Actualitate

Miercuri, 27 Ianuarie

Briefing de presă susținut la finalul şedinţei de guvern din 27 ianuarie

Galerie foto

 

Declarații de presă susținute de premierul Florin Cîțu și ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua! În şedinţa de guvern de astăzi, a fost aprobată ordonanța de urgență prin care prefecții devin demnitari - dar este aici ministrul dezvoltării, domnul Cseke Attila, care va răspunde la toate întrebările. Ştiți foarte bine, este un proiect care a fost asumat de coaliția de guvernare prin programul de guvernare, iar astăzi am aprobat această ordonanță de urgență. Detaliile o să vi le dea domnul ministru al dezvoltării.
Aș vrea să vorbesc puțin despre buget, pentru că știu că sunt discuții în spațiul public. Ţintele rămân aceleași. Mergem spre un deficit de 7%. Sper să ajungem la 7%, 7-7,1%, dar în jurul acestei cifre mergem. Și aş vrea să vă spun de ce trebuie facem această muncă și durează mai mult, sau pare că durează mai mult, deși obiectivul este acela de a veni în parlament săptămâna viitoare, sper: pentru că, în acest moment, întoarcem sau introducem reforme care au fost amânate 30 de ani, sau măsuri care au avut un efect devastator, distrugător pentru finanțele publice în ultimii ani, trebuie modificate, pentru a crea o sustenabilitate a finanţelor publice în anii următori. Este important pentru noi, prin acest buget, să menținem încrederea pe care am construit-o și am câștigat-o în anul trecut, încredere din partea Comisiei Europene, a investitorilor străini, a agențiilor de rating. De aceea este un buget foarte important. Este un buget care, în același timp, trebuie să susțină relansarea economiei, este un buget care pune bazele unei economii puternice în perioada următoare, 2021-2024. Mai mult, analiza pe acest buget este puțin diferită, pentru că începem cu acest buget prima parte a unei bugetări multianuale. Vom introduce în România, cred că din 2023, bugetarea multianuală, dar începem cu acest buget. Şi mă uit și la bugetul din 2021, și la bugetul din 2022, și vă spun că aceasta este discuția cu Comisia Europeană - vorbim pe cele două bugete, pentru că o parte din reformele pe care le implementăm în 2021 vor avea impact real în economie în 2022. Este puțin mai laborioasă această muncă, dar, în premieră, introducem această bugetare multianuală care va avea efect cred că din 2024. În şedinţa de guvern, bineînțeles, am avut o discuție cu toți miniștrii, pentru că, știți foarte bine, am cerut un set de măsuri de reformă de la fiecare minister și doresc puțin mai mult detaliu acolo, dar sunt măsuri pe care le așteptăm și le veţi vedea în perioada umătoare. Multe dintre ele le-am anunțat deja în spațiul public, deja știți la ce ne referim - la companiile de stat, sau Legea salarizării, Legea pensiilor, dar și la eliminarea unor cheltuieli ineficiente din buget în această perioadă.
Şi, un ultim lucru despre care vreau să vorbesc eu: bineînțeles, campania de vaccinare /.../. Merge foarte bine, toate cifrele arată că merge foarte bine. Pe 25 ianuarie, eram pe locul I în Uniunea Europeană în ceea ce privește vaccinarea, medie vaccinări zilnice. Rămânem în top 6 în ceea ce priveşte toată campania de vaccinare, 2,5% din populație care trebuie vaccinantă este vaccinată. Şi trebuie să spun acest lucru: cu resursele pe care le avem, resurse limitate, România reușește să rămână în top. Da, este adevărat, și România, și celelalte țări din Uniunea Europeană au trebuit să reconfigureze, să îşi reașeze compania de vaccinare pe termen foarte scurt, deoarece compania sau companiile producătoare de vaccinuri și-au ajustat producția şi a trebuit să reanalizăm situaţia. În condiţiile date - se întâmplă pentru toate țările din Europa, nu doar pentru România - totuși, România are o campanie de vaccinare de succes, avem peste 500.000 de oameni vaccinați, așa cum am spus. Întâi, personalul medical, pentru că vrem să nu mai avem focare în spitale, vrem ca medicii să fie întotdeauna acolo și să poată face față situației; persoanele în vârstă, bolnavii cronici rămân obiectivele principale, prioritare și le menținem și în perioada următoare, chiar în aceste condiții în care am avut mai puține vaccinuri. Și, deși săptămâna trecută am primit vaccin mai puțin cu 93.000 de doze, nu au fost afectate decât câteva zeci de mii, 20.000 - 30.000 de persoane. Deci, am reușit să găsim soluții și în aceste condiții. Dar nu acesta este obiectivul vaccinării, nu acela de a fi pe locul întâi în Uniunea Europeană la număr de vaccinări. Obiectivul este acela de a vaccina cât mai rapid cât mai mulți oameni și campania de vaccinare să aibă un efect în societate. De aceea am ales de la început medicii și persoanele vârstnice etc., pentru că ne gândim și la efectul asupra sistemului de sănătate. Chiar și cu aceste probleme pe termen scurt, rămân aceleași obiective din discuţiile pe care le avem cu toate companiile producătoare de vaccin: să ajungem sa vaccinăm până în septembrie 10,4 milioane de cetățeni. Acel obiectiv nu se schimbă, s-ar putea să fie atins mai rapid, dar aceea este ținta, și să avem 2,4 milioane de vaccinuri făcute la 29 martie anul acesta. Sunt obiectele pe care ni le asumăm, pe baza contractelor pe care avem în acest moment cu companiile, în special cu compania Pfizer. Celelalte companii vin pe rând.
Cam acestea ar fi informațiile pe care voiam să vi le dau. Repet, campania de vaccinare în România merge bine. În ciuda tuturor celor care credeau că nu putem face față, facem față și am reuşit să fim și pe locul 1 în Europa în această campanie. O să iau câteva întrebări înainte de a da domnului Cseke şansa să vă explice proiectul ordonanţei de urgenţă.
Reporter: Buna ziua. Vorbeaţi despre buget. Astăzi au fost în capitală mai multe proteste ale pensionarilor, cer o majorare a punctului de pensie cu cele încă 26 de procente. Ce le transmiteți? Cu cât va fi mărit punctul de pensie în acest an? Vorbim despre trei variante până acum: înghețarea punctului de pensie, o majorare cu 3% sau cu 8%. Le puteți da un răspuns clar?
Florin Cîţu: Cheltuielile cu pensiile cresc în acest an cu aproape 8 miliarde de lei. Ca să înțelegem procedura de bugetare: până să începem orice anul acesta, vedem dacă ies cheltuielile cu 8  miliarde de lei, de la majorarea punctului de pensie din septembrie, și cu încă 2-3 trei miliarde de lei alocațiile. Deci, suplimentăm bugetul de anul acesta, fără să facem nimic, cu aproape 11 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB. Pensiile anul acesta vor fi mai mari decât pensiile de anul trecut, asta este cert, iar bugetul se construiește pe legislația în vigoare.
Reporter: Majorarea punctului de pensie cu 40%  este o iluzie - spunea ministrul muncii. Dumneavoastră ați stabilit, totuși, un prag până la care va crește acest punct de pensie? Se poate crește totuși, nu știu, până la 20%, la 30%?
Florin Cîţu: Noi am anunțat că legislația în ceea ce priveşte pensiile o să fie modificată, pentru că sunt multe probleme acolo. Și noi, ca o coaliție guvernare care a preluat guvernarea în acest an, avem un obiectiv foarte clar: pensiile să fie bazate pe contributivitate, de aici pornim și vom vedea care va fi forma finală. Dar, repet, anul acesta punctul de pensie este mai mare decât punctul de pensie în 2020.
Reporter: Şi o singură întrebare, dacă îmi mai permiteți, legată de politizarea prefecților. Faceți parte dintr-un partid care a spus mereu, cel puțin în ultimii ani, că își dorește depolitizarea funcțiilor publice. De ce tocmai această politizare acum a funcției de prefect?
Florin Cîţu: Eu nu aş spune că este o politizare a funcție de prefect. Este o reașezare a acestei funcții, domnul ministru va explica exact care sunt resorturile din spate. Este un obiectiv asumat de coaliție, este un obiectiv transparent asumat în programul de guvernare al coaliţiei, nu este nimic făcut peste noapte, nu este o surpriză, e un proiect de ordonanță care a fost în dezbatere publică o lună de zile.
Reporter: Legat de pensii, vorbeaţi mai devreme că vor crește anul acesta. Ludovic Orban spunea, luni, că ar trebui să crească cu inflația de anul trecut, plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Susțineți acest punct de vedere?
Florin Cîţu: Susţin punctul meu de vedere, acela în care spun foarte clar că punctul de pensie în 2021 este mai mare decât în 2020, iar cheltuielile în ceea ce priveşte pensiile deja au crescut anul acesta cu aproximativ 8 miliarde de lei. Bineînţeles că ne uităm la mai multe variante, dar eu repet: atunci când discutăm despre pensii, trebuie să ne uităm mai mult la o dimensiune pe termen lung. Pentru că orice se întâmplă anul acesta cu punctul de pensie are implicaţii pentru anii următori şi, de aceea, repet, trebuie să trecem la o bugetare multianuală. Fără o bugetare multianuală, vom avea în fiecare an aceste discuţii şi ne trezim că anul următor iarăşi căutăm bani prin buget. Rămân la ceea ce am spus, pensiile anul acesta sunt mai mari decât pensiile în 2020.
Reporter: Şi o precizare. Am înţeles că săptămâna viitoare proiectul de buget va ajunge în parlament? Ar trebui să se aprobe în guvern înainte.
Florin Cîţu: Exact. Bineînţeles, aceasta este procedura. Am spus că sper să fim gata, să ajungem cu el în parlament săptămâna viitoare. Dacă nu, va mai fi o săptămână. Dar trebuie să ajungem în parlament cu tot pachetul, nu doar bugetul, este vorba şi despre pachetul de reforme pe care se aşează acest buget şi care va avea impact pentru economia României pe termen mediu şi lung, dar impact care se va vedea mai mult în 2022. De aceea trebuie să fim foarte atenţi când aprobăm acest proiect de buget.
Reporter: Îmi cer scuze, Anca Dragu spunea că ar putea întârzia bugetul să ajungă în parlament peste două sau chiar trei săptămâni.
Florin Cîţu: Ei, nu aşa de pesimist, dar o săptămână în plus sau în minus nu mai contează în acest moment, dacă venim cu ceea ce am spus - pachetul de reforme şi proiectul de buget în acelaşi timp.
Reporter: Bună ziua! Luaţi în calcul ca România să acţioneze în instanţă compania Pfizer pentru nerespectarea calendarului de livrare a vaccinurilor?
Florin Cîţu: Sunt discuţii, am văzut aceste discuţii. Până acum, compania Pfizer nu pare că nu a respectat, pentru că ce nu s-a dat săptămâna trecută am primit săptămâna aceasta, deci dozele de vaccin le-am primit, au fost compensate.
Reporter: Atunci de ce s-a..?
Florin Cîţu: S-ar putea să fie alte probleme... Au fost devansate, noi aveam programările făcute pentru săptămâna trecută, de aceea acea problemă. Dar, până la urmă, primim toate dozele. Este clar că a fost o întârziere de o săptămână. discuţiile sunt la nivelul Comisiei Europene. Mai sunt şi alte companii, AstraZeneca, vom vedea care va fi decizia. România nu va lua o decizie separată, pentru că ştiţi foarte bine că aceste contacte nu sunt făcute între România şi compania Pfizer, sunt făcute de UE, România primeşte o cotă.
Reporter: De asemenea, aţi discutat la nivelul guvernului cum se va face vaccinarea cetăţenilor din diaspora?
Florin Cîţu: Aici, bineînţeles, au fost câteva discuţii. Dar cetăţenii români care au domiciliul în altă localitate... sunt şi probleme de mobilitate, să-i aduci acasă sunt tot felul de probleme de logistică. Încercăm să găsim o soluţie şi pentru cetăţenii români din diaspora.
Reporter: Aici mă refer la cetăţenii din Republica Moldova - pentru că nu fac parte din UE, cum se vor vaccina aceştia?
Florin Cîţu: Ştiţi foarte bine că pentru Republica Moldova există o promisiune din partea Guvernului României de 200.000 de doze, pe care le vom livra în perioada următoare.
Reporter: V-aş întreba, dacă ne puteţi spune în acest moment, câte doze de vaccinuri urmează să vină, în special cele de la Moderna, şi dacă cei care vor să se vaccineze cu Moderna vor avea nevoie de o nouă programare; deci, cei care s-au programat acum se vor putea programa pentru Moderna sau vor fi băgaţi automat, în momentul în care va începe vaccinarea cu Moderna?
Florin Cîţu: De la Moderna cred că sunt vreo 60.000 de doze, în acest moment. Aşteptăm să fie până la 90.000 de doze exact în perioada următoare, care, dacă veneau puţin mai repede, n-ar fi trebuit să facem acea ajustare, pentru că erau exact ceea ce nu primisem în săptămâna respectivă de la Pfizer. Moderna şi Pfizer sunt la fel,  nu există diferenţe între Moderna şi Pfizer. Dacă aş fi putut să mai fac un vaccin Moderna, ca să arăt că nu e nici un pericol, aş mai fi făcut şi acest vaccin; din păcate, atunci nu erau. Nu există nici o diferenţă, Ministerul Sănătăţii a prezentat acest lucru, o să-i mai rog pe colegii mei de la Ministerul Sănătăţii să prezinte clar diferenţele sau asemănările dintre cele două vaccinuri. Nu cred că o să fie o problemă cum se vor vaccina oamenii. Eu cred că vor fi centre de vaccinare care vor avea cabinete diferite de vaccinare, unde poţi să te vaccinezi cu Moderna sau cu Pfizer – deci, un centru are mai multe cabinete şi atunci putem să facem diferenţierea pe cabinete.
Reporter: 90.000 de doze aţi spus că lipsesc de la...
Florin Cîţu: 93.000 de la Pfizer au fost întârziate şi au venit în săptămânile următoare. Săptămâna trecută am primit mai puţin de 93.000 de doze, dar le primim în săptămânile următoare. Deci, săptămâna asta am primit o parte, săptămâna viitoare o altă parte. S-au suplimentat, ce primeam săptămânal a fost suplimentat, ca să primim cele 93.000.

Reporter: Şi de la Moderna câte ar fi trebuit să vină, câte sunt în minus şi când vine următoarea tranşă?
Florin Cîţu: De la Moderna primim cam 14.000 săpătămânal, ei s-au ţinut oarecum de program, vom primi şi în perioada următoare. Nu le-am pus încă să fie folosite, pentru că erau prea puţine, dar le punem în acest sezon, ca să fie mai multe, bineînţeles, că trebuie să ţinem şi rapelul şi la Moderna, ştiţi foarte bine, trebuie să avem grijă să avem şi rapelul, de aceea suntem foarte atenţi când facem programarea.
Reporter: Şi o întrebare pe buget. Înţelegem că ieri a avut loc o întâlnire la Vila Lac cu preşedintele Klaus Iohannis, înţelegem că sunt, totuşi, tensiuni între liderii PNL şi USR cu privire la buget. Dacă ne puteţi spune, dacă aceastea sunt şi din această cauză sunt şi întârzierile pe bugetul de stat?
Florin Cîţu: Nu, nu există tensiuni, există doar ceea ce am cerut şi vreau să livrăm - reforma - şi aceasta este momentul. Nu este niciun fel de tenisiune. Vom face un buget sustenabil, un buget care va susţine creşterea economică în perioada 2021 - 2024.
Reporter:Au apărut informaţii în spaţiul public că există anumite ministere ce cer mai mulţi bani decât suportă bugetul de stat.
Florin Cîţu: Toate ministerele cer. Deci, să ştiţi, că nu sunt doar câteva. Toate ministerele cer mai mulţi bani, dar nu este ceva nou. Este ceea ce am văzut şi anul trecut. Dar, este bine că au proiecte de investiţie, este bine că există interes, dar, până la urmă, trebuie să prioritizăm resursele şi nu, aici nu este o problemă, îmi pare bine că găsesc proiecte în care trebuie să investim.
Marina Cioacă: Şi aş mai avea o întrebare despre vaccin, cei reporgramaţi au observat că au fost programaţi, practic, că vor avea rapelul la o lună şi nu la 21 de zile, cum era până acum.
Florin Cîţu: Depinde de vaccin. Dar nu cred că... În ceea ce priveşte Pfizer...
Reporter: La Pfizer.
Florin Cîţu: Da, nu ştiu acest detaliu, să verific, eu am întrebat înainte, în ceea ce mă priveşte, trebuia să am o vizită în ziua în care am rapelul şi am întrebat dacă pot să fac rapelul mai târziu şi mi s-a spus că nu este nicio problemă, pot să viu mai târziu pentru rapel, deci nu văd aici o problemă, bine că sunt reprogramaţi, există rapel, vom avea vaccin.
Reporter: Să ne spuneti, vă rog, cum veţi reuşi să ţineţi deficitul bugetar la 7%, dacă sunt mai mulţi colegi din USR, din câte ştim noi, care au cerut sume mai mari?
Florin Cîţu: Să ştiţi că bugetul, când se construieşte, se construieşte pe nişte limite pe care le au ministerele. Deci, da, poate să fie cererea mai mare, dar, până la urmă, bugetul se aprobă în nişte limite şi acela este bugetul, pe acela vom merge cu execuţile. Nu ştiu dacă ţineţi minte, dar şi anul trecut... Ministerul Finanţelor Publice aprobă lunar limitele pentru fiecare minister în parte şi, atunci, voi monitoriza, aşa cum am spus la început, voi monitoriza execuţia bugetară şi vom vedea ce limite sunt aprobate pentru fiecare minister în parte. De obicei, problema nu este... Este o problemă inversă, execuţia, ambiţiile sunt foarte mari la început, cu execuţia este o problemă, deci nu cred că va fi o problemă mai departe.
Adriana Prorea: Şi o întrebare despre campania de vaccinare. Se ştia, totuşi, de două săptămămâni, că vor fi mai puţine doze livrate de cei de la Pfizer, de ce nu s-a limitat numărul de vaccinări, să nu se ajungă în situaţia de fi reprogramate persoane?
Florin Cîţu: Se ştia de Pfizer, dar nu se ştia de Moderna şi nu se ştia de AstraZeneca. Astea au fost informaţii care au venit pe parcurs. Şi când am avut toate informaţiile, am luat o decizie. Repet, sunt 93.000 de doze care au fost livrate mai târziu, au fost reprogramate mult mai puţine persoane, deci am găsit soluţii, o eficientizare, totul a funcţionat mult mai bine decât ne aşteptam. Dar am fost în discuţie cu cei de la CNCAV de vineri, pentru că trebuia să găsim o soluţie şi până la urmă am găsit o soluţie bună.
Adriana Prorea: Mulţumesc.
Reporter: Spuneaţi că pensiile, din 2021, vor fi mai mari decât cele din 2020...
Florin Cîţu: Un punct de pensie, da.
Diana Bonea: ... când faceţi această comparaţie, luaţi în considerare pensiile de dinainte de mărirea din septembire, sau de după această mărire?
Florin Cîţu: Luaţi ce comparaţie doriţi dumneavoastră, dar, dacă luaţi punctul de pensie, anul acesta, şi uitaţi care este punctul de pensie anul trecut pe tot anul, faceţi o medie, veţi vedea că anul acesta punctul de pensie este mai mare decât anul trecut. Cum doriţi dumneavoastră să-l comparaţi. Ele în orice comparaţie sunt mai mari anul acesta, adică vă spun, cheltuielile cu pensiile cresc deja cu 9 milioane de lei. Deci, orice comparaţie am face, punctul de pensie, anul acesta, este mai mare decât anul trecut.
Reporter: Am văzut că în ultima perioadă se testează tot mai puţin, în contextul în care, de altfel, au fost confirmate 5 cazuri pe teritoriul ţării noastre cu noua tulpină din Marea Britanie a coronavirusului şi sunt specialişti care spun că România ar putea ajunge să aibă şi 60.000 de cazuri de coronavirus pe zi, în toammă, din cauza faptului că se testează foarte puţin şi autorităţile nu sunt la curent cu cifrele reale. Acest lucru este reflectat şi prin numărul mare de pacienţi care sunt internaţi la Terapie Intensivă, de exmeplu. De ce se testează atât de puţin?
Florin Cîţu: Deci nu sunt un specialist, dar numărul mare nu există la terapie intensivă, din contră, este un număr constant, chiar au fost şi sub o mie de persoane internate, deci această informație nu se confirmă. În ceea ce priveşte testările...
Reporter: Sunt peste 1.000 de cazuri pe secţiile de terapie intensivă.
Florin Cîţu: În ceea ce privește testările, aici am cerut și eu mai multe informaţii şi la INSP, au fost mai multe discuții. Eu vă spun că de fiecare dată mă uit, nu doar la numărul de testări sau numărul de persoane infectate, mă uit și la ceilalți indicatori: la internări în spitale și la terapie intensivă. Şi, dacă ar fi așa cum spun specialiştii despre este care spuneţi dumneavoastră, ar fi trebuit să vedem... Ok, sunt persoane că nu se testează, dar sunt îmbolnăvite. Ei, atunci ar trebui să vedem o creștere a numărului de persoane la terapie intensivă sau la numărul de internări și nu vedem acest lucru. Încercăm să găsim care este adevărul. Eu presupun că cei care sa testează, se testează mai mult acasă și ce am observat noi, persoanele sunt responsabile, cei care se testează acasă cu un test rapid antigen și văd că sunt pozitivi, de obicei sună la medicul de familie pentru tratament. Deci este o procedură simplă și sună. Ceilalți care se îmbolnăvesc sau au situație din păcate care evoluează negativ, ajung să se interneze /.../ şi înregistrăm oricum. Deci, trebuie să ne uităm la mai mulți indicatori ca să avem o situație reală asupra acestui fenomen, dar, bineînțeles, nu tratăm foarte ușor situația cu tulpina, această mutație care vine din Anglia. În fiecare zi vorbesc şi la Ministerul Sănătății, și cu domnul Arafat și mai multe persoane, încercăm să identificăm... ce riscuri există și cum putem să le cantracarăm, de aceea am spus ca să nu se umble la niciun fel de... La terapie intensivă, să rămână numărul de patruri și să fie crescut, ca să fim pregătiți. Este un cost pe care ni-l asumăm pe termen scurt, doar ca să fim pregătiți.
Reporter: Pe de altă parte, fostul premier spunea că în România există o capacitate de aproximativ 50.000 de teste pe zi. Nu a fost atinsă niciodată această capacitate, iar în ultimele săptămâni am văzut că au fost zile, mai multe la rând, în care s-au făcut 4.000-5.000 de teste.
Florin Cîţu: Rămân la ceea ce am spus mai devreme. Eu cred că oamenii ori se testează acasă, dar dacă ar fi fost un grad de infectare mai mare, pentru că cred că eu cred că acolo vreţi să ajungeți cu întrebarea, am fi văzut acest lucru și în alți indicatori. Mulțumesc mult de tot! Domnul ministru al dezvoltării vă va spune despre ordonanța de urgență.
Cseke Attila: Buna ziua! Astăzi Guvernul a aprobat proiectul de act normativ care privește modificarea și completarea Codului administrativ printr-o ordonanță de urgență a Guvernului. Reglementăm de fapt... reglementăm în drept cea ce avem de fapt, pentru că de fapt în realitate avem de foarte mulți ani, indiferent de guvernare, avem în funcțiile de prefect și în funcțiile de subprefecți oameni politici. Şi terminăm cu această ipocrizie. E de notorietate că oameni politici, prin diverse concursuri organizate, prin proceduri organizate ajung în categoria funcționarilor publici pentru a exercita în mod temporar apoi această funcție de prefect sau de subprefect. Funcția de prefect, conform Constituției României, articolul 123, alineatul 2, este aceea de a a prezentat la nivel local Guvernul. Guvernul întotdeauna este un guvern politic, votat de o majoritate politică în Parlament, susținut de o majoritate politică, drept urmare inclusiv pe Constituția, pe reglementarea Constituției actuale, din punctul nostru de vedere, funcția de prefect trebuie să fie în mod clar funcție de demnitate publică. Prefecții, subprefecții sunt numiți de către forțele politice - în cazul nostru - coaliția aflată la guvernare, orice coaliție aflată la guvernare, numirile și revocările se fac prin hotărâri de guvern, care, la fel, sunt hotărâri ale unui Guvern votat, susținut politic. Nu există nicio persoană în ultimii 30 de ani, respectiv în ultimii 13-14 ani, de când există această categorie, această clasificare de înalt funcționar public, nu există nicio persoană în niciun județ al ţării care să fi exercitat două mandate întregi de prefect sub guvernări diferite, ceea ce arată extrem de clar că fiecare guvern şi-a dorit să aibă reprezentanții proprii, care să fie reprezentanți ai Guvernului respectiv la nivel local. Deci practic este vorba de o reaşezare în normalitate, în normalitatea constituțională despre care astăzi vorbim. De asemenea, ca și argument pentru această reglementare poate fi adusă pe lângă textul constituțional și Hotărârea de Guvern 525/2016 privind strategia de dezvoltare a funcției publice, care pe vede foarte clar că funcția de prefect va deveni o funcție de demnitate publică, cu necesitatea de a absolvi un stagiu de pregătire pe partea profesională. De asemenea, în corespondența pe care ministerul de resort a avut-o cu Comisia Europeană de-a lungul timpului, instituțiile europene au cerut în mod expres ca România să delimiteze, să tragă o linie între ceea ce înseamnă funcție politică și ceea ce înseamnă partea de specialitate. Decizia îi aparține României și această chestiune a fost extrem de clară în această corespondență. Practic, prin această ordonanță de urgență, în a 30-a zi de la publicare și intrarea în vigoare a actului normativ, funcțiile de prefect și de subprefect devin funcții de demnitate publică. Se stabilesc condiții de ocupare a acestor funcții care privesc mai multe criterii. În principal, ele sunt legate de studii universitare și de necesitatea de absolvire a unor programe de formare specializată, care vor fi organizate de către Institutul Național de Administrație. Se introduce o derogare de maxim un an de zile pentru cei care nu au un asemenea stagiu, având în vedere că Institutul Național de Administrație funcționează din nou de anul trecut și, evident, nu au putut fi organizate nici asemenea stagii, dar acest stagiu va trebui sau acest program de formare va trebui finalizat de către cei care vor fi numiți în această poziție de prefect, subprefect în termen de un an de zile, cu o sancțiune clară prevăzută în ordonanța de urgență, în sensul în care încetează de drept mandatul lor, respectiv numirea lor în aceste funcții dacă aceste programe nu sunt absolvite. De asemenea, prin această ordonanţă de urgență se înființează funcția de secretar general al Prefecturii, care va fi o funcție de înalt funcționar public, care să asigure partea de specialitate, pentru care sunt necesare studii superioare juridice administrative și care va asigura continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile Instituției Prefectului. Foarte important: va sprijini prefectul în exercitarea controlului de legalitate a actelor administrative emise de autoritățile locale și va coordona acele structuri de specialitate din cadrul instituției care se ocupă de această verificare a actelor administrative și eventual propune prefectului exercitarea controlului de legalitate. Ce se va întâmpla, practic, prin această ordonanță de urgență? În a 30-a zi de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, toți cei care sunt, care exercită cu caracter temporar funcția de prefect, respectiv de subprefect, li se va termina mandatul prin efectul legii, fiind vorba despre o modificare a statutului lor. Cei care ocupă aceste funcții, din datele noastre, sunt în total patru persoane şi care prin concurs au ocupat aceste funcţii de prefect, respectiv de subprefect şi au această calitate de înalt funcţionar public, conform legii, pe legea generală Codul Administrativ, le se vor aplica propuneri, respectiv decizii de mobilitate a înalților funcţionari publici. În categoria secretarilor generali, secretarilor generali adjuncţi şi din ministere, şi din autorităţi publice centrale, dar şi poziţia de secretar general al Prefecturii, respectiv de inspectori guvernamentali, această decizie a mobilităţii va fi luată. Cam acestea sunt principalele reglementări care sunt cuprinse în acest proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat astăzi de guvern. Vă stau la dispoziţie dacă aveţi întrebări.
Reporter: Aş vrea să vă întreb... mă rog, o clarificare. Deci, din toţi prefecţii şi subprefecţii pe care îi avem în acest moment, doar patru sunt înalţi funcţionari publici, restul sunt toţi prin detaşare?
Cseke Attila: Ceea ce arată extrem de clar ceea ce am spus ca şi preambul, în sensul de motivare a necesităţii de a reveni în normalitate. Şi astăzi, marea majoritate, peste 95% din cei care sunt în aceste funcţii, nu au această calitate de înalt funcţionar public, ei doar exercită temporar această calitate. Doar patru persoane au într-adevăr această calitate şi, pentru că aici trebuie să urmezi cursuri organizate, au ocupat această funcţie prin concurs.
Reporter: Deci, în 30 de zile, toţi prefecţii şi subprefecţii urmează să fie schimbaţi. Sau măcar să se dea acea hotărâre de guvern din care...
Cseke Attila: Important este ca în a 30-a zi, în fiecare instituţie a prefectului să existe numirile făcute de către guvern, astfel încât în a 30-a zi când acest statut, conform legii, se schimbă, să avem asigurată conducerea instituţiei prefectului.
Reporter: Şi aş vrea să vă mai întreb ceva, dacă am înţeles bine, vor avea timp un an de zile din momentul numirii lor să facă acele cursuri de specialitate. Ce se întâmplă dacă, spre exemplu, dacă peste o lună, două sau şase luni va fi schimbat din funcţie şi persoana care îl înlocuieşte va avea timp tot un an de zile să facă acele studii sau timpul maxim este din momentul intrării în vigoare a ordonanţei, un an de zile?
Cseke Attila: Este de la data numirii în funcţie, pentru că, v-am spus argumentaţia, Institutul Naţional de Administraţie funcţionează din nou, după vreo zece ani în care nu a funcţionat, de anul trecut, din vară, deci practic, aceste stagii sau programe de specializare nici nu puteau fi fizic a fi organizate, drept urmare, ne trebuie o perioadă pentru ca cei care vor fi numiţi în aceste funcţii să poată absolvi aceste programe.
Reporter: Deci, dacă peste 11 luni avem o nouă numire de prefect, acesta va avea la dispoziţie încă 12 luni ca să se specializeze.
Cseke Attila: Este adevărat. Am redus acest termen pe circuitul de avizare a ministerelor. Dacă v-aţi uitat în proiectul iniţial, termenul era de doi ani de zile, şi, în urma discuţiilor şi cu celelalte ministere, am redus acest termen la un an de zile.
Reporter: Bună ziua! O singură întrebare aş avea, dacă odată cu modificarea statutului prefecţilor se va modifica şi venitul unui prefect?
Cseke Attila: Nu. Venitul, salariul prefecţilor, care este un argument în plus, deşi nu l-am adus astăzi aici, salariul prefectului şi subprefecţilor este stabilit, prin legea salarizării, pe categoria de demnitate publică. Deci, inclusiv în momentul în care legea a fost aprobată în parlament, la acel moment s-a avut în vedere această posibilitate de trecere în funcţie de demnitate publică. Dacă vă uitaţi pe legea salarizării, ei nu sunt astăzi salarizaţi ca şi în categoria de înalţi funcţionari publici, ci sunt în anexa la demnitate publică, care nu se schimbă, coeficientul rămâne acelaşi.
Reporter: Aş vrae să vă întreb dacă, din informaţiile dvs, în momentul de faţă sunt prefecţi care nu au studii superioare.
Cseke Attila: Nu am această informaţie, dar ca să fii înalt funcţionar public trebuie să ai studii superioare, deci este exclus ca să avem o asemenea situaţie. Evident, putem să verificăm, deşi corpul prefecţilor sau coordonarea lor nu aparţine de ministerul pe care îl conduc.
Reporter: Însă doar patru sunt înalţi funcţionari publici.
Cseke Attila: Doar patru sunt înalţi funcţionari publici care ocupă prin concurs poziţiile pe care sunt astăzi.
Reporter: Aş vrea să ştiu dacă parlamentarii care au avut mandat întreg pot să devină prefecţi chiar dacă n-au studii?
Cseke Attila: Nu este vorba despre lipsa de studii, pentru că necesitatea de a avea studii universitare de licenţă este un criteriu pentru toată lumea. Într-adevăr, există această prevedere este preluată din forma aprobată de către Parlament. În foarte multe privințe această Ordonanță de Urgență a reluat, dacă vreți, virgulă cu virgulă și punct forma aprobată de Parlament, unde am avut acest statut de demnitate publică, care la propunerea sau, în fine, în momentul promovării ca și ordonanță de urgență s-a schimbat în înalt funcționar public, dar acea formă a fost aprobată, dacă vă uitați, de circa 85% din majoritatea sau din parlamentari. Deci acest text, într-adevăr, există. El este preluat din forma Parlamentului.
Reporter: Deci trebuie să aibă studii cu licență...
Cseke Attila: Evident.
Reporter: ... fără să fie neapărat de specialitate.
Cseke Attila: Nu, deci trebuie să aibă studii universitare de licență.
Reporter: Chiar dacă au fost parlamentari.
Cseke Attila: Da, evident, pentru toată lumea este un criteriu obligatoriu.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Din punctul dumneavoastră de vedere, considerați că situația bugetului este în impas, pentru că pare că cele trei formațiuni ale coaliţiei au priorităţi diferite?
Cseke Attila: Aici pot să vă spun o părere care privește, evident, ministerul pe care îl conduc. Noi suntem în discuții cu Ministerul Finanțelor, și acum sunt discuții și cu celelalte ministere și sunt două aspecte: în primul rând, dorim să asigurăm o continuare a investiției. Ministerul Dezvoltării este un minister care preponderent se ocupă de investiții și de construcții. Pe de altă parte, nu e niciun secret aici, evident, trebuie să încercăm noi toți, toți miniștrii și tot guvernul să vedem care sunt acele posibilități de investiții care pot fi finanțate și pe fonduri europene, respectiv pe PNDR. Suntem la început de drum cu aceste două mari finanțări europene și dacă reușim ca din investiții să mai transferăm și acolo, evident, avem un spațiu bugetar mai amplu pe partea de buget de stat.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Aţi avut discuții pe PNDL, PNDL 2? Vor continua și anul acesta? Înțelegem că au fost solicitări extrem de multe de la autoritățile locale pentru investițiile pe care le aveau deja în derulare. Dacă ne puteți spune dacă s-au blocat discuțiile pe buget aici.
Cseke Attila: PNDL 1 și PNDL 2 continuă cu toate contractele de investiții care sunt în derulare. Nici nu dorim și nici nu putem să oprim vreun contract de investiții în derulare. Ele sunt spre finalizare pentru că sunt, ca și efort bugetar, peste 60% din aceste două programe sunt deja plătite. Ele vor merge în continuare. Chiar în săptămâna trecută am făcut o plată însemnată de sumă pentru PNDL 1 și PNDL 2 pe lucrările care erau executate.
Reporter: Şi anul acesta vom avea un astfel de program pentru autoritățile locale?
Cseke Attila: Aceste două programe merg în continuare. În ceea ce privește un nou eventual program, discuțiile sunt deocamdată premature, ne dorim acest lucru, dar ele trebuie reluate undeva undeva în a doua parte anului.
Reporter: Deci în prima parte a anului nu vom avea un astfel de program.
Cseke Attila: Deci avem PNDL 1 și PNDL 2 în curs, care merg în curs toate investițiile. În ce privește PNDL 3, aici urmează să avem o analiză și discuții. Vă mulțumesc și vă doresc o zi frumoasă.

 

***

 

Declarații de presă susținute de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe