. În momentul de față, ne aflăm în situația de a modifica acest cadru legislativ, pentru că trebuie să creăm pârghiile necesare să putem interveni și noi, celelalte ministere, dat fiind faptul că singura autoritate competentă în România să monitorizeze prețurile este Consiliul Concurenței.
Reporter: Şi cum veți face acest lucru?
Adrian Chesnoiu: Printr-o ordonanță de urgență...
Reporter: Nu, modificările în ce vor consta?
Adrian Chesnoiu: Vor consta în posibilitatea intervenției statului atunci când constată, pe veriga de aprovizionare, de la producător până la consumatorul final, perturbări majore ale prețului și specularea unor momente în interesul comerciantului.
Reporter: Când se va întâmpla lucrul acesta?
Adrian Chesnoiu: Ministerul Finanțelor împreună cu Consiliul Concurenței și, evident, toate celelalte ministere care au atribuții în acest sens vor contribui la elaborarea cadrului legislativ, astfel încât să avem legislația cât mai rapid posibil.
Reporter: Apropo de aceste controale, dacă-mi permiteţi, aţi sesizat și acum această problemă, și anume că prețul din piețe este mai mare chiar și din supermarketuri și există o speculă, mai ales în această perioadă?
Adrian Chesnoiu: Nu neapărat lucruri generalizate, putem vorbi de situația prețului la poartă fermei și în funcție de situația specifică la care ne raportăm putem evalua dacă există speculă sau dacă nu există speculă. Spun acest lucru, pentru că e important să înțelegem cu toții mecanismele de formare a prețului: în primul rând avem prețul la poarta producătorului, cel care a realizat produsul respectiv, în cazul nostru carnea de miel la poarta fermei, și apoi verigile de aprovizionare până când acel produs ajunge la consumatorul final. Cu cât sunt mai multe verigi în lanțul de aprovizionare, se adaugă costuri cauzate de factorii externi generatori de cheltuieli și, de cealaltă parte, evident, interesul fiecăruia dintre cei aflați în lanțul de intermediere, așa că nu putem compara o situație în care, în lanțul de aprovizionare, avem producătorul, o verigă de intermediere și consumatorul final, cu situația în care avem producătorul, 7 verigi intermediare și consumatorul final, pentru că evident prețurile ar fi cu totul altele.
Reporter: Aș mai vrea să vă întreb referitor la plafonarea prețurilor, dacă mai este totuși în discuție un astfel de demers și dacă e o soluție imediată, pentru că vorbeați şi de soluții pe termen mediu şi lung?
Adrian Chesnoiu: Aşa cum v-am spus de fiecare dată, noi trebuie să fim întotdeauna pregătiți, să avem scenarii de acțiune în funcție de situația care se impune, de nivelul și gradul de risc la care ne raportăm. Toate aceste analize pe care le realizăm în interiorul ministerelor sunt scenarii potențiale de intervenție. Dacă Guvernul României va, noi vom constata că e nevoie de o astfel de măsură, nu vom ezita niciodată să intervenim. În momentul de față, ținând cont de faptul că ne aflăm într-o perioadă în care perturbările sunt cauzate de factori externi impredictibili sau al căror impact nu poate fi previzionat în momentul de față, trebuie să fim foarte atenți la metodele de intervenție, dar, încă o dată, nu vom ezita niciodată să intervenim ori de câte ori va fi cazul.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Eu aş insista un pic pe aceea întrebare pe care o punea colega mea legată de roşii. Spuneați că, în perioada următoare probabil o să vedem o schimbare, o domolire a preţului. V-aş întreba, per total, pentru că vorbeați de măsuri din energie, e adevărat, pachetul de sprijin, toate aceste măsuri când se vor vedea practic în piață? Pentru că vedem că inflația e mai sus decât ne-am fi așteptat pentru luna martie, deci cam un orizont de timp, la nivel de luni o să vedem o domolire a prețurilor pe toată piața produselor alimentare la noi în țară sau ne așteptăm să mai fie creșteri? Când îşi vor face efectele toate măsurile pe care le-aţi luat? Cred că aşa e cel mai bine pusă întrebarea.
Adrian Chesnoiu: Apreciez întrebarea dumneavoastră și vă rog să îmi permiteţi să fiu ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, nu ministrul de Finanțe. Ce vreau să vă spun este faptul că analizăm și aceste programe de sprijin pe care le-am luat ne dorim să își producă efectele cât mai repede posibil. Aceste efecte se domolesc, așa cum am dat exemplu cu roșiile, în funcție de tipuri sau tipologia de situații pe care o avem. Odată ce va crește cantitatea de roșii de proveniență românească pusă la dispoziția consumatorilor în piață, cu siguranță va începe să crească prețul pentru că oferta va fi mai mare decât cererea și mecanismele de reglare a pieței lucrează în acest fel. Celălalt pachet de măsuri, evident că ne așteptăm să își producă efectele cât mai repede posibil.
Reporter: Şi întrebarea clasică, ce faceţi de Paşte?
Adrian Chesnoiu: De Paşte, ce să fac, o să merg la Denie mâine seară, că e Vinerea Mare, sâmbătă la slujba de Înviere şi duminică şi luni sper să reuşesc să petrec puţin timp cu familia, astfel încât să ne reîncărcăm şi spiritual şi fizic, dacă putem spune aşa, pentru perioada următoare, pentru că este un mare consum de energie fizică şi emoţională şi trebuie să fim pregătiţi să răspundem pe măsura aşteptărilor românilor la problemele cu care ne confruntăm în actul guvernamental.
Reporter: Vă mulţumesc.
Adrian Chesnoiu: Mulţumesc şi eu.
Dan Cărbunaru: Vă mulţumesc şi eu foarte mult, domnule ministru, pentru participare. După cum spuneaţi, pachetul de sprijin pentru România este în plină derulare, iar astăzi domnul ministru de finanțe și domnul ministru al fondurilor europene vor prezenta noi măsuri care intră deja în vigoare, apropo de întrebarea colegei din presă. Domnule ministru, astăzi, în şedinţa de guvern, a fost aprobată o măsură importantă pentru încurajarea investițiilor străine în țara noastră. Vă rog.
Adrian Câciu: Vă mulțumesc. Bună ziua! Chiar două măsuri au fost aprobate, eu o să prezint doar una dintre ele, iar colegul meu, Marcel Boroș, domnul ministru al fondurilor europene va prezenta cea de-a doua măsură. Aşa cum am și spus, erau foarte multe întrebări legate de pachetul de sprijin și când va prinde contur? Iată că începe să prindă contur. Astăzi, s-a aprobat schema de ajutor de stat pentru investițiile majore în economie, o schemă de 200 de milioane de euro, cu accent pe industria prelucrătoare, pe transporturi, pe asistență sanitară și socială. Practic, reîncepem o nouă etapă foarte bine țintită, pentru că, la un moment dat, o să revenim și în zona aceasta de soluții cu privire la creșterile de prețuri sau la elementele de efecte negative, pe care le simțim şi în economie, dar şi în societate. Singura soluție e să avem producție, să avem procesare, să avem fabrici, să avem unitățile noastre și să reducem dependența de importuri. Practic, această schemă de ajutor de stat, împreună cu celelalte măsuri gândite, de intervenție și de sprijin a economiei, duc la ceea ce am mai spus, trecerea de la economia de consum la economia de producție, într-un mod mult mai alert. Nu stăm neapărat să vedem de unde găsim formule sau elemente inovatoare, din perspectiva finanțărilor. Ne folosim de banii din bugetul de stat, ne folosim de flexibilizarea fondurilor europene și anticipăm, într-un fel, anumite elemente; am anticipat și la începutul anului care vor fi consecințele inflației asupra puterii de cumpărare, de aceea s-a venit atunci cu pachetul social, dar și în programul de guvernare s-a venit cu o serie de programe de stimulare a producției interne. Deci continuăm, anticipând și adaptându-ne permanent la ceea ce este necesar pentru România. Nu o să intru neapărat în detaliile tehnice ale proiectului, a fost publicat și pe site, am ținut cont foarte mult de observațiile care au venit din partea mediului de afaceri. Nu este ultima schemă pe care o să o propunem, dorim să mai venim cu două scheme de ajutor de stat până la jumătatea acestui an, pe care să vedem cum reușim să le integram, pe de o parte în finanțare europeană, pe de altă parte cu fonduri de la bugetul de stat, mai ales pe zona, v-am spus, de prelucrare și procesare. Eu vă mulțumesc și vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebările dumneavoastră.
Reporter: Domnule ministru, referitor într-adevăr la această inflație, această creștere a prețurilor, ce ne așteaptă în perioada următoare, pentru că cifrele sunt sumbre: 37% creșteri la alimente, o inflație care ajunge la 12%, oameni care deja au restanțe la plata ratelor și salarii care nu mai cresc.
Adrian Câciu: După cum știți, în pachetul "Sprijin pentru România" avem și o măsură de creștere voluntară a salariului minim, care va avea totuși un efect multiplicator cu privire la veniturile angajaților din sistemul privat. Evident, inflația a crescut mai rapid decât s-a prognozat inițial, are o componentă de inflație importată - dacă observați, ţări puternice au ajuns la inflații istorice, nu mai vorbesc de Statele Unite sau Marea Britanie, mă refer doar la Olanda, unde, de la o lună la alta, inflația a crescut cu 65%, de la 7,3%, dacă nu mă înșel, la 11,9%. Deci, sunt componente care vin ca un şoc extern sau puseu inflaționist extern. Soluția la acest lucru este să reduci dependența de importuri, ca să poţi să îţi ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate în continuare, puseu inflaţionist care la bază are ceea ce s-a şi spus, a spus-o şi domnul ministru al agriculturii, am spus-o şi eu, criza preţurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxurilor mondiale de comerț cu petrol, creșterea prețului la combustibil, pe de altă parte distorsionarea unor fluxuri sau lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară. Ele împreună au creat acest puseu inflaționist la care evident toată Europa, toată omenirea trebuie să se adapteze, şi noi asta și facem. Soluția va fi producție mai mare. Producție mai mare, ofertă mai mare! La prețuri, dacă vrem să avem scăderi de prețuri, trebuie să avem ofertă mai mare. La energie, să știți, exact soluția: investiții în energie, ca să putem să avem o ofertă mai mare să putem să avem prețuri mai mici.
Reporter: Aș vrea să vă rog să ne spuneți și ce se întâmplă cu datoria publică, este în creștere, ne-am putea aștepta ca în perioada următoare să vedem salarii înghețate la stat, să vedem pensii înghețate sau concedieri în sistemul bugetar, pentru că s-a tot vorbit despre un aparat supradimensionat?
Adrian Câciu: Aici trebuie privită datoria publică, știu că există o citire să spun așa în litera legii nu în spiritul legii. Legea responsabilității fiscal-bugetare are în vedere și situații în care, de exemplu, faci împrumuturi pentru investiții. Deci nu se aplică exact o înghețare de drept dacă noi avem împrumuturi pentru investiții, iar creșterea temporară a datoriei peste 50% se datorează de exemplu împrumutului din PNRR. Nu în ultimul rând, după cum știți, chiar și Comisia Europeană vizează creșterea cheltuielilor de apărare sau creșterea cheltuielilor pe energie prin bonduri sau prin împrumuturi care se vor face strict pe investiții în aceste sectoare. Nu punem în balanță sau nu avem în vedere o astfel de chestiune privind înghețarea salariilor. Evident, redimensionarea aparatului bugetar sau reforma administrativă este o chestiune care este asumată şi prin PNRR şi ea se va face de către coordonatorii de reformă, cu propunerile cu care vin, avem ținte și jaloane în acest context, dar nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii la acest moment. De o prudenţă fiscal-bugetară, evident, putem să discutăm şi asta este o chestiune pe care o facem de la începutul anului, păstrându-ne angajamentele asumate și de reducere a deficitului, și de gestionare a datoriei publice, așa cum a fost stabilit în strategia fiscal-bugetară.
Reporter: Când am putea să vedem o reajustare a aparatului bugetar? Avem un orizont de timp?
Adrian Câciu: Este cel care e prins în PNRR, dar nu este la Ministerul de Finanțe din perspectiva reformei. Nu pot să vă dau un răspuns, adică nu vreau să greșesc dacă aş da un răspuns.
Reporter: O singură întrebare mai am, pentru masa de Paște ce buget ați alocat?
Adrian Câciu: Nu am alocat încă niciun buget, nici nu am fost încă la cumpărături. Acum știți că am observat este o întrebare care e pusă la toți miniștrii, de fapt probabil că se pune către fiecare. Cred că cel mai important sau îndemnul meu ar fi să folosim sau să cumpărăm produse românești, asta în primul rând, și să căutăm să vedem dincolo de masă de Paște sau în acelaşi timp, să vedem ce e mai important de aceste sărbători. Aceste sărbători de fapt ne spun că trebuie să ne uităm din nou în ochii oamenilor cu care locuim sau cu care ne petrecem viața și să ne aducem aminte că cel mai important lucru este să fim aproape de ei. Mai mult decât atât, cred că ar fi bine să ne uităm și la cei care au nevoie sau sunt în nevoie și să-i sprijinim, nu trebuie neapărat făcute publice acțiunile de caritate, dar este un moment în care cred că fiecare putem să facem lucrul acesta. Nu am o sumă alocată, v-am spus, și nici nu cred că e relevantă neapărat dacă sunt un leu, 2 lei, 10 lei, o mie de lei, nu vreau să dau sume, pentru că nu e relevant din perspectiva aceasta. O sumă care mie mi se pare normală, altuia i se pare prea mare, altui om i se pare insuficient, deci aici este vorba de fiecare familie care se uită și, am mai spus o dată, să nu fiu interpretat greșit, este o chestiune dedicat educație financiară. Eu cred că mulţi dintre noi trebuie să învățăm să ne uităm la ceea ce avem nevoie cu adevărat sau la ceea ce ne dorim trebuie să găsim resurse, dar la ceea ce avem nevoie acela e cel mai important şi ceea ce avem nevoie este să fim împreună cu cu familia de Paşte.
Reporter: Aţi mai vorbit despre această diferență între nevoi şi dorințe şi îi îndemnați pe români să fie cumpătați atunci când aleg și aș vrea să vă întreb și pe dumneavoastră la ce renunțați mai exact, la ce dorințe renunțați și ce necesități prioritizați, chiar și în acest context al cheltuielilor de sărbători?
Adrian Câciu: Ştiţi cum este, chestiunea cu renunțatul la dorințe este o chestiune de amânare sau de creare a unui plan - apropo de discuția despre educație financiară, o să dau odată un interviu despre acest lucru; la mine chiar deviza este "Dacă ai un vis, nu-l chema vis, numește-l plan și creează contextul să ajungi la el, şi dacă ai un coșmar, nu-l numi coșmar, numește-o provocare și găsește contextul să ieși din el". Nu trebuie neapărat să ne gândim la renunțări atunci când acele lucruri sunt strict necesare, ne fac bine și avem posibilitatea să le procurăm. Dar v-am spus, cred că cel mai important în această săptămână și, de fapt, tot timpul este să nu uităm că suntem oameni și avem oameni lângă noi. Cred că asta e cel mai important să restabilim în societate.
Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre datoria publică, a depășit acel prag important de 50% din PIB. Sunt unii analiști care spun că în ritmul acesta vom ajunge ușor la 60% din PIB, de asemenea un procent foarte important, care va crește și mai mult dobânzile la care ne împrumutăm, în condițiile în care ne împrumutăm foarte scump în prezent. Care e planul Ministerului de Finanțe? Ce aveți de gând să faceți ca totuşi să menținem acest indicator sub un anumit prag?
Adrian Câciu: Pe prognozele care sunt acum și care vor apărea și săptămâna viitoare, dacă nu mă înșel, eu vă spun că datoria va fi sub 50% din PIB. Ceea ce vedem este conjunctural și se raportează la PIB-ul anului trecut. Să nu uităm că economia funcționează în prezent și în viitor. Raportarea la trecut poate să producă anumite interpretări care, mă rog, e bine să te duci spre zona de prudență, de analiză, dar trebuie să te uiți şi la prezent, și la viitor. Tocmai acesta e scopul acestor pachete de măsuri, pentru că noi dacă lăsăm economia să nu crească în acest an, atunci o să avem o problemă în cascadă: datoria publică raportată la un PIB mai mic, elemente pe societate de scădere de putere de cumpărare, falimente, și atunci nu suntem în situația aceea și nu stăm în situația aceea. De ce? Pentru că venim cu stimuli foarte importanți în economie. Am mai spus și altădată, suntem undeva la 4,7% în momentul în care închidem pachetul "Sprijin pe România" cu ceea ce s-a venit, 4,7% din PIB sunt dați oarecum în prima parte a anului către economie şi către societate. Eu nu îmi fac o grijă la acest moment, la acest moment, repet, trebuie să vedem semestrul 1 cum se închide și să nu mai existe șocuri externe care să ne pună să ne readaptăm, dar dacă va fi cazul ne vom readapta, să avem o datorie publică alta decât cea pe care ne-am asumat-o în Legea plafoanelor, 49,8% din PIB, dacă nu mă înșel.
Reporter: Și creșterea economică a fost revizuită de instituțiile internaționale la 2% aproximativ anul acesta. Care e prognoza dumneavoastră de creștere economică, în condițiile date și după acest pachet de stimuli?
Adrian Câciu: Creșterea economică știți cum este: este creșterea reală, din care se reduce deflatorul sau, mă rog, mai simplu spus inflația internă. Eu îmi mențin prognoza că PIB-ul nominal al acestui an va fi cel puțin la nivelul la care am construit bugetul, iar, evident, creșterea reală se calculează în funcție de câtă inflație ai în această creștere de PIB nominal. Practic, la acest moment, prognoza internă va veni undeva spre, nu vreau să mai spun cifre să nu mai fiu oarecum contrazis de instituții, eu cred că putem să ajungem la 4% anul acesta, dacă ne ținem de calendar. Trebuie să ne ținem de calendar și trebuie să înțelegem că nu faci rabat la finanțarea economiei doar pentru că ai anumiți indicatori pe care trebuie, nu sțiu, să te uiți la ei din perspectivă contabilă. În pandemie să știți că am observat acest lucru și cred că acum, am mai spus-o, unele din elementele pe care le decontăm din perspectiva modului în care trebuie să stimulăm economia sunt și efecte sau nota de plată a întârzierii unor măsuri atunci. Mulţumesc.
Reporter: Dobânzile la care ne împrumutăm de ce sunt atât de mari?
Adrian Câciu: Dobânzile noastre, în primul rând, nu e o chestiune nouă, România se împrumută, să spun, la cele mai înalte dobânzi din Europa, cred că de 10 ani, poate și mai mult. Ele se construiesc pe mai multe elemente, unul dintre elemente este ratingul de ţară. Apropo de acest lucru, ratingurile au fost menținute de toate trei agențiile de rating, perspectivele au fost menținute de toate trei agențiile de rating, așa cum le-am preluat. Din punctul meu de vedere, ținând cont de situația care s-a agravat în perspectiva unei țări de graniță - s-a agravat din ce sens?, în sensul de riscuri, este o chestiune care arată stabilitate și arată faptul că Guvernul şi-a păstrat angajamentele și de consolidare fiscală, dar și de acțiune accelerată pentru intervenție în economie. A doua componentă este rata dobânzii de politică monetară. Dacă am văzut comparații cu Bulgaria sau cu țări cum este Grecia sau altele, trebuie să țineți cont că aceste țări au ratingul dat de zona euro și au rata de dobândă de politică monetară este una foarte scăzută. De altfel ştiţi că foarte multe reproșuri există în Europa că Banca Centrală Europeană încă nu a crescut dobânzile de referință. Noi avem totuși o creștere a ratei dobânzii de politică monetară de un punct procentual, dacă vedem este translatat în creșterea dobânzilor între noiembrie și prezent, cam un punct procentual sunt dobânzile la care ne împrumutăm pe termen lung.
Reporter: Alte ţări din zonă, Polonia, au crescut mai mult dobânzile...
Adrian Câciu: Da şi Polonia are o creștere în ultimele două luni a dobânzilor, de două puncte procentuale, chiar două puncte jumătate și vreau să vă spun că într-o lună maxim va depăși România, iar Ungaria este în front cu noi, în sensul în care are o dobândă similară, a avut chiar o dobândă mai mare decât România.
Încă o dată, şi aici este al treilea, inflația. Dobânda nu poate să se ascundă de inflație, dobânda totdeauna va îngloba în ea inflația așa cum este ea previzionată. Dar foarte important de remarcat este că dobânzile, din perspectiva definiției lor, sunt real negative. De ce? Pentru că sunt sub inflație. Și este o mare diferență față de criza din 2008- 2010, când dobânzile erau cu două-trei puncte este inflație. Aici este o chestiune și de modul în care reușim să finanțăm economia și reușim să finanțăm necesarul statal.
Nu în ultimul rând avem un deficit de finanțat, trebuie să-l finanțăm, dar avem foarte multă datorie care vine din spate, care a trebuit anul acesta, dacă nu înșel, 80 de miliarde de lei care au însemnat datorii cumulate în anii trecuți. De aceea și modul în care noi ne finanțăm câteodată, sunt critici, vreau să vă spun că strategia noastră de finanțare este de a nu crea vârfuri de plată viitoare. Cel mai complicat lucru este să ai vârfuri de plată lăsate moștenire de fostele guverne și să fii obligat să găsești finanțare pentru că tu nu știi astăzi, când vei lăsa vârful de plată peste 10 ani, cum va fi peste 10 ani contextul. Nu în ultimul rând, în ultimele două luni a fost un context destul de volatil pe pieţele financiare, cred că nu este un secret pentru nimeni, au fost îngrijorări foarte mari date de ceea ce înseamnă consecințele sau efectele de primă rundă ale conflictului din Ucraina, plus ceea ce înseamnă ieșirea din Swift a unor bănci care aveau o expunere foarte ridicată pe Rusia. După cum ați văzut, sunt reduceri semnificative pe acțiunile acestor bănci pe bursele europene. Deci sunt elemente conjugate. Ceea ce pot eu să spun este că suntem în linie cu creșterea ratei de referință, dar mai ales cu creșterea Lombardului, pentru că te uiți la Lombard. Care este intervalul cu care a crescut? Lombardul a crescut cu 1,25 puncte procentuale, dobânzile noastre au crescut cu un punct, un punct şi zece, deci suntem în marja aceea. Dar ceea ce trebuie făcut este să îmbunătățim ratingul de ţară. 2. Ce trebuie să facem? Să reducem inflația! Adică nu e doar să fim spectatori și zicem asta este. Trebuie să facem sau să luăm măsuri de genul ăsta şi, mai mult decât atât, să nu intervenim cu măsuri de spirală inflaționistă, pentru că există foarte multă emoție în momentul acesta, sunt destule critici că măsurile noastre nu sunt neapărat foarte concrete în zona socială. Trebuie să ne ferim sau să fim prudenți a nu crea o spirală inflaționistă, pentru că avem foarte multă inflație importată și e greu, inflația nu se stinge, am mai spus-o, de pe o zi pe alta. Vă mulţumesc.
Reporter: Şi o ultimă întrebare. Ce se întâmplă cu amânarea ratelor la credite, mai e în analiză, se aprobă, nu se aprobă?
Adrian Câciu: Rămâne în continuare în analiză.
Reporter: Ce anume se analizează?
Adrian Câciu: Este vorba de sistemul bancar... Dar, între timp, faptul că rămâne această măsură în analiză nu înseamnă ca toți, companii sau persoane fizice, să încercăm să ne refinanțăm creditele. Vă dau un exemplu foarte simplu: diferența între ROBOR și IRCC. Am mai spus-o, o repet: ROBOR-ul spune 'inflația viitoare' şi îl vedem că el crește, asta înseamnă că băncile se așteaptă la o inflație de durată, IRCC-ul spune 'inflația anterioară'. Vedem o diferență cam de 3,5 puncte procentuale, la momentul ăsta, poate greșesc, 3 puncte procentuale, între ROBOR şi IRCC. Nu costă pe nimeni nimic altceva decât a merge la bancă și a-și refinanța un credit imobiliar sau ipotecar, a-l duce pe IRCC. Există o astfel de soluție. Există de altfel soluții de restructurare a creditelor, până când ajungem la amânare. Pe de altă parte, de ce a rămas foarte mult în analiză acest proiect, este faptul că are un cost de finanțare destul de mare, ulterior. Şi ar putea să fie puțin mai toxic pentru cel care amână, în contextul în care n-am stabilizat oarecum inflația și creșterea de dobânzi. Pentru că la un moment dat, când vei plăti, vei plăti la o dobândă mult mai mare și vei plăti și acel capital amânat și dobânzile amânate.
Reporter: Bun. În aceste condiţii, mai are sens să mai discutați această măsură? De ce rămâne în analiză şi cât timp e în analiză?
Adrian Câciu: Toate măsurile rămân în analiză, cele care nu s-au luat. Pentru că este un context, am mai spus-o, şi trebuie să înţelegeţi de ce le păstrăm în analiză. Contextul ne obligă, dacă vreți, la adaptare și atunci nu înseamnă pur și simplu să bagi o măsură în sertar ca și cum n-ar fi existat. Ai avut această soluție, o păstrezi acolo și vezi atunci când poți să intervii cu ea, dacă este necesar, să intervii cu ea.
Reporter: Mai concret, spuneați că până se va stabiliza această creștere a inflației, mă rog, valoarea inflației, nu vom avea parte de o astfel de măsură? E corect ce am înțeles, adică în următoarele luni românii nu-şi vor putea amâna ratele la bănci?
Adrian Câciu: Dacă intrăm pe trend descendent, vedem care este consecința asupra dobânzilor, pe trend descendent cu inflație.
Reporter: Şi asta s-ar putea întâmpla peste câteva luni?
Adrian Câciu: V-am spus, rămâne în analiză această soluție, dar până atunci ar trebui, şi asta este şi îndemnul meu, să ne adaptăm toţi, mai ales companiile, dar și cetățenii, să ne adaptăm toți la ceea ce ne oferă piața. Am discutat cu sistemul bancar, sistemul bancar este deschis și la refinanțări, chiar și la amânări voluntare, dar amânarea este bine să o faci atunci când chiar ești în incapacitatea de a plăti ratele, pentru că implică o serie de costuri suplimentare pe care le vei suporta după amânare. Dar există tot felul de soluții pe care băncile, pentru că au același interes ca și debitorul să nu rămână cu un credit neperformant. Dacă avem o astfel de problemă, îi îndemn pe toți să meargă și să vadă care este situația. Iar noi rămânem cu această măsură în analiză.
Reporter: Cum rămâne cu impozitarea progresivă? Este o opțiune pentru anul viitor, la fel ca și suprataxarea companiilor?
Adrian Câciu: Nu o să mai comentez deocamdată despre taxare, suntem într-o situație complicată, dar rămânem în dezbaterea pe care o începem la Ministerul de Finanțe cu tot mediul economic în cadrul jalonului din PNRR, care înseamnă reforma fiscală. Care vor fi soluțiile aduse și de către mediul de afaceri, şi de către instituțiile financiare internaționale și de către noi, ca experţi, şi de către consultanții fiscali și de către Consiliul Fiscal, de ce nu, le punem pe toate, să zic așa, într-o analiză SWOT și vom ieși cu un pachet, trebuie să ieșim cu acest pachet care să reprezinte reforma fiscală a României.
Reporter: Dacă ne puteți confirma dacă impozitarea progresivă este în discuţie, este o variantă?
Adrian Câciu: Nu vă confirm.
Reporter: Deci nu afirmați că...
Adrian Câciu: Nu, dacă spun da, dacă spun nu. Nu, haideți, toate variantele sunt pe masă...
Reporter: Deci nici una dintre ele, am înțeles.
Adrian Câciu: ... dar orice discuţie despre taxe nu cred că este benefică acum. În momentul acesta eu cred că avem de trecut un hop puțin mai greu, și acest hop se numește preț, inflație și nivel de trai. Aici suntem. Şi cred că toată prioritatea noastră este să găsim soluțiile, astfel încât economia României să meargă, iar cetățenii României să aibă şi mâine o zi frumoasă.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Îmi aduc aminte discuția de la început de an în care spuneați că poate la rectificare veți vorbi despre eventuale majorări de salarii. S-a discutat în Comisia de buget de la Camera Deputaților un proiect care, e drept, nu a mai ajuns în plen, vorbim despre majorarea unor salarii pentru cei care lucrează pe PNRR, dar era vorba de sporuri, e adevărat, care sunt susţinute prin PNRR, dar majorarea salariilor ar fi trebui să fie susținută din bugetul de stat. Mă aștept că după Paște până la urmă să se discute despre acest proiect, și un altul care prevedea ceva majorări în Armată, tot în Parlament se discută. Există posibilitatea unor creșteri de salarii până la rectificarea bugetară? Sau ce luați în calcul la rectificare să majorați?
Adrian Câciu: Eu o să păstrez, şi am spus şi atunci, la începutul anului, vedem care este spațiul fiscal pe care îl recuperăm. Acum vreau să vă spun că totul e într-o adaptare. Acest pachet de sprijin de 17,3 miliarde de lei vine pe fondul planificării sau depășirii programului de încasări. Dar trebuie ales, ce facem dacă avem o colectare mai bună? Salvăm economia și ajutăm cetățenii din domeniul privat, ne ducem cu ei doar către consolidare, către zona bugetară? Aş vrea să ajungem mai aproape, să ajungem în semestrul I să vedem cum stau lucrurile. De ce?  Pentru că cel mai important este să ai finanțare pentru ca să ai finanțare trebuie să îți meargă economia și ca să-ţi meargă economia trebuie să intervii să funcționeze ca să producă valoare adăugată, să asigure locuri de muncă şi să asigure și taxe. Din perspectiva amendamentelor sau discuțiilor din Parlament, recunosc că nu sunt la curent, am delegat această funcție sau atribuție unui secretar de stat și nu știu ce se dezbate în Parlament cu privire...
Reporter: E /.../ în parlament şi de-asta, mă gândeam că poate s-a transferat şi la Ministerul Finanţelor.
Adrian Câciu: Ei cred că fiecare lege trebui să aibă, așa cum spune Legea responsabilității fiscal-bugetare, o fișă financiară, elementele de sursă de finanțare și dacă sunt elemente care au fost identificate.
Reporter: Şi apropo de ce spuneați de acel pachet, practic, nu toți banii din bugetul de stat? Încă mai era discuția cu fondurile europene, nu 17,3, nu aţi făcut, aşa, un balans astfel încât să găsiţi pe toate.
Adrian Câciu: Nu, nu, când am luat în calcul, ați văzut că am și spus că mare parte or să vină din fonduri europene, am dat suma globală 17,3, 9 miliarde de lei fonduri europene, 8,3 să vină din bugetul de stat; săptămâna viitoare va fi publicată și execuția bugetară la primul trimestru – ne-am bazat pe modul în care au fost sau stăm cu încasările bugetare, pe faptul că am intrat într-o depășire și a programului de colectare, ne bazăm pe faptul că odată cu intrarea celor două programe, radarul mărfurilor şi facturile la business to business pe produsele de risc fiscal ridicat, gradul de colectare va crește și, încă o dată, acești bani trebuie folosiți, redistribuiți în primul rând către economie și către sectorul privat, pentru că acolo chiar cred că avem o problemă. E adevărat, și PNRR este o prioritate şi cred că şi angajații din zona bugetară care sunt prinși în obiectivele prioritare ale României trebuie să fie sprijiniți.
Reporter: Şi m-aş duce un pic în zona scandalului acesta cu vaccinurile anti-COVID, dacă ne puteți spune cât mai avem de plată și dacă există posibilitatea să anulăm anumite comenzi care sunt făcute, alea mai vechi care sunt făcute?
Adrian Câciu: Despre această situație nu comentez, pentru că la mine vine, dacă este, deschiderea de credite bugetare. Sper să vă comunice domnul ministru Rafila. Ştiu că există această dezbatere. Pot să spun doar un punct de vedere personal: mi se pare incorect să plătești ceva pe care nu-l folosești. Asta este o chestiune în care trebuie să se găsească o soluție și cred că o să găsim împreună și cu Comisia Europeană o soluție.
Reporter: Probabil o să fie o decizie la nivel politic luată, ulterior în coaliție, aşa deduc eu acum.
Adrian Câciu: Nu pot să vă spun că nu este neapărat atributul meu, dar pe partea financiară atâta văd, așa văd lucrurile, plătești pe ceea ce ai, pe ceea ce consumi, dacă ai nevoie, altfel ar însemna să iei o resursă pe care o puteai folosi la cineva/ceva care chiar era prioritar, şi iei acea resursă şi o dai într-un loc, dar aici trebuie clarificate lucrurile, dar trebuie discutat probabil şi cu Comisia Europeană.
Reporter: Bună ziua! Pachetul dvs. de măsuri întârzie, vedem acele vouchere de 50 de euro promise până la urmă de guvern, asta înseamnă undeva la 4 lei pe zi, dacă nu mă înșel, pe care fiecare român, mă rog, cei care se încadrează în veniturile anunțate acolo ar putea să-i primească. Vreau să ne spuneţi dvs. ce v-aţi cumpăra de 4 lei pe zi?
Adrian Câciu: Nu, pentru că...
Reporter: Dar puteți să cumpărați ceva de 4 lei pe zi?
Adrian Câciu: Domnule Vlădescu, în primul rând transformarea este tendențioasă și știu că a făcut-o, mai nou, un analist economic. Nu se face așa, pentru că dacă vă raportați, dacă vreți, la un produs care se numește, să spun, ulei, nu cumperi în fiecare zi o sticlă de ulei. Deci este incorectă abordarea, din punctul meu de vedere, dacă îmi permiteți. Nu pot să vă dau răspuns ce cumpăr eu pe 4 lei pe zi. Pot să spun așa: am 250 de lei la două luni pe produse românești, în primul rând, foarte bine dedicate, și acolo ai un coș de consum, care înseamnă un plus față de ceea ce tu, ca persoană vulnerabilă, ai deja de la statul român sau... ca beneficii ... ca susținere. Deci aceia nu sunt singurii bani, ca și cum 4 lei aceia, hai să revin totuși în zona aceasta de..., ai fi trăit doar din 4. Este un plus.
Reporter: Bun. 8 lei la două zile atunci.
Adrian Câciu: Repet: nu intru într-o astfel de abordare. Aritmetica nu este și neapărat întotdeauna benefică din perspectiva individului și a traiului, până la urmă, pentru că, încă o dată, nu consumați un kilogram de cartofi în fiecare zi, nu consumați un litru de ulei în fiecare zi. Eu cred că lunar va fi o sticlă de ulei... o să trebuiască acuma să se dimensioneze de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Muncii voucherul şi raportarea la cantități și se merge pe ceea ce înseamnă modelul pe persoane defavorizate. Mulțumesc.
Reporter: Sri Lanka cere ajutorul FMI. Noi am putea să cerem ajutorul FMI și în ce condiții l-am cere?
Adrian Câciu: Nu.
Reporter: ... în ce condiții l-am cere?
Adrian Câciu: Nu, nu este cazul să cerem ajutorul FMI. A fost FMI, de fapt FMI acordă asistență tehnică și pe sistemul fiscal, în reforma fiscală, a fost și vizita FMI pentru ceea ce înseamnă evaluarea pe articolul 4, știți că suntem în fiecare an evaluați. Nu este cazul, nu este cazul, deși toate instituțiile financiare au spus: dacă cineva are nevoie, noi suntem la dispoziție, cum și Banca Mondială anunță un pachet foarte mare de sprijin pentru statele care sunt în dificultate, Fondul Monetar la fel. Nu este cazul. România, deocamdată are foarte mulți bani la dispoziție din partea Uniunii Europene și nu are decât să-i cheltuie, atât trebuie să facă, să găsească soluția să absoarbă fondurile europene. Sunt banii care sunt din exercițiul financiar în derulare, care pot să țină România pe următorii doi ani fără probleme.
Reporter: Şi mai daţi-ne câteva detalii despre această idee, discutată astăzi în ședința de guvern, prin care statul ar putea să intervină în viitorul apropiat, atunci când se descoperă specula, de exemplu, sau să intervină atunci când prețurile nu sunt corecte.
Adrian Câciu: Da. Foarte bine, chiar voiam să felicit într-un fel, să vă felicit şi pe dumneavoastră, pe toți, presa, pentru că presa are un rol, din punctul meu de vedere foarte important în a dezvălui anumite situații de piață și noi am intrat în control împreună cu ANAF-ul, prin Direcţia Antifraudă, împreună cu cei de la Ministerul Agriculturii, cu ce de la ANPC, am intrat într-o verificare cu privire la prețurile acestea din piețele agroalimentare, din retail, şi am observat din nou o serie de lacune legislative, o legislație prea permisivă cu privire la intențiile speculative ale unora sau altora. Știți că am avut recent, acum două luni, dacă nu mă înșel, cazul combustibilului și este clar că avem nevoie de o întărire a legislației cu privire la combaterea speculei, așa cum este la fel de clar că avem nevoie de o întărire a legislației cu privire la scurtarea lanțurilor de aprovizionare. Foarte mulți comercianți invocă faptul că ăsta este prețul, pentru că a luat de la X, care a luat de la Y, care a luat de la Z... Mie mi se pare că România are un potențial de producție, mai ales pe anumite zone, în care lanțul de aprovizionare ar trebui să fie scurt și asta va duce și la scăderea importurilor și la dependența prețurilor de import sau de elemente conjuncturale sau speculative care vin în anumite momente. Mulțumesc!
Reporter: Nu mi-aţi spus concret cum va interveni statul.
Adrian Câciu: Vom avea un act normativ de întărire a legislației. Dacă vreţi şi cum sună acel act normativ, săptămâna viitoare cred că va fi pus în dezbatere publică.
Reporter: Super! Mulțumesc!
Adrian Câciu: Mulțumesc.
Reporter: Florin Cîțu, unul dintre liderii Partidului Național Liberal, fost lider al Partidului Național Liberal, spune în ultima perioadă că vor fi introduse noi taxe. Acum, în timpul conferinței dumneavoastră, spune așa: "Dacă nu vrem să apară noi taxe și dacă vrem să scadă inflația, trebuie să reducem deficitul bugetar. Altă soluție nu există". Aș vrea în primul rând să vă întreb dacă sunteți de acord cu afirmația dânsului?
Adrian Câciu: Păi da, dar știți cum este, asta e ca retorica în biserică. Oameni buni, deci ăsta este angajamentul acestui guvern: am plecat de la 7,13, mă rog, 7,2 era asumat de dânsul, și îl ducem la 5,84, exact pe această rețetă o... dar nu a inventat-o dânsul. Mie îmi place că ne dă sfaturi, dar suntem totuși un guvern al României și asta facem. Angajamentele sunt luate împreună cu Comisia Europeană. Da, asta vom face, vom consolida fiscal România și vom reduce deficitele, și nu e vorba numai de deficitul...
Reporter: Fără să introducem noi taxe sau să le majorăm pe cele...
Adrian Câciu: Fără să introducem noi taxe. Am mai spus-o, dacă noi creștem gradul de colectare și ăsta este iar un angajament, în care suntem în implementare și avem deja rezultatele pe primul trimestru, dacă creștem gradul de colectare, dacă creștem gradul de absorbție a fondurilor europene, încă o dată, avem multe fonduri europene, 14 miliarde de euro nu este chiar o sumă care să spui că nu există, da, nu avem decât o singură cale, se reduce deficitul bugetar și economia funcționează.
Reporter: Și o ultimă întrebare...
Adrian Câciu: Dar să știți că mi-aș fi dorit să fi plecat ca guvern de la 3%. Să știți că este foarte complicat, ca atunci când faci deficite mari în trecut, să te întrebi întotdeauna dacă tu anul ăsta, când faci deficitul mare, ce vei face poate tot tu, dacă poți să reziști mulți ani ca ministru de finanțe, când va trebui să-l reduci. Ar fi fost foarte bine pentru România, mai ales în contextul dat, să plece de la un deficit mic sau, de ce nu, de la un excedent. Eu mi-aş dori să trăim în România în care vom avea excedente bugetare, nu la pensie, cât mai curând.
Reporter: Și o ultimă întrebare, dacă ne puteți spune cum vă petreceți Paștele anul acesta?
Adrian Câciu: Cu familia.
Reporter: Acasă...
Adrian Câciu: Acasă, acasă. Pentru mine, Crăciunul și Paștele au fost întotdeauna cu familia, de mic copil, pentru că atunci petreceam cu părinții. Întotdeauna sunt pentru familie.
Reporter: Familia extinsă sau doar copiii, soția?
Adrian Câciu: Extinsă, de ce nu?
Reporter: Ce nu lipsește de masa dumneavoastră de Paște niciodată, domnule ministru?
Adrian Câciu: Dacă e căldură și înțelegere în casă, nu-mi lipsește nimic.
Reporter: Cozonacul, pasca?
Adrian Câciu: Nu... E doar de a gusta din ceva. Încă o dată, eu am o chestiune de principiu, de spiritul sărbătorii respective. Dacă ești împreună cu cei dragi, eu cred că este cel mai important lucru.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru faptul că ați răspuns la toate întrebările și pentru că am văzut deja curiozități legate de implementarea pachetului "Sprijin pentru România", o să îl invit pe domnul ministru interimar al investițiilor și proiectelor europene, care este și ministru la digitalizării, să vă prezinte o măsură care deja este implementată în legătură cu voucherele și o scurtă paranteză, dacă îmi permiteți, domnule ministru, având în vedere că au fost întrebări legate de valoarea voucherelor oferite românilor care fac parte din categoriile vulnerabile, sunt un miliard de euro alocați pentru cei peste 4 milioane de români, aflați în această situație, banii fiind jumătate din bugetul național și jumătate din fonduri europene. Vă rog.
Marcel Boloş: Bună ziua tuturor. Într-adevăr, s-a operaționalizat una dintre măsurile cuprinse în programul economico-social "Sprijin pentru România", este vorba despre elevi care provin din familii sărace, un număr de 246 de mii de elevi - astăzi le intră pe card suma de 500 de lei, echivalentul a trei rate lunare, care au fost precizate în programul de măsuri economico-sociale, așa încât cei 500 de lei, așa cum am spus, vor intra astăzi pe card. Este vorba de 122 de milioane de lei, pe care i-am plătit astăzi și, de asemenea, trebuie să vă spun că pachetul acesta de măsuri economico-sociale continuă și cu programul pentru persoanele defavorizate, respectiv 1.188.000 de pachete alimentare au fost distribuite înainte de Paște în echivalentul a 170 de lei, este vechea măsură pe care o derulăm cu finanțare din fonduri europene, deci măsurile anunțate de către Guvern în ceea ce privește sprijinul persoanelor vulnerabile, este în implementare și își continuă mersul firesc așa cum a fost anunțat.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste precizări. Vă rog, dacă aveți întrebări pentru domnul ministru interimar al Fondurilor Europene sau și pentru ministrul Digitalizării, pentru că se află în fața dumneavoastră.
Reporter: Aş vrea să vă întreb, domnule ministru, până în acest moment dacă ați reușit să mai găsiți fonduri europene pentru ”Sprijin pentru România”, dacă acea sumă de 7 miliarde de lei s-a majorat între timp sau nu, dacă ați reuși să găsiți și alte proiecte?
Marcel Boloş: Sunt în 9 miliarde de lei pe care am spus că îi vom avea din fonduri europene din pachetul de 17,3 miliarde lei. Suma aceasta provine de pe trei căi: o prima cale va fi cea legată de ajustarea de preț la contractele de finanțare pe care le avem în derulare pentru proiectele de infrastructură de transport, rețele de apă, canalizare, proiectele adresate autorităților locale...
Reporter: Adică este corect să spunem că luăm bani europeni de la infrastructură şi-i ducem la vouchere?
Marcel Boloş: Deloc.
Reporter: De ce?
Marcel Boloş: Pentru că sumele acestea pe care le-am menționat sunt din diferite programe operaționale pe care le avem în implementare, iar voucherele, așa cum s-a preciza la lansarea pachetului de măsuri economico-sociale, sunt finanțate din perioada de programare 2021-2027, deci este vorba de banii care provin din fondul social european, și exact așa cum s-a promis, jumătate din sumă este din programul operațional destinat persoanelor defavorizate, așa cum este denumirea acestui program.
Reporter: Şi reușim să mai aducem și alți bani europeni pentru acest pachet, adică să ajungem de la 9 miliarde la 10, la 11 ani?
Marcel Boloş: Nouă miliarde de lei sunt deocamdată banii pe care îi avem în contextul în care regulamentele Comisiei Europene și prevederile programelor operaționale sunt respectate. Dacă va exista o flexibilizare mai departe, din partea Comisiei Europene pentru ca să putem reloca alți bani de la alte programe operaționale, asta vom vedea. Cert este că avem un stadiu al absorbției care este cunoscut de către toată lumea și că există acest risc de dezangajare a banilor pe care îi avem din vechea perioadă de programare 2014-2020, deci va trebui să avem în vedere un pachet de măsuri astfel încât să diminuăm pe cât posibil riscul de pierdere a fondurilor europene.
Reporter: A fost o mare controversă tot vizavi de banii europeni care vin pentru acest program "Sprijin pentru România', înțeleg așa: că mai întâi dăm din bugetul de stat, iar mai apoi urmează să fie decontate aceste sume...
Marcel Boloş: Şi până acum, toate fondurile pe care le-am avut de decontat de la Uniunea Europeană le-am decontat plătind prima dată din bugetul de stat și mai apoi procesul de decontare a fost unul firesc în relația cu Comisia Europeană.
Reporter: Întrebarea mea este dacă reușim să decontăm aceste sume până la finalul anului sau abia de anul viitor?
Marcel Boloş: Decontarea poate să aibă loc, dacă ne referim la banii din vechea perioadă de programare din bugetul vechi, clasic, cum îi spunem noi, poate să aibă loc până pe 31 decembrie 2023. Deci nu este o decontare cu dată limită. Este important să fie în interiorul datei prevăzute pentru cadrul de programare 2014-2020. Din acest punct de vedere mecanismele își urmează cursul firesc de decontare. România are cum am spus, acest sold disponibil de peste 10 miliarde de euro. Va trebui să vedem cum găsim soluții legale pentru ca banii să îi putem folosi pentru proiectele pe care le derulăm în prezent.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. V-aş întreba legat de aceea posibilă flexibilizare de care tot discutăm de ceva timp, când am putea să aflăm dacă până la urmă se dau acești bani sau nu se dau. Știu că era...
Marcel Boloş: Flexibilizarea în momentul de față există pentru refugiați. Discuția pe care o purtăm este ca această flexibilizare să continue, pentru că pe perioada pandemiei aveam posibilitatea ca să mutăm banii între programe operaționale și între fonduri, un pic mai complex acest proces de flexibilizare pe care îl derulăm pe fonduri europene. Desigur că așteptările noastre sunt pe măsură, raportându-ne la banii pe care îi avem disponibili. Dacă nu, atunci va trebui să gândim un pachet de măsuri la nivelul guvernului, astfel încât soldul disponibil pe care îl avem să îl reutilizăm pentru proiectele pe care le avem în derulare, fie că discutăm de proiectele de infrastructură, fie că discutăm în continuare despre măsuri de natura cheltuielilor finanțate din Programul Operațional Capital Uman, aici avem termen din partea domnului prim-ministru ca să pregătim acest plan de măsuri în prima săptămână din luna mai.
Reporter: Am înțeles. Și în cealaltă calitate a dumneavoastră dacă pot vă să vă întreb câteva detalii despre cloud-ul guvernamental, că este așa un subiect care a creat, ce să zic, tensiune în anumite instituții. Sunt foarte mulți care nu sunt de acord cu tot ce presupune acel chestionar. Așteptăm o ordonanță de urgență. Când va fi gata şi ce cale de mijloc găsiți?
Marcel Boloş: Ordonanța de urgență, după cum ați văzut, a fost într-un proces de dezbatere publică pe care l-am derulat în mod firesc. Am primit foarte multe critici, dar cred că până la urmă este vorba de o neînțelegere. Nu s-a pus niciodată problema ca operaționalizarea și utilizarea bazelor de date să fie făcută de altcineva decât Autoritatea pentru Digitalizarea României. Celelalte structuri implicate de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, până la responsabilitățile care vin pe partea de securitate cibernetică, nu fac parte din accesul la bazele de date. Deci, practic am păstrat în zona civilă controlul asupra bazelor de date, dar este până la urmă un exercițiu firesc de dezbatere publică și, dacă vreți, este pentru prima dată când România intră pe făgașul acesta, normal, generat de interoperabilitatea bazelor de date, instituțiile publice vor fi obligate, după ce se aprobă legea în parlament, ca să se permită interoperabilitatea bazelor de date, înseamnă drumuri mai puține pentru oameni, înseamnă documente care fac parte din birocrație și, să zicem, care nu mai trebuie prezentate de la o instituție la alta, înseamnă foarte multe lucruri bune pentru ceea ce înseamnă serviciile publice adresate oamenilor.
Reporter: Dar le-aţi şi comunicat acestor instituții, că poate au înțeles greșit, adică ei știu?
Marcel Boloş: Am avut acest proces de comunicare în fiecare săptămână. Avem ședință pentru ceea ce înseamnă implementarea cloud-ului guvernamental. Repet, este un început de drum și e firesc, România nu a avut până acum, dacă vreți, parcursul acesta pentru ceea ce înseamnă tehnica modernă, ”cloud computing” și din acest punct de vedere avem aceste dificultăți, dar nu trebuie să îi fie frică nimănui de faptul că ar avea cineva acces la bazele de date, ci dimpotrivă, să aibă încredere că această interoperabilitate a bazelor de date, greu înțeleasă, face mult bine pentru oameni. Şi noi, Guvernul României, din acest punct de vedere, avem sarcina ca să ducem lucrurile la bun sfârșit. Cu toții ne dorim servicii publice mai suple, mai debirocratizate și este o oportunitate unică pe care o are România ca să își realizeze cloud-ul guvernamental. Discutăm de un buget de peste 500 de milioane de euro, enorm, pentru acest proiect, dar impactul este unul major asupra vieții românilor.
Reporter: Şi vă întreb şi pe dvs. ce faceți de Paști?
Marcel Boloş: Merg la Cluj şi particip la slujbele care sunt în această perioadă în biserică şi apoi cu familia.
Reporter: Mulțumesc.
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru participarea la briefingul de presă al guvernului. Mulțumesc şi jurnaliștilor care v-au adresat întrebări. Cu permisiunea dvs. o să vă prezint foarte pe scurt câteva dintre principalele decizii, altele decât cele prezentate deja de către membrii cabinetului, pe care astăzi guvernul Nicolae Ciucă le-a luat. OUG aprobată pentru unele măsuri bugetare destinate organizării şi desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, eveniment care se va desfășura la Bucureşti în acest an, în perioada 26 septembrie-14 octombrie. Guvernul a alocat 88 de milioane de lei pentru a organiza această conferință. Este primul eveniment de acest fel organizat în Europa după 30 de ani şi va avea loc în baza acordului dintre Guvernul României şi Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor de a găzdui, organiza şi finanţa acest eveniment, document semnat la Geneva în vara anului trecut. În cadrul acestui eveniment vor fi stabilite politicile generale ale Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, vor fi adoptate planurile strategice şi financiare pentru următorii patru ani, dar vor fi dezbătute şi soluţiile la problemele care ţin de incluziunea digitală. Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor este cea mai mare organizaţie de profil din lume, este şi cea mai veche dintre agenţiile ONU. Dacă doriţi, vă pot oferi câteva detalii suplimentare legate de importanţa acestui domeniu, cel puţin pentru România în sectorul IT&C, care produce 6,7% din PIB-ul ţării, lucrează peste 200 de mii de angajaţi, veniturile din sectorul Telekom doar în prima jumătate a anului trecut ridicându-se la peste 8,4 miliarde de lei. Aşadar, e un sector extrem de dinamic şi la nivel mondial, pondere de 7% din PIB, cu o valoare de 5,5 trilioane dolari. Acest eveniment găzduit de România va poziţiona ţara noastră într-o zonă extrem de selectă. Acesta, să spunem, ar fi unul dintre momentele importante legate de activitatea din şedinţa de guvern de astăzi, așa cum anunța și premierul României, fiind adoptat cu acest prilej și memorandumul privind sărbătorirea centenarului Mormântului Ostașului Necunoscut, anul viitor, când se vor împlini și 100 de ani de la amenajarea Mormântului Ostașului Necunoscut în parcul Carol 1 din București. A fost adoptat și memorandumul cu tema suplimentarea numărului de posturi aferente direcțiilor sanitar-veterinare pentru siguranța alimentelor, la nivel județean, în acest fel fiind fluidizat traficul la frontieră, după cum ați văzut ceea ce se întâmplat în porturile de la Marea Neagră, a afectat și fluxul de mărfuri. De aceea, pentru fluidizarea traficului direcțiile sanitar-veterinare vor avea posturi suplimentare în acest sens. Dacă aveți întrebări vă stau la dispoziție, dacă nu, aș vrea...
Reporter: /.../?
Marcel Boloș: Prefecții... a fost amânată discuția legată de prefecți. Ceea ce aș vrea să vă mai spun este că în ultimele zile controale efectuate în piețe, de altminteri aţi şi auzit intervenția premierului din debutul ședinței de guvern, măsuri cerute pentru ca instituțiile responsabile să fie extrem de active în această perioadă, în piețe, în hipermarketuri. În ultimele zile, ANSVSA și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor au dat amenzi însumate de peste două milioane de lei. Sunt câteva mii de controale care s-au efectuat. Ele vor continua, tocmai pentru a preveni activitățile legate de speculă, dar și pentru a verifica modul în care sunt comercializate produsele, în special alimentare, în această perioadă. Dacă nu aveți alte întrebări, nu îmi rămâne decât să urez tuturor credincioșilor care vor sărbători Paștele ortodox duminică, sărbători fericite alături de cei dragi și să vă asigur că instituțiile guvernamentale vor asigura toate serviciile publice necesare, inclusiv în această perioadă! Mulțumesc încă o dată!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe