Actualitate

Joi, 18 Februarie

Briefing de presă susținut de premierul Florin Cîțu, viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul justiției, Stelian Ion, privind unele măsuri aprobate în ședința de guvern din 18 februarie

Galerie foto

[Check against delivery]

Premierul Florin Cîţu: Bună seara! În ședința de guvern de astăzi am aprobat mai multe acte normative, dar două sunt mai importante. În primul rând, a fost aprobat un proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Este clar, aici este o promisiune a Coaliției de guvernare, dar este, în același timp, și o recomandare și pentru respectarea MCV, sunt mai multe lucruri pe care le-am luat în calcul acolo. Detaliile acestui proiect de lege vor fi prezentate de domnul ministru al justiției. Eu pot să vă spun doar un singur lucru: ar trebui să ne aducem aminte că CSM a dat aviz negativ, atunci când a fost înființată această secție, CSM a dat aviz negativ și acum, dar nu pentru că nu dorește desființarea Secției, ci pentru alte considerente, repet, detaliile vor fi prezentate de dl ministru al justiției.

În această ședință de guvern a fost aprobat Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Este vorba despre Ordonanța de Urgență de care aveam nevoie, pentru a putea aproba Legea bugetului. Această ordonanţă va fi publicată în Monitorul Oficial și, după aceea, mâine, vom avea ședință de guvern, în care vom aproba Legea bugetului pentru 2021. Ştiţi foarte bine lucrurile care fac parte din această ordonanță. Este vorba despre eliminarea sporului pentru personalul instituțiilor prefectului de 30%; se propune menținerea valorii punctului de pensie la 1.442 de lei în 2021 - o economie la bugetul de stat de aproape 9 miliarde de lei; se prorogă până la 1 aprilie 2022 intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar; se instituie un cadru legal necesar pentru ca sumele rămase necheltuite din alocările pentru facilitățile de transport studenți să poate fi utilizate către universități în anii următori și pentru acordarea de burse pentru studenți; se modifică Legea educației naționale în sensul stabilirii dreptului studenților să beneficieze de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport și abrogarea prevederilor prin care se reglementa ca studenții să beneficieze de gratuitate. Și cam astea sunt măsurile. Voucherele de vacanță, bineînțeles, au fost amânate pentru decontarea serviciilor pentru 2022. Deja în circulație sunt voucherele de vacanță aprobate, prelungite din 2019 și din 2020. Dacă sunt întrebări. Câteva întrebări, pentru că ministrul justiției este aici pregătit să vă răspundă și dl vicepremier. Deci, doar câteva întrebări.

Reporter: Dle premier, mâine vom avea bugetul. Ne putem aștepta la schimbări față de varianta care a fost anunțată?

Florin Cîțu: Nu, față de varianta de deficit, nu. Deficitul bugetar rămâne așa cum am stabilit, sunt modificări poate în interior, alocări diferite, mai multe credite de angajament.

Reporter: Sunt ministere care primesc mai mulți bani?

Florin Cîțu: Nu vorbim de credite bugetare mai multe - s-ar putea ca la Ministerul Dezvoltării să fie o sumă alocată mai mare la CNI și la PNDL, dar în rest, e vorba de credite de angajament, în special sume care sunt alocate prin credite de angajament, pentru a permite să se facă contracte anul acesta și atunci, bineînțeles, vor fi plătite anul viitor. Dar deficitul bugetar rămâne la 7,16%, cu aceiași parametri de cheltuieli și venituri. Ați văzut foarte bine și astăzi avizul Consiliului Fiscal, care spune că este un buget credibil și crede că acest deficit bugetar poate fi atins în acest an.

Reporter: Este totuși un buget care a primit un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social.

Florin Cîțu: Da. Interesant, nu? Bugetele care au distrus România între 2017 și 2019 au primit avize pozitive, bugetele care au crescut cheltuielile bugetare nesustenabil, în special de personal, au primit avize pozitive, bugetele care au îngrădit spațiul economic din România și au introdus tot felul de legi intervenționiste au primit aviz pozitiv, iar acest buget care primește, în premieră, un aviz pozitiv de la Consiliul Fiscal, de la profesioniști, cei care sunt profesioniști spun că este un buget credibil, primește un aviz negativ. Dar până la urmă, știți cum e, politica încă este o problemă, deciziile politice încă reprezintă o problemă în România, de aceea am spus că trebuie să facem reforma din temelii și îmi asum acest lucru.

Reporter: Mai mulți mineri /.../

Florin Cîțu: Dacă puteți lăsa și pe altcineva să pună întrebări, mulțumesc!

Reporter: Larisa Bernaschi, Observator, Antena 1. Tot referitor la avize, au făcut și câteva recomandări cei de la Consiliul Fiscal, cel de la Consiliul Economic, prin care vă recomandă inclusiv introducerea unor taxe, astfel încât să crească veniturile la bugetul de stat. Aș vrea să vă întreb dacă veți ține cont de aceste recomandări, dacă aveți de gând să introduceți anul acesta sau pentru anul viitor noi taxe?

Florin Cîțu: Aceste recomandări sunt mai mereu din partea Consiliului Fiscal sau a altor organisme similare, au fost și anul trecut. Dar anul trecut, contrar sau împotriva tuturor celor care credeau că nu vom reuși, am reușit să menținem economia pe linia de plutire, să avem un rezultat mai bun decât a fost estimat, să ne împrumutăm mai ieftin și să finanțăm tot deficitul bugetar și fără să umblăm la taxe. Este lucrul pe care l-am spus din primul moment, că nu vom introduce taxe, vom arăta că putem să dezvoltăm economia și că putem să evităm evaziunea fiscală prin transformarea digitală a aparatului public și prin reforma în aparatul public. Nu este nevoie să introducem taxe în perioada următoare. Veniturile - și aici, dumneavoastră v-aţi uitat la această parte din raportul Consiliului Fiscal, dar ar fi trebuit să ne uităm și la partea care spune clar că veniturile estimate ar putea să fie sau sunt subestimate anul acesta, ceea ce, iarăşi, este o premieră. S-ar putea să avem venituri mai mari decât le-am estimat noi în buget și recomandarea Consiliului Fiscal este să folosim aceste venituri pentru reducerea deficitului bugetar.

Reporter: De unde ar putea să vină aceste venituri în plus?

Florin Cîţu: Din performanţa economică peste așteptări. Dacă vă uitați acolo, Consiliul Fiscal spune că se așteaptă la o creștere economică între 4 și 5%, ceea ce este mult peste ceea ce estimau cam toate aceste instituții acum câteva luni de zile, pentru România.

Reporter: Mai am o ultimă întrebare: referitor la sporuri; am văzut că, din nou, de această dată, CSM-ul este nemulțumit, în primul rând, de declarațiile ministrului muncii, Raluca Turcan, referitor la tăierea sporurilor. Aș vrea să le spuneți dacă mai credeți că se pot tăia sporurile din sistemul bugetar sau măcar plafona anul acesta?

Florin Cîţu: Aşa cum am spus, sporurile sau Legea salarizării a fost adoptată în Parlamentul României. Este normal să mergem cu o lege a salarizării în Parlamentul României, care va reașeza toate acestea - salarizarea, sistemul de sporuri; dar eu ce vreau să le aduc aminte românilor: sunt 110 miliarde de lei cheltuieli de personal în 2020. Din acestea, aproape 27 de miliarde reprezintă sporuri, deci, aproape o treime o reprezintă sporurile. Aceste cheltuieli de personal s-au dublat în perioada 2016-2020. Eu doar îi întreb pe români dacă au simțit că performanța celor care primesc o treime sporuri și cărora li s-au dublat salariile, s-a dublat în această perioadă? Este o întrebare la care trebuie să răspundem cu toţii și, de aceea, eu aduc aminte de reformă și de a lega performanța de venituri. Și apoi putem să discutăm și de sporuri. Mulțumesc.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi să vă întreb, se pregătesc mai multe amendamente în Parlament pentru mai multe proiecte de infrastructură, și nu numai. Dacă mai sunt bani și ar putea să fie adoptate în Parlament?

Florin Cîţu: Am alocat resurse în acest buget la nivel istoric pentru investiții. Așa cum am făcut și anul trecut, și anul acesta, este un buget care se axează pe investiții și, veţi vedea, va fi şi anul acesta, execuția va fi una foarte bună.

Reporter: În contextul sporurilor, voiam să vă întreb dacă luați în calcul să vă uitați și la indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație sau ale adunărilor generale ale acţionarilor?

Florin Cîţu: Bineînțeles. Este un proiect la care deja lucrez, cu limitarea numărului de membri în consiliile de administraţie, limitarea numărului de consilii de administraţie din care poți să faci parte și, bineînțeles, și de indemnizaţie. Vin și acestea.

Reporter: Care ar putea fi limitarea, de exemplu, pentru un...?

Florin Cîţu: Cred că ne uităm la maxim cinci membri într-un consiliu de administraţie, dar când va fi gata proiectul de lege, vom veni cu el şi vi-l vom prezenta.

Reporter: În ultima perioadă, aţi tot vorbit despre majorarea pensiilor şi pentru anul 2022 spuneaţi că acestea se vor indexa cu rata inflaţiei, la care se va adăuga 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe ţară. Înţeleg că acum, în această ordonanţă de urgenţă, pe care aţi pus-o în dezbatere publică, apare această modificare de nuanţă: cel mult 50%. Cum rămâne până la urmă şi ce ne garantează nouă, până la urmă, că pensiile vor creşte în continuare cu 50%, aşa cum aţi mai spus?

Florin Cîţu: În primul rând, trebuie să fim foarte clari. Nu eu aduc discuţia cu pensiile în spaţiul public, dumneavoastră mă întrebaţi mereu de pensii. În al doilea rând, pensiile vor creşte cu rata medie anuală a inflaţiei, deci, aici este o garanţie, la care se adaugă cel mult 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.  Deci este o garanţie că vor creşte cu rata inflaţiei şi cu cel mult 50% din creşterea reală a câştigului.

Reporter: Poate fi şi 10%, aşa se înţelege.

Florin Cîţu: Este o garanţie că vor creşte. Dumneavoastră întrebaţi cu cât vor creşte. Vom vedea anul viitor. Dacă economia României are o performanţă foarte bună anul acesta - şi cu toţii trebuie să dorim acest lucru şi să muncim să facem acest lucru - atunci, pensia va creşte mai mult. Depinde de noi toţi cu cât vor creşte pensiile.

Reporter: Şi pentru că tot vorbim de pensii, avem acel soft pentru recalcularea pensiilor sau nu, în acest moment?

Florin Cîţu: Ministerul Muncii poate să ne confirme, dar ştiu că în PNRR este inclus un întreg capitol de digitalizare a ANOFM.

Reporter: Şi legat de sporuri, ultima întrebare, până la urmă, faceţi modificările prin Legea salarizării - şi aş vrea un termen aici, dacă ne puteţi da - la Ministerul Muncii sau se face efectiv amendamente acum la bugetul de stat în parlament pe sporuri?

Florin Cîţu: Eu am spus că Legea slarizării a fost aprobată în Parlamentul României şi trebuie modificată în Parlamentul României.

Reporter: Ministrul ungar de externe s-a întâlnit astăzi cu domnul ministru Bogdan Aurescu. Pe agenda discuţiei s-a aflat ''Programul de dezvoltare economică a Ardealului" susţinut de guvernul de la Budapesta. Dumneavoastră cum priviţi acest proiect dedicat comunităţilor etnice maghiare şi cum apreciaţi utilizarea denumirii ”Ardeal” într-un document bilateral?

Florin Cîţu: O să am o discuţie cu domnul ministru Aurescu - nu am avut încă o discuţie - să vedem care au fost elementele întâlnirii. După ce o să am o discuţie cu domnul Aurescu şi o să am o informare, o să vin să vă prezint care sunt elementele.

Reporter: Cum vedeţi dumneavoastră utilizarea denumirii de ”Ardeal”, că regiunile nu au un statut juridic în România?

Florin Cîţu: Daţi-mi voie să văd exact care au fost elementele de discuţie şi, după aceea, pot să discut. Nu vreau să vă dau o opinie personală. Aici suntem la Guvernul României.

Reporter: Aş dori să vă întreb, aţi primit rapoartele de la Piatra Neamţ şi de la Matei Balş?

Florin Cîţu: Unele din rapoarte - am primit Matei Balş, Piatra Neamţ; dar vreau să vă aduc aminte că, la Piatra Neamţ, am trimis şi Inspecţia Economică. Am un raport preliminar cu care nu am fost foarte fericit. Am cerut să se reanalizeze. Pe cel de la Matei Balş îl am. Unele lucruri au fost demarate. Așa cum am spus de fiecare dată, rapoartele pe care le primesc de la instituţiile, Corpul de Control sau Inspecţia Economică - în cazul în care există probleme de natură penală - vor merge exact către instituţiile respective.

Reporter: Le veţi face publice în următoarea perioadă sau?

Florin Cîţu: O să văd ce pot să fac public din aceste rapoarte și le vom face publice.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb de reducerea pe care o vor avea studenții la călătoriile cu CFR. Guvernul vine prin această ordonanță să dea 50% la călătorii, însă au fost parlamentari PNL care spuneau că vor modifica această ordonanță și vor fi 24 de călătorii gratis. Ați vorbit cu liderii din coaliție? Ştiţi despre aceste modificări pregătite pentru ordonanță?

Florin Cîţu: Da, am văzut și eu aceste modificări. Bineînţeles că parlamentarii pot să depună amendamente la proiectul de lege care aprobă ordonanțe. În același timp, eu sunt cel care am fost implicat, alături de colegii mei din Guvern, la elaborarea acestui buget şi ne-am bătut pentru fiecare leu. Acum, dacă noi decidem să realocăm niște resurse pe care le puteam trimite în comunități pentru a repara un pod sau o școală, să le transmitem; dacă parlamentarii cred că e mai bine să meargă pentru transportul gratuit pentru studenţi, este decizia lor. Decizia pe care am luat-o eu a fost aceea de a folosi aceste resurse în alte scopuri și rămân la acest lucru.

Reporter: Câte despre avizul nefavorabil care a venit din partea Consiliului Economic și Social pentru această ordonanță de urgență, l-am parcurs și vedem că sunt mai multe critici legate de impactul bugetar. Spuneau aceștia, este un impact bugetar foarte mic, iar guvernul nu a consultat categoriile care au fost afectate de această ordonanță.

Florin Cîţu: Aici cu impactul bugetar foarte mic e relativ. Repet, sunt comunități în România care au nevoie de câteva sute de mii de lei, câteva zeci de mii de lei pentru a supraviețui. Aici vorbim de economii de câteva sute de milioane de lei. Sau noi vorbim de pensii, de vouchere, vorbim de miliarde de lei pe care le realocăm, aşa cum am spus, le investim în economie, în zona unde avem randamente pozitive. Deci, cu impactul bugetar este relativ. Mi-ar fi plăcut să văd și această grijă pentru impactul bugetar a Consiliul Economic şi Social atunci când se aruncau bani în stânga și în dreapta fără niciun fel de fundamentare. Vă aduc aminte că atât legea pensiilor, cât şi legea salarizării aprobate în guvernele PSD nu au avut nicio fundamentare economică, nu existau sursele de finanțare. Și, totuși, acest Consiliu Economic şi Social a dat aviz pozitiv, ceea ce pe mine mă face să pun la îndoială buna credință a celor care au dat acest aviz.

Reporter: Vă rog, dacă mai îmi permiteți încă o întrebare, spuneați că este un raport nefericit legat de ceea ce s-a întâmplat, pe care l-ați primit de la Piatra Neamț. Același lucru l-a spus și ministrul sănătății. Puteţi să ne explicați puțin de ce este nefericit?

Florin Cîțu: Nu am spus nefericit. Am spus că nu sunt eu fericit cu rezultatele. Și este o analiză economică acolo, este Inspecția Economică, și m-am uitat la rezultate și am zis să fie reevaluate pentru că am văzut câteva elemente care trebuie investigate mai mult. De aceea, am zis că aș vrea să se revadă anumite aspecte.

Reporter: Bună ziua! Ați fost contactat de vreun primar care este nemulțumit de sumele propuse pentru UAT-uri?

Florin Cîțu: Nu, am avut discuții cu asociațiile. Din contră, anul acesta, după cum știți, 90% din cheltuielile cu centrele pentru persoanele cu handicap sunt susținute de la bugetul de stat. Deci, nu mai există această problemă, nu am avut aceste discuții.

Reporter: Cât reprezintă bugetul sănătății și cel al educației, ca pondere în PIB prin comparație cu anul trecut? Și de ce nu se văd clar cele două bugete în proiectul de buget?

Florin Cîțu: Păi, se văd bugetele ministerelor foarte clar. Și aici am avut eu acea nedumerire - cum nimeni nu înțelege că un buget care arată 11,43 de miliarde anul acesta e mai mare decât 10,5 miliarde anul trecut și mai mare decât 9 miliarde în 2019. Dar ar trebui să ne uităm la domenii. Și aici problema este că avem Ministerul Sănătății, dar avem și autorități locale care cheltuiesc bani și au și spitale în subordine, avem și ministere care au spitale în subordine și avem și Casa Națională de Sănătate. V-am spus că la sănătate, în buget, anul acesta, sunt aproape 54 de miliarde de lei, la educație încă nu am primit suma. La fel și acolo, sunt cheltuieli pe care le fac autoritățile locale, sunt cheltuieli pe care le face ministerul. Trebuie să ne uităm la întreg domeniul și o să revin cu suma exactă pentru Ministerul Sănătății, dacă o găsesc până la finalul discuției, acum o să vă spun cât este la educație. La Sănătate v-am spus că este aproape 54 de miliarde de lei. Nu, de fapt, 57 de miliarde de lei. Mă scuzați!

Reporter: Dacă îmi permiteți, o ultimă întrebare. Ca fost ministru al educației, cum vi se pare taxarea Facebook?

Florin Cîțu: De finanțe.

Reporter: Da. Cum vi se pare taxarea Facebook, pentru că Polonia deja a făcut primii pași în acest sens și vedem cum arată și războiul dintre rețeaua socială și Australia.

Florin Cîțu: Întâi să vă răspund - la sectorul învățământ sunt 40 de miliarde alocați anul acesta, cu 2,2 miliarde de lei mai mult decât în 2020. În ceea ce privește taxarea, știți foarte bine că nu sunt un adept al taxării. Cred că domeniul acesta sau internetul trebuie reglementat, este adevărat. Dar nu cred că prin taxare se poate face această reglementare. Mulțumesc!

Reporter: Bună seara! Aș avea o singură întrebare. Este o întreagă dezbatere în spațiul public privind acea reducere a bugetului acordat Bisericii. De ce un procent atât de mare? De ce 89%?

Florin Cîţu: Pentru că anul trecut a fost o alocare, o măsură istorică, și de aceea, dar dacă vă uitați, în ultimii ani, nu este o reducere foarte mare a bugetului, nu are niciun fel de conotație. Este o sumă pe care am discutat-o de la început cu cultele, este o sumă care vine și susține acest sector. Nu am avut o critică din partea sectorului, deci nu am avut aceste probleme. Mulțumesc mult de tot! Dl vicepremier.

Dan Barna: O să am o intervenție foarte scurtă astăzi. În ședința de guvern s-a decis, a fost adoptată Legea privind desființarea SIIJ. Nu este niciun fel de surpriză. Dacă ieri, în Parlament, am văzut că a fost adoptată Legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem în această confirmare a mandatului reformist pe care coaliţia USR-PLUS, PNL, UDMR şi l-a asumat la momentul investiturii Guvernului. Este o decizie necesară, în primul rând, pentru România și pentru obiectivul acestui guvern de a ridica MCV și de a reuși, anul acesta, să ieșim de sub această monitorizare pe termen lung de care a beneficiat România.

În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este o îndepărtare de moștenirea toxică pe care încă o avem din guvernarea PSD - Liviu Dragnea și este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiției, pentru că România este în această perioadă într-un proces de recâștigare a credibilității și într-un proces de recâștigare a demnității, să spun, funcționării sistemului de justiție la nivel european, dar și în sens larg, pe nivel internațional. Această desființare a Secției Speciale, care era un apendice rușinos al sistemului, este un prim pas pe care l-am promis, un prim pas pe care astăzi l-am realizat. Îl felicit pe Stelian Ion, ministrul justiției, pentru că a rămas ferm, în ciuda diverselor ghionturi pe care le-a primit în procesul de a aduce în Guvern această lege. Sunt convins că și în Parlament această lege va trece într-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, aceea de a avea o justiție funcțională. Îl invit în continuare pe Stelian pentru detaliile tehnice legate de această inițiativă și de perioada următoare.

Stelian Ion: Bună seara! Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Dacă ne amintim, în 2017, câțiva "corifei", în ghilimele, ai Justiției din acea vreme și anume, Florin Iordache, Eugen Nicolicea, Nicolae Șerban, bineînțeles, sub oblăduirea lui Liviu Dragnea, gândeau înființarea acestei secții și într-o expunere de motive de câteva rânduri, nu reușeau să explice necesitatea înființării secției decât în sensul că ea se impune. Trei rânduri a fost nevoie. Noi am explicat pe multe pagini necesitatea desființării acestei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Bineînțeles, justiţia nu începe și nu se termină cu SIIJ. Sunt multe alte probleme, dar aceasta a fost o chestiune asumată în programul de guvernare, asumată prin memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV pentru că, vă rog să nu uitați, toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană în cadrul rapoartelor MCV, au spus la unison că această secție specială, înființarea acestei secții speciale reprezintă un regres și la momentul respectiv, 2017-2018, reprezentau motive de îngrijorare foarte mari. De asemenea să nu uităm că la acel moment CSM a fost foarte vehementă, în sensul în care înființarea acestei secții speciale nu se impunea. A spus foarte clar, dând un aviz negativ la înființare, că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție în rândul magistraților care să impună înființarea unei astfel de secții și că nu e normal să fie o categorie întreagă profesională supusă unor reguli din acestea speciale. Puteau să infirme, procurorii din cadrul secției speciale, toate aceste bănuieli, toate aceste semnale de alarmă și îngrijorări trase la nivelul anilor 2017-2018, însă ce s-a întâmplat ulterior a fost într-adevăr un bilanț ruşinos. Această anomalie juridică creată de la bun început într-un mod contorsionat, cu nerespectarea unor principii fundamentale, cum ar fi specializarea procurilor, principiul specializării, principiul separației carierelor, care a fost îmbrățișat la acel moment, și alte asemenea principii. Deci crearea acestei secții a adus multe probleme.

Vă amintesc doar câteva dintre ele. Și aș vrea să ne gândim împreună ce s-a întâmplat în acești ani. În primul rând, anumiți magistrați care au avut curajul să pornească anchete împotriva unor politicieni puternici sau au avut curajul să exprime puncte de vedere referitoare la atacurile la justiție, atunci date prin modificări legislative pe Legile justiției și pe Codul Penal și de Procedură Penală au fost rând pe rând chemați la Secția Specială, așa, ca din întâmplare, s-a început taman cu acei magistrați. Pe de altă parte, procurorul șef DNA, fostul procuror șef DNA a fost supus unui control judiciar demonstrat în instanță ca fiind nelegal, ceea ce ar fi avut repercusiuni cu privire la cariera și parcursul ulterior profesional. Vicepreședintele Comisiei Europene a fost supus unei anchete foarte ciudate la acel moment. O minoră a fost oprită să meargă la părinții adoptivi în străinătate. Sunt foarte multe exemple, renunțări la căi de atac, total nejustificate, în dosare în care așa, ca o pură întâmplare, erau implicați politicieni și oameni de afaceri importanți la acea vreme. Deci, iată, renunțări la căi de atac cu semnul întrebării. Și pe lângă toate acestea, la care se pot adăuga, dar nu voi face o enumerare exhaustivă acum, se adaugă, de fapt, cu totul și cu totul altceva, se adaugă o ineficiență crasă. În timp de aproape trei ani de zile, doi ani și ceva, am văzut că s-au adunat aproape 6.000 de dosare nesoluționate, am văzut că în general, trimit în judecată prin rechizitorii, formulează câte două rechizitorii pe an. Nici un dosar care are în vedere fapte ale magistraților de corupție nu a fost soluționat și trimis în instanță, ca și cum deodată, o dată cu înființarea Secției Speciale, s-au terminat faptele de corupție pe partea aceasta. Este un moment de normalitate, așa cum spuneam. Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, în sensul în care dosarele care sunt acum în soluționare la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție vor fi trimise către unitățile de Parchet, după specializarea după materie, după competența după materie și anume, dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată, vor fi trimise la DIICOT, dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA, dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție sau la Parchetele de pe lângă Curțile de Apel. De asemenea, actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control vor fi supuse, realizate de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sunt chestiuni pe care le-am considerat absolut normale. Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Așa cum spuneam, inițial CSM a fost împotriva înființării, acum, în mod paradoxal, pare a fi împotriva desființării. Spun paradoxal și aparent, pentru că, în realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ din partea CSM, veți observa că de fapt nu este un aviz negativ referitor la măsura în sine a desființării SIJ. În niciun paragraf nu se regăsește vreun elogiu sau vreo apreciere la activitatea SIJ, dimpotrivă, este criticată această activitate. Ce s-a solicitat însă, la pachet cu desființarea SIJ, au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații pentru a-şi desfășura activitatea în mod independent. Aceste aşa-zise garanții sunt de fapt niște imunități suplimentare, pentru că trebuie să vorbim în limbaj comun, despre asta este vorba, indiferent cum am împacheta în expresii juridice mai complicate, imunități suplimentare cu care nu suntem de acord nici noi, dar nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare și vreau să vă reamintesc că există unele imunități asemănătoare cu imunitățile parlamentarilor, spre exemplu, în sensul în care percheziționarea, reținerea, arestarea magistraților pot avea loc doar cu încuviințarea secțiilor corespunzătoare din cadrul CSM. Deci, există asemenea garanții şi în prezent. Alte garanții ar însemna să creăm niște dezechilibre, să punem în discuție dacă mai suntem egali în fața legii, să creăm niște discuții dacă nu cumva prin aceste mecanisme nu vor mai ajunge în fața tot a judecătorilor, până la urmă, cei care încalcă legea sau cu privire la care există aceste suspiciuni. În felul acesta nu vom face ordine în justiție și ce alte garanții au justițiabilii față de magistrați? Trebuie să înțelegem că justiția nu este doar despre magistrați. Este în primul rând despre justițiabili și garanțiile unui justițiabil pentru un proces echitabil le reprezintă chiar magistrații, judecătorii.Acestea sunt cele mai bune garanții, niște judecători bine pregătiți, niște judecători pe care să nu fie un volum de muncă sufocant, covârșitor. Acestea le consider niște garanții. Bineînțeles, pe viitor, putem discuta în Parlament, putem discuta pe Legile justiției de garanții suplimentare, pentru că îmi doresc foarte mult ca magistrații să fie independenţi, să se simtă independenți și să nu simtă presiuni, dar acum vorbim de presiuni din rândul unor magistrați față de alți magistrați. S-au adus multe argumente. Am considerat, în ciuda faptului că am căutat multe, multe zile în șir, o perioadă lungă de timp, alte tipuri de garanții am considerat că această formă este cea mai corectă. Această formă, în opinia mea, ar trebui adoptată de Parlamentul României și alte chestiuni pot fi discutate în cadrul proiectelor de lege care se referă la legislația Justiției, să spun așa. Sunt trei proiecte mari. Vă mulțumesc. Aștept întrebările dumneavoastră.

Reporter: Domnule ministru, partenerii de la UDMR spuneau că, dacă acest proiect ajunge în Parlament și rămâne în această formă, va avea "o soartă incertă". Au propus să discutați cu privire la anumite modificări care pot fi aduse.

Stelian Ion: Nu ne-a oprit nimeni să discutăm. Am discutat cu toată lumea. Am solicitat propuneri mai ales din partea celor care solicită garanții. În ciuda acestui fapt, nu am primit propuneri concrete, am primit doar întrebări sau solicitări să găsim noi acele garanții. Întotdeauna am fost disponibil la dialog și voi fi în continuare disponibil și, desigur, deja problema aceasta se va discuta în Parlament prin amendamente. Vom vedea care vor fi soluțiile.

Reporter: Din discuţiile pe care le-aţi purtat până în prezent, aveți certitudinea că acest proiect va trece în forma adoptată de Guvern?

Stelian Ion: Am certitudinea că acest proiect este cea mai bună variantă și am certitudinea că vom continua dialogul în Parlament. Mă voi prezenta la ședințele comisiilor juridice și voi explica cu toate argumentele și am certitudinea că vom găsi o soluție pentru a desființa Secția Specială, care are zilele numărate.

Reporter: Mulţumim!

Stelian Ion: Mulțumesc și eu. O seară frumoasă!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe