Actualitate

Galerie foto

Briefing de presă susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru

[Check against delivery]

Dan Cărbunaru: Bună seara! Am revenit în sala de briefing a Guvernului pentru a vă transmite cele mai recente informații în urma discuțiilor, noilor discuții, noilor negocieri care s-au purtat astăzi între reprezentanții Guvernului României, secretarul general al Guvernului, ministrul educației, ministrul finanțelor și ministrul muncii, ministrul investițiilor și proiectelor europene și reprezentanții sindicatelor din educație, pentru a găsi o soluție în privința nevoii de a oferi sistemului de educație din România și tuturor celor care contribuie la buna sa funcționare, recunoașterea cuvenită, pe măsura așteptărilor, desigur și în contextul resurselor pe care România le poate oferi.

În urma acestor discuții, Guvernul a prezentat tot setul de măsuri pregătit pentru a veni în sprijinul celor care lucrează în sistemul de educație pentru a face posibilă, cât mai curând, reîntoarcerea în clase, atât pentru cei care predau, cât și pentru elevi.

După acest dialog care s-a purtat între reprezentanții Executivului și cei ai sindicatelor din educație, rezultatul acestor discuții a fost analizat de către liderii coaliției de guvernare, iar la finalul acestor discuții sunt în măsură să vă prezint următoarele date. În primul rând, decizia coaliției de guvernare, care va fi implementată chiar mâine de către Guvernul României, în ședința de Guvern de dimineață, vizează închiderea ridicării la nivel maxim pentru veniturile din educație, prin mărirea veniturilor celor care se regăsesc ca personal nedidactic în așa-numita Anexă 8 a legii salarizării, Legea 153, o măsură care vizează 55.000 de oameni care lucrează în acest sector, cu o medie a creșterilor veniturilor de aproximativ 9%. Acestor venituri li se vor adăuga două prime consecutive, una în luna iunie și una în luna octombrie, de câte 500 lei fiecare. De asemenea, aceste prime fiind oferite tuturor celor 55.000 de oameni care lucrează în categoria personalul nedidactic.

Totodată, pentru alte 220.000 de oameni care lucrează în sistemul educațional, mă refer aici la personalul didactic și personalul didactic auxiliar, în luna iunie va fi oferită o primă pentru cariera didactică, de 1.000 lei, care va fi urmată în luna octombrie de o a doua primă, de 1.500 lei. Aș vrea să vă fac această precizare:  discuțiile inițiale, care s-au purtat în cursul săptămânii trecute cu reprezentanții sindicatelor, vizau majorarea veniturilor personalului nedidactic din Anexa 8, la care se adăuga nevoia evidentă de a trata cu prioritate situația debutanților din sistemul educațional, unde s-a discutat, inițial, de această formă de stimulare, de premiere, atât pentru dumnealor, cât și pentru cei care predau, care lucrează în zone defavorizate, cu un stimul în valoare de 1.000 lei. Iată că am ajuns la extinderea acestor formule, care vor purta această formă de premiere pentru cariera didactică, pentru întreg personalul didactic, 220.000 de oameni, care vor primi în total 2500 lei; desigur, în paralel, așa cum deja am anunțat, continuând demersurile pe care Guvernul le face pentru a prezenta public și a lansa în discuțiile cu sindicatele și cu toți cei interesați, tot ceea ce ține de noua grilă de salarizare, după ce mâine, în condițiile în care Anexa 8 este închisă, practic, formele care permit, cel puțin pentru sistemul din educație, majorări salariale, se va fi epuizat.

Ca atare, este evident necesar ca noile creșteri, noile majorări, așteptate, pe bună dreptate, de cei din sistemul educațional, să intre în cadrul noii legi a salarizării, care va avea, în regim de urgență, devansat față de termenul fixat în cadrul PNRR pentru finalul acestui an, decembrie anul curent, în 15 iulie urmând a fi prezentat public și lansat în dezbatere și în analiză pentru a găsi cele mai bune formule, astfel încât, cu prioritate, cei care lucrează în educație să-și regăsească statutul, atât din perspectiva poziției în grilă, cât și din perspectivă financiară, mult mai aproape de ceea ce cu toții ne dorim pentru societatea noastră.

Aceste demersuri, aceste eforturi care se fac, vor fi dublate de faptul că la data de 1 septembrie, când Parlamentul României își reia activitatea, discuțiile pe noua lege a salarizării să fie purtate cu celeritate, pentru a adopta cât mai curând și să avem siguranța că la 1 ianuarie 2024 profesorii, educatorii, toți cei care lucrează în sistemul educațional să aibă, deja, obținute, garantate și date în plată noile drepturi salariale care se vor regăsi în noua lege a salarizării.

Între timp, însă, aș vrea să vă prezint o serie întreagă de noi drepturi pe care legile educației, care vor intra în vigoare de la 1 septembrie, le vor aduce atât pentru cei care lucrează în învățământul preuniversitar, cât și pentru cei care lucrează în învățământul universitar. Cadrele didactice care ocupă un post în zonele defavorizate vor primi o primă de instalare egală cu cinci salarii minime brute pe țară. Repet, sunt măsuri care intră în vigoare de la 1 septembrie. Vor fi alocate sumele necesare pentru a deconta naveta personalului din învățământ din bugetul de stat și nu de la primării, tocmai pentru a elimina potențialele blocaje sau întârzieri. Norma didactică va fi redusă cu două ore săptămânal pentru personalul didactic de predare și de instruire practică, atunci când există o vechime în învățământ de peste 15 ani și gradul didactic unu, fără ca acest lucru să aducă o diminuare a salariului. La încetarea contractului de muncă, în semn de respect, recunoștință față de personalul didactic care se pensionează, va fi acordată o primă care este echivalentul a două salarii de bază. Pentru directorii unităților de învățământ și pentru inspectori, având în vedere, pe de o parte, responsabilitățile pe care le au, dar și volumul de muncă pe care și l-au asumat, va fi acordat concediu de odihnă suplimentar în conformitate cu contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector, de negociere colectivă învățământ preuniversitar.

Totodată, cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învățământ vor putea beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore pe săptămână. În acest context, aș vrea să vă reamintesc faptul că efortul bugetar național, care în bugetele ultimilor doi ani, 2022 și 2023, au cumulat suplimentarea finanțărilor alocate din fondurile guvernamentale de 8 miliarde de lei sunt dublate de investiții masive în sistemul educațional, în valoare de 3,6 miliarde de euro, din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență, generând un amplu program de modernizare, reconstrucție și dotare pentru întreg sistemul educațional, de la cele 10.000 de laboratoare noi sau cu dotări de ultimă generație, până la ridicarea sau reabilitarea școlilor și celorlalte sedii unde se derulează activități educaționale.

Totodată, de la 1 septembrie intră, practic, în acțiune Programul național de stimulare a excelenței didactice, în acest sens înființându-se un fond de premiere pentru activitatea suplimentară, aflat la dispoziția directorului unității de învățământ și care, astfel, va putea crește autonomia școlilor în a recunoaște meritele celor performanți.

Aș vrea să vă spun câteva lucruri și despre ceea ce se întâmplă în învățământul superior. Tot de la 1 septembrie anul acesta, universitățile vor putea majora salariile de bază în funcție de specificul activității desfășurate de profesori și de performanța acestora. Participarea în comisii specifice derulării activităților din cadrul departamentului, școlii doctorale, facultății sau universității va fi inclusă în norma didactică. Cadrele didactice și de cercetare care se pensionează vor primi în plus, din bugetul Ministerului Educației, două salarii raportate la ultimul salariu de bază, iar comisiile consultative naționale ale Ministerului Educației vor putea avea în componența lor și câte un membru al federației sindicale reprezentative din învățământul superior de stat, cu cei mai mulți membri.

Am prezentat acest set de măsuri pentru a avea o viziune de ansamblu asupra lucrurilor care urmează să se întâmple în România în raport cu așteptările care există în societate și în mod particular în interiorul sistemului educațional, pentru a înțelege că Guvernul tratează cu maximă responsabilitate, atenție și respect rolul pe care educația trebuie să-l joace într-o societate și faptul că există foarte multe decalaje acumulate în ultimii zeci de ani, care trebuie să-și regăsească, într-un mod sustenabil și cât mai rapid, rezolvarea. Acesta este sensul în care măsurile pe care Guvernul le-a implementat, finanțările pe care le-a identificat, disponibilitatea de a găsi resurse pentru a suplimenta aceste disponibilități, se înscriu într-un demers menit să deblocheze nu doar rezultatul acestui dialog, ci și modul în care, în acest moment, am ajuns să asistăm din păcate, de câteva zile, după doi ani de pandemie, la o situație în care copiii și profesorii nu se mai regăsesc decât cu foarte puține excepții, în clase. Facem un apel la cadre didactice, la personalul din sistemul educațional, pe de o parte, de a înțelege disponibilitatea guvernului de a dialoga pe tema problemelor cu care se confruntă, dar și rezultatul acestor preocupări, care se transpune în măsuri concrete pe care guvernul le-a pregătit, pe care începe deja, începând de mâine, să le implementeze odată cu ordonanța de urgență care mâine va fi aprobată și care va închide, așa cum spuneam, posibilitatea de a mări veniturile în sistemul de educație în cadrul actualului cadru legislativ. În regim de urgență, toate demersurile care trebuie făcute pentru a așeza, în partea superioară, cât mai aproape de necesar și de așteptări poziția sistemului educațional în grila de salarizare, în ansamblul grilelor de salarizare din viitoarea lege a salarizării. Este o obligație pe care România și-a asumat-o în cadrul PNRR, dar este și un angajament pe care

guvernul și l-a asumat în fața sindicatelor și care se va regăsi și în viitorul program de guvernare. Aceasta a fost declarația pe care am vrut s-o dau, în semn de respect și față de așteptările opiniei publice, care era la curent cu faptul că, și mulțumim liderilor sindicali pentru că au acceptat această invitație. Astăzi, după protestele din stradă, după marş au găsit resursa necesară pentru a veni și a continua dialogul, singura cale prin care putem debloca această situație. Așadar, un dialog între reprezentanții sindicatelor și guvern. Mulțumesc foarte mult! Dacă aveți întrebări.

Reporter: Bună seara! Alina Tănase, Antena 3 CNN. De ce s-a renunțat la acele carduri, care știm că ar fi trebuit să fie mâine aprobate în ședința de guvern, pentru profesori?

Dan Cărbunaru: Mâine, în ședința de guvern, este aprobată majorarea veniturilor personalului nedidactic, așa cum am și anunţat și cum a fost și așezată în transparență decizională de către Ministerul Muncii și este prima măsură din rândul celor care au fost discutate cu reprezentanții sindicatelor, care deja va produce efecte. Toate celelalte măsuri pe care guvernul s-a angajat să le implementeze, în perioada următoare, vor intra în realitate pe măsură ce li se apropie termenul pe care noi l-am anunțat. Există resurse pentru acest lucru. Aceste măsuri pregătite de Guvern au fost anunțate public și asumate ca atare. În consecință, în luna iunie, atât cei 220.000 de angajați din categoria personalului didactic, didactic auxiliar, cât și cei 55.000 de angajați din categoria personalului nedidactic vor primi sumele despre care v-am vorbit.

Reporter: Mâine, după ședința de Guvern, premierul Nicolae Ciucă își va mai depune mandatul, după declarațiile făcute astăzi de președintele Klaus Iohannis?

Dan Cărbunaru: Prioritatea Guvernului la acest moment este legată de dialogul cu reprezentanții sindicatelor din educație. Desigur, aprobarea actelor normative începând cu cea care vizează majorarea veniturilor angajaților din categoria personalului nedidactic, iar în legătură cu programul zilei de mâine vom reveni după ședința de Guvern.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc!

Reporter: Florentina Lazăr, Observator Antena 1. Sindicaliștii au cerut majorări salariale de 25% până la 01 ianuarie 2024 momentul în care va intra în vigoare noua lege a salarizării. Au fost discuții între liderii coaliției. Nu s-ar putea face acest lucru? Care sunt motivele pentru care nu am putea majora salariile azi, pentru ca examenele finale să fie date și elevii să se întoarcă în băncile școlilor?

Dan Cărbunaru: Bun, este cunoscut faptul că România, în acest moment și din perspectiva nevoi de a menține angajamentele privind țintele de deficit, dar și din perspectiva apropiatei legi a salarizării, ca în 15 iulie, practic, peste o lună și jumătate o să o avem deja în prima formă și va fi discutată inclusiv sau dacă vreți, cu prioritate, cu sindicatele din educație, fiind vorba de o lună și jumătate, toate aceste măsuri pe care Guvernul le-a pregătit cumva, suplimentar față de majorarea salarială consistentă din sistemul de educație, care se va regăsi în noile grile care vor fi discutate public începând cu 15 iulie, nu reprezintă decât o completare a deschiderii pe care Guvernul o are, înțelegând mesajele pe care le primim din societate și în special din zona sistemul educațional și, desigur, ele vor contribui, pe de o parte, la reducerea presiunii financiare care există acum, poate pe bugetele, pe planurile financiare a acelor aproape 290.000 de angajați din sistemul de educație și cu gândul la ei, cu gândul la fiecare dintre ei, aceste măsuri vin cumva să pregătească ceea ce deja Guvernul a anunțat că va face, o nouă grilă a salarizării, care va fi prezentată public pe 15 iulie și care va oferi, probabil într-un mod suplimentar și cu siguranță mult mai concret, o perspectivă legată de evoluția financiară a pachetelor care vor susține sistemul educațional și din perspectivă salarială.

Reporter: Referitor la acele prime, vor fi acordate și din fonduri europene, așa cum aţi zis și în această dimineață, la briefing, a rămas această variantă?

Dan Cărbunaru: Toate anunțurile pe care Guvernul le-a făcut până acum - și am început cu ceea ce se va întâmpla mâine dimineață, în ședința de guvern - completarea majorării din grila de salarizare și cu personalul nedidactic, sunt măsuri pe care Guvernul și le-a asumat că le va lua. Ca atare, e adevărat, dumneavoastră menționaţi și resursele suplimentare care pot să contribuie la fundamentarea bazei care să permită Guvernului să se angajeze. Discuțiile pe care noi le-am avut cu sindicatele și prezentarea publică a rezultatului lor - mă refer acum la ceea ce Guvernul a spus că a făcut, face și s-a angajat să facă în continuare, tocmai pentru a majora veniturile celor din sistemul educațional - au în spate calcule pe care miniștrii de resort le-au făcut. De aceea, la întâlnirile cu liderii de sindicate nu a participat doar doamna Deca, ministrul educației. Alături de domnia sa a fost și ministrul de finanțe, care răspunde, până la urmă, de resursele bugetare ale țării, dar și ministrul investițiilor și proiectelor europene, dl Boloș fiind cel care a găsit resursele necesare de a completa veniturile pe care bugetul României, de unul singur, nu le-ar fi putut asigura în absența banilor europeni, pentru a asigura pachete de sprijin pentru populație în ceea ce privește energia sau pachete sociale. Atenție, însă, în această situație, privind cele 220.000 de cadre, categorii de personal didactic sau didactic auxiliar sau cei 55.000 de oameni din categoria personalului nedidactic, nu vor primi aceste sume pe care le-am menționat ca ajutoare sociale, ci este o formă de respect față de activitatea lor. Vor fi prime care să contribuie, până la urmă, la completarea veniturilor lor, într-o perioadă, evident, dificilă pentru toți. Poate într-un mod particular, astăzi discutăm, iată, despre educație și pentru a putea să facem acest lucru într-o formă cât mai relevantă, este important ca, alături de banii din buget, să putem identifica și alte resurse. Și aici este rolul foarte important pe care domnul Boloș și l-a asumat, acela de a găsi resursele suplimentare pentru a completa ceea ce Guvernul s-a angajat să facă. Și va face.

Reporter: Și o ultimă întrebare, această ofertă este aceeași ofertă ca în această dimineață, oferta Guvernului, revendicările sindicaliștilor s-au schimbat puțin. Cât mai este dispus Guvernul să discute, să aibă dialog cu acești sindicaliști în timp ce elevii sunt acasă?

Dan Cărbunaru: Știți, aici nu suntem la piață și, ca atare, nu operăm cu oferte, nici măcar la mall. Guvernul României prezintă măsurile pe care le poate lua. Având o susținere financiară verificată, asigurată, consistentă, relevantă aș putea, dacă doriți, să fac trimitere și la alte măsuri, poate din alte registre, de măsuri pe care acest Guvern și le-a asumat în perioade foarte complicate și care au fost la un moment dat interpretate sau discutate să spunem. În momentul în care prețul la pompă se spunea în presă risca să ajungă spre 11, spre 12 lei, eram departe de a fi ajuns acolo, dar se discuta despre chestiunea aceasta. Guvernul a intervenit cu acea compensare a prețului la pompă, a ajutat la calmarea pieței, a fost o măsură temporară, e adevărat, care a avut nevoie de o resursă financiară în spate, pe care Guvernul și-a asumat-o împreună cu operatorii de pe piață și care a funcționat. În momentul în care tăvălugul creșterii facturilor la energie, la gaze naturale a lovit și țara noastră cu o putere de cumpărare în creștere, dar mai mică decât în alte state europene, Guvernul a venit cu măsuri rapid, atât în sprijinul populației, cât și în sprijinul economiei, ajutând să treacă acel val și reușind, într-o formă predictibilă și sustenabilă, prin dialog cu toți actorii, să protejeze cetățenii vulnerabili și să ofere companiilor posibilitatea de a respira și de a-și reveni. Așa am reușit să obținem o creștere economică printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană anul trecut și tot așa reușim în acest an să menținem România pe un curs de creștere economică, într-un context de stabilitate care ne permite astăzi să discutăm despre majorări de venituri cu o anumită limită care este generată de marja în care ne mișcăm. Și acest lucru ne permite, în acest moment, să continuăm dialogul cu reprezentanții sistemului educațional, cu bună-credință, cu argumente, cu resurse concrete pentru a debloca această situație. În legătură cu ceea ce spuneați, privind situația elevilor, vă reamintesc că în paralel, Guvernul României a avut un dialog continuu și susținut, de la cel mai înalt nivel până la nivel tehnic cu reprezentanții sindicatelor din educație pentru a evita blocajul în care, din păcate, am ajuns acum sau cel puțin de a-l surmonta. Dar în paralel, am avut întâlniri cu reprezentanții asociațiilor de părinți, cu reprezentanții elevilor. Au venit în fața dvs. încă de marți și am prezentat, extrem de transparent, preocuparea noastră comună de a aduce cât mai repede copiii și tinerii noștri în clase împreună cu profesorii lor, cu educatorii lor, cu învățătorii lor. Ceea ce vreau să vă spun este că problema cu care ne confruntăm acum și care este extrem de reală are această nevoie de soluționare, are nevoie de deblocare și suntem conștienți că principalul beneficiar al sistemului de educație care este elevul, care este copilul din România, copiii noștri, ei sunt cei care suferă în această perioadă. Am spus și voi repeta acest lucru, în mod special, copiii care astăzi ar trebui să se pregătească pentru examenele din clasa a VIII-a pentru a intra la liceu sau pentru bacalaureat și intrarea în facultate, astăzi nu pot, mulți dintre ei, mult prea mulți dintre ei, nu pot să-și continue pregătirea, nu pot intra la ore. Nici profesorii lor nu-i pot întâlni după o perioadă de doi ani de zile în care pandemia oricum a afectat substanțial și nu doar în România, peste tot acolo unde, din rațiuni de sănătate publică, procesul educațional a fost mutat online s-a oprit, s-a suspendat. Toate aceste perioade au generat o serie întreagă de probleme pe care fiecare zi în plus, petrecută în afara clasei, cu siguranță le vom vedea crescând. Și suntem conștienți de acest lucru. De aceea, ne vedem zilnic, de câte ori se poate, de câte ori este nevoie cu liderii sindicatelor din sistemul educațional care cunosc, cel puțin la fel de bine ca și noi, situația generată de greva pe care au inițiat-o. Conștienți, fiind, că doar prin dialog, doar prin negociere, putem să găsim o soluție şi nu prin blocarea procesului educațional, cum, din păcate, iată, se întâmplă de patru zile în România.

Reporter: Bună seara! Octavian Vasilescu, Euronews. Vreau să vă întreb cum credeți, totuși, că s-ar putea ajunge la un punct comun în această situație? Pentru că sindicaliștii au spus că răspunsul final îl vor da profesorii. Doar că profesorii care au participat astăzi la protest au spus că oferta Guvernului de până acum, cu aceste vouchere de 2500 de lei despre care s-a vorbit, este o ofertă revoltătoare, spuneau ei. Unii spuneau că nu sunt cerșetori și că nu așteaptă astfel de lucruri, ci pur și simplu, vor salarii mai mari. Și vedem cumva că cele două soluții sunt în extremități, dacă putem spune așa și pare destul de greu în momentul ăsta de găsit o cale de mijloc. Cum credeți, totuși, că s-ar putea ajunge la un punct comun și ca această grevă să oprească, până la urmă?

Dan Cărbunaru: N-aș putea să spun și n-aș putea să cred că acest guvern poate jigni sistemul educațional din România alocând 8 miliarde de lei în plus în bugetul sistemului educațional. N-aș putea să cred și n-aș putea să spun că Guvernul României jignește sistemul educațional, elaborând pentru prima dată un pachet de legi pentru învățământul preuniversitar și universitar, și trec peste partea de reformă. Și mă întorc la ceea ce v-am spus mai devreme privind beneficiile suplimentare și drepturile pe care atât cei care ne educă și copiii și tinerii, fie în sistemul preuniversitar, fie în sistemul universitar, le dobândesc prin noul pachet care intră în vigoare la 1 septembrie. Am făcut trimitere în mod special la aceste chestiuni în debutul declarației mele. N-aș putea să spun că acest guvern, care urmează să implementeze ceea ce deja a început, dar mă refer acum strict la partea de educație, cheltuirea a 3,6 miliarde de euro până în 2029 în următorii câțiva ani, pentru dotarea școlilor, pentru ridicarea din ruine a multor școli care astăzi sunt îngropate în moloz, pentru dotarea a peste 10.000 de laboratoare cu cele mai noi tehnologii, care să le permită copiilor noștri să nu mai stea într-un microscop din anii '60, să vadă o celulă și să poată să-și deschidă perspectivele, la fel cum o fac, poate, colegi de-ai lor din alte state europene. N-aș putea să spun că toate construcțiile noi care se vor ridica cu acești bani europeni și în care vor învăța copiii noștri reprezintă o jignire la adresa sistemului educațional. Este adevărat însă, așteptările celor care astăzi lucrează în sistemul educațional și față de care și noi, ca cetățeni, avem la rândul nostru așteptări, dar acum mă raportez la ceea ce ei se așteaptă să primească, sunt foarte mari. Iar aceste așteptări sunt legitime, așa cum legitime sunt așteptările tuturor cetățenilor din această țară, indiferent de domeniul în care lucrează, public sau privat, să trăiască mai bine în această țară. Şi se fac eforturi în acest sens. V-am prezentat o parte dintre ele. Sunt oare ele suficiente? Nu. Tocmai de aceea este o muncă pe care noi trebuie s-o continuăm, nu doar o muncă de lămurire cu reprezentanții sindicatelor, arătându-le ceea ce se poate face cu resursele pe care le avem, dar și o muncă de implementare, cu resursele alocate, pentru a genera rezultate mai bune. Suntem aici în acest punct și având ca interlocutori, nu doar oameni care lucrează în sistemul educațional, ci și oameni educați, ne așteptăm ca rațiunea să primeze și argumentele pe care noi le prezentăm cu bună credință și, credeți-mă, discuțiile pe care le avem cu liderii sindicali, care vizează o lume pe care ei o cunosc foarte bine, deoarece o reprezintă de zeci de ani, lucrează în acest sistem de 10 ani, nu doar în reprezentare, ci și la catedră, ca dascăli și cunosc mai bine decât noi realitățile despre care noi vorbim, încercând să le schimbăm în bine. Dar avem de-a face cu un guvern care livrează soluții. Sigur că ele reprezintă doar o etapă din etapele care urmează pentru a ajunge acolo unde ne dorim cu toții. Este valabil pentru toate categoriile sociale, poate nu doar pentru profesori, e adevărat. Desigur că putem să analizăm, cum am văzut în spațiul public în ultima perioadă, numeroasele nedreptăți sau discrepanțe, ca să le numesc mai elegant, între diversele categorii sociale și înțelegem nevoia profesorilor, nevoia educatorilor, nevoia tuturor celor 290.000 de oameni, aproape, care lucrează în acest sistem, să aibă venituri mai mari, să aibă o viață mai bună, să se simtă mai bine în haina de profesor și facem tot ce putem pentru acest lucru și sperăm ca prin dialog să găsim această înțelegere. S-a discutat astăzi de dimineață și am subliniat acest lucru și în briefingul de presă de dimineață, că guvernul nu ar vrea să mărească salariile profesorilor și aș vrea să vă spun că e nimic mai fals. Acest guvern nu doar că își dorește mărirea salariilor profesorilor din România, dar lucrează pentru asta. A devansat cu șase luni aproape momentul în care noua lege a salarizării să poată oferi profesorilor ceea ce actuala lege a salarizării nu o să le mai poată oferi, pentru că și-a epuizat efectele.

Reporter: Bună seara! Daria Gheorghe, Realitatea Plus. Până în iunie mai sunt doar câteva zile. Când se va aproba hotărârea cu privire la aceste prime pe care le-ați menționat?

Dan Cărbunaru: În cel mai scurt timp.

Reporter: Va fi o nouă întâlnire cu sindicatele? Acestea anunță un nou miting marți.

Dan Cărbunaru: Disponibilitatea guvernului la dialog este valabilă pentru sindicatele din educație și nu numai oricând. Dintre numeroasele activități pe care acest guvern le-a derulat - și n-o să încerc acum un bilanț - dialogul social a reprezentat o prioritate. Și, ca atare, reprezentanții sindicatelor, reprezentanții mediului de afaceri, patronatelor, mediului asociativ, au beneficiat concret de toată atenția guvernului și recunoașterea importanței lor prin dialogul pe care l-am purtat în permanență, şi mai ales prin măsurile pe care le-am putut lua în beneficiul partenerilor noștri de dialog în toată această perioadă și mă raportez la acest an și jumătate pe care Guvernul Ciucă l-a avut de administrat de la Palatul Victoria. Acest lucru ne-a permis ca în timp real, uneori chiar anticipând lucrurile complicate care puteau să ne afecteze, să luăm măsuri, să alocăm resurse, să ajustăm politici, pentru a permite lucruri să funcționeze. Blocarea șantierelor, marile șantiere din țară, care erau afectate de scumpirea materiei prime și a prețului la energie, la gaze naturale, s-a făcut pentru că deblocarea acestor șantiere a avut loc, pentru că Guvernul a intervenit rapid cu măsuri de ajustare a prețurilor, care să permită companiilor care se aflau deja în aceste șantiere să-și continue activitatea și nu să-şi strângă lucrurile și să plece. Și astfel de exemple mai sunt. Ele sunt dovada bunei noastre credințe, şi anume  a faptului că resurse importante care, poate, dacă e să ne raportăm la anul trecut, spre exemplu, nu erau în buget prevăzute. Pentru prima dată, după mult timp, această țară, al doilea an la rând, are un buget care este aprobat în luna decembrie a anului care precede anul în care este cheltuit. Acest lucru este un avantaj, pentru că generează predictibilitate, pentru că arată seriozitate în relația cu investitorii, arată seriozitate și în fața agențiilor de rating internațional și regăsim această recunoaștere a seriozității și-n evaluări. Evident și în creșterea economică sau în creșterea de investiții străine de care România a beneficiat, dar, desigur, generează și un dezavantaj, dacă doriți. Pentru că determină guvernul să realoce anumite resurse pe care şi le-a programat, nu-i așa, înainte să înceapă anul, pentru a face pachete precum "Sprijin România", de 17 miliarde de lei, care nu se regăseau în bugetul din decembrie 2021, dar care au fost implementate în 2022, venind în ajutorul la milioane de români, care aveau nevoie de acest sprijin din partea statului, venind în ajutorul companiilor, care altfel s-ar fi închis şi n-ar mai fi generat nici creștere economică, nici locuri de muncă, ne-am fi confruntat cu șomaj, pe care România nu l-a avut, pentru că acele companii au putut să funcționeze. Aceasta este atitudinea responsabilă a acestui guvern și de aceea, în momentul în care facem apel la înțelegere din partea partenerilor noștri sociali, astăzi, dialogăm cu sindicaliștii din educație, dar dialogăm în egală măsură, grație dumneavoastră, și cu cei 290.000 de angajați din sistemul educațional, care au cu siguranță capacitatea de a înțelege situația în care ne aflăm şi diferența dintre un guvern care nu le oferă nimic decât promisiuni şi un guvern care a adăugat opt miliarde de lei în doi ani de zile la bugetul dedicat educației, care implementează un program de 3,5 miliarde de investiții în școli, în creșe, licee, în universități. Ați avut recent și ați fost aici, dvs. și colegii dvs., la lansarea unui program pentru cercetarea românească, peste 100 de milioane de euro. Sunt programe de zeci de milioane de sute de milioane de euro care vin aproape săptămânal și sunt lansate în sistemul educațional din România. Aceste lucruri sunt realități pe care acest Guvern le implementează și la fel de reală este și capacitatea acestui guvern de a se ține de cuvânt și a acestei coaliții, de a-și continua angajamentele actualului guvern prin următorul program de guvernare, care devine lege odată ce este votat în Parlament, de a menține educația sus ca prioritate și a-i oferi resursele de care are nevoie. Nu peste 10 ani, ci peste o lună și jumătate, când veți regăsi în grila nouă de salarizare locul pe care sistemul educațional îl solicită pe bună dreptate, în ansamblul grilelor de salarizare din sistemul bugetar din România.

Reporter: Bun și o ultimă întrebare dacă stăm să facem un calcul, salariul unui debutant ar ajunge la 2.900 lei cu voucherele din iunie și octombrie.

Dan Cărbunaru: Nu le-aș spune vouchere.

Reporter: Să nu le spunem vouchere.

Dan Cărbunaru: Nu doar pentru că există sensibilități în rândul celor care lucrează în sistemul educațional, dar pentru că am anunțat deja, ele vor fi prime pentru cariera didactică și vor veni pentru a suplimenta veniturile tuturor, nu doar debutanților, repet, tuturor celor care lucrează în sistemul educațional 220.000 de oameni care lucrează în zona personalului didactic și didactic auxiliar și 55.000 de oameni din categoria personalului nedidactic.

Reporter: Se va descurca un debutant, spre exemplu, cu această sumă de 2.900 lei?

Dan Cărbunaru: Salariile debutanților vor fi mult mai aproape de ceea ce își doresc și de ceea ce noi ne dorim când ceea ce se va prezenta public pe 15 iulie, după ce analizele Băncii Mondiale vor fi gata, dar pentru a nu aștepta până atunci, ceea ce astăzi Guvernul face și și-a asumat este de a le suplimenta veniturile înainte ca anunțul privind noile grile să devină public și, evident, și înainte ca noua lege a salarizării să intre în vigoare. Mulțumesc!

Reporter: Și o ultimă întrebare, vor rezolva aceste măsuri criza din educație?

Dan Cărbunaru: Criza din educație are nevoie de soluții multiple. Guvernul a oferit în acest moment o perspectivă concretă pe termen scurt, pe termen mediu și pe termen lung, soluțiilor de care sistemul de educație din România are nevoie pentru a fi unul mai performant și mai motivant. Ceea ce am prezentat, măsurile care vor fi implementate de către acest Guvern înurmătoarele luni și de Guvernul care va urma sunt pași concreți pentru acest termen scurt. Avem legile educației care oferă o perspectivă pe termen, inclusiv pe termen scurt, aș spune că măsurile care intră în vigoare la 1 septembrie și pe care vi le-am prezentat și care vizează drepturi suplimentare și în învățământul preuniversitar și în cel universitar putem să le considerăm că sunt măsuri pe termen scurt, deși ele își vor continua efectele. Nu sunt măsuri punctuale, ele vor fi măsuri care vor fi aplicate în sistem în continuare. Ele se adaugă la ceea ce, în sfârșit, va reuși să așeze, inclusiv din perspectiva dreptății sociale, echității, dacă doriți, așezării pentru prima dată în România a acestui mod corect de a recunoaște valoarea fiecăruia în societate, din perspectiva salarizării bugetare, noua lege a salarizării. Nu doar pentru că este o obligație pe care România și-a asumat-o și care se regăsește în PNRR și care ne ajută, alături de celelalte jaloane, ținte și reforme, să utilizăm cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR, fără de care este greu de crezut, ca și în cazul celorlalte fonduri europene, că am putea să ne dezvoltăm ca țară. Deci, nu doar pentru că sunt în PNRR, ca și condiții trecute, vom avea aceste noi grile în noua lege a salarizării, ci pentru că România are nevoie de acest lucru. Și pentru că, ani de zile, ca să nu spun zeci de ani de zile, soluțiile punctuale care au fost găsite pentru diverse categorii ne-au adus în situația de azi, să aducem categorii sociale împotriva altor categorii sociale, generând un carusel al unor măsuri care, iată, și-au atins limitele. Ceea ce Guvernul trebuie să facă și va face prioritizând educația, neuitând sănătatea și celelalte sectoare bugetare, dar așezându-le într-un mod corect în aceste grile, veți putea vedea în 15 iulie, adică într-o lună și jumătate, termen în care vor fi gata toate aceste lucruri.

Reporter: Și o ultimă clarificare, deci, în acest moment nu se știe dacă premierul își depune mâine mandatul sau rotativa s-ar putea amâna?

Dan Cărbunaru: Sunt purtătorul de cuvânt al Guvernului. Desigur, întrebarea dvs. vizează premierul României, dar are o conotație politică pe care nu o pot comenta. Dar decizia domnului prim-ministru în legătură cu ceea ce se va întâmpla mâine cu siguranță o să o aflați mâine.

Reporter: Mulțumesc!

Dan Cărbunaru: Mulțumesc și eu! O seară bună! Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdare în primul rând și scuze pentru ora târzie la care am venit!