Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Tánczos Barna: Mulțumesc. Bună ziua, încă o dată! Este o zi importantă pentru Ministerul Mediului, este ziua în care Directiva privind "Single Use Plastic" privind plasticul de unică folosință este transpusă în legislația din România printr-o ordonanță, care introduce și în România acele obligații care au ca scop reducerea plasticului din natură. S-a constatat, cu ocazia elaborării mai multor studii la nivel european, că majoritatea deșeurilor, de exemplu din zona maritimă sau din apele maritime, provin din "single use plastic", plastic de unică folosință și aici nu vorbim doar de plasticul în sine, ci și de poluarea cu micro-plastic. De aceea, există această Directivă 904 din 2019 care obligă statele membre să ia măsuri pentru reducerea producerii, punerii pe piață și a consumului de produse din plastic de unică folosință. Aceste produse sunt cele destinate consumului imediat, fie pe loc, fie la pachet. Produsele din aceste ambalaje sunt, de regulă, consumate din recipient la fața locului sau sunt gata de consum fără a necesita o pregătire suplimentară. Ministerul Economiei a venit în sprijinul Ministerului Mediului și a efectuat testul IMM pe data de 9 iulie, a consultat mediul de afaceri și a făcut o analiză privind impactul acestui act normativ asupra economiei naționale. Este important de subliniat că producția în sine este permisă doar dacă produsele se pun pe piață în afara Uniunii Europene, nu în România, nu în alte state membre UE. Drept urmare, nu producția în sine este interzisă, ci punerea pe piață. Punerea pe piață înseamnă prima valorificare a produselor rezultate din producție autohtonă sau din import. Au fost șapte ministere avizatoare  și ordonanța se va aplica pentru produsele de plastic de unică folosință: pahare pentru băuturi, inclusiv capacele acestora, recipiente pentru alimente, beţişoare pentru urechi, tacâmuri - furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești, farfurii, paie pentru băuturi, agitatoare pentru băuturi, bețe de care se atașează baloane, respectiv, recipiente pentru băuturi și pahare pentru băuturi din polistiren expandat, recipientele pentru băuturi utilizate pentru a conține lichide cu o capacitate de până la trei litri și produse care pot fi utilizate în combinație cu produse de tutun, vorbim de acele filtre care conțin plastic și pentru retragerea acestora din piață va trebui să se implementeze sisteme de transfer al responsabilității din partea producătorilor de țigări; de exemplu, de asemenea se va aplica și pungilor de transport din plastic subțire. De asemenea, sunt vizate produsele de plastic, din materiale plastice oxodegradabile și echipamente de pescuit care conțin plastic.

Care sunt măsurile cuprinse în ordonanță? Se interzice punerea pe piață a anumitor produse de unică folosință, și aici vorbim de produse din Anexa B, partea B, practic, a acestei anexei, unde sunt trecute acele produse pe care le-am înșirat adineauri: bețișoare pentru urechi, cu excepția cazului în care ele intră în domeniul de aplicare, în domeniul sănătății, tacâmurile, farfuriile, paie pentru băuturi, agitatoare, bețe care se atașează de baloane, recipiente pentru alimente fabricate din polistiren expandat şi recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat şi pahare pentru băuturi din polistiren expandat. În acelaşi timp, vom avea reguli noi pentru reducerea consumului, vor fi reguli noi pentru marcarea produselor - anumite produse puse în comerț vor fi marcate ca fiind de unică folosință şi consumul acestora trebuie redus. Vom avea reguli noi privind răspunderea extinsă a producătorilor. Vom avea, de asemenea, cerințe legate de produs specifice pentru colectare separată, aici directiva se referă la SGR, un proiect de hotărâre de guvern care este în consultare cu Ministerul de Finanțe pe partea de TVA și alte instrumente care vor fi afectate de sistemul SGR. Am avut și săptămâna trecută câteva discuții cu Ministerul Finanțelor pe această temă. Este un pas important, urmează norme de aplicare, norme privind marcarea produselor, norme privind răspunderea extinsă a producătorilor, reguli pentru recuperarea din piață a produselor din plastic puse pe piață de producători. Este, practic, acea cruciadă care a fost pornită de Uniunea Europeană împotriva tuturor produselor din plastic, care unele dintre ele se scot imediat din producție, altele se reduc ca și cantitate pusă pe piață, iar atât comercianții, cât și producătorii vor trebui să se gândească tot timpul la alternative la aceste produse. Norocul nostru este că atât pe piața românească, cât și pe piața europeană sunt deja foarte multe alternative, foarte multe produse care sunt fabricate din materiale degradabile, biodegradabile și aici putem vorbi despre pungi de unică folosință, pungi subțiri, pungile de plastic cu care ne-am obișnuit și la care trebuie să renunțăm treptat, cât și alte produse care probabil astăzi nu pot fi înlocuite, dar cercetările și inovarea aduc soluții noi pentru reducerea materialelor, cantităților și produselor din plastic puse pe piață. Întrebări, dacă sunt.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, săptămâna trecută, când a fost amânată această ordonanță, un funcționar din Ministerul Mediului a catalogat drept mizerabil un produs jurnalistic al Aleph News care vorbea despre întârzierea punerii în aplicare a acestei directive europene. Trecând peste acest comportament ofensator și nelalocul lui, vă întreb, de ce ați întârziat această ordonanță până în ziua de astăzi, iată, o zi importantă, așa cum spuneți şi dumneavoastră?

Tánczos Barna: Este prima dată când aud despre această remarcă, nu știu cine a fost și este regretabil, și reprobabil ca cineva să folosească asemenea termene, asemenea expresii. Săptămâna trecută s-a amânat la solicitarea Ministerului de Finanțe, s-a făcut o verificare pe impact fiscal, pe impact de contabilitate și TVA, am lămurit această aceste aspecte cu Ministerul de Finanțe. Observațiile Ministerului de Finanțe sunt discutate în HG-ul de SGR (HG pentru stabilirea sistemului de garanţie-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile – n.r.), nu în Ordonanța de SUP (Single Use Practic). Folosesc acești termeni, știți care sunt: SGR e SGR şi Single Use Practic (SUP) e ordonanța aceasta.

Reporter: Nu producția în sine este interzisă, ci punerea pe piaţă. Ce se întâmplă totuşi cu producția, cu producătorii?

Tánczos Barna: Producătorii, în proporție de 80-90%, sunt pregătiți pentru această schimbare. Directiva este din 2019, consultarea cu mediul de afaceri a început în 2020 și noi am așteptat încă trei luni de zile, din mai până acum, astfel încât această consultare să fie reluată și desfășurată de Ministerul Economiei. Impactul asupra producției era previzibil și eu am văzut foarte mulți producători de produse de unică folosință care au trecut pe alte materiale, pe materiale biodegradabile. Acum două săptămâni am fost, de exemplu, la o fabrică care face pungi de unică folosință, lucrează pentru retailuri mari și oferă soluții alternative pentru aceste produse poluante. Din producție se scoate materialul în sine, producătorii vor putea folosi materiale biodegradabile pentru înlocuirea paharelor, pentru înlocuirea mai multor produse.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, vă rog. Spuneați că nu avem în acest moment norme metodologice, nu este totul foarte clar. Ştiţi, în acest moment, ce cantitate de produse vor fi extrase de pe piață și cum se va face, practic, acest lucru?

Tánczos Barna: Deci lucrurile sunt foarte clare în ceea ce privește interdicția punerii pe piață. Aceste cantități sunt extrem de greu de estimat, stocurile în sine sunt greu de estimat. Am așteptat o asemenea estimare de la Ministerul Economiei, cantitățile nu sunt certe. Un lucru este cert: odată cu apariția ordonanţei nu se mai pun pe piață produse din aceste materiale, ele sunt înlocuite de produse care vin din materiale biodegradabile, iar stocurile vor fi epuizate treptat, astfel încât pe piaţă să rămână doar produse care nu dăunează mediului. Încă o dată, lista de produse unde se interzice complet punerea pe piaţă este o listă relativ scurtă, este în partea B o anexă în care sunt înșirate bețișoarele, paharele, furculițele sau tacâmurile şi celelalte produse. Este o listă relativ scurtă, ele se folosesc foarte des la evenimente, acolo unde vine lumea şi folosește o dată acele produse, se folosesc foarte des la concerte şi la festivaluri, ele vor fi eliminate. Sunt deja organizatori de festivaluri care de un an, de doi ani de zile au eliminat de bună voie, fără o legislație specifică aceste produse, transformând acele evenimente în evenimente cu impact foarte redus asupra naturii. Este o chestiune de atitudine, atât din partea consumatorilor, cât şi din partea producătorilor, acum avem şi o legislație care interzice punerea pe piaţă a anumitor produse.

Reporter: Vă gândiți la o taxă în plus pentru acei consumatori care doresc, totuşi, spre exemplu...?

Tánczos Barna: Nu, nu se poate! Deci, nu există taxe în plus, este interzisă punerea pe piaţă, consumatorii vor primi la acele magazine, la acele fast-food-uri, la acei agenţi economici care foloseau până acum, cu timpul vor primi produse, recipienţi, ambalaje ecologice, prietenoase cu natura.

Reporter: Domnule ministru, aş vrea să ne spuneți, concret, în momentul în care ordonanța de urgenţă este publicată în Monitorul Oficial, nu vor mai avea voie magazinele să vândă tacâmuri, bețișoare de urechi, cele menționate de dumneavoastră, sau pot să-şi vândă stocurile pe care le au?

Tánczos Barna: Stocurile pot fi epuizate, nu mai pot fi puse produse pe piaţă cantități noi, nu mai pot ieși cantități noi din fabricile din România, sau nu pot fi importate. Stocurile care astăzi sunt în piaţă se vor epuiza treptat şi vor fi înlocuite treptat cu produse ecologice.

Reporter: Adică nu ne așteptăm ca săptămâna viitoare să nu mai existe niciun dintre aceste produse pe piaţă?

Tánczos Barna: Nu, nu! Nicăieri în Europa nu a existat o trecere bruscă, peste tot regula a fost se interzice punerea pe piaţă, din momentul respectiv stocurile se epuizează treptat.

Reporter: Şi dacă există, spre exemplu, magazine care au stocuri foarte mari de astfel de produse şi le ajunge, nu ştiu, să le folosească sau nu le vând efectiv şi le au şi peste un an de zile, există riscul să primească, spre exemplu, o amendă?

Tánczos Barna: Nu se prevede nicăieri, nici în directivă, nici în celelalte state membre amenzi sau taxe suplimentare pentru stocurile care sunt în momentul apariției legislației naţionale în piaţă.

Reporter: Dar când intervin amenzile? Sau pentru ce pot fi...

Tánczos Barna: Amenzile intervin, în momentul de faţă, sau după apariția ordonanţei, la producătorii care nu respectă regula şi vor fi amendați şi la importatorii care vor încerca să pună pe piaţă alte produse. Trebuie să controlăm riguros ca alte cantități să nu intre pe piaţă.

Reporter: Spuneați că nu vorbim despre taxe în plus, în schimb în proiect se prevede faptul că va fi plătit separat produsul din plastic. Există posibilitatea, în acest moment, ca cei care comercializează tot felul de produse ambalate în plastic să exagereze cu acele prețuri?

Tánczos Barna: Vorbiţi despre articolul 7, acolo unde se prevede că trebuie să fie afișate prețurile pentru aceste produse separat. Oricum, le plăteam şi până acum le plăteam, pentru că făceau parte din produs, nimeni nu dădea gratis practic acele produse.

Reporter: Numai că nu era afișat separat costul.

Tánczos Barna: Nu era afișat separat. Deci, nu vorbim de taxe sau nu vorbim de taxe noi, vorbim de informarea consumatorilor, de responsabilizarea consumatorilor, de afișarea acestor prețuri separat, ca să vadă consumatorul că odată cu hot-dog-ul, cu băutura răcoritoare, cu apa minerală, plătește ceva în plus cu care dăunează naturii şi generează deşeuri, încet-încet aceste produse vor fi scoase din uz, pentru că se vor consuma, se vor termina acele stocuri.

Reporter: Deci, nu va fi o modificare de preț, ci doar o modificare de afișaj.

Tánczos Barna: Nu există niciun argument, nu există nicio logică, care să ducă la modificarea prețurilor acestor produse.  Cu siguranţă, prețurile produselor alternative sunt diferite, ele vor fi probabil mai scumpe: o farfurie dintr-un produs biodegradabil o să fie mai scumpă decât o farfurie din plastic de unică folosință, dar trebuie să știm că din valoarea produsului pe care îl consumăm, care este în ambalajul respectiv, aceste ambalaje reprezentau un procent foarte mic ca preț. Deci, nu trebuie să afecteze prețul în sine al băuturii răcoritoare sau al sendvișului pe care îl mâncăm sau al mâncării care ne vine la birou de la fast-food.

Reporter: Unde va exporta România plasticul pe care încă îl va produce?

Tánczos Barna: Dacă agenții economici continuă producția, va trebui să exporte în țări din afara UE. Este destul de complicat pentru că China este țara care produce cantități uriașe și cele mai competitive produse vin din China, tocmai de aceea spun că trebuie să avem un control riguros și pe partea de import, de intrări de cantități din alte state din afara UE.

Reporter: Bună ziua! Spuneați, despre aceste cantități de stocuri, că nu sunt certe şi, totuși, ca ordin de mărime, să ne facem o părere, ați primit informații cam despre ce plastice de unică folosință sunt în momentul de față pe stoc și cam în cât timp ar putea dispărea de tot, dacă tot nu există aceste sancțiuni pentru comercianții care, să zicem, mai rătăcesc pe rafturile lui astfel de produse?

Tánczos Barna: Cantitățile nu au fost estimate ca să vă pot da o cantitate la nivel național. Nu am primit asemenea informații de la ministerele de resort. Ele sunt produse comercializabile atât timp cât nu sunt introduse cantități noi din partea producătorilor și importatorilor. În toate statele membre trecerea a fost una lină, de la produse de unică folosință de plastic la cele biodegradabile, și peste tot s-a permis consumarea stocurilor. Ele nu pot fi extrem de mari la nivelul comercianților, pentru că nimeni nu a făcut investiții exorbitante de cantități și sunt stocuri de mase plastice. Sunt foarte multe, încă o dată, deja sunt foarte multe companii care au trecut de la plasticul de unică folosință la biodegradabil și încet - încet ele vor fi scoase din uz.

Reporter: Şi încă o lămurire: comercianții așadar trebuie să se asigure că își termină stocurile, dar dacă vine un control și există o astfel de verificare, ei practic nu pot fi amendați acum?

Tánczos Barna: Deci, controlul în momentul de față, în baza ordonanței de urgență, se duce la producător și la importator, nu se duce la comerciant, pentru că comerciantul nu mai are voie să cumpere, practic, din producția nouă, dar dacă furnizorul a avut un stoc, un angrosist, de exemplu, a avut un stoc pe care îl termină, este legal și nu o să fie amendat. Controlul se va duce după apariția ordonanței de urgență pe capacitățile de producție și pe import.

Reporter: Așadar, ordonanța care intră în vigoare chiar zilele acestea, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, intră în vigoare toate reglementările.

Tánczos Barna: Da.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Aş vrea, în primul rând, să îmi spuneți cât de scumpe sunt acestea alternative reutilizabile față de ce avem în prezent? Adică, cineva care își comandă mâncarea și vine în caserolă va plăti mai mult? Cât de mare este această /.../

Tánczos Barna: Nu, încă o dată, nu cred că poate să influențeze în mod semnificativ prețul produsului, pentru că diferențele nu sunt foarte mari. Vă pot da o comparație pe care o am de-acum două săptămâni. La o fabrică de pungi de unică folosință subțiri, am avut o comparație preț - pungă de unică folosință cu preț pungă unică folosință din material biodegradabil de la simplu la dublu, dar prețul unei pungi era cumva de un ban, de la un ban la doi bani sau de la doi bani la patru bani. Deci diferențele nu sunt atât de mari încât să impacteze prețul, nu ştiu, prânzului sau prețurile produselor ambalate.

Reporter: Dacă îmi permiteţi o altă întrebare legată de un alt subiect corelat: în ce stadiu este proiectul privind implementarea sistemului garanţie-returnare? Ce pași mai trebuie făcuți ca să se aplice?

Tánczos Barna: Este trimis din Ministerul Mediului. Am avut săptămâna trecută un rând de discuții cu Ministerul Finanțelor cu privire la impactul economic, fiscal, TVA, ambalaj, evidență contabilă și continuă discuțiile. Probabil, la sfârșitul lunii, vom avea deja un răspuns și pe SGR de la toate ministerele.

Reporter: Adică să fie aprobat când, luna viitoare sau când?

Tánczos Barna: Eu sper să se aprobe cât mai repede. A fost o prevedere și în această ordonanță care face trimitere la SGR, obligația statului membru de a organiza SGR-ul, trebuiau corelate și actele normative. Am terminat în minister discuțiile și cu producătorii, și cu comercianții, avem o variantă care s-a trimis la ministerele de resort, aștept feedbackul de la ministere și sper ca în două, trei săptămâni, să fim deja gata și să se aprobe.

Reporter: Înțelegem din această ordonanță că se fac referiri și la domeniul pisciculturii și acvaculturii și înțelegem că este o entitate care ar urma ca, la o anumită perioadă de timp, la un anumit interval, să strângă, să curețe apele de plastic, de plasele folosite în piscicultură. Care este această entitate și cum vor fi făcute controalele? Aveți o estimare a cantităților de plastic care se regăsesc în momentul de față în Marea Neagră, în râuri?

Tánczos Barna: Este imposibil să estimăm ce se află sub ape. Am avut mai multe controale alături de instituțiile de resort sau instituțiile responsabile pe piscicultură, pe acvacultură. În normele de aplicare a acestor prevederi, cele care sunt ulterioare intrării în vigoare a ordonanței, vom clarifica și aceste aspecte. Vom lucra cu ANSVSA-ul pe tot ce înseamnă securitatea alimentară și controale în magazine, vom lucra cu Protecția Consumatorilor, vom lucra cu Ministerul Economiei pe tot ce înseamnă controlului producției, cu ANPA, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pe control pe piscicultură și acvacultură, vor fi instituțiile responsabile de pe fiecare domeniu care vor face controale.

Reporter: Și cum anume va fi colectat acest plastic din ape?

Tánczos Barna: Și în momentul de față ei fac verificări și verifică plase și alte instrumente, legale sau nelegale, care sunt amplasate, cu bărci și cu mijloacele cu care fac ei controlul în momentul de față.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, o publicație din Ungaria, săptămâna trecută, critica în termeni destul de gravi situația deșeurilor de la noi din țară, ba mai mult, acuza Ministerul Mediului că este plin de corupție și că mai mulți politicieni sunt implicați în aceste afaceri cu deșeurile. Cum vedeți aceste informații?

Tánczos Barna: E un material pe care l-am citit și eu și în limba maghiară, și în limba română. Sunt informații puse cap la cap, unele n-au nicio legătură cu celelalte, s-a referit la un caz de corupție într-adevăr, nu rețin numele persoanei respective, a lucrat în Ministerul Mediului, este cercetat de DNA, a fost acum câteva luni o razie la persoana respectivă, știu din auzite. Cantitățile sunt aberante, cred că au greșit zerourile, ele nu există nici în realitate, nici teoretic, dar fenomenul deșeurilor și fenomenul transferului de deșeuri dintr-o ţară în alta există atât în România, cât și în Ungaria, cât și în celelalte state membre. Este motivul pentru care săptămâna trecută am avut în ședința de guvern o analiză multiinstituțională pe acest fenomen, împreună cu Ministerul de Interne, cu Vama, cu Garda de Mediu, Ministerul Mediului, pentru a găsi soluțiile. Azi-dimineață am discutat cu colegii, inclusiv pe această temă, pe sistemul informatic care trebuie dezvoltat și pe punctele de frontieră care trebuie reduse ca număr, pentru a limita accesul acestor cantități, precum și limitarea agenților economici care au dreptul să facă tranzacții internaționale cu deșeuri. Vor veni săptămânile viitoare și modificările legislative. Este un efort comun cu celelalte ministere și cu organele de specialitate care analizează riscul la nivel național. Transfer de deșeuri pentru reciclare există între state membre peste tot, cel mai important lucru este ca în România cantitățile care vin să nu ajungă la depozitare sau să nu fie aruncate. În același timp, va trebui să găsim soluții pentru produsele second-hand care de foarte multe ori vin cu această denumire, dar ele sunt de fapt sursă de poluare sau ajung în depozite de deșeuri, pentru că doar o parte din acest second-hand ajunge să fie valorificat, restul se încearcă a fi trimis la depozit. Este o luptă continuă, este un fenomen generalizat la nivel european, după ce în 2015 s-a eliminat acea notificare prealabilă transferului de deșeuri dintr-un stat membru în celălalt, și trebuie să găsim soluții naționale pentru a descuraja și a elimina aceste transferuri ilegale.

Reporter: Si încă o întrebare. Dumneavoastră ce opinie aveți despre declarația președintelui Ungariei atunci când a comparat pierderea Transilvaniei cu ocuparea Crimeii?

Tánczos Barna: Vă spun sincer că nu am citit declarația. Am văzut în presă câteva știri. Nu este domeniul Ministerului Mediului să comentez declarațiile, a fost o declarație a președintelui, parcă, a președintele Ungariei, nu o comentez.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aş vrea să vă întreb câți bani s-au mai strâns din acea eco-taxă, pusă tocmai pentru a elimina pungile de plastic de pe piață și dacă știți că în continuare în România există pungi de plastic pe piață? Şi în acest context mă întreb ce rost mai are proiectul pe care tocmai îl aprobaţi astăzi, dacă are șanse să fie la fel un eşec precum ecotaxa?

Tánczos Barna: Da... Pertinentă și corectă întrebarea. România a decis să elimine pungile de plastic subțiri din comerț, a luat o decizie mai severă decât celelalte state membre. Am interzis inclusiv producția anumitor categorii de pungi în România care în alte state încă se produc, și pentru anumite categorii de produse se mai pot folosi, şi România nu a fost în stare să verifice și să pună în aplicare această prevedere legală așa cum trebuie. Controlul, în momentul de față, nu este la Garda de Mediu, controlul nu este la Ministerul Mediului și am avut, astfel, o discuție cu domnul comisar general de la Garda de Mediu, pentru a regândi responsabilitățile Gărzii de Mediu pe tot ce înseamnă produse interzise, apropo și de aceste produse care figurează în momentul de față în ordonanța aprobată astăzi. Controlul trebuie să fie mai strict, controlul cel mai probabil trebuie să vină din partea Ministerului Mediului, pentru că Agenția pentru Protecția Consumatorilor nu are capacitatea și nu are aplecarea necesară asupra acestor probleme. Lucrurile cred că trebuie regândite și trebuie întărită capacitatea instituțională a Gărzii de Mediu, pentru a face controale inclusiv la produsele care sunt interzise din motive de poluare, în comerț.

Repoter: Dar câți bani s-au strâns din ecotaxă și dacă mai are rost să o mai plătească românii, în contextul în care în continuare avem pungi de plastic pe piată?

Tánczos Barna: Din memorie aş putea să vă spun ultimele cifre pe care... Dar mai bine nu spun, că s-ar putea să greșesc. Erau 300.000 de lei, dacă nu mă înșel, amenzi aplicate în urma controalelor. Nu știu exact eco-taxa cât s-a încasat, dar un lucru este cert: acum o săptămână sau două săptămâni am făcut analiza pe această temă și lucrurile nu sunt deloc în regulă. Trebuie controale mai ferme și trebuie controale la punctele cheie, acolo unde se introduc pe piață aceste produse. Din păcate, ele se găsesc și în piețe. Pungile cu mâner din plastic subțire se găsesc și în anumite magazine. Un lucru corect și lăudabil este că multe, multe companii, lanțuri comerciale au trecut la pungi biodegradabile, ele se produc și în România, se produc din amidon obținut din porumb și din cartofi.

Reporter: Şi ultima mea întrebare, dacă îmi permiteţi, legată de un demers pe o altă temă, dacă îmi permiteţi, legată de un demers pe care Antena 3 îl face: să întrebe membrii Guvernului dacă ei resimt scumpirile și v-aş întreba unde resimțiți dumneavoastră scumpiri? Am văzut că aveți o casă, de exemplu în județul Harghita, cât v-a venit factura la curent? Ultima factură.

Tánczos Barna: Ultima factură. Am schimbat prea târziu contractul sau furnizorul de energie electrică, drept urmare vreun an de zile am primit facturi mici de 100 de lei, de 120 de lei, după care am primit una de 1.900 de lei.

Reporter: De la 190 de lei?

Tánczos Barna: 120 de lei. Ştiu pentru că eu am plătit factura şi dacă mă întrebaţi de pâine, la pâine avem alte preţuri, că noi avem pâine cu cartofi acasă și acolo prețurile sunt altfel. Deci să nu mă întrebaţi.

Reporter: De la 120 de lei la 1.000 de lei spuneţi?

Tánczos Barna: Nu, deci a fost o regularizare. Da, am plătit /.../ în fiecare lună 120 de lei. S-a mirat soția mea că factura este prea mică, până a venit factura de corecție de 1.900 de lei.

Reporter: Şi v-aţi schimbat contractul, între timp?

Tánczos Barna: Da. S-a ocupat soția, nu știu. Da, am schimbat contractul, am trecut la alt furnizor sau a schimbat contractul și a rămas la același furnizor, ceva de genul.

Reporter: Şi când mergeţi pe la piaţă, la ce produse găsiți scumpiri sau în magazine? Ce cumpăraţi dumneavoastră şi este mai scump?

Tánczos Barna: Ce cumpăr eu de obicei... Eu duc plasa. De obicei, cumpără soţia, nu prea fac cumpărături în piaţă, dar scumpirile sunt evidente. De exemplu, în domeniul în care lucrez s-a triplat preţul masei lemnoase, s-a triplat preţul cherestelei, s-a triplat sau s-a dublat preţul la fierul beton, pentru că toate investiţiile sunt mai scumpe. Şi în piaţă se vede, scumpiri la toate produsele, şi la apă minerală, şi la celelalte.

Reporter: Bună ziua. Pentru că sunteţi membru al Guvernului, vă întreb dacă mai este vreo şansă, săptămâna aceasta, să se aprobe rectificarea bugetară? Premierul Cîţu anunţase că programul de 10 miliarde de euro, "Anghel Saligny", să fie aprobat astăzi în şedinţa de guvern, iar vineri să fie şedinţă pentru rectificarea bugetară. Înţeleg că nu este consens în coaliţie pe marginea acestui program, care ar trebui aprobat înainte de rectificarea bugetară. Deci, v-a mai fi sau nu aprobată rectificarea, în această săptămână?

Tánczos Barna: Rectificarea... Nu ştiu dacă mai este o şedinţă săptămâna aceasta, că nu am fost anunţaţi, s-ar putea să fie vineri, s-ar putea să fie luni. "Angel Saligny" s-a discutat în coaliţiei ieri, nu am participat, am avut întâlniri la minister, domnul ministru, colegul meu, prietenul meu, domnul Cseke, ştie toate detaliile, discuţiile de ieri din coaliţie trebuie să vi le spună dânsul, pentru că nu am participat efectiv la discuţiile pe "Anghel Saligny", este o chestiune de zile. Nu ştiu dacă o să fie săptămâna asta, sau luni-marţi, o să fie probabil zilele acestea şi "Anghel Saligny" şi rectificarea bugetară.

Reporter: Dumneavoastră ce părere aveţi despre programul "Anghel Saligny"?

Tánczos Barna: Este un program absolut necesar. Eu privesc "Anghel Saligny" ca pe un program care vine în sprijinul Ministerului Mediului. Banca Mondială a făcut o analiză şi am prezentat aceste cifre şi în coaliţie. Banca Mondială a făcut o analiză pe tot ce înseamnă dezvoltare pe reţele de alimentare cu apă şi canalizare, România are nevoie în continuare de peste 20 de miliarde de euro fonduri pentru a realiza aceste reţele la nivelul fiecărei comune, fiecărui UAT. Din această sumă, 1 miliard de euro, este asigurată de Ministerul Mediului prin PNRR, o parte vine din POIM şi din Programul Operaţional 2021 - 2027 şi o parte o să vină din "Anghel Saligny". Deci, avem infrigement pe tot ce înseamnă canalizare în localităţile de peste 10.000 de locuitori, un infrigement de care scapă România doar dacă investeşte masiv în aceste reţele de canalizare şi împiedică deversarea acestor ape uzate în râuri, în lacuri şi împiedică ajungerea acestor cantităţi de apă în apa potabilă practic. Deci, este nevoie şi de programe naţionale şi de fonduri europene şi de PNRR, pentru că, altfel, nu vor reuşi să închidem aceste infrigementuri.

Reporter: Există sau nu consens în coaliţie, pe acest program?

Tánczos Barna: Există discuţii constructive. Mulţumesc!

Raed Arafat: Mulţumesc! Astăzi vreau să prezint o hotărâre de guvern care a fost adoptată. Cel puțin pe linia protecției civile și a situațiilor de urgență, fără exagerare, o considerăm o hotărâre istorică, pentru că ne corectează o problemă foarte mare, din punctul de vedere al resursei umane. Deci, astăzi, hotărârea de guvern, care vine în urma unui memorandum care a fost aprobat în Guvern, aduce 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, din care 121 de posturi de ofițeri, 25 de maiștri militari și subofițeri și 8.400 de soldați și gradați profesioniști, care va fi o premieră când o să avem această categorie de personal în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și care va reprezenta o pondere importantă în cadrul Inspectoratului. Ca să fac înțeles de ce s-a luat această decizie, vreau să reamintesc câteva aspecte. Prin suspendarea serviciului militar obligatoriu în 2006, s-a hotărât profesionalizarea structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Atunci s-a făcut un calcul, iar IGSU și structurile subordonate acestuia prevedeau un număr de 42.644 de posturi, adică IGSU-ul, şi inspectoratele județene și cel al municipiului București, din care 88% erau prevăzuţi ca subofițeri. Ulterior, în 2010-2014 au dispărut 14.058 de posturi prin desființare, în mod deosebit în 2010-2011 pe perioada crizei economice, și au mai fost date afară fizic 1.300 de persoane angajate la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență. Astfel s-a ajuns la o cifră de aproximativ 29.000 de posturi care în continuu a scăzut din cauza plecărilor și din cauza pensionărilor, și dau aici două exemple numai: în 2020 au plecat 1.356 de cadre, iar în 2021 numai până acum, deci până în luna august, au plecat 1.186 de cadre. Şi atunci, după prezentarea situației domnului ministru Bode, domnului prim-ministru, prima fază a fost aprobarea unui memorandum care prevede suplimentarea posturilor și revenirea la o cifră, nu e neapărat cele 42.000, dar ajungem la aproximativ 37.000 de posturi în total, la nivelul IGSU-ului și structurile subordonate. Acest lucru a fost aprobat şi de CSAT, iar astăzi hotărârea de guvern a fost emisă, posturile urmând să fie ocupate treptat, nu se ocupă deodată. Astfel, în cursul acestui an urmează să fie ocupate până la sfârșitul anului 1.479 de posturi din cele 8.546, la care se vor adăuga încă 782 de posturi, care vor fi ocupate din sursă externă pentru înlocuirea unei părți dintre cei care au plecat anul acesta și unde posturile lor sunt încă finanțate. Şi asta nu va fi aplicat numai la IGSU, va fi aplicat la toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, pentru înlocuirea personalului care pleacă la pensie și unde posturile sunt finanțate și pot fi înlocuite din sursă externă. Impactul pentru noi în următorii patru ani cu această ajustare a numărului posturilor, combinat cu tehnica care se achiziționează, și știți foarte bine că au fost mai multe contracte semnate pe fonduri europene, și ultimul acord-cadru care a fost semnat prevede cele 476 de mașini de stingere incendii, pe lângă altă tehnică care urmează să vină, deci aprobarea posturilor, plus tehnica care vine, cu siguranţă va crește calitatea și capacitatea de reacție a sistemului de urgență. O altă cifră pe care aş da-o pentru a explica și mai bine situația, în 2010, când IGSU-ul avea la un moment 27.336 de personal, rămăseseră cu această cifră, au avut 185.000 de intervenții, în 2020 - 525.000 de intervenții. Deci este clar că numărul intervențiilor creștea continuu, când numărul personalului scădea, acum ajungând la 26.000 de persoane, dar bineînțeles pe parcursul anilor au mai fost angajate persoane ca să îi înlocuiască pe cei care pleacă. Deci asta este ce am vrut să prezint astăzi și mai vreau să explic un lucru foarte important, despre noua categorie care se angajează, adică militarii, cum spuneam înainte, deci soldații și gradații profesioniști, deci asta e denumirea oficială. De ce introducem această categorie? Până acum IGS-ul a avut categoria ofițerilor și a subofițerilor, care, ambele categorii, sunt cu o anumită pregătire și care pot avea funcții de comandă, de la comandant echipaj până la, bineînțeles, inspector șef într-un inspectorat pentru situații de urgență. Ce ne-a lipsit este categoria servanților și a gradaților profesioniști, care n-a existat în cadrul IGSU. Introducerea ei, și punând o limită de vârstă care să le permită să facem acest lucru la prima angajare, ne va permite să creăm o pepinieră care va fi pregătită inițial ca servant pompier şi de unde o parte vor putea să acceadă în şcoala de subofițeri. Deci creăm pepinieră astfel încât o parte din cei care vor intra în școala de subofițeri şi, de ce nu, chiar, ulterior, în Facultatea de Pompieri pentru cei care vor putea, să fie deja trecuţi printr-o pregătire inițială ca pompier. În al doilea rând, aici, contractele la această categorie sunt pe perioadă determinată, ceea ce înseamnă că persoana va fi evaluată periodic și la momentul reînnoirii contractului persoana respectivă poate să nu aibă contractul reînnoit dacă sunt probleme, dacă nu este performantă în domeniul în care lucrează, dacă nu execută activitatea în mod corect, deci asta permite un management mai corect a resursei umane de către comandanți. Şi asta va duce, bineînțeles, la o structură piramidală în loc de o structură care acum seamănă cu o plăcintă și care este foarte similară cu structurile identice pe care le au alte țări, de structuri de intervenție de pompieri și de protecție civilă. Deci cam asta este ce am vrut să vă prezint astăzi, deci până la sfârșitul acestui an, din cele 8.546 de posturi, cum am zis, urmează să fie angajate primele 1.479 de posturi, astfel încât între 2021 - 2025 să angajăm toate posturile care vi le-am zis și, paralel, să recuperăm posturile finanțate prin angajare din sursa externă a celor care pleacă prin pensie sau din motive de boală sau alte motive. Vă rog, dacă sunt întrebări.

Reporter: Bună ziua! Astăzi am ajuns la 100 de noi cazuri de coronavirus pe zi, dacă aveți o estimare pentru următoarele două săptămâni, la cât am putea ajunge?

Raed Arafat: Nu am estimări și nu am făcut niciodată estimări cu cifre, pentru că n-am de unde să știu exact unde ajungem. Ce pot să vă spun este că potențialul de creștere este unul serios și, după ce am văzut în ultimele două, trei zile cifrele și modul de creștere, clar că este foarte posibil să asistăm la creșteri mai departe. Nu pot să vă dau cifre exacte, dar trebuie să fim pregătiți că vor fi creșteri în continuare. Noi monitorizăm mai departe ce se întâmplă la nivel de spitale, internări în secțiile obișnuite, cu oxigen, în secțiile de terapie intensivă, să vedem acolo care este impactul și, bineînțeles, și pe categoria copii, să vedem acolo, iarăşi, care este impactul și dacă sunt creșteri la internările în spitale în secțiile obișnuite sau în secțiile de terapie intensivă.

Reporter: Şi mai am o întrebare, dacă îmi permiteţi, legată de strategia care vizează resursele umane din minister. Iată, acum se creează cadrul legal pentru angajarea a 8.000 de persoane. Totuşi, care rămâne deficitul la nivelul structurilor din MAI?

Raed Arafat: Deci eu pot să vorbesc de structurile pe care le coordonez, cel puțin pot să vă spun după prezentarea situației domnului ministru Bode și premierului despre situația în care ne aflăm la structura IGSU, această soluție pentru noi în următorii patru ani ar trebui să ne rezolve problema foarte bine și să ne permită să activăm fără să mai avem lipsă de personal, cu condiția ca în continuare personalul care pleacă să fie recuperat, pe lângă suplimentarea de personal pe care o avem. Ştiu foarte bine că angajarea pentru cei care pleacă prin pensie, boala etc. și la celelalte structuri, din dispoziția domnului ministru, se va face, deci nu numai la IGSU, peste tot, iar aici suplimentarea este una care a fost discutată de ceva timp și este o corectare la ceva care s-a întâmplat și poate care a fost arma cu cea mai mare reducere de personal în 2010-2011, adică vă dau încă o dată cifra, de la 42.644 prevăzuţi, ca să înțelegeți ce s-a întâmplat, au trebuit să se angajeze în trei tranșe, s-a angajat prima tranșă, s-a angajat a doua tranșă, în 2008, când s-a dorită angajarea celei de a treia tranșe, s-a pus problema de a da bani de echipamente și de a amâna a treia tranșă, în 2009 s-au luat banii de echipamente, pentru că era problema crizei şi nu s-a reușit să se achiziționeze cu ele nimic, dar, în același timp, au fost desființate posturile care erau pentru a treia tranșă de angajare. Noi, aici, ce facem de fapt este să corectăm o situaţie care a fost creată şi care a făcut ca IGSU-ul să funcţioneze cu două treimi, sau mai puţin de două treimi chiar, din personalul care era prevăzut iniţial pentru această structură, încât să funcţioneze într-un mod corect şi optim. Deci, ca răspuns la dumneavoastră pentru structura IGSU-ului: soluţia care s-a dat astăzi, şi nu degeaba am zis că pentru noi o hotărâre de guvern istorică, este o zi istorică pentru IGSU - noi recuperăm în statele IGSU-ului funcţiile şi posturile care s-au pierdut în cursul anului 2010, 2011, 2012 şi începem să corectăm acest lucru treptat, prin angajarea oamenilor pe aceste posturi.

Reporter: Domnule secretar de stat, ne putem aştepta ca valul patru al pandemiei să fie unul prelungit, ţinând cont că valul al doilea s-a terminat la finalul lunii noimebrie? Acesta a debutat în luna august.

Raed Arafat: Este greu de zis acest lucru, mai ales că avem diferenţă între valul trei şi valul patru - este, totuşi, cu câteva milioane de persoane vaccinate. Şi de aici noi sperăm că impactul pe spitale, pe secţiile de Terapie Intensivă, să nu fie identic cu valul trei, dar vedem cum evoluează şi o să vedem care va fi impactul respectiv pe parcurs. Mai ales că acuma este o categorie care, o parte din ea, nici nu poate fi vaccinată, deci nu se supune vaccinării - vorbim de copii, aici, care pot să fie afectaţi mai mult. Aşa că să spunem că va fi un val mai prelungit cred că este prematur. Că nu va fi ultimul val, poate, şi că mai va mai veni poate un alt val după el, acest lucru este posibil. De noi depinde cât de bine limităm acest lucru, limităm impactul şi convieţuim cu acest virus. Vaccinarea rămâne soluţia şi acum. Ca să mai spun şi asta: acum, unul dintre vaccinuri a primit deja aprobarea definitivă, deci cei care ziceau că nu vor să se vaccineze pentru că niciun vaccin n-are aprobare definitivă iată-ne, avem acum un vaccin cu aprobare definitivă şi atunci pot să se vaccineze cu vaccinul care are aprobarea definitivă cel puţin în Statele Unite, şi cred că urmează să fie dată inclusiv la nivel european.

Reporter: De asemenea, ne apropiem cu paşi repezi de 1.000 de cazuri pe zi. Ne putem aştepta la impunerea restricţiei de circulaţie pe timp de noapte?

Raed Arafat: La acest moment, nu sunt astfel de discuţii. Dar v-am zis şi data trecută, există în hotărârea de guvern mai multe măsuri asupra cărora putem reveni, cu cât creşte numărul cazurilor şi, mai ales, incidenţa. Şi de aici o să ne întoarcem şi o să vedem, de fapt, la ce măsuri trebuie revenit şi trebuie să fie aplicate. Da, este posibil, pe alocuri, pe anumite zone în care incidenţa sau rata de creştere este foarte rapidă, să se ia anumite măsuri locale sau zonale, dar nu pot să vă spun că astfel de măsuri vor fi luate imediat şi vor fi luate pe plan naţional. Nu! Deci, depinde de incidenţă. Am lăsat în hotărârea de guvern şi în deciziile CNSU ratele de incidenţă la care putem să revenim, ele n-au fost desfiinţate - incidenţa de 1,5, de 2 la mie, de 3 la mie - şi care ne permit să adaptăm măsurile care se iau pe zonele care ating această incidenţă.

Reporter: Şi, dacă îmi permiteţi, o întrebare despre campania de vaccinare. Astăzi a fost aprobată o ordonanţă de urgenţă care dă posibilitatea /.../ din ambulatorii să se vaccineze acolo. Cum îşi vor primi aceştia banii, ţinând cont că un pacient nu stă 21 de zile, 28 sau 56 de zile într-un spital? Ei îşi iau banii doar pentru vaccinarea completă?

Raed Arafat: Ei iau banii pentru actul de vaccinare. Amănunte nu ştiu aici, pentru că autorul ordonanţei este chiar Ministerul Sănătăţii şi va trebui să întrebaţi pe colegii de la Ministerul Sănătăţii. Dar este încă un pas pentru a încuraja activitatea de vaccinare şi a încuraja implicarea medicilor de familie să vaccineze cât mai mulţi posibil. Și rămân la părerea că vaccinarea, chiar dacă nu va opri complet boala, va limita foarte mult impactul pe sistemul sanitar. Lucru care se dovedeşte în ţările cu procent mare de persoane vaccinate: chiar dacă au foarte multe cazuri, impactul pe sistemul sanitar este mult mai mic decât înaintea apariţiei vaccinului. Mulţumesc.

Reporter: Vroiam să vă întreb cum catalogaţi scenariul elaborat la nivelul Ministerului Sănătăţii, respectiv la nivelul Ministerului Educaţiei, cu privire la modul de începere al şcolilor, în condiţiile în care şcoala va funcţiona în format fizic până la o incidenţă de 6 cazuri la mia de locuitori?

Raed Arafat: Acest scenariu a fost discutat la mai multe întâlniri la care am fost, cu participarea și a doamnei ministru al sănătății, și a domnului ministru al educației, și a premierului. La acest moment, soluția e de a deschide școala, respectând anumite reguli de protecție sanitară, poate cea mai importantă rămânând purtarea măștii. Cred că este un lucru normal, pentru că nu poţi să ții școala închisă tot timpul. S-a dat prioritate școlilor să se deschidă, dar, bineînțeles, cu anumite ajustări pe anumite situații - dacă o să apară incidența mare, pe alte aspecte. Dar, normal, cum s-a zis, fiecare caz va fi evaluat individual. Aici intră și subiectul: dacă se îmbolnăvesc unii copii într-o clasă, clasa respectivă ce se întâmplă cu ea? Dacă într-o școală sunt mai mulți copii care s-au îmbolnăvit în mai multe clase, care va fi scenariul? Nu este un scenariu indiferent de ce se întâmplă în școala respectivă, ci este un scenariu care zice că rămân fizic până la şase la mie, dar, bineînțeles, vor fi unele reguli aici - și le las colegilor de la Ministerul Sănătății și Ministerul Educației să le anunţe.

Reporter: Din de vedere epidemiologic nu este periculos? Pentru că respectivul copil care poate fi infectat merge acasă și își îmbolnăvește și familia.

Raed Arafat: Din analizele pe care le-am văzut și în alte țări care au deschis școlile, rămâne poate cea mai eficientă măsură, în această situație, masca. Dacă se respectă portul măștii, șansa de transmitere în școală este foarte mică. Și există chiar cifre date, pe care le-am citit recent - nu vreau să dau o cifră greșită - care arată diferența între a nu se purta mască și a se purta masca, care ar fi infectarea în cadrul școlii și unde infectarea s-ar reduce semnificativ dacă portul măștii se respectă, și la nivelul profesorilor, și la nivelul elevilor. Mulțumesc.

Reporter: Voiam să vă întreb în legătură cu situația refugiaților din Afganistan. Înțelegem că cei de la Ministerul Afacerilor Interne încearcă să mărească capacitatea acestor centre de refugiați, ba mai mult, să aloce și bani în plus. Ce ne puteți spune? /.../

Raed Arafat: Nu am ce să spun, dintr-un simplu motiv: nu e este în sfera mea de competență. Noi colaborăm cu IGI, dacă ni se cere colaborare, dar pentru aceste date vă rog să vă adresați Inspectoratului General de Imigrări, care poate să vi le dea exact.

Repoter: Şi încă o întrebare, dacă se poate. Cine va avea acces și va folosi platforma STS atunci când certificatul digital va fi introdus la nivelul național, așa cum se dorește?

Raed Arafat: Ştiu că se va stabili acest lucru, dar la asta iarăși colegii de la Ministerul Sănătății pot să vă răspundă, pentru că de acolo se va stabili care vor fi persoanele autorizate sau instituțiile autorizate să acceseze, să vadă dacă persoana are sau nu are vaccinarea, deci dacă are sau nu are certificatul digital.

Reporter: Deci până în momentul de faţă nu se cunosc aceste /.../?

Raed Arafat: Probabil că se cunosc, probabil că este decis, dar nu am avut discuția, ca să vă spun care e decizia. De aceea spun să mergeți către dânşii cu întrebarea, ca să poată să vă dea răspunsul corect, să nu vă dau eu un răspuns care... Poate că au revenit asupra anumitor aspecte, pentru că sunt discuții continue între Ministerul Sănătății, STS și Ministerul Afacerilor Interne, dar decizia definitivă cel mai bine v-o spune Ministerul Sănătății.

Reporter: Aș vrea să vă întreb dacă ne puteți explicați ce s-a întâmplat aseară la un spital din București, la "Marie Curie", acolo unde au fost trimise mai multe echipaje. Dacă v-aţi lămurit dacă există o anchetă, dacă va fi dată vreo amendă /.../

Raed Arafat: A venit un apel prin 112, care a anunțat un incendiu la o aripă care noaptea nu are în ea pacienți. Clar că s-a luat în serios, s-au trimis toate forțele posibile, a fost declanșat planul roşu, a fost pregătită și echipa medicală, o echipă mai mare, să se deplaseze de la SMURD București, pe lângă echipele care s-au trimis inițial. Dar primele echipe sosite de la Pompieri au constatat că, de fapt, era un fum cauzat de o operațiune de deratizare, nu era nimic periculos, într-o zonă în care am înțeles că nu erau copii, la momentul respectiv. Bineînțeles, s-a încheiat subiectul. Am avut discuții și cu comandantul care a fost acolo și cu managerul spitalului, deci nu ai pe cine amenda și de ce să amendezi, nici pe persoana care a sunat. Persoanei care a sunat i s-a părut că e un incendiu și ea a sunat. Nu era rea-voință, nu era rea-credință, să spunem că a vrut să pună forțele la test. Şi acest lucru cred că a fost normal, au reacționat, au mers cu forțe suficiente pentru un spital, pentru că nu se știa ce se întâmplă. Din fericire, a rezultat faptul că era altceva și era doar o impresie că e un incendiu, nu era de fapt un incendiu.

Reporter: Ne puteţi spune şi câte persoane au fost mobilizate, efectiv?

Raed Arafat: Mai multe mașini. Acum, multe au fost întoarse din drum, n-au ajuns toate. Eu pot să vă spun, și eu am vrut să plec acolo şi chiar mă pregăteam să întorc mașina, să plec de unde eram. Când am primit informația, nu am mai ajuns acolo. M-a sunat doctorul Opriță, care pleca de acolo. Adică erau multe forțe trimise, dar, din momentul în care s-a decis că nu e ceva grav, multe din aceste forţe, prin radio, au fost anunțate să nu se mai deplaseze, să se întoarcă la subunitățile lor.

Reporter: Legat de hotărârea pe care aţi adoptat-o astăzi, cu cele peste 8.500 de posturi: aţi spus că anul acesta vor fi angajaţi oameni pe mai mult de 1.479 de posturi, la care se vor mai adăuga încă 782 de posturi din surse externe.

Raed Arafat: Toate sunt din surse externe, dar vor fi adăugate şi 782 care înlocuiesc personal care a plecat prin pensie, acolo sunt posturi de subofiţer. Pe când cele 1.479 de posturi care vor fi scoase în baza acestei hotărâri vor fi posturi de gradaţi militari profesionişti.

Reporter: Vor fi concursuri?

Raed Arafat: Normal. Fără concurs nu merge aici. Normal că va fi concurs, vor fi condiţii, va fi limită de vârstă, va fi tot, exact cum este o angajare prima dată când se face, adică să intri prima dată în instituţia pompierilor.

Reporter: Care va fi impactul bugetar pentru acest an pentru aceste angajări?

Raed Arafat: Pentru acest an, pentru angajările care vor fi făcute – şi, cel mai probabil, contractul lor va fi prin luna noiembrie - estimăm că va fi o sumă de aproximativ 10 milioane de lei. Dar asta este o estimare. Sume mai exacte, mai corecte pot să vă dau dacă întrebaţi, se pot comunica fără nici o problemă, după ce le luăm de la structura financiară. În hotărârea de guvern, dacă o consultaţi, veţi găsi acolo menţionate anumite aspecte.

Reporter: Nu erau /date/, le-am găsit într-un proiect de hotărâre /mai vechi/...

Raed Arafat: Da, pentru că se alocă o sumă din bugetul ministerului... Oricum ei se angajează către, să zicem, luna noiembrie, deci plata pe anul acesta va fi una destul de mică. După care, anul viitor, continuăm şi vom scoate următoarea tranşă, care va fi stabilită anul viitor, din acest calup de 8.500 şi ceva de posturi, ca să continuăm redresarea IGSU-ului. Cum spunem noi acestui proiect: proiectul de redresare al IGSU.

Reporter: Perioada determinată /cât este/?

Raed Arafat: Mi se pare că pentru un contract de acest gen este de cinci ani, după care se reînnoieşte contractul, dar reînnoirea contractului se face pe baza unor reevaluări. Persoana căreia nu-i reînnoieşti contractul o înlocuieşti, că ai finanţare, şi angajezi alta. Asta este o condiţie pe care o are, mi se pare, şi Ministerul Apărării, o au alte structuri, numai că noi am introdus-o acum la noi, deoarece considerăm că aşa facem instituţia să fie mult mai eficientă.

Reporter: Şi toate vor fi cu contract pe perioadă determinată?

Raed Arafat: Numai cele de soldaţi şi gradaţi profesionişti vor fi, conform legii, cu un contract pe o durată limitată. Pentru ceilalţi, că sunt 25 de posturi de maiştri militari şi 121 de posturi de ofiţeri, nu se fac pe perioadă determinată.

Reporter: Voiam să vă întreb de echipa de pompieri trimisă în Grecia pentru a ajuta la stingerea focurilor, dacă în momentul de faţă se ia în calcul prelungirea acestei misiuni pe care o au în Grecia.

Raed Arafat: Noi primim zilnic de la ei rapoarte pe activitatea pe care o au. Într-adevăr, intervin şi sunt situaţii în care este nevoie de ei. O să evaluăm către sfârşitul săptămânii, cu comandantul echipei, dacă este necesar să rămână, cât mai este necesar. Și dacă e necesar să rămână o echipă pe o perioadă mai lungă, adică, să zicem, încă zece zile sau aşa, o să luăm în considerare, bineînţeles, să înlocuim personalul, fără maşini. Dacă se decide, dacă autorităţile din Grecia, împreună cu Protecţia Civilă Europeană decid demobilizarea, ca şi data trecută, atunci se demobilizează, ceea ce înseamnă că se pleacă înapoi către casă. La acest moment înţeleg că, terestru, suntem noi şi nişte echipe din Polonia. Acum depinde ce decizie se va lua la nivel de autorităţi greceşti, pe lângă Mecanismul de Protecţie Civilă Europeană. Și, bineînţeles, după consultarea, aici, cu premierul şi cu domnul preşedinte, vedem care va fi abordarea noastră mai departe.

Reporter: Mulţumesc.

Raed Arafat: Şi eu mulţumesc.