Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună ziua! Am organizat acest briefing de presă la finalul negocierilor care s-au purtat ieri, între echipele guvernamentale și reprezentanții liderilor sindicatelor din educație, negocieri care s-au încheiat cu înțelegerea faptului că, în cursul acestei zile, până la ora prânzului, va fi prezentat răspunsul sindicatelor din educație față de ceea ce echipele guvernamentale de negociere au prezentat. Deoarece am văzut în spațiul public diverse interpretări ale modului în care guvernul și-a prezentat această ofertă, inclusiv din perspectiva creșterii salariilor profesorilor și personalului din învățământ în general, aș vrea să fac câteva precizări: în primul rând, cel mai important lucru este că Guvernul României dorește să crească salariile profesorilor. Mai mult decât atât, dovada concretă a măsurilor pe care guvernul dorește să le ia în acest sens este faptul că, așa cum s-a anunțat public, până la data de 15 iulie, va fi gata proiectul care vizează noua lege a salarizării, în care educația se regăsește ca prioritară și care va sta la baza discuțiilor cu toți cei interesați, inclusiv cu liderii sindicatelor din educație, astfel încât la 1 septembrie, când începe sesiunea parlamentară în toamnă, această lege a salarizării, care să regăsească inclusiv creșterile salariale așteptate și solicitate în educație, să poată să devină realitate. Între timp, până la momentul 15 iulie, când această nouă lege a salarizării va regăsi noua grilă a educației, repusă acolo unde și liderii sindicali solicită, acolo unde și profesorii așteaptă, și acolo și unde și societatea așteaptă, adică în partea superioară, ca prioritate, până atunci, reprezentanții guvernului au transmis că, pentru toți, repet, toți cei care lucrează în sistemul de învățământ, fie că vorbim de personalul didactic, fie că vorbim de personalul didactic auxiliar, fie că vorbim de personalul nedidactic, urmează să fie acordate prime pentru cariera didactică, pentru sprijinul acordat în activitate celor care lucrează în sistemul de învățământ din România. Sunt aproape 300.000 de oameni care în fiecare zi dau tot ce e mai bun pentru a se îngriji de educația copiilor noștri. Pentru personalul didactic și pentru personalul didactic auxiliar, guvernul va oferi, în luna iunie a acestui an, suma de 1.000 lei, o sumă forfetară, care urmează să intre pe un card care va fi emis după modelul cardurilor pentru energie, pe care românii deja le-au folosit pentru a-și putea achita facturile la energie.
După acest model, toți angajații din sistemul educațional - și voi detalia sumele care vor reveni fiecărei categorii și care vor fi încărcate pe acest card - repet, următoarele sume: 1.000 lei pentru personalul didactic și personalul didactic auxiliar, în luna iunie. Este o sumă forfetară care poate fi folosită, urmând ca, în luna octombrie a acestui an, pe același card să fie încărcată suma de 1.500 lei, din care 500 lei reprezintă suma forfetară, iar diferența de 1.000 lei sunt bani pentru susținerea activității didactice, a activităților curente de lucru ale personalului din sistemul de învățământ, repet didactic sau didactic auxiliar. În ceea ce privește personalul nedidactic, în lunile iunie și octombrie vor fi încărcate pe același tip de carduri sumele de 500 lei în luna iunie și alte 500 lei în luna octombrie. Dintre acestea, 150 lei vor reprezenta, în fiecare caz, suma forfetară. Pentru personalul nedidactic, în baza unui act normativ care va fi aprobat mâine în ședința de guvern - și mă refer aici la personalul nedidactic, așa cum se regăsește în anexa 8 a Legii 153, actuala lege a salarizării - urmează să fie majorate  - repet, mâine guvernul va lua o decizie - veniturile până la maximum posibil, potrivit grilei din Legea 153. În acest fel, toate salariile din educație vor fi duse la maximul posibil, potrivit actualei grile din legea salarizării, urmând ca, începând cu 15 iulie, alături de reprezentanții profesorilor, de reprezentanții celorlalte categorii din sistemul educațional, Guvernul să definitiveze noua lege a salarizării, care să permită recunoașterea, inclusiv din perspectivă financiară, a priorității pe care trebuie s-o reprezinte meseria celor care funcționează în sistemul educațional.
Mai mult decât atât, pentru că s-a discutat foarte mult și despre nivelul de încredere și de garanție pe care aceste măsuri guvernamentale le pot aduce celor care sunt astăzi în stradă, dar și celor care sunt, de ce nu, în clase, continuând procesul educațional, pentru că aceste măsuri sunt pentru toți cei care lucrează în sistemul educațional din România, aproape 300.000 de oameni. Programul de guvernare, care, în următoarele zile, urmează să fie aprobat și care va avea putere de lege, așa cum prevăd procedurile, va menționa explicit că educația este o prioritate națională și va fi tratată ca atare, inclusiv din perspectivă salarială. Ca să rezum, guvernul va mări salariile profesorilor, guvernul va mări nivelul de recunoaștere a meseriei de dascăl și inclusiv acest lucru se va regăsi în grilele viitoarei legi a salarizării. Dar până atunci, o serie întreagă de măsuri punctuale care au susținere financiară urmează să aibă loc în iunie, adică peste câteva săptămâni, și în luna octombrie a acestui an. Aceasta este baza de discuții pe care echipa de negociere a guvernului, care s-a întâlnit cu reprezentanții liderilor din educație în cursul serii trecute, au prezentat-o, așteptând în acest sens un răspuns. Desigur, disponibilitatea Guvernului României la dialog continuă, în primul rând, având în față interesul copiilor noștri de a continua procesul educațional, de a avea acces la servicii educaționale și de a recunoaște într-adevăr importanța, demnitatea meseriei de dascăli în țara noastră. Vă rog, dacă aveți întrebări.
Reporter: Practic, dumneavoastră ne-ați repetat ceea ce ne-ați spus aseară domnul secretar general Marian Neacșu, sunt practic aceleași lucruri, aceeași ofertă pe care guvernul o are în momentul de față. Aveți în prezent informații că greva se va sfârși? Chiar în acest moment la poarta guvernului sunt aproximativ 10.000 de profesori care protestează și nu sunt de acord cu această măsură.
Dan Cărbunaru: Disponibilitatea la dialog există. Echipele de negociere ale guvernului s-au întâlnit și vor continua să se întâlnească cu reprezentanții liderilor sindicali. Ceea ce am dorit să comunic este faptul că acest guvern nu numai că își dorește să recunoască importanța meseriei de dascăl, inclusiv din perspectivă financiară, dar și face acțiuni concrete în acest sens. Nu o să reiau acum faptul că, în pofida războiului de la graniță și inflației și crizelor economico-financiare, care au afectat o bună parte din ultima perioadă, bugetul alocat educației a fost suplimentat și în 2022, cu două miliarde de lei și cu alte șase miliarde de lei. Sunt, în total, opt miliarde de lei care au fost alocați sistemului de educație din România în ultimii doi ani, un an și jumătate chiar de către acest guvern. Este o dovadă concretă a importanței, inclusiv din perspectiva susținerii financiare pe care acest guvern o acordă educației. Ceea ce am vrut să specific foarte clar este că în timp ce de la 15 iulie vom avea în față dovada concretă a modului în care va arăta noua lege a salarizării, care va include educația ca prioritate, inclusiv din perspectiva poziției în grilă, sunt măsuri concrete pe care vi le-am menționat pentru personalul nedidactic, ordonanța de mâine, care va permite ridicarea la maximum posibil acum a veniturilor celor regăsiți ca personal nedidactic în anexa VIII și pentru luna iunie și pentru luna octombrie, alimentarea cardurilor care vor fi emise pentru fiecare persoană care funcționează în acest sistem educațional, indiferent că sunt din categoria personalului didactic sau nedidactic.
Reporter: Deci, până pe data de 15 iulie trebuie să fie făcut un prim draft al legii salarizării. Practic, ea s-ar putea aplica de la 1 ianuarie 2024. Care este impactul bugetar pe aceste măsuri pe care le anunțați? Practic, dacă spuneți că majorează guvernul salariile, trebuie să avem și un impact bugetar.
Dan Cărbunaru: În momentul în care negocierile, discuțiile care se vor purta pe baza proiectului care se va pune pe masă, pe 15 iulie, toate aceste lucruri vor fi dublate și de un impact bugetar și atunci vom avea aceste calcule. Ceea ce pot să vă spun acum este că în mod concret, guvernul a ales să facă tot ceea ce se putea face în acest context pentru a suplimenta veniturile profesorilor, educatorilor, tuturor categoriilor de personal care funcționează în sistemul educațional, pentru a reuși în timpul acesta să realizeze și noua grilă, care să regăsească aceste categorii de personal mult mai aproape de nevoile lor și de aceea ce societatea poate oferi în acest moment.
Reporter: Care este procentul de majorare pentru personalul nedidactic? Anexa VIII ați spus că mâine va fi adoptată în ședința de guvern. Care este procentul de majorare, concret, pentru aceștia?
Dan Cărbunaru: Din câte știu, este un efort bugetar consistent. Sunt câteva sute de milioane de euro care vor fi alocați pentru a acoperi toate cheltuielile necesare pentru a ridica nivelul de venituri la maxim posibil. Cei de la Ministerul Educației cunosc cu siguranță și nivelul procentului care se regăsește în acest cont.
Reporter: Este mai mare de 10% sau sub 10%?
Dan Cărbunaru: Procentul concret la Ministerul Educației îl puteți regăsi, acolo sunt calculele.
Reporter: Referitor la măsurile pe care ni le-a spus puțin mai devreme. Care ar fi impactul bugetar pentru acestea, aceste bonusuri care vor fi oferite profesorilor?
Dan Cărbunaru: Ministerul de Finanțe are toate calculele. Ceea ce pot să vă asigur este că toate sumele pe care le-am menționat, atât cei 2.500 lei care vor fi oferiți în acest an pentru personalul didactic și didactic auxiliar, cât și cei 1.000 lei care vor fi oferiți celorlalte categorii de personal, mă refer la personalul nedidactic, care, în plus, prin ridicarea nivelului de venituri din anexa VIII, vor avea oricum veniturile majorate după intrarea în vigoare a ordonanței guvernului, practic, toate aceste resurse sunt în acest moment la dispoziția guvernului, astfel încât să putem garanta că lucrurile care au fost anunțate public și care au fost discutate și cu liderii sindicali se pot întâmpla și reprezintă, alături de alocările despre care am vorbit mai devreme, cei opt miliarde de lei pe care în bugetul educației i-am regăsit în plus, cumulat în 2022-2023, la care se adaugă și fondurile din PNRR, de 3,6 miliarde euro, care vor contribui la ridicarea standardelor la care sistemul educațional din România ar trebui să le arate, să le ofere copiilor noștri și tinerilor noștri, toate aceste lucruri sunt chestiuni cât se poate de concrete, care vor genera efecte pozitive în sistemul educațional.
Reporter: Ieri, la întâlnirea cu sindicatele din educație a participat și ministrul investițiilor și proiectelor europene. Vor veni și bani europeni pentru a sprijini educația?
Dan Cărbunaru: Nu este prima dată când pachetele financiare pe care acest guvern le-a oferit, și în contextul crizei economico-financiare, și în contextul problemelor generate de creșterile foarte consistente la facturi pentru gaze naturale, pentru energie. Toate aceste măsuri au inclus o componentă bugetară națională, dar și o componentă europeană și puteți avea cel mai recent exemplu și în ceea ce privește informarea Comisiei Europene de ieri în privința analizării situației economice a României. Se vorbea acolo de măsurile de protejare a cetățenilor vulnerabili în continuare, în contextul în care sunt afectați de facturile la energie sau la gaze naturale. Deci, există această disponibilitate la nivelul Uniunii Europene de a putea suplimenta bugetele pe care statele le acordă pentru diverse politici, cum este cazul la care mă refeream mai devreme, reușind să îmbine în acest fel resursele financiare naționale cu cele europene. Există această flexibilitate, România are la dispoziție sume importante, rămase încă necheltuite din exercițiul 2014-2020 și până în decembrie, anul acesta, există posibilitatea de a mai accesa acești bani. În același timp, problemele economice și sociale care au apărut în ultimii ani au generat flexibilitate atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul statelor, tocmai pentru a putea fi alături de cei care sunt cei mai afectați. Pe baza unui astfel de principiu, putem avea în vedere și utilizarea banilor europeni în implementarea unor astfel de situații.
Reporter: Așadar, aceste prime, bonusuri, vor fi plătite din bani europeni? Şi dacă da, în ce procent?
Dan Cărbunaru: Există un mecanism mixt, se lucrează la acest lucru, important este că există posibilitatea de a suplimenta efortul bugetar național și a-l completa cu mecanisme prin fonduri europene, care, pe de o parte, să consolideze ceea ce statul poate face, dar să și suplimenteze. Şi putem, dacă doriți, să luăm și exemplul sprijinului pentru refugiații ucraineni. A existat o etapă în care statul român a pus practic propriul său buget pentru a reuși să susțină eforturile pe care cetățenii, societatea civilă le-au făcut pentru a-i primi în casele lor pe o bună parte din refugiații ucraineni care sunt acum în România, aproximativ 100.000. Au existat deja sume, care au venit de la Comisia Europeană, pentru a sprijini acest efort național. Urmează să fie suplimentat bugetul european, pe care România îl va primi pentru acest lucru și asta permite și României mai departe să poată să susțină, în timp, efortul pe care și cetățenii și-l au asumat. Deci există această abordare și dl. Marcel Boloş, cu experiența pe care o are în gestionarea fondurilor europene, cunoaște mecanismele și are acces, are un dialog permanent, practic, nu doar la nivel de experți, ci și la nivel de decidenți în Comisia Europeană, pentru a putea găsi cele mai bune soluții în suplimentarea efortului bugetar național. Suntem și trebuie să înțelegem acest lucru, suntem sub necesitatea de a ține deficitul sub control. Cea mai recentă dovadă în acest sens ați văzut-o atunci când guvernul a decis tăierea cheltuielilor publice pentru anumite categorii de bunuri servicii care puteau să-şi mai găsească amânare, pentru că avem nevoie de credibilitate pe piața financiară internațională. Avem nevoie de stabilitate și, nu întâmplător, investițiile care au venit în România în ultimul an și care sunt fără precedent, 11 miliarde de euro, dublate de absorbția de bani europeni, au ajutat această țară, care este țara noastră, să își consolideze creșterea economică, să o poată menține și să poată face posibile discuții precum cea pe care noi astăzi o avem, aceea de a găsi resursele necesare pentru a stabiliza sistemul salarizării bugetare în România, pentru a-i oferi sustenabilitate, fără a ne pierde credibilitatea, fără a crește nivelul de deficit până dincolo de pragul la care ne-am angajat și care ar duce România în situația nedorită de a pierde bani europeni sau de a crește și mai mult nivelul cu care se împrumută acum pe piețele financiare internaționale. Deci, toată această ecuație - și n-o să intru acum în termeni geopolitici - care a generat până acum stabilitate, care la rândul ei a oferit posibilitatea creșterii economice, de aceea vorbim astăzi de investiții precum Nokia la Oradea, de 600 de milioane de euro, unde vor oferi locuri de muncă pentru cetățeni români. De aceea putem să vorbim de investiții precum cea din Iași, de la Palas, unde peste 5.000 de români, creiere strălucite vor putea lucra pentru companii americane precum Amazon și altele. Pentru că mediul stabil social, economic și politic a oferit țării noastre nivelul de atractivitate care a reușit să depășească nivelul de incertitudine generat de războiul de la granițele noastre, care se derulează de un an şi jumătate. Tocmai de aceea, cu bună credință, reprezentanții guvernului și public, dar și în discuțiile directe cu liderii sindicali din educație și nu numai, pentru că avem discuții și cu reprezentanții mediului de afaceri, și cu reprezentanții mediului bancar, și cu investitori străini sau români. Nevoia de stabilitate nu este un scop în sine, dar este un instrument prin care reușim să ne consolidăm creșterea economică, să oferim o perspectivă de dezvoltare a acestei țări și să ne putem bucura împreună, cetățenii acestei țări, de un standard de viață cât mai aproape de cel pe care îl vedem în alte state dezvoltate, mai dezvoltată decât suntem noi în acest moment.
Reporter: Știm foarte clar că fondurile europene ne ajută și ne-au ajutat în ultima perioadă. Aș vrea să luăm exemplul concret. Din cei 2.500 lei pe care îi vor primi anul acesta sindicaliștii, personalul didactic, cât va fi suportat din fonduri europene și cât de la bugetul de stat și mai ales dacă Marcel Boloș, dacă ne puteți spune, dacă acesta a avut deja discuții cu reprezentanții Comisiei Europene și aceștia sunt de acord să ne ofere acești bani pentru a-i folosi în acest mod?
Dan Cărbunaru: Cel mai important lucru la acest moment pentru profesori, pentru educatori, pentru toate categoriile de oameni și sunt aproape 300.000 care lucrează în sistemul educațional din România, este că acești bani au fost găsiți și că vor ajunge la ei, în iunie și în octombrie. Ca o etapă preliminară, dacă doriți, dar nu de așteptare, ci de concretețe, înainte ca noua lege a salarizării să le ofere certitudinea pe care o așteaptă de atâta vreme, și anume că statutul lor social este dublat de un statut financiar care să le permită un trai decent și este o prioritate a acestui Guvern, iar datorită faptului că la discuții au participat în egală măsură și premierul României şi președintele Camerei Deputaților, aceste lucruri au generat continuitate și garanția faptului că viitorul program de guvernare va menține această recunoaștere și o va transforma în putere de lege, în condițiile în care, odată trecut prin Parlament, programul viitorului guvern devine lege, are putere de lege.
Reporter: Pe surse, înțelegem că greva va continua. De altfel, și în acest moment sunt protestatari în fața guvernului. Ce veți face în acest caz? Pentru că, din semnalele pe care le primim de la sindicaliști, nu sunt mulțumiți cu aceste variante. Urmează, totuși, examenele finale. Sunt părinți care nu-și vor putea aduce copiii la școală, elevii care nu vor avea mediile încheiate. Ce se va întâmpla?
Dan Cărbunaru: Am spus-o și cred că într-unul dintre briefing-urile trecute, Guvernul României nu este în grevă. Suntem aici, membrii cabinetului sunt aici, disponibilitatea noastră la dialog este aici, n-am discutat cu liderii de sindicat doar la Palatul Victoria, au fost miniștri din cabinet care au mers ieri la întâlnirea cu liderii sindicali, chiar la sediul lor. Este un dialog care trebuie să continue. Desigur, nu ne împiedică, aș spune, chiar poate ar fi mai bine ca acest dialog să continue în timp ce copiii noștri învață la școală, în timp ce profesorii lor, educatorii lor, la rândul lor, sunt la școală, sunt doi ani de pandemie care au afectat oricum procesul de învățământ, au afectat emoțional copiii noștri. Au afectat, poate, și interacțiunea cu dascălii lor. Și orice întârziere suplimentară a întoarcerii la școală nu este decât de natură a afecta în plus elevii, tinerii noștri, mai ales într-un context în care cel puțin o bună parte dintre ei, cei care sunt încă în clasa a VIII-a sau în clasa a XII-a se pregătesc de examene și au nevoie de pregătire, au nevoie să-și vadă profesorii, au nevoie să înlocuiască emoțiile generate de faptul că au sau nu medii încheiate, intră sau nu în examene cu emoțiile pregătirii în sine, care sunt singurele emoții pe care ar trebui să le aibă în acest moment elevii din România, motiv pentru care facem încă o dată un apel la dialog către liderii sindicali. Guvernul României dorește să mărească salariile profesorilor. Guvernul României dorește să acorde atenția cuvenită tuturor celor cere lucrează în sistemul de învățământ. Am prezentat pe larg și concret, și cu cifre cum arată în acest moment veniturile care pot fi suplimentate în acest an pentru toate categoriile de oameni care lucrează în sistemul educațional și perspectiva de a-și regăsi importanța poziției lor în societate în viitoarea lege a salarizării, în condițiile în care, după ordonanța de mâine, practic toate categoriile care lucrează în sistemul educațional din România, personalul didactic și nedidactic, vor fi mers deja la maximul posibil potrivit actualei legi. Este nevoie de o nouă lege. Până la noua lege există această soluție găsită de guvern ca prin bugetul național și prin bani europeni să poată oferi pentru personalul didactic 2.500 lei și alte 1.000 lei pentru personalul nedidactic, urmând ca după 15 iulie, cu noile grile în față, reprezentanții guvernului, reprezentanții sindicatelor să poată stabili valorile concrete ale recunoașterii, inclusiv din perspectivă financiară, a importanței pe care meseria de dascăl o are în România.
Reporter: Bună ziua și bine v-am găsit! Aș vrea, dacă îmi permiteți, să mutăm puțin discuția în sectorul imobiliar. Se pare că foarte multe persoane sunt nevoite, asta discutând cu unele agenții, să-și vândă apartamentele proprii, întrucât din cauza creșterii prețurilor la facturi nu-și mai permit și să se mute în chirie. Problema este că, spun ei, chiriile sunt și ele destul de mari și, mai mult decât atât, este o problemă care circulă de foarte mult timp la noi în România, noi plătim chiriile în euro, în condițiile în care salariile sunt în lei. Aș vrea să vă întreb dacă guvernul ar vrea să ia o decizie și în acest sens?
Dan Cărbunaru: Prima reacție a Guvernului României, în momentul în care creșterile prețurilor la facturi pentru electricitate și pentru gaze naturale și la chiar foarte scurt timp de la acel moment, au început să afecteze foarte mulți români, a fost prezentarea în chiar în prima parte a anului trecut a pachetului sprijin pentru România, un efort important care nu se regăsea în calcule bugetare guvernamentale din bugetul pentru anul trecut, care a fost realizat în decembrie 2021 și chiar și așa, fiind 17 miliarde de lei, a fost suma inițială cu care guvernul a elaborat acest pachet "Sprijin pentru România" și care a vizat în mod special categoriile care erau cele mai afectate, cetățenii vulnerabili, românii care aveau venituri sub medie sau chiar extrem de reduse și care fără acest ajutor, fără acele carduri, fără acele vouchere care împreună au generat, alături de măsuri precum plafonarea și compensarea prețurilor la energie, la gaze naturale, au ajutat și persoanele vulnerabile, dar și economia României să respire și să poată merge mai departe. Provocările despre care vorbiți acum dumneavoastră sunt reale. Ele se regăsesc în multe state europene. Desigur, se resimt diferit, deoarece și nivelul de trai este unul diferit și guvernul, desigur, în măsura în care are resursele necesare și în măsura în care aceste lucruri ajung pe masa guvernului, poate să analizeze în ce măsură și cum poate interveni concret pentru a ușura povara celor care se confruntă cu astfel de situații.
Reporter: Dar credeți că există posibilitatea ca într-un viitor, fie el apropiat s-au îndepărtat, aceste chirii să fie totuși plătite în lei? Cumva, proprietarii, deținătorii de apartamente sau de case, indiferent de imobil, să nu mai ceară practic chiriile în euro.
Dan Cărbunaru: Bun, cursul euro-leu este un curs stabil în România. Fluctuațiile sale nu sunt neapărat semnificative. Pe de altă parte, România nefiind în interiorul zonei euro, plățile în mod curent în relațiile dintre entități se fac în moneda națională. Există anumite practici la care dumneavoastră probabil faceți acum referire, care fie folosesc euro ca referențial, fie chiar substituie moneda națională. Aici sigur sunt instituții care trebuie să verifice, pe de-o parte, cât este de corect și de legal să se întâmple acest lucru. Și aici sunt instituții care acum și prin sesizarea publică a dumneavoastră pot să facă verificări și acolo unde aveți informații punctuale, puteți să le aduceți în atenția statului român pentru a verifica aceste cazuri și care să vină în completarea măsurilor cu caracter poate social pe care guvernul le poate avea în acest context.
Reporter: Ok, mulțumesc!
Dan Cărbunaru: Mulțumesc foarte mult! Dacă nu mai sunt alte întrebări, vă doresc o zi bună tuturor!