Actualitate

Galerie foto

 

Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, ministrul Muncii, Raluca Turcan, și ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă

[Check against delivery]

 

Florin Cîţu: Bună ziua. Mulţumesc. În şedinţa de guvern de astăzi au fost aprobate mai multe acte normative importante, dar şi unele în primă lectură. Doi miniştri vi le vor prezenta, ministrul transporturilor şi ministrul muncii, dar, din punctul meu de vedere, am de prezentat două acte normative sau două informaţii.

În primul rând, am cerut Ministerului Sănătăţii ca, până săptămâna viitoare, să prezinte un raport al activităţii desfăşurate, începând cu luna decembrie, în vederea pregătirii valului trei al pandemiei şi, bineînţeles, să ne prezinte care sunt planurile pentru perioada următoare. Tot în şedinţa de săptămâna viitoare vom avea, deşi CNCAV prezintă săptămânal, are o conferinţă de presă săptămânal, am cerut şi CNCAV să vină să prezinte situaţia. Ministerul Sănătăţii, dar şi CNCAV, împreună să prezinte. Ministerul Sănătăţii am spus că ar fi important să vină, exact cum face CNCAV, să aibă conferinţă de presă săptămânal, să ştiţi exact când este conferinţa de presă şi acolo să puteţi să întrebaţi şi să vă fie prezentată evoluţia planului prin care încercăm să oprim această pandemie. Deci, sper ca de săptămâna viitoare să nu fie doar o conferinţă de presă de la CNCAV, să fie şi una a Ministerului Sănătăţii săptămânal.

Un alt lucru important pe care l-am făcut astăzi, în primă lectură, e un memorandum, şi vă spun de ce în primă lectură, cu tema monitorizarea şi evaluarea complexă, pe bază trimestrială, a acţiunilor întreprinse de guvern pentru îndeplinirea programului de guvernare a activităţii ministerelor şi diseminarea rezultatelor. Acest memo prezintă aici detaliile. Dar de ce este doar în primă lectură? Pentru că fişele pentru fiecare minister, în acest moment, cuprind doar activităţile din sau acţiunile, obiectivele din programul de guvernare. Vreau ca aceste cifre să fie asumate de fiecare ministru în parte şi ele trebuie să fie completate cu acţiunile şi măsurile pe care noi le-am bugetat, pentru care avem bugetări şi, bineînţeles, măsurile de reformă. Până în şedinţa de săptămâna viitoare aş vrea să aprobăm şi acest memorandum şi apoi, după aceea, dăm drumul şi la evaluarea activităţii. Sunt cele două informaţii pe care voiam să vi le prezint eu. Ii voi lăsa pe miniştri să prezinte actele normative. Dacă aveţi câte o întrebare de fiecare.

Reporter: Voiam să vă întreb despre decizia pe care au luat-o astăzi, la nivelul Parlamentului European, să existe o adeverință verde, un certificat verde, care să permită să poată circula în interiorul Uniunii Europene, atât cu vaccinul, fie cu un test negativ sau dacă a avut COVID-19 o persoană. Cum vedeți dumneavoastră, pentru că știm că v-aţi pus de multe ori împotriva unui vaccin  să fie ca un certificat de călătorie?

Florin Cîțu: Aici dumneavoastră spuneţi că nu este vorba despre un vaccin, este vorba de mai multe forme, care au existat şi anul trecut. Au existat ţări care anul trecut acceptau și teste, şi noi acceptăm, de exemplu, persoane care vin din afara UE și sunt testate pot să vină în România, deci nu văd o problemă aici. Noi vorbeam acolo de un pașaport, care nu există în acest moment şi nu a fost aprobat nicăieri.

Reporter: În ceea ce privește declarațiile pe care le-a făcut ministrul sănătății ieri, Vlad Voiculescu, cu privire la numărul de paturi de la ATI, el susține că momentul de față nu vedem o scădere a numărului de paturi, în condițiile în care dumneavoastră aţi spus cu totul altceva în repetate rânduri. Cum vedeți această poziție diferită a ministrului sănătății și, în același timp, dacă ne puteți spune rezultatele raportului Corpului de control, dacă s-a finalizat în ceea ce privește...

Florin Cîțu: Deci aveți două întrebări. La prima întrebare, eu am prezentat datele oficiale așa cum mi-au fost prezentate, dar  am cerut Inspecției Sanitare să meargă în fiecare spital să vadă exact situația reală. Încă aștept acel rezultat de la acea  inspecție. Referitor la Corpul de control, așa cum am prezentat raportul Corpului de control pentru "Matei Balș" când a fost gata, îl voi prezenta și pe celălalt, când o să fie gata.

Reporter: Domnule Cîțu, spuneţin-ne cu ce mandat mergeţi acum la şedinţa de la Cotrocenit, de la ora 16:00 ? Şi dacă îmi puteți spune cu privire la PNRR, aţi trecut de faza alocărilor și ați început să discutați pe proiecte?

Florin Cîțu: PNRR este este construit  de jos în sus pe proiecte. Deci întâi am luat proiectele, am ajuns la anumite sume şi după aceea am încercat să vedem care dintre proiecte nu se califică și am ajuns la suma finală. Mandatul este acela clar, pe care l-am tot enunţat, de a lua  toate sumele din PNRR și să le folosim cât mai eficient pentru a reforma România, acesta este mandatul.

Reporter: Domnule premier, spuneaţi că veţi gândi o nouă lege a salarizării şi că vom avea indicatori de performanţă discutaţi cu mediul privat. Cum decurg discuţiile pe această temă, aveţi deja colaborări cu mediul privat în acest sens și cu cine?

Florin Cîţu: Doamna ministru Raluca Turcan vă va prezenta exact proiectul. A fost un memorandum pe această temă în şedinţă de guvern. Doamna ministru vă va prezenta. Aveţi răbdare câteva secunde.

Reporter: Bună ziua! Dacă puteți să îmi spuneți, vă rog, ce fel de schimbări se pregătesc la CNAS? Mă refer aici la numirea încă unui vicepreședinte și majorarea numărului de membri în consiliul de administrație. Este nevoie de așa ceva?

Florin Cîţu: Este vorba doar de încă un vicepreședinte, nu este vorba de majorarea numărului de persoane în Consiliul de Administraţie, atât, doar încă un vicepreşedinte.

Reporter: Şi de ce este nevoie practic de încă un vicepreședinte acolo?

Florin Cîţu: Este propunerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Cred că este justificată prin reformele pe care vor să le facă în acest sector și cred că aveau nevoie de încă un specialist la acest nivel, pentru atribuții, dar cu siguranță Ministrul Sănătății vă va explica mai multe.

Reporter: Aş vrea să vă întreb despre desființarea SIIJ, una dintre marile promisiuni făcute în campania electorală societății civile. Precum știm, proiectul inițiat de Stelian Ion nu a mers atât de lin cum ne-am fi așteptat, s-a izbit de împotrivirea UDMR vizând locul unde vor ajunge dosarele, nu se dorea ajungerea lor la DNA. Se pare că s-ar fi ajuns la un compromis, și anume ca trimiterea în judecată a magistraților să se facă cu avizul CSM. Este văzută această înțelegere de-o parte din societatea civilă drept un compromis, drept o superimunitate pe scurt. Aș vrea să vă întreb cum se vede de la dumneavoastră?

Florin Cîţu: Noi am aprobat o variantă în guvern și, ca de fiecare dată, eu aş prefera ca varianta care trece de Parlamentul României să fie cât mai aproape de ce am aprobat noi în ședința de guvern. Mâine, înțeleg că sunt mai multe dezbateri și la Senat și vom vedea care sunt concluziile. Semnalele pe cale le am sunt că va trece proiectul legii şi în Parlamentul României cât mai aproape de ceea ce a fost aprobat în şedința de Guvern, dar vom vedea mâine după dezbaterile din comisie.

Reporter: Recent, domnule prim-ministru, aţi demis un fost deținut politic român pentru că a prezentat atitudine antisemită. În același timp, criminali de război precum Albert Wass sau Nyiro Jozsef au statui și sunt elogiaţi pe teritoriul României. Veţi fi la fel de intransigent în legătură și cu acest subiect despre care autoritățile de aici, din București, până acum nu au făcut nimic?

Florin Cîţu: Eu am luat o decizie referitoare la atribuţiile mele. Vom discuta despre cealalte dacă se discută, dar eu am explicat decizia, era în atribuțiile prim-ministrului, altceva nu mai am de comentat aici.

Reporter: Şi o clarificare dacă se mai poate. Economistul şef al Băncii Naționale, domnul Valentin Lazea, susține că o variantă, de fapt mai multe variante de a aduce bani la bugetul de stat înseamnă fie o concediere a 300.000 de angajați din sistemul public, fie o reducere cu 20% a salariilor și un program redus de muncă. Cum vedeți aceste soluții pe care le propune economistul șef al Băncii Naționale?

Florin Cîţu: Economiștii au multe opinii și, până la urmă, dezbaterile în cadrul economic sunt bune. Putem să dezbatem academic foarte multe lucruri. Acest guvern și-a prezentat planul de reformă. Am prezentat o strategie fiscal bugetară pe următorii patru ani și este cea de care ne ținem noi, dar, bineînțeles, și eu când particip, şi putem să participăm la tot felul de dezbateri este o plăcere să dezbatem, mai ales cu economiştii de la Banca Națională, întotdeauna. Mulţumesc.

Raluca Turcan: Bună ziua! Astăzi, în şedinţa de guvern am adoptat, în primă lectură, două acte normative şi, de asemenea, un memorandum. În primă lectură, au fost adoptate proiecte de acte normative care privesc măsuri active: pe de o parte, o măsură privind posibilitatea continuării activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi, pe de altă parte, pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului. În legătură cu primul proiect, şi anume de posibilitatea continuării activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, vorbim despre persoanele care odată ce au îndeplinit vârsta de pensionare pot să opteze, la cerere, să lucreze până la vârsta de 70 de ani. Vorbim, așadar, de o opțiune, de un drept, şi în niciun caz de o obligație şi acest drept ține de dreptul salariatului de a munci. Persoanele îşi pot prelungi activitatea până la 70 de ani, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. De asemenea, au posibilitatea să revină asupra acestei opțiuni de a munci şi să se întoarcă la pensie înainte de vârsta de 70 de ani, iar anii munciţi în plus de persoanele care optează pentru continuarea activităţii conduc la recalcularea pensiei în sistemul public de pensii. De asemenea, aş dori să menționez câteva detalii ale acestui proiect. Un salariat care ajunge la vârsta legală de pensionare şi doreşte să muncească mai departe, depune o cerere în sensul acesta şi această cerere este practic suficientă pentru a-şi putea continua activitatea. Pentru sectorul public există niște reglementări specifice, şi anume: în momentul în care o persoană optează pentru prelungirea activităţii, atunci, dacă îndeplinește condiţiile de pensionare se suspendă dreptul la pensie. Opțiunea continuării activităţii după împlinirea vârstei legale de pensionare are drept consecință, așadar, suspendarea pensiei şi cei care cumulează în momentul de faţă pensie cu salariu la stat au obligația ca, în 30 de zile de la publicarea acestui act normativ, să-şi exprime această opțiune. Evident că angajatorii trebuie să-i informeze pe cei care în momentul de faţă se află în situație de cumul pensie-salariu, iar dacă nu fac lucrul acesta vor suporta consecințe sub formă de amendă. În același timp, proiectul de lege reglementează și situația persoanelor care au calitatea de pensionar în momentul de față și care pot să opteze să se reangajeze până la vârsta de 70 de ani. În legătură cu acest proiect de lege există câteva excepții, care pleacă în special de la condiția de constituționalitate, pentru că ne dorim un act normativ constituțional, și anume: persoanele care sunt alese în funcții publice sau cele care au durata mandatului definită de Constituție, având practic un drept constituțional, sunt exceptate de la aplicarea acestei prevederi legislative; de asemenea, sunt exceptate persoanele care încasează în momentul de față venituri sub formă de drepturi de autor și drepturi conexe în baza legii drepturilor de autor, personalul didactic plătit cu ora, pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate, asistenții maternali, asistenții personali și îngrijitorii la domiciliu sau membrii Academiei Române. Proiectul de lege, de asemenea, reglementează, tot din perspectiva respectării Constituției, și situația persoanelor care în momentul de față se află într-un mandat definit de lege, pentru că un mandat definit de lege, aflat în desfășurare, nu poate să fie suspendat printr-un act normativ complementar. Aș dori să mai menționez aici că în momentul de față în sistemul public există aproximativ 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul, în condițiile în care, iarăși o cifră foarte importantă, avem aproximativ 102.000 de persoane peste 65 de ani care în momentul de față au optat să cumuleze pensia cu salariul, atât în sistemul public, cât și în sistemul privat. Așadar, este evidentă dorința de prelungire a perioadei active pentru persoanele care lucrează și în sistemul public, și în sistemul privat.

Al doilea proiect care cuprinde, de asemenea, o măsură activă de stimulare a activității profesionale ține de creșterea stimulentului de reinserție de care beneficiază în momentul de față părinții aflați în concediu de creștere a copilului. După cum bine cunoașteți, în momentul de față, dacă se întorc la muncă înainte de îndeplinirea perioadei de doi ani de zile, primesc un stimulent de 650 de lei pentru încă un an. Noi considerăm că o măsură de suplimentare a veniturilor, de scădere a riscului deprofesionalizării părintelui şi, de asemenea, de susținere a angajatorului cu forță de muncă ar fi acoperită de o creștere a stimulentului de reinserție la 1.500 de lei, care să fie acordat mamelor sau părinților care se întorc la muncă până la împlinirea vârstei de șase luni a copilului pe toată durata în care ar fi beneficiat de concediu pentru creșterea copilului. Vorbim în acelaşi timp şi de o măsură care aduce şi un sprijin la bugetul statului, întrucât orice creștere a ocupării în sistemul economic românesc, practic are un impact pozitiv asupra economiei. Dacă aveţi întrebări.

Reporter: Doamnă Turcan, spuneți-mi, vă rog, când este gata legea salarizării?

Raluca Turcan: În privința legii salarizării, şi vă mulţumesc că mi-aţi amintit să prezint şi memorandumul care a fost, astăzi, adoptat în ședință de guvern în prima lectură, suntem în situaţia în care am solicitat tuturor ministerelor de linie care coordonează activităţi în domeniile lor de activitate să prezinte propria viziune în privința salarizării în sistemul public, plecând de la niște principii pe care Ministerul Muncii şi Protecției Sociale le-a identificat ca fiind necesare. În primul rând, să existe o unitate în privința salariului în plată, care se calculează pentru toate categoriile socio-profesionale. Noi propunem ca salariul de bază la care să se raporteze majorările sau calculul salariilor să fie de 2.300 de lei, nivelul salariului minim brut pe economie. De asemenea, dacă sunt sporuri, care sunt necesar a fi acordate, acestea să nu depășească mai mult de 20% din nivelul salariului de bază, să fie introduse în grila de salarizare, activităţi care în momentul de faţă nu sunt incluse pe grila de salarizare, şi sistemul sporurilor să fie revizuit radical în sensul în care unele sporuri să fie acordate în sumă fixă, pentru că presupun expunerea la condiții de muncă identice sau altele să fie eliminate şi în domeniile respective să se prefere o reașezare pe grila de salarizare a salariilor în plată. Cu alte cuvinte, dorim ca sporurile să fie generate fie de o anumită categorie de activitate desfășurată, fie pentru motivarea salariaților, astfel încât ele să-și atingă scopul ca instituțiile să fie cât mai aproape de cetățean, să fie eficiente și să răspundă unor indicatori de performanță. Și acum răspund și întrebării adresate anterior domnului prim-ministru: pentru stabilirea acestor indicatori de performanță a instituțiilor publice, intenționăm ca prin Planul Național de Redresare și Reziliență să accesăm fonduri pentru plata consultanței de la o instituție financiară internațională de prestigiu, care să ne pună la dispoziție o analiză a modului în care trebuie să evaluăm și să definim acești indicatori de performanță.

Reporter: Totuși avem cumva un termen când va fi gata această lege? Aproximativ măcar.

Raluca Turcan: Nu avem o presiune foarte mare a timpului, pentru că nu dorim să facem lucrurile improvizat și o lege, care să țintească un caracter unitar, să ne trezim, de fapt, că este dominată de excepții. Așadar, ne-am propus cam un an de zile să putem să pregătim acest act normativ de o importanță dominantă, covârșitoare, astfel încât, într-adevăr, în sistemul public de salarizare să putem spune că am făcut un pas serios de reformă.

Reporter: Și o ultimă întrebare. Cum arată mai exact articolul care interzice cumulul pensiilor cu salariul de stat?

Raluca Turcan: Am și spus că nu este vorba de o interzicere, ci în momentul în care în sistemul public cineva optează pentru prelungirea activității, dar beneficiază și de pensie, atunci dreptul la pensie se suspendă.

Reporter: Vă mulțumesc!

Reporter: O clarificare, doamna ministru. Până la urmă proiectul de lege cu aceste interdicții pentru cumulul pensiilor cu salariul la stat și cu creșterea vârstei de pensionare a fost aprobat în primă lectură și urmează să fie efectiv aprobarea finală ulterior sau a fost aprobat astăzi în totalitate?

Raluca Turcan: Astăzi a fost aprobat în primă lectură. Noi sperăm că până săptămâna viitoare să avem varianta finală și săptămâna viitoare să rezulte în urma ședinței de guvern un proiect de lege care să plece spre Parlament.

Reporter: Varianta finală? Deci luați în calcul să mai aduceți o serie de modificări?

Raluca Turcan: Evident că instituțiile avizatoare au acest drept să facă completări.

Reporter: În ceea ce privește impactul bugetar al acestui proiect de lege, dacă ne puteți lămuri, pentru că ați spus și dumneavoastră, 35.000 de oameni doar în sistemul public în momentul de față, dacă ne puteți lămuri care este impactul bugetar? Câți bani vor veni la buget în urma acestui proiect?

Raluca Turcan: Acest proiect de lege nu a fost gândit din perspectiva...

Reporter: Trebuie să aibă, cum ați spus și dumneavoastră, un aviz de la ministerul avizator, deci de la Ministerul de Finanțe.

Raluca Turcan: De la Ministerul de Finanțe am primit deja avizul, întrucât mi se pare normal ca atunci când lansezi un asemenea proiect să ai prima dată o consultare cu Ministerul Finanțelor, și nu are un impact financiar negativ. Așadar, finanțele nu pot decât să susțină un proiect care pe fond urmărește cu totul și cu totul alte lucruri. Unul, stimularea vieții active. Doi, echitatea în sistemul public de salarizare și de pensie.

Reporter: Am înțeles, dar ne interesează și forma nu numai fondul, în condițiile în care vorbim de această perspectivă pentru 35.000 de pensionari. Este normal să știm și care este impactul bugetar, tocmai că suntem cu un deficit bugetar foarte mare și statul încearcă să facă anumite economii. Vă rog.

Raluca Turcan: V-am răspuns la această întrebare. Nu dorim să ne referim la impactul bugetar, pentru că scopul acestui proiect de lege este cu totul altul, să încurajezi activitatea profesională, viața activă...

Reporter: Dar nu aveţi o simulare în momentul de faţă?

Raluca Turcan: Avem simulări. Evident că atunci când venim cu acte normative avem simulări. Dar aceasta este o informație care nu are neapărat un interes public.

Reporter: Cred că opinia publică ar trebui să stabilească dacă este de interes sau nu public...

Raluca Turcan: Sigur.

Reporter: Ne puteți lămuri cu această cifră, vă rugăm.

Raluca Turcan: Sigur. V-am spus că nu doresc acum să răspund la această întrebare. Adică, voi răspunde la fel indiferent cum adresați dumneavoastră întrebarea, pentru că pe fond acesta este scopul acestui proiect de lege.

Reporter: Am înteles. În ceea ce privește cei 900.000 de tineri care nu sunt în momentul de față încadrați pe piața muncii, cifră pe care dumneavoastră ați anunţat-o în conferinţele trecute. Nici pe piața muncii, nici în sistemul educațional, concret ce proiecte aveți pentru ei în perioada următoare?

Raluca Turcan: În primul rând aș vrea să menționez că o parte dintre acești se află în categoria de oameni definiți în sistemul european. Mă gândesc acum cum să vă explic. Ei sunt denumiți NEETs, deci persoane care se află în afara sistemului de educație și de ocupare. În România numărul acestor persoane este peste media europeană și, ca atare, ei beneficiază în momentul de față de măsuri active prin plata a 50% la angajator a salariului de angajare, o măsură pe care am prelungit-o până la jumătatea acestui an. De asemenea, mâine, într-o conferință de presă la Ministerul Muncii, vă anunț acum, vom prezenta o serie de măsuri active care să sprijine tinerii care, în momentul de față, au probleme fie cu continuarea studiilor, fie cu ocuparea sau încadrarea pe piața muncii.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, după care las microfonul colegilor. 1,3 milioane de români, cifră pe care o prezenta premierul şi o admitea oficial, pe lângă cei de la statistică, care s-au întors în țară odată cu pandemia, premierul spunea că o mare parte din aceşti oameni lucrează în sectorul IT, dumneavoastră la Ministerul Muncii, ce ne puteți spune în privința cifrelor, câți au putut să fie reangajați, au fost încadrați în momentul de față și cam în ce domeniu? Mulțumesc!

Raluca Turcan: O să vă prezentăm aceste date legate de tinerii sau de persoanele care s-au întors la muncă din străinătate. Menționez, încă o dată, că acea măsură de 50% din plata salariului pentru românii care au fost concediați în străinătate în mod abuziv sau unilateral de către angajatori a fost prelungită până la jumătatea acestui an.

Reporter: Dacă legea a rămas la fel cum era și în dezbatere publică, dascălii care lucrează per oră, sunt plătiți per oră, intră în excepțiile de la această lege, cumulul pensiei și salariu. L-am auzit însă pe premierul Florin Cîțu, care spunea că nu vrea să existe nicio excepție la această lege. De ce au rămas totuși profesorii și medicii nu, de exemplu?

Raluca Turcan: Nu e vorba de o categorie socio-profesională, ci de o formă de venit. Vorbim despre venituri din plata cu ora, așa cum vorbim și de venituri din drepturi de autor și conexe în baza Legii 8/1996 şi, de asemenea, vorbim de venituri pe care le încasează și asistenții maternali sau asistenții persoanelor vârstnice sau îngrijitorii la domiciliu, categorie pe care am introdus-o astăzi în primă lectură în acest proiect de lege.

Reporter: Şi câte persoane, dacă aţi făcut un calcul, fac parte din această excepţie de la regulă?

Raluca Turcan: Din care excepţie de la regulă, la care referiţi?

Reporter: De la faptul că nu pot cumula pensia cu salariul. Adică persoanele care pot în continuare cumula şi pensie, şi un venit de la stat?

Raluca Turcan: Numărul este nesemnificativ şi vorbim, să spunem, de un număr mai mare pe partea de plată cu ora, sistem de plată folosit în sistemul de educaţie şi, de asemenea, pe parte de asistenţă maternală şi îngrijire la domiciliu, unde, practic, persoanele sunt alături de persoanele pe care le asistă şi cred că am avea în total aproximativ 1.000 de persoane.

Reporter: Aş vrea să revin puţin la ceea ce aţi spus dumneavoastră înainte cu privire la stimulentul de reinserţie pentru părinţi. Dacă puteţi să explicaţi mai bine, cei 1.500 de lei vor fi oferiţi timp de şase luni de zile începând de când? Dacă se întorc înainte de doi ani, de îndeplinirea a doi ani copilul?

Raluca Turcan: Nu. Vă dau exemplu mamelor, da, pentru că în ce mai mare parte vorbim de mame. Mamele, în momentul de faţă, au un concediu de creştere a copilului de doi ani de zile. Dacă aleg să se întoarcă la serviciu până când copilul împlineşte şase luni, atunci primesc un stimulent de reinserţie de 1.500 de lei care se acordă pe durata celor doi ani de zile în care ar fi beneficiat de concediul de creştere al copilului.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă-mi permiteţi, spunea domnul premier că se va face o evaluare a miniştrilor şi că va trebui să completaţi acele fişe. Cum vedeţi asta dumneavoastră?

Raluca Turcan: Noi completăm fişele, evaluarea o face premierul.

Reporter: Bună ziua! Aş vrea să vă întreb dacă viitoarele legi ale salarizării şi ale pensiilor vor include sub umbrelele lor şi personalul MAI sau ei vor avea legi separate de salarizare şi pensie?

Raluca Turcan: Când vorbim de salarizare în sistemul public, în momentul de faţă vizăm categoriile din sistemul public de salarizare, da, deci nu sunt incluse persoanele care în momentul de faţă sunt în pensie din sistemul de apărare şi ordine publică, însă sistemul de salarizare îi priveşte.

Reporter: Bună ziua! Dacă eliminarea cumulului pensiei cu salariul nu aduce mari beneficii bugetului, atunci de ce aţi insistat să luaţi această măsură?

Raluca Turcan: În primul rând vorbim de o măsură activă, cum am spus, de opţiunea de a rămane în viaţa activă pentru o perioadă mai lungă de timp. De asemenea, vorbim, în acelaşi timp, de o măsură de echitate pentru cei din sistemul public, întrucât avem în vedere două forme de venit în sistemul public şi este inechitabil ca, de exemplu, o persoană aflată la 62 de ani care munceşte în aceleaşi condiţii cu o persoană de 66 de ani, care are şi cumul pensie-salariu, să beneficieze de venituri diferite. Este o formă de echitate în acelaşi timp.

Reporter: Mulţumesc! Fiindcă aţi vorbit de echitate, dacă îmi mai permiteţi o întrebare. Avem la MAI un secretar de stat care cumulează şi pensie specială, și salariu. Cum vedeți acest lucru?

Raluca Turcan: Nu va mai beneficia de cumulul pensie și salariu în urma acestui proiect de lege.

Reporter: Şi dacă aţi aprobat astăzi Hotărârea de Guvern cu privire la biletele de tratament pentru pensionari? Şi ne puteţi spune exact care este impactul bugetar, vă rog, și de ce s-a redus suma alocată comparativ cu anul trecut?

Raluca Turcan: Vorbim de 59.000 de bilete de tratament și, ţinând cont că a fost perioadă pandemică, avem un număr mai mic și de grupe de beneficiari de bilete de tratament și, evident, și de un număr mai mic de bilete de tratament, pentru că și condițiile sunt diferite în unitățile de cazare și de tratament.

Reporter: În Hotărârea de Guvern s-a specificat că se menţin la aceleaşi condiţii din anul 2020, doamna ministru.

Raluca Turcan: Poftim?

Reporter: În Hotărârea de Guvern care a fost pusă pe site de la SGG se mențin aceleași criterii din anul 2020. De asta vă întreb de ce această reducere...

Raluca Turcan: Criteriile sunt aceleași.

Reporter: Criteriile sunt aceleaşi.

Raluca Turcan: Exact.

Reporter: Prin urmare și același număr de bilete, însă suma alocată e mult mai mică, de la 370 respectiv la 200 de milioane de lei.

Raluca Turcan: Nu, dumneavoastră încercaţi să, nu ştiu, să denaturaţi...

Reporter: Eu încerc să clarific, doamnă!

Raluca Turcan: Ok. Şi eu vă clarific.

Reporter: Vă rog.

Raluca Turcan: Avem 59.000 de bilete, criteriile sunt aceleași, există mai puține serii de beneficiari, întrucât sunt situații de reducere a locurilor de cazare în centrele de tratament.

Reporter: Ok.

Raluca Turcan: Vă mulţumesc foarte mult.

Cătălin Drulă: Bună ziua! Mă bucur să fiu prima dată la briefingul după ședința de guvern și să fac câteva anunţuri. Cu ocazia acesta voi vorbi despre câteva acte normative, în debut, și apoi despre mai multe veşti bune pentru anumite regiuni ale țării. Vă spun în felul acesta, ca să vă stârnesc interesul despre ce va urma.

În primul rând e vorba despre o ordonanţă de urgență, care a fost prezentată în primă lectură în ședința de guvern de astăzi, este acea ordonanță de urgență care modifică legislația de achiziții publice, clarificând aspecte privind domiciliul operatorilor economici care pot participa la procedurile de achiziție publică din România, în conformitate cu comunicarea Comisiei Europene din 2019 care a spus statelor membru că la procedurile de achiziții publice ale statelor din UE, statele membre nu sunt obligate să permită decât accesul operatorilor economici din alte state membre ale Uniunii Europene sau din țări cu care Uniunea Europeană are un acord de acces reciproc la pieţele de achiziții publice. E vorba de un acord semnat sub egida Organizației Mondiale a Comerțului, e vorba de aproximativ 20 de state, în afară de statele membre ale Uniunii Europene, și aceste state includ: SUA, Canada, Japonia, precum și state din zona de vecinătate, precum Republica Moldova, Armenia și așa mai departe. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență, probabil în ședința de săptămâna viitoare, se clarifică faptul că participarea la licitații în România se poate face doar de către firme care provin din țări cu legislații și dintr-un cadrul legislativ și normativ similar cu cel al Uniunii Europene, și aici ne referim la norme de mediu, la norme privind drepturile omului, privind drepturile salariaților și așa mai departe. Şi aici vreau să fac o clarificare. Aceste limitări, să spunem, care sunt introduse și de alte state membre, aici dau exemplul Greciei, prin legislație primară, la fel cum o facem și noi, alte state membre o introduc prin legislații secundare sau direct de către autoritățile contractante, și aici este spre exemplu Austria, aceste limitări se referă doar la accesul la proceduri de achiziții publice. Fiecare stat membru, când face licitații, când are proceduri de achiziții publice, e un domeniu privilegiat de acces. Nu se referă la norme de comerț, spre exemplu. Adică bunurile sunt supuse în continuare aceluiași regim comercial și vamal al Uniunii Europene cu toate statele de pe glob, cu care există restricții, cu care există taxe vamale și așa mai departe. Nu sunt restricții pe capital, nimic nu împiedică o firmă sau un cetățean, un investitor dintr-o terţă țară, așa se numesc aceste ţări din afara celor din lista de care vorbeam mai devreme, nimic nu împiedică o astfel de entitate dintr-o terţă țară să investească într-o firmă din România sau din Uniunea Europeană. Ceea ce nu se poate este să vii cu un portofoliu și cu o așa-zisă experiență similară dintr-o zonă unde, și dintr-o țară unde, poate, oamenii nu trebuie să aibă, nu știu, concediu la fel cum au aici, nu trebuie să aibă ziua de muncă doar de opt ore, nu trebuie să respecte norme de mediu, nu trebuie să respecte norme privind ajutorul de stat și așa mai departe, ceea ce, aşa cum a constatat şi Comisia Europeană, denaturează concurența. Bun. Aceasta este ordonanța de urgență și dacă aveţi neclarității vă pot răspunde în zona de întrebări.

Trec la partea de acte normative, de hotărâri de guvern și aici sunt două hotărâri de guvern cu proceduri de expropriere. Una este pentru linia de frontieră Curtici - Simeria, e vorba de o suprafață nu foarte mare, dar foarte necesară, sunt cinci hectare, 50 de mii de metri pătrați. E vorba de zona de acces, sunt niște tuneluri care se construiesc acolo. E un proiect de modernizare a căii ferate, reconstrucție, practic, cu tuneluri, pentru viteza de 160 de km pe oră, un proiect cu valoare mare, aproape opt miliarde de lei, care este în plină derulare și era nevoie de acestea suprafețe care au devenit necesare ca urmare a elaborării proiectului tehnic ca proiectul să continue în bune condiții. În plus, tot astăzi a trecut de ședința de guvern hotărârea de guvern care expropriază suprafețele necesare reconstruirii podului de cale ferată peste Argeș, pe linia București-Giurgiu. Acel pod numai de 14 ani a fost luat de ape și legătura București-Giurgiu este întreruptă pe calea ferată. Avem un proiect în derulare semnat cu o firmă austriacă, este în faza de proiectare, iar în această vară vor începe lucrările. Și astăzi în guvern am și obținut suprafețele necesare pe care se vor face noile infrastructuri de acces la acel pod. Și acum ajung la a treia hotărâre de guvern care se referă la exproprierile pentru ultimii trei kilometri, unde nu aveam încă trenul, pe lotul 1 din drumul expres Craiova-Pitești. Și ajung și la anunțul principal pe care vreau să-l fac în această conferință de presă. E vorba de o serie de vești bune, de proiecte pentru Oltenia. Astăzi lansăm, la Ministerul Transporturilor i-am spus pachetul Oltenia. E vorba de șase proiecte de infrastructură rutieră și două de infrastructură feroviară, și am să le enumăr. În primul rând, drumul expres Craiova-Pitești despre care vă vorbeam. Prin obținerea terenurilor, deci prin aceste exproprieri de astăzi, se deblochează integral lotul 1. Lotul 1 este cel dinspre Craiova, primii 17 kilometri, e semnat de vreo doi ani de zile, dar din păcate traseul se suprapunea cu un câmp de sonde pe 8 kilometri, unde nu s-a lucrat, pentru că nu exista, mă rog, a trebuit mutat traseul și pe noua locație nu exista terenul achiziționat de stat. Am dat autorizație de construire pe 5 din acei 8 kilometri lipsă luna trecută. Acum am făcut exproprierea pentru ultimii 3 și în 30 de zile conform normelor legale, când va fi emisă decizia de expropriere, putem da autorizația de construire, astfel încât constructorul poate lucra pe toți acei 17 kilometri. Mai mult de atât. Lotul 2, cel care urmează de la Balș la Slatina, este în construcție și va fi finalizat la sfârșitul acestui an, încă 40 de kilometri. Iar pe lotul 3 e același constructor, un constructor român de pe lotul 2, am dat autorizație construire săptămâna trecută. Deci, practic, pe 80% din lungimea acestui proiect de la Craiova la Pitești se lucrează fără restricții. Pentru ultimul lot, cel dinspre Pitești, lotul 4, am desemnat câștigătorul, care e aceeași firmă de pe loturile 2 și 3, numai că s-au introdus niște contestații săptămâna trecută și așteptăm rezolvarea lor după care putem semna și acolo contractul. Deci asta a fost numărul 1 din cele 6 pe rutier și urmează 2 pe feroviar. A doua veste foarte bună. Astăzi dimineață la compania de drumuri s-a semnat contractul pentru proiectarea studiilor de fezabilitate și proiectul tehnic pentru drumul expres Craiova-Târgu Jiu. E un proiect super important, consider eu, pentru Oltenia, pentru zona de vest a Olteniei, pentru Târgu Jiu. Trece chiar și dincolo de munţi, pentru că de la Petroșani, după ce treci Valea Jiului - și avem și acolo o veste bună, veți vedea - te înscrii pe acest drum expres de în jur de 100 de km și intri în rețeaua de drumuri rapide, deci practic rețeaua de drumuri rapide se extinde până la Târgu Jiu. Asta ajută și înspre zona de nord-est a județului Mehedinți, zona Baia de Aramă, tot bazinul Gorjului și va duce la dezvoltarea acestei zone. E un contract din generația de proiecte care sunt pregătite complet înainte de a fi lansate în licitație. Avem acum şapte, spre Moldova, Ploiești, Buzău, care e pregătit la fel, ceea ce înseamnă că, pe baza acestei documentații, vom contracta un constructor, avem totul gata, nu mai avem acele situații unde trebuie să așteptăm după exproprieri, trebuie să așteptăm după avize și așa mai departe.

Al treilea proiect este centura municipiului Târgu Jiu. Ăsta este un proiect care a început, dacă nu mă înșel, în 2014. E la stadiul de niște betoane abandonate și niște lucrări abandonate de vreo trei, patru ani de zile. Și vestea bună este, a fost reziliat în 2018 acel contract, dar deja nu se mai lucra pe el cred că din 2017, vestea bună este că ordinul de începere a lucrărilor a fost emis, cu un nou constructor, s-au reluat lucrările și la anul va fi gata şi acest proiect, varianta de ocolire Târgu Jiu îi spune tehnic, centura Târgu Jiu îi spune lumea.

Al patrulea proiect, pentru zona Olteniei, este drumul rapid Craiova-Lugoj; Craiova-Filiași-Drobeta-Turnu Severin-Băile Herculane-Caransebeș-Lugoj, deci practic drumul rapid, îi spun drumul rapid pentru că va fi autostradă sau drum expres ca profil, adică 22 sau 26 de metri pe diferite secțiuni și, în funcție de analiza tehnică și analiza multicriterială, este una dintre legăturile foarte importante peste Carpați de care avem nevoie și este, în special, importantă pentru Oltenia, pentru Dolj, pentru Mehedinți, pentru zona de Olt, pentru zona de sud a țării.

Al cincilea proiect este centura Craiova Sud, care se află la licitație pentru construcție, pe 19 februarie a fost lansată licitația, iar la finalul acestei luni vom avea și ofertele depuse. E un proiect de 10 km.

Şi al șaselea este în Defileul Jiului, pe DN 66, între Târgu Jiu și Petroșani. Acum trei săptămâni, și acolo a fost un contract, acum 10 ani, care e abandonat de câțiva ani, și acum trei săptămâni au început lucrările pentru construcția unui pod nou peste Jiu și a unei parcări în apropierea mănăstirii Lainici, un obiectiv turistic și, mă rog, cultural religios extrem de important, unde se aglomerează foarte mult pentru că e un locul unde vin foarte mulți oameni și se bloca traficul și cu această parcare se va rezolva și fluidizarea în acea zonă.

Pe calea ferată ne-am propus pentru acest an și am dat sarcină Companiei CFR SA, companie care gestionează infrastructura feroviară, să rezolve restricțiile și limitările de viteză dintre București și Craiova. Între București şi Craiova un tren de persoane face trei ore și jumătate acum, de unde în anii '80 făcea două ore, și asta nu mai poate continua aşa. Au ca obiectiv să rezolve anul acesta cât mai multe din restricții. Am discutat cu dumnealor şi şi-au asumat că vor reduce cel puţin 40 de minute din acest timp, pentru că unele lucrări se întind și în anul următor. Iar mai departe, de la Craiova la Caransebeș deci, practic parte din linia Craiova - Timișoara să finalizăm anul acesta studiul de fezabilitate pe coridor european, iarăși reconstrucţie tuneluri, al doilea fir, pentru că este linie simplă, este un proiect Connecting Europe Facility şi partea de pregătire și va fi și partea de execuție. Astea sunt cele opt proiecte pe zona Oltenia. Au venit toate grămadă și fie ca veștile bune să vină tot așa.

Ieri am vorbit de niște vești bune pe Moldova. În general, credem că disparitățile regionale trebuie eliminate și proiectele să fie prioritizate în funcție de o dezvoltare uniformă și echitabilă în toată țara. Avem o frenezie de investiții pe care le gestionăm la Ministerul Transporturilor, investiții în derulare, investiții noi, proiecte pe care le pregătim ca să fie cele care intră în construcție peste doi sau trei ani. Mulțumesc! Dacă sunt întrebări.

Reporter: În ceea ce privește partea de infrastructură, mă refer aici la companiile mari, străine, care în momentul de față, știți foarte bine, și problema se cunoaște la minister, subcontractează la companii românești. Foarte multe dintre ele, în momentul de față, nu își primesc banii, ajung în instanță, în instanță autoritatea judecătorească spune că nu pot să se îndrepte împotriva companiilor străine, foarte mulți contractori români, subcontractori români rămân fără bani. Nu se poate găsi o soluție sau ce soluții aveți pentru aceste firme românești astfel încât să îşi ia banii direct? Există cazuri în care se întâmplă această decontare, cum s-a întâmplat la CNAIR, de exemplu.

Cătălin Drulă: Da, există. Într-adevăr, legislația permite plata directă către subcontractori, dar condiția este ca ei să, acum nu sunt un expert în derulare de contracte, dar condiţia este ca ei să fi declarați ca atare că sunt contractori. Din păcate aici au învățat şi firmele românește să se protejeze și să semneze contracte mai bune. Cumva, din această frenezie de investiții de care vorbeam, piața acum e în avantajul lor, adică mai degrabă subcontractorii, se bat contractorii mari pe ei, deci nu mai au acea, să zicem, presiune să semneze în orice condiții sau să execute lucrările și au învățat să se protejeze mai bine și juridic. Dincolo de asta, există prevederi ca subcontractorii să fie plătiţi direct și există obligația companiilor, cum este CNAIR, de care aduceți aminte, să ceară, atunci când plătesc o factură, dovada că au fost plătiţi și subcontractorii. Şi aceste lucruri se întâmplă, dar știu că există și situații în care firmele, din păcate, ca să folosim temeni colocviali, şi-au mai luat ţepe, și asta este trist că s-a ajuns acolo. Avem și cazuri de, în fine, contracte reziliate. Există, bineînțeles, deschidere, unde putem să ajutăm. Pe parte legislativă s-a intervenit în anii trecuţi și, cum spuneam, subcontractorii pot fi plătit direct, dar, până la urmă, și actorii economici trebuie să-și protejeze un pic interesele și să semneze contractele cu clauzele corecte, să intre ca subcontractori declarați, să lucreze la alb. Şi acum e un moment bun pentru piața de construcții în care, să zicem, nu există o disperare, pentru că e invers, să zicem, mai degrabă se caută foarte mult resurse şi atunci îşi pot permite să intre în condiţii corecte, cred. Dar avem un dialog, chiar săptămâna asta o să am o întâlnit cu reprezentanții constructorilor, deci întotdeauna ascultăm. Eu văd acest mandat și de la Ministerul Transporturilor și relația public-privat ca un parteneriat. Ştiţi că e de obicei atitudinea asta cu ministrul transporturi care zbiară la constructori, ca un caporal, așa, le dă ordine...

Reporter: Sau rupe contracte.

Cătălin Drulă: Da, rupe contracte şi aşa mai departe. Eu cred că cel mai mult avem de câștigat când ne ascultăm unii pe alții. Nu sunt nici sfinți de partea cealaltă în rândul constructorilor, dar nici nu sunt, cum au fost trataţi câteodată ca, cum să zic, angajații sau lacheii noştri la care țipăm. Deci, ascultăm și, dacă sunt lucruri pe care putem să îmbunătățim, cu siguranță le vom face.

Reporter: Şi dacă tot vorbeam de semnale pe care le dă executivul în  cazul subcontractorilor, poate vă gândiți şi la un astfel de semnal, și poate vorbiți cu Ministerul de Finanțe - mă gândesc.  E o soluție pe care aţi putea să o luați în calcul, să oferiți gratuitate pe trenuri, de exemplu, pentru persoanele care doresc să se vaccineze în alt oraș? Având în vedere problema de acum cu vaccinarea, sunt foarte mulți bucureșteni, de exemplu, care au folosit A2,  au trecut, au plătit taxă. Sunt variante în care puteți să ajutați cu gratuități oferite celor care doresc să se vaccineze și să se deplaseze în alt oraș?

Cătălin Drulă: Gratuităţile se ofera prin lege în România. Adică, spre exemplu, gratuități pentru pensionari și așa mai departe. Cred că asta este o chestiune mai degrabă de Ministerul Sănătății și zona de vaccinare, la domnul Gheorghiță. Nu am auzit despre astfel de cereri. Dacă se intervine legislativ, noi întotdeauna, ocupându-ne de transporturi, susținem lucrurile bune pentru țară.

Reporter: Bună ziua. Aș avea mai multe întrebări. Prima, legat de ceea ce aţi spus dumneavoastră, că la licitațiile publice nu vor mai putea participa acele firme din statele terțe. Există însă multe firme din China care încă lucrează? Chiar și pe drumul Craiova - Pitești, dacă nu mă înșel, și din Turcia la autostrada A0 a Capitalei, sunt incluse în această prevedere sau ce se va întâmpla cu ele?

Cătălin Drulă: Nu sunt multe firme din China care lucrează, nu lucrează la Craiova. Deci sunt multe firme care au depus. la un moment dat. oferte și contestații în continuu. Se pare că. din analiza juridică. nu se pot aplica aceste prevederi procedurilor în curs, ar fi un caz de retroactivitate a legii. Nu sunt expert în drept, dar asta ne spun, este opinia juridică. Deci, probabil, se va aplica pentru procedurile viitoare, asta în ce priveşte companiile din state terțe, precum este China, care nu a semnat acordul de la Organizația Mondială a Comerțului de care vorbeam. Iar, în ceea ce priveşte Turcia, ea este inclusă între acele state în curs de aderare la Uniunea Europeană, care sunt state de unde operatorii economici sunt acceptați.

Reporter: Iar în ceea ce priveşte transportul pe calea ferată, între Craiova şi București -  vă spun din proprie experienţă, sunt din Craiova, deci cunosc toate aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi enumerat. Există totuși o companie privată în Craiova care face trenuri și care are trenuri ce pot circula cu viteze mari, însă nu le este permis să facă acest lucru de către cei de la CFR. Ce știţi despre asta?

Cătălin Drulă: Nu cunosc această situație în particular, dar pot să vă garantez că orice companie, fie că este un operator privat sau un operator de stat - în România operează şapte firme, dacă nu mă înșel, între care una e CFR Călători, e operatorul de stat de care știe toată lumea și mai sunt încă cinci sau șase, dacă nu mă înșel, firme, operatori transport de călători. Ele trebuie să respecte restricțiile și limitările de viteză - că sunt două categorie aici, întâi e foaia cu restricții și foaia cu limitări. Limitările sunt restricții care sunt de atât de multă vreme că au devenit, se consideră că acolo așa e linia. Deci există două buletine separate la CFR, dacă puteți închipui, și e plin și de restricții și de limitări între București- Craiova şi trebuie să le respecte orice tren. De exemplu, sunt zone pe unde viteza constructivă a liniei a fost de 120 și acum trebuie să meargă cu 30, și acolo, ca timp de parcurs, nereparând - că e vorba de reparații de traverse, de șine, de terasamente, înlocuire de schimbătoare de cale, macazuri, mă rog, termenul colocvial. Prin aceste operațiuni se revine la viteza constructivă. Viteza nu e rea a liniei, aşa cum a fost construită, pe segmente este și de 140 de km pe oră, pe altele este de 120. Deci, numai reparând-o, că întotdeauna avem impresia că trebuie să facem cu totul altceva decât e, și asta e bine, dar, pe de altă parte de la trei ore și jumătate la două ore, cele două ore de care vorbeam din anii '80, e o cale lungă de îmbunătățire și o cale care aduce oamenii înapoi pe tren, pentru că așa cum este în momentul de față infrastructura feroviară - și aici am cerut din PNRR un miliard de euro destinat acestor operaţiuni de reînnoire, este termenul din strategia feroviară, deci, dincolo de acele construcții de care vorbeam, de tuneluri, cu lucruri care duc linia în cu totul în altă epocă, care au impact limita pe rețea, să zicem că în total vor fi afectaţi cam 1.000 de km pe 20 de ani de lucrări, mai avem încă 9.000 de km care zac în paragină, pentru că, an de an, finanțarea este foarte mică, și pentru ăștia vrea să aducem un miliard de euro și până în 2026 să facem ceea ce, din păcate, față de starea în care suntem acuma ar fi o revoluție.

Reporter: Sunt momente în care oamenii care merg cu trenul de la București spre Craiova stau și în picioare, fac chiar și opt ore, iarna, pentru că șinele îngheață, iar trenul nu mai poate circula sau vara este caniculă și șinele, mă rog, se întâmplă lucruri acolo, înțelegeți dumneavoastră, și în același timp biletul costă 130 de lei dus-întors. Dacă mergi cu mașina, mașină normală, combustibilul ajunge la 150 de lei și chiar în condițiile în care nu există drumul expres Craiova-Pitești, deci ai doar o parte din autostrada București-Pitești şi acel drum național, faci trei ore.

Cătălin Drulă: Da, aveţi dreptate. Sunt două lucruri care trebuie să se întâmple ca călătorii să se întoarcă în numere mari către acest mod de transport. Unul este să aducem infrastructura, șinele, la un nivel decent, ca timpii de parcurs să fie decenți și al doilea, să avem material rulant, ăsta e termenul pentru trenuri, rame și așa mai departe, care să fie, unele sunt ok pe anumite linii, dar majoritatea și în mare parte nu e atrăgător cum arată și stadiul de întreținere. Pe ambele lucrăm. Avem o axă și în PNRR și pentru materialul rulant, ne gândim și la trenul pe hidrogen, poate reușim să sărim o etapă de dezvoltare în România. Trenurile cu hidrogen, există deja rame care au 800 - 1000 de km autonomie. Nu au nevoie de linie electrică, de catenară deasupra. Lucrăm pe mai multe fronturi, evident în două, trei, luni de când am acest mandat, nu am putut să reparăm situația feroviară, dar e o preocupare în care, în fiecare săptămână, ne dedicăm timp, cel puțin egal cu cel care este dedicat dezvoltării de infrastructură rutieră, pentru că ambele trebuie să meargă împreună, alocările financiare bugetare iarăși sunt echilibrate pe cele două moduri, anul acesta un buget, și e o prioritate pentru noi feroviarul. Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Cât de grave sunt alunecările de teren de pe lotul 2 din Autostrada Sebeș-Turda? Înțelegem că acolo sunt unele probleme, constructorii au spus că va fi gata acel lot până în vară, constructorii greci, din câte știm.

Cătălin Drulă: Nu vă referiți la alunecările din capătul lotului 1 de la poziția 16 500, nu?

Reporter: Nu.

Cătălin Drulă: Nu. Ok. Și acolo e o alunecare de taluz, mă rog, se fac niște drenuri. Cred că vă referiţi atunci la cele două ziduri de sprijin din curba de la Oiejdea.

Reporter: Da.

Cătălin Drulă: Acolo unde este supra-traversare peste DN1. Da. Sunt discuții de câteva săptămâni cu experți și, mă rog, oameni care se pricep foarte bine la domeniul ăsta, profesori universitari și așa mai departe, experți tehnici, pentru a găsi o soluție. Se va găsi o soluție, nu e culmea tehnicii totuși să faci niște ancoraje, e vorba de nişte ancoraje pentru acele ziduri care se pare că nu sunt suficiente, de niște drenaje suplimentare că lucrează apa în spate. Nu e, cum să zic, o chestiune care să deraieze acest proiect. Se va găsi o soluție tehnică, sunt vreo două, trei, care sunt pe masă și se discută între constructor, compania de drumuri CNAIR și aceşti experți și în mod sigur se va găsi o soluție, astfel încât acest lot să fie finalizat în acest an. Compania grecească, care lucrează acolo, tot a avut probleme în acești ani și lucrează de mult prea mult timp, înţeleg că au avut și o schimbare de acționariat recentă, au avut tot felul de discuții la nivel de acționariat compania mamă. Am avut o discuție telefonică cu noul director sau președinte, nu știu, în fine, şi mi-a garantat că o să termine anul acesta, mi-au prezentat un program de lucrări pe care îl monitorizăm foarte atent și nu, nu mai acceptăm, adică e mult prea mult.

Reporter: Şi când ne-am aștepta să fie gata aceste lucrări în zona respectivă?

Cătălin Drulă: Anul acesta.

Reporter: De asemenea, cine va suporta costurile pentru stabilizarea acelui teren care vedem că alunecă spre lucrări?

Cătălin Drulă: Aici îmi este greu să vă spun de pe scaun așa, ca ministru, pentru că în mod normal ar trebui să fie suportate de constructori dacă este o greșeală de proiectare sau dacă este un risc pe care și l-au asumat contractual. Câteodată unele dintre aceste chestiuni pot fi considerate neprevăzute, adică stadiul tehnicii nu permitea la momentul licitației să îți dai seama că se va întâmpla așa ceva acolo. Nu știu care e situația, dar sunt oameni care sunt de specialitate care rezolvă aceste dispute contractuale. Mulţumesc frumos.

Reporter: Am şi eu o întrebare, dacă vă rog.

Cătălin Drulă: Îmi cer scuze.

Reporter: Tot legat de transportul feroviar. Aveți, acum, în acest moment, o strategie prin care românii de la, nu știu, Baia Mare sau Cluj, să reușească să ajungă mai ușor la București, având în vedere că la Viena se ajunge mult mai ușor.

Cătălin Drulă: Unde, scuze, unde se ajunge mai uşor?

Reporter: La Viena.

Cătălin Drulă: Pentru că nu e așa de mult de mers pe calea ferată română.

Reporter: Da.

Cătălin Drulă: Da. Păi este cea despre care vă spuneam. Acest program larg de reînnoire, cerem o alocare de 5 miliarde de euro din PNRR pentru calea ferată, din care un miliard de euro merg către reînnoire. Asta înseamnă că aduci șina la viteza constructivă, ceea ce este grozav, adică reduci ore şi ore, cu cât e parcursul mai lung, nu e puțin lucru. Ca idee și ca ordin de mărime, asta înseamnă cât am aloca noi, probabil, numai puţin, să nu greșesc cifra, dar cred că nu mă înșel dacă spun că e mai mult de cât am alocat în ultimii 10 ani, ar fi acest miliard de euro, dar cred că e vorba mai degrabă de 15 ani, cât am alocat în zona aceasta de întreținere, mentenanţă, înlocuire, reparație, reînnoire, cum se numește în calea ferată. Deci, dacă reușim asta și pentru mine e o prioritate foarte mare, am avut nenumărate discuții cu Compania de Căi Ferate pe această temă, cu monitorizare, îi ținem la standardul ăsta de performanță, vom reuși să reducem acești timpi. E o prioritate absolută, pentru că nu putema repara peste noapte lucruri care nu s-au făcut 15 ani, dar pornim un program mare care, când vorbim peste un an, peste doi, trei, patru că o să se vadă incremental, să readucem într-o zonă de decență calea ferată, asta ar fi ideea. Mulţumesc frumos!

Reporter: Şi o clarificare dacă se mai poate, în ceea ce privește decizia Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile. A decis Consiliul de Administrație ca salariul directorului general să fie adus la marja, la plafonul maximal de 40.000 de lei pe lună. Cum vi se pare această decizie în condițiile în care premierul a cerut restructurări la companiile de stat, în același timp vedem o înghețare care s-a făcut pentru restul salariilor în sistemul bugetar, vi se pare un lucru moral și nu numai moral, având în vedere ce s-a întâmplat la Autoritatea Aeronautică?

Cătălin Drulă: Nu ştiu de această situație, o să mă interesez și o să vă răspund. Vreau să văd datele, vreau să văd cât era salariu înainte, dacă este o creștere și așa mai departe. Dar, în principiu, ca să ai manageri buni la companiile de stat - da, ele au fost ani de zile, zeci de ani, știm cu toții, să nu ne ascundem după deget, megapolitizate și locuri de sinecură pentru prietenii de partid -, dar ca să ai manageri buni trebuie să îi și plătești, pentru că altfel se duc şi lucrează în privat. Mersi!