Actualitate

Galerie foto

[Check against delivery]

Raed Arafat: Bună ziua. Ne aflăm la conferința de presă săptămânală în privința evoluției pandemiei în România. Alături de mine se află domnul secretar de stat Andrei Baciu, de la Ministerul Sănătății, și domnul colonel doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare. O să încep ca de obicei cu datele din ultimele 24 de ore și o să finalizăm conferința cu o prezentare care arată evoluția în ultima săptămână. În intervalul 9-10 februarie, ora 10:00, au fost înregistrate 26.466 de cazuri de persoane nou pozitivate cu virusul SARS-CoV-2, rezultate din 87.580 de teste efectuate, dintre care 28.382 au fost test RT-PCR. Dintre cei 139 de pacienţi decedați în ultimele 24 de ore, 116 au fost nevaccinați și 23 vaccinați. Cei 23 de pacienți vaccinați care au decedat aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50 - 59 de ani, 60 - 69 de ani, 70 - 79 de ani și peste 80 de ani. 22 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru unul comorbiditățile nu au fost încă raportate. Este raportat un deces anterior intervalului de referință din luna ianuarie 2022, al unui pacient de sex masculin, din categoria de vârsta 70 - 79 de ani, care prezenta comorbidități. Astfel, cifra exactă din ultimele 24 de ore este de 138 de decese. Trei dintre acestea sunt ale unor persoane din categoria de vârstă 40 - 49 de ani, şase la categoria 50 - 59 de ani, 19 la categoria 60 - 69 de ani, 50 la categoria 70 - 79 de ani și 60 la categorie de peste 80 de ani. Din totalul deceselor în ultimele 24 de ore 135 pacienți decedați prezentau comorbidități, iar pentru trei comorbiditățile nu au fost încă raportate. Din ce observați, în continuare marea majoritate a deceselor este din păcate în rândul persoanelor nevaccinate.
Situația pacienților internați este următoarea la acest moment: 10.987 de pacienți internați pe secții, dintre care 742 copii și în secțiile de ATI 1.146 de pacienți, dintre care 21 copii. La acest moment, la nivel național, conform datelor pe care le avem de la Ministerul Sănătății, sunt alocate un număr de 1.664 de paturi de ATI, iar 393 se află în București. Asta este situația din ultimele 24 de ore. O să revin la sfârșitul conferinței cu prezentarea pe evoluția din ultima săptămână care, totuși, este o evoluție care arată ajungerea la un platou și chiar o tendință de descreștere, dar în primul rând o să dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu pentru a prezenta datele din partea Ministerului Sănătății. Vă rog!
Andrei Baciu: Mulţumesc mult, domnule doctor! Bună ziua tuturor! Aș începe prin a menționa faptul, cel mai important lucru de fapt, că constatăm o tendință de scădere a gradului de ocupare a paturilor pe secțiile de spital și în același timp vedem că se menține totuși numărul de cazuri de pacienți internați în terapie intensivă. Încă o dată, vorbim de o tendință, sunt analize în desfășurare la nivelul Ministerului Sănătății și pe măsură ce acestea se finalizează o să mai venim cu informații în acest sens, însă în momentul de față, poza de moment este aceasta. Aș menționa câteva lucruri importante pe care Ministerul Sănătății le-a demarat și pe care continuă să le facă și de acum înainte. În primul rând legat de testare. Vedem că avem o capacitate care se menține la peste 100.000 de teste efectuate în ultimele 24 de ore 113.680 de teste. Este important de menționat faptul că nu numai capacitatea de testare am încercat să o creștem, ci și accesibilitatea la testare prin deschiderea celor 4.062 de cabinete de medicină de familie unde se efectuează testarea. Mai departe, cu privire la centrele de evaluare. În momentul de față avem 222 de centre de evaluare operaționale, care au rolul pe care deja îl cunoaștem, acela de a degreva spitalele și de a oferi la fel o accesibilitate crescută a pacienților cu forme ușoare și medii. Pot să vă spun că până în momentul de față în cadrul acestor centre au fost evaluate 11.586 de persoane. Tot în cadrul acestor centre se poate acorda și tratament medical, tratament medical care poate fi luat acasă pentru toată durata de tratament. Cu privire la rata de ocupare a paturilor în legătură cu activitatea școlară. Evident că este un obiectiv nu numai al Ministerului Sănătății, al Ministerului Educației, al Guvernului României și cred că este un obiectiv al întregii țări, de a menține școlile cât mai mult deschise. În acest sens, acest mecanism prin care ținem cont de rata de ocupare a paturilor, în momentul de față, astăzi, joia, când se evaluează săptămânal pentru săptămâna viitoare, rata de ocupare a paturilor este de 45,70% la nivel național, iar pe județe variază între 22% și 58%. Ca urmare, săptămâna viitoare, școlile își pot continua și își vor continua activitatea în formatul clasic, în formatul fizic, sigur, cu excepția claselor și școlilor care prezintă cazuri punctuale de copii cu SARS-CoV-2. Aș mai face câteva ultime precizări cu privire la medicație. Săptămâna trecută au fost distribuite cele 50.000 de doze Molnupiravir către spitale și centre de evaluare. În continuare există stocuri suficiente și în spitale și în centrele de evaluare. Au fost epuizate până la acest moment 16.475 de comprimate de Molnupiravir. Avem și pentru celelalte molecule stocuri suficiente; pentru Favipiravir avem 913.000 de comprimate în spitale și alte 43.000 de comprimate în farmacii cu circuit deschis, deci vorbim de farmaciile pe care le cunoaștem, de pe stradă, care pot fi accesate; Remdesivir - 9.182 de flacoane în spitale și alte 72.000 de flacoane în stoc; anticorpi monoclonali, la fel, avem și aici 18.698 de doze; Tocilizumab - 2.309 flacoane în spitale și 980 de flacoane în stoc; Anakinra - 121.440 de doze în spitale, alte 25.000 în stoc și în farmacii cu circuit deschis și, de asemenea, o chestiune care ne-a îngrijorat, dar din fericire am reușit să o depășim cu bine, există un stoc suficient de anticoagulante. În mare cam acestea au fost lucrurile principale de la Ministerul Sănătății. Mulțumesc foarte mult, domnule doctor!
Raed Arafat: Mulţumesc! Și îi dau cuvântul domnului colonel doctor Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Vaccinare.
Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Mulțumesc frumos! O să trec în revistă câteva lucruri care țin de reorganizarea activității centrelor de vaccinare, așa cum am anunțat în săptămâna trecută. Practic, noi am identificat un număr de 322 de cabinete de vaccinare care au o activitate redusă în ultimele două săptămâni, în perioada evaluată, ceea ce înseamnă mai puțin de 10 doze administrate zilnic. Ieri am avut o ședință, împreună cu colegii de la Institutul Național de Sănătate Publică, Ministerul Sănătății și Direcțiile de Sănătate Publică, și, practic, analizând fiecare cabinet de vaccinare în parte, 171 își vor încheia activitatea în perioada următoare. De asemenea, parte din celelalte centre vor fi probabil transformate în centre de testare, acolo unde permite circuitul și accesibilitatea pentru pacienți, mai ales în mediul rural și de asemenea o parte din centre vor funcționa în format hibrid, în sensul în care va exista atât activitate de vaccinare, cât şi activitate de testare. Mai mult decât atât, din acest punct de vedere, de pildă, centrul de vaccinare de tip drive-thru din Deva, Hunedoara, deja și-a început activitatea și ca centru de testare și, practic, persoanele se prezintă direct la centru, pe un flux separat și beneficiază de testare, conform recomandărilor. Un alt element important este legat de optimizarea Registrului Electronic Național de Vaccinare, tocmai pentru a permite să înregistrăm persoanele fără acte de identitate, pentru că aveam o problemă la persoanele fără adăpost, unde în mod obișnuit direcțiile de asistență socială din cadrul primăriilor se ocupă de eliberarea și de actele de identitate, de a sprijini aceste persoane pentru eliberarea actelor de identitate, însă mulți dintre ei migrează dintr-o regiune în alta sau dintr-un județ în altul și din acest punct de vedere era o problemă. Pentru a facilita procesul de vaccinare, începând de luni, din 14, s-a optimizat Registrul electronic național de vaccinare și pot să fie înregistrate și aceste persoane, tocmai pentru a exista o evidență clară a acestora. Practic, se va bifa, se va selecta o categorie de persoane fără adăpost, fără documente de identitate și vor fi introduse.
În ceea ce privește bilanțul campaniei de vaccinare, la categoria de vârstă 5 - 11 ani sunt în momentul acesta aproximativ 7.300 de copii care au primit prima doză de vaccin împotriva COVID-19, în cele 341 de cabinete de vaccinare din centre și, de asemenea, sunt 37 de cabinete de medicină de familie care au solicitat doze pediatrice. Au fost recepționate 760 de doze pediatrice și sunt administrate până la acest moment 95 de doze. În ceea ce privește evoluția campaniei de la debutul acesteia, din 27 decembrie, până la acest moment sunt peste 8,91 milioane de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin, ceea ce înseamnă un procent de vaccinare din populația adultă de aproximativ 50,5%, iar din populația generală vaccinare cu cel puțin o doză reprezintă un procent de aproximativ 42%. Pe grupe de vârstă cea mai mare rată de vaccinare se înregistrează la grupa de vârstă 50 - 59 de ani, este de aproape 58%, iar la grupele de vârstă de la 40 până la 79 de ani inclusiv rata de vaccinare medie este de 53,6%. Rămânem cu o rată de vaccinare în continuare insuficientă la persoanele de peste 80 de ani, este de 30,8% și evident la grupele mici de vârsta, 12 - 15 ani, este în momentul de față la 11,3%. Vreau să precizez faptul că procentele se modifică de la o perioadă de timp la alta, tocmai pentru că o parte dintre copii, dau un exemplu, din grupa de vârstă 12 - 15 ani împlinesc 16 ani și atunci intră într-o altă categorie de vârstă, asta ca să înțelegem de ce pot varia ușor acestei procente. În ceea ce privește administrarea dozei de booster, până la acest moment sunt peste 2,45 de milioane de persoane care au primit doza de booster, ceea ce reprezintă aproximativ 45% din cei eligibili care au mai mult de patru luni de la prima schemă de vaccinare.
La nivelul cabinetelor de medicină de familie sunt în momentul de față 3.446 de contracte încheiate și au fost administrate doze pentru vaccinarea a 1,73 de milioane de pacienți cu cel puțin o doză. Continuă şi vaccinarea la nivelul unităţilor sanitare cu paturi. În spitalele publice, în cele 157 de spitale, care au activitate de vaccinare, au fost vaccinate peste 50.495 de persoane, iar în cele 26 de spitale private - aproximativ 7.884 de pacienţi.
Au continuat activităţile de vaccinare cu echipe mobile atât la domiciliu, cât şi în mediul rural şi sunt, practic, în acest moment, în săptămâna precedentă 31-7 februarie, aproape 2.000 de persoane vaccinate atât la domiciliu, cât şi în comunităţile rurale.
La acest moment sunt 1.007 cabinete de vaccinare, adică fluxuri în 710 centre, în 710 adrese, locaţii diferite, sunt 341 de cabinete pediatrice, aşa cum am spus; în perioada următoare numărul lor va fi redus, în funcţie de adresabilitate şi probabil că vom intra, aşa cum am mai spus şi data trecută, într-o altă etapă din punct de vedere al strategiei de vaccinare.
La nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti, în momentul de faţă aproximativ 21,5% din judeţe, şi aici se include municipiul Bucureşti, au o rată de vaccinare de peste 50%, municipiul Bucureşti având în momentul de faţă peste 67% rată de vaccinare din populaţia eligibilă. De asemenea, sunt 57% dintre judeţe care au între 40% şi 50% rată de vaccinare şi aproximativ 21% judeţe care au între 30 şi 40% rată de vaccinare.
În ceea ce priveşte numărul total de doze recepţionate în România, din toate cele patru tipuri de vaccinuri, sunt peste 31.800.000 de doze recepţionate. Au fost administrate peste 16.568.000 de doze şi avem în momentul de faţă un stoc de 7,2 milioane de doze. Ca şi calendar de livrare, mâine, pe 11 februarie, urmează să primim aproximativ 177.600 de doze de la compania Moderna, iar pe 18 februarie, alte 176.400 de doze, iar de la compania Pfizer, pe 14 şi 15 februarie vom primi aproximativ 639.000 de doze, din care peste 216.000 sunt dozele standard pentru populaţia de peste 12 ani, iar aproximativ 423.000 de doze vor fi doze ready to use, adică gata de folosit, fără să mai necesite reconstituire cu ser fiziologic, de asemenea destinate pentru persoanele de peste 12 ani.
Vreau să menţionez că aceste doze, parte din aceste doze va fi distribuită foarte probabil în cabinetele de medicină de familie, tocmai pentru a facilita, într-un fel sau altul, dacă vreţi, procesul de vaccinare şi pentru a trece într-o etapă de regândire a campaniei de vaccinare în sensul în care să fie acest program preluat în integralitate în cabinetele de medicină de familie. Pentru moment nu distribuim în centrele de vaccinare aceste doze. Avem suficiente doze din celelalte loturi. Repet, din punct de vedere al siguranței, al eficacităţii, al procesului de vaccinare, lucrurile sunt similare, nu se schimbă absolut nimic.
Pentru celelalte tipuri de vaccinuri, pentru vaccinul pediatric, România a recepționat 330.000 de doze de vaccin pediatric și mai avem de recepționat o tranșă de aproximativ 216.000 de doze, tranșă care, pentru moment, a fost amânată tocmai pentru a evita situațiile în care pot să iasă din perioada de valabilitate, ţinând cont că doar nouă luni au valabilitate aceste produse și vom reveni cu precizări atunci când vom stabili data recepționării. Iar de la compania AstraZeneca și Johnson pentru moment sunt sistate livrările. Vă mulțumesc, foarte mult!
Raed Arafat: Mulţumesc! O să revin la prezentarea evoluției în ultima săptămână. După cum am spus și la început şi a zis și domnul secretar de stat Baciu, noi, în 3 februarie, săptămâna trecută, am avut 32.671 de cazuri. Astăzi, 10 februarie, sunt 26.466, deci este prima dată în care venim cu o cifră care arată o tendință de descreștere a numărului cazurilor zilnice; bineînțeles am trecut prin cifre mari, de peste 35.000 de cazuri, dar acum suntem, cum am zis, la 26.000. Dacă comparăm unele zile ale săptămânii cu zilele identice din săptămâna următoare, dacă comparăm, de exemplu, luni săptămâna asta cu lunea trecută, marţi cu marţea trecută, toate arată o tendință de descreștere.
Pacienţi în ATI; totuși este o cifră care continuă să crească și motivul este clar: pentru că vin din urmă cazurile care s-au pozitivat, o parte poate sunt tot cu varianta Delta, persoane care sunt vulnerabile și ajung în terapie intensivă. În data de 3 februarie am avut 993 de cazuri, iar în data de 10 avem 1.146 de cazuri în secțiile de terapie intensivă.
Referitor la pacienţii decedaţi, din păcate, am ajuns la o cifră mai mare, dacă nu mă înșel, ieri. Astăzi avem cei 138 de decedați, cu unul din urmă, deci 139 raportat. Normal, cu cât avem pacienți în secțiile de terapie intensivă, din păcate, vom avea în continuare decese până vom ajunge să avem o scădere și a numărului pacienților în secțiile de terapie intensivă și o scădere a intrării în secțiile de terapie intensivă, prin scăderea cazurilor infectate sau nou-infectate.
Procentul din totalul testelor; am văzut ieri un procent de 28,88%, astăzi de 30,22%. Oricum şi procentul este cu tendință de scădere sau măcar să ajungă la un platou. Reamintesc că am avut anterior acestor procente, procente de 31%-32%, aproape de 33% rata de pozitivare din cei testați. Deci astăzi este 30,2%.
Ca localități, numărul localităților între unu și trei la mie continuă scăderea, dar creşte numărul localităților, în continuare, care sunt peste trei la mie, de la 2.347 de localități care au avut peste trei la mie în 2 februarie, la 2.709 localități care au avut peste trei la mie sau au peste trei la mie în 9 februarie. Este normal, incidența se calculează pe ultimele 14 zile, chiar dacă avem tendință de scădere, incidența începe să scadă ulterior. Deci o să observăm tendința de scădere la incidență mai târziu. Totuși, dacă vedem situația la nivel național a incidenței, unele județe au avut creșteri mai mici sau chiar fără creșteri de la o zi la alta a incidenței, lucru care arată că și acolo se ajunge la un platou și posibil să vedem în curând chiar și scăderea incidenţei în aceste județe.
Merg mai departe, la managementul medical, deci între 27 ianuarie și 2 februarie am avut 77 de solicitări de transfer, iar între 3 și 9 februarie - 61 de solicitări de transfer, deci în continuare sunt solicitări de transfer, dar fără o creștere semnificativă, chiar este o scădere săptămâna care a trecut față de săptămâna dinaintea ei. La detașări continuăm să detașăm personal necesar unităților sanitare, dar au fost, totuși, mai mici detaşările din ultima săptămână față de săptămâna trecută.
Continuă şi vaccinarea la nivelul unităţilor sanitare cu paturi. În spitalele publice, în cele 157 de spitale, care au activitate de vaccinare, au fost vaccinate peste 50.495 de persoane, iar în cele 26 de spitale private - aproximativ 7.884 de pacienţi.
Au continuat activităţile de vaccinare cu echipe mobile atât la domiciliu, cât şi în mediul rural şi sunt, practic, în acest moment, în săptămâna precedentă 31-7 februarie, aproape 2.000 de persoane vaccinate atât la domiciliu, cât şi în comunităţile rurale.
La acest moment sunt 1.007 cabinete de vaccinare, adică fluxuri în 710 centre, în 710 adrese, locaţii diferite, sunt 341 de cabinete pediatrice, aşa cum am spus; în perioada următoare numărul lor va fi redus, în funcţie de adresabilitate şi probabil că vom intra, aşa cum am mai spus şi data trecută, într-o altă etapă din punct de vedere al strategiei de vaccinare.
La nivelul judeţelor şi municipiului Bucureşti, în momentul de faţă aproximativ 21,5% din judeţe, şi aici se include municipiul Bucureşti, au o rată de vaccinare de peste 50%, municipiul Bucureşti având în momentul de faţă peste 67% rată de vaccinare din populaţia eligibilă. De asemenea, sunt 57% dintre judeţe care au între 40% şi 50% rată de vaccinare şi aproximativ 21% judeţe care au între 30 şi 40% rată de vaccinare.
În ceea ce priveşte numărul total de doze recepţionate în România, din toate cele patru tipuri de vaccinuri, sunt peste 31.800.000 de doze recepţionate. Au fost administrate peste 16.568.000 de doze şi avem în momentul de faţă un stoc de 7,2 milioane de doze. Ca şi calendar de livrare, mâine, pe 11 februarie, urmează să primim aproximativ 177.600 de doze de la compania Moderna, iar pe 18 februarie, alte 176.400 de doze, iar de la compania Pfizer, pe 14 şi 15 februarie vom primi aproximativ 639.000 de doze, din care peste 216.000 sunt dozele standard pentru populaţia de peste 12 ani, iar aproximativ 423.000 de doze vor fi doze ready to use, adică gata de folosit, fără să mai necesite reconstituire cu ser fiziologic, de asemenea destinate pentru persoanele de peste 12 ani.
Vreau să menţionez că aceste doze, parte din aceste doze va fi distribuită foarte probabil în cabinetele de medicină de familie, tocmai pentru a facilita, într-un fel sau altul, dacă vreţi, procesul de vaccinare şi pentru a trece într-o etapă de regândire a campaniei de vaccinare în sensul în care să fie acest program preluat în integralitate în cabinetele de medicină de familie. Pentru moment nu distribuim în centrele de vaccinare aceste doze. Avem suficiente doze din celelalte loturi. Repet, din punct de vedere al siguranței, al eficacităţii, al procesului de vaccinare, lucrurile sunt similare, nu se schimbă absolut nimic.
Pentru celelalte tipuri de vaccinuri, pentru vaccinul pediatric, România a recepționat 330.000 de doze de vaccin pediatric și mai avem de recepționat o tranșă de aproximativ 216.000 de doze, tranșă care, pentru moment, a fost amânată tocmai pentru a evita situațiile în care pot să iasă din perioada de valabilitate, ţinând cont că doar nouă luni au valabilitate aceste produse și vom reveni cu precizări atunci când vom stabili data recepționării. Iar de la compania AstraZeneca și Johnson pentru moment sunt sistate livrările. Vă mulțumesc, foarte mult!
Raed Arafat: Mulţumesc! O să revin la prezentarea evoluției în ultima săptămână. După cum am spus și la început şi a zis și domnul secretar de stat Baciu, noi, în 3 februarie, săptămâna trecută, am avut 32.671 de cazuri. Astăzi, 10 februarie, sunt 26.466, deci este prima dată în care venim cu o cifră care arată o tendință de descreștere a numărului cazurilor zilnice; bineînțeles am trecut prin cifre mari, de peste 35.000 de cazuri, dar acum suntem, cum am zis, la 26.000. Dacă comparăm unele zile ale săptămânii cu zilele identice din săptămâna următoare, dacă comparăm, de exemplu, luni săptămâna asta cu lunea trecută, marţi cu marţea trecută, toate arată o tendință de descreștere.
Pacienţi în ATI; totuși este o cifră care continuă să crească și motivul este clar: pentru că vin din urmă cazurile care s-au pozitivat, o parte poate sunt tot cu varianta Delta, persoane care sunt vulnerabile și ajung în terapie intensivă. În data de 3 februarie am avut 993 de cazuri, iar în data de 10 avem 1.146 de cazuri în secțiile de terapie intensivă.
Referitor la pacienţii decedaţi, din păcate, am ajuns la o cifră mai mare, dacă nu mă înșel, ieri. Astăzi avem cei 138 de decedați, cu unul din urmă, deci 139 raportat. Normal, cu cât avem pacienți în secțiile de terapie intensivă, din păcate, vom avea în continuare decese până vom ajunge să avem o scădere și a numărului pacienților în secțiile de terapie intensivă și o scădere a intrării în secțiile de terapie intensivă, prin scăderea cazurilor infectate sau nou-infectate.
Procentul din totalul testelor; am văzut ieri un procent de 28,88%, astăzi de 30,22%. Oricum şi procentul este cu tendință de scădere sau măcar să ajungă la un platou. Reamintesc că am avut anterior acestor procente, procente de 31%-32%, aproape de 33% rata de pozitivare din cei testați. Deci astăzi este 30,2%.
Ca localități, numărul localităților între unu și trei la mie continuă scăderea, dar creşte numărul localităților, în continuare, care sunt peste trei la mie, de la 2.347 de localități care au avut peste trei la mie în 2 februarie, la 2.709 localități care au avut peste trei la mie sau au peste trei la mie în 9 februarie. Este normal, incidența se calculează pe ultimele 14 zile, chiar dacă avem tendință de scădere, incidența începe să scadă ulterior. Deci o să observăm tendința de scădere la incidență mai târziu. Totuși, dacă vedem situația la nivel național a incidenței, unele județe au avut creșteri mai mici sau chiar fără creșteri de la o zi la alta a incidenței, lucru care arată că și acolo se ajunge la un platou și posibil să vedem în curând chiar și scăderea incidenţei în aceste județe.
Merg mai departe, la managementul medical, deci între 27 ianuarie și 2 februarie am avut 77 de solicitări de transfer, iar între 3 și 9 februarie - 61 de solicitări de transfer, deci în continuare sunt solicitări de transfer, dar fără o creștere semnificativă, chiar este o scădere săptămâna care a trecut față de săptămâna dinaintea ei. La detașări continuăm să detașăm personal necesar unităților sanitare, dar au fost, totuși, mai mici detaşările din ultima săptămână față de săptămâna trecută. Şi cu cât vor scădea cazurile internate în spitale în secțiile de ATI, detașările se vor finaliza, adică nu vor mai continua și cei detașaţi, la finalul detașării, se vor întoarce la locul original de muncă.
În cadrul unităților de primiri urgențe, în perioadă 27 ianuarie - 2 februarie, am avut 9.458 de pacienți pe problema COVID. În ultima săptămână, 3 -9 februarie, suntem cam la același număr, vorbim de 9.450 de pacienți, dintre care 3.917 confirmați, păstrând cam același procent în UPU, de 41,4% pacienți confirmați din cei care se prezintă cu probleme corelate sau cu suspiciune de a fi infectat cu SARS-CoV-2. Cam asta este situația.
Deci, în concluzie, avem o tendință de descreștere, cel puțin la rata de pozitivare putem vorbi de un platou acum, cifrele scad, cu excepția secțiilor de ATI, unde  continuă o ușoară creștere. Nu putem compara sub nicio formă ce se întâmplă acolo acum cu valul trecut; pot să vă spun că în unitățile de primiri urgență, chiar dacă sunt mai mulți pacienți care se prezintă - cum vedem, 9.000 de pacienți într-o săptămână, peste 9.000 - totuși, starea celor care se prezintă e total diferită, este mai ușoară, mulți nu necesită oxigen, nu necesită îngrijiri de terapie intensivă, foarte puțini pacienți rămân în așteptarea unui loc și ăsta este un lucru pozitiv. Dar, cum am zis, scăderea pe secțiile de terapie intensivă va fi mai târziu ceva, după ce continuă scăderea numărului total al cazurilor infectate și se oprește impactul cazurilor care vin din urmă, acele 40.000, 30.000 şi ceva de cazuri zilnice care au fost şi care, dintre aceste cazuri, totuşi, o parte pot ajunge la terapie intensivă în câteva zile. Deci mă opresc aici. Acum, dacă aveţi întrebări pentru colegii mei sau pentru mine, aşteptăm întrebările dumneavoastră. Vă rog.
Reporter: Premierul spune aseară că există întâlniri săptămânale pentru planul de măsuri de relaxare - nu știu cine poate să-mi răspundă, dumneavoastră, domnule Arafat sau domnul Baciu. Când am putea să vedem că vor fi puse în aplicare măsuri de relaxare și în România, având în vedere că în multe alte țări se întâmplă? Şi am putea să vedem acestei măsuri de relaxare înainte de luna martie?
Raed Arafat: Eu îmi aduc aminte că dânsul a zis că depinde acest lucru, inclusiv, și de evaluarea stării epidemiologice. La acest moment am început să scădem. Încă există o cifră importantă zilnică, încă există un număr totuși important de cazul în terapie intensivă. Clar că sunt discuţii şi sunt discuţii pentru că se doreşte să ajungem să relaxăm măsurile, adică să revenim la normalitate, cum am spus, deci acest lucru depinde de evoluție. Dacă continuă scăderea și dacă vedem că impactul pe secțiile de terapie intensivă tot se stabilizează, nu mai avem probleme, cu certitudine deciziile potrivite vor fi luate la momentul respectiv; că va fi înainte sau va fi la momentul în care atingem finalul acestei perioade de stare de alertă, adică care va fi în jur de 6 martie, deci asta urmează să vedem după modul în care evoluează și decizia este la un nivel mai înalt, adică nivelul Comitetului Național pentru Situații de Urgență și, bineînțeles, pe baza analizelor care se fac la nivelul Ministerului Sănătății, INSP și alte structuri care sunt de specialitate. Mulțumesc!
Reporter: Având în vedere că deja vedem că trecem la o altă etapă a pandemiei, am putea să vedem o schimbare și în spitale, și mă refer aici inclusiv la echipamentele de protecție, să nu mai fie așa cum sunt acum, combinezoane, adică să fie un pic mai relaxate și aceste măsuri sau familiile ar putea să intre să vadă pacienții? Există la Ministerul Sănătății discuții în acest sens?
Andrei Baciu: Este, într-adevăr, cum foarte bine aţi spus, o chestiune care este direct dependentă de faza pandemiei în care ne aflăm. În momentul de față este... Deși vedem de o săptămână, câteva zile, o ușoară descreștere, ceea ce caracterizează în continuare starea noastră este o stare de alertă și de vigilență față de tot ceea ce se poate întâmpla, pentru că sunt în continuare, după cum vedem, foarte mulți pacienţi care au nevoie de asistență medicală, dar ușor, ușor, pe măsură ce lucrurile se vor ameliora, atât la nivel social, general, cât și la nivelul sistemului de sănătate, evident că se va adapta conformația măsurilor în funcție de cum va evolua pandemia. Există, pentru creștere, dar cât și pentru descreștere, acel plan de recrudescență împotriva emergenței COVID-19, care prevede ce se întâmplă în momentul când cresc cazurile, la fel cum se cum se și activează unități medicale suplimentare, la fel se și dezactivează pe măsură ce lucrurile devin mai favorabile. Lucrul acesta e valabil la nivel general, cât și la nivel particular, însă totul depinde de evoluția pandemiei.
Raed Arafat: O să completez aici. Ați văzut, poate au fost anunțate în unele țări, renunțarea la unele măsuri, ele fiind înaintea... Adică au avansat mai mult cu scăderea numărului cazurilor, au avut vârful înaintea noastră și se renunță la anumite măsuri. Totuși, se spune, unde nu se renunța la măsuri, de exemplu la măsura măștii, dacă nu mă înșel, New York-ul a anunțat asta, la măsura măștii momentan nu renunță în transportul public în comun, în spitale, așa că spitalele fiind un loc unde, totuși, vin aceşti pacienţi, se tratează, anumite măsuri de protecție vor rămâne.
Dacă va fi în continuare combinezon sau dacă se va ajunge să fie doar halatul de protecție simplu și o mască FFP2, FFP3, asta poate să se decidă și la nivelul unităților. Cel puțin pe partea de transport, pe partea de transport medicalizat, pe partea de transport medical ne confruntăm tot timpul cu pacienți care sunt asimptomatici și ajung să descoperi că sunt simptomatici, nu știu că sunt pacienți COVID. Aşa că minim masca și partea de dezinfecție și partea de măsuri de precauție pentru personal rămân obligatorii în acest moment.
Reporter: Mulţumesc! Mai am o singură întrebare pentru domnul doctor Gheorghiță. Spuneați că vom primi doze de vaccin deja reconstituite, probabil deja în seringă, așa cum știm că vine vaccinul gripal și spuneți că este cel mai probabil, vaccinarea va fi preluată în totalitate de medicii de familie?
Valeriu Gheorghiţă: Vreau să fac o precizare. Sunt tot flacoane multidoză, deci nu sunt seringi preumplute, sunt flacoane multidoză, de şase doze, doar că nu mai este necesară reconstituirea cu ser fiziologic, se extrag de la început 0,3ml, practic vorbim de un vaccin deja pregătit, preparat. El se trece pe regimul de temperatură de două - opt grade unde are stabilitate timp de 10 săptămâni și se poate folosi ca și celălalt tip de vaccin. Deci, practic nu mai avem această etapă de preparare cu ser fiziologic înainte de administrarea propriu-zisă a vaccinului, dar vor fi tot flacoane multidoză. De asta am spus că din punct de vedere al procesului de vaccinare lucrurile nu se modifică.
Şi atunci vrem să îl distribuim, în prima etapă, către cabinetele de medicină de familie, pentru că are stabilitate 10 săptămâni și atunci este mult mai ușor de gestionat stocul de vaccin, inclusiv în cabinetul de medicină de familie, unde este suficientă păstrarea la un regim de temperatură obișnuit, de două - opt grade pe perioadă de 10 săptămâni. El vine pregătit în momentul de față în cutii mult mai mici, cutii de câte 10 flacoane, ceea ce iarăși relaxează foarte mult toate procedurile de distribuire și de recepționare a dozelor, și din acest punct de vedere avem deja premise pentru a putea să operaționalizăm progresiv această etapă. Evident că nu se poate face de azi pe mâine, este necesar un proces de tranziție până când vom putea să operaționalizăm complet această activitate. Se vor evalua în dinamică centrele de vaccinare și activitatea lor, mai ales acolo unde sunt comunități unde nu există medic de familie sau încă nu este implicat medicul de familie în activitatea de vaccinare, evident că acolo nu putem să lăsăm populația fără acces la vaccinare. Este important să menținem accesul de la vaccinare, chiar dacă acele centre au activitate mai redusă, un număr mai mic de persoane care se vaccinează, putem să reducem programul de lucru și asta am și făcut la parte dintre ele. Sau nu vor mai funcționa șapte zile pe săptămână din șapte, vor funcționa trei zile sau patru zile, în funcție de cum se stabilește pe plan local de către fiecare direcție de sănătate publică.
Reporter: Bună ziua! O întrebare pentru domnul doctor Valeriu Gheorghiță. În acest val, spre deosebire de valurile trecute, sunt tot mai mulți pacienți la care secvențierea arată că au două tulpini, adică pe lângă Omicron, au și Delta sau altă variantă. Cum se explică acest lucru?
Valeriu Gheorghiță: Este foarte simplu, aceste virusuri circulă în momentul de față la nivel populațional și o persoană, vedem foarte clar din datele științifice că imunitatea nu este încrucișată în totalitate, adică faptul că ai trecut prin infecția cu Delta nu te protejează foarte mult de reinfecția cu varianta Omicron și atunci există această posibilitate să faci co-infecție, cum o numim noi. Ele sunt virusuri care practic competiționează pentru aceeași receptori, însă faptul că Omicron este mult mai infecțios ele pot să genereze infecții simultan la aceeași persoană. Deci, practic, ne putem infecta și asta creează cel puțin pe gazdele imunodeprimate, adică la acele persoane care au probleme serioase de imunitate, pot să faciliteze, dacă vreți, recombinarea celor două virusuri și apariția unui virus care poate să aibă caracteristici diferite. În sensul în care Omicron știm că are în momentul de față o virulenţă intrinsec mai redusă, poate să se modifice în timp. De asta, repet încă o dată, sigur că obiectivul nostru important, așa cum recomandă și Organizația Mondială a Sănătății și Centrul European de Control al Bolilor, este să ne uităm la rezultatul final. Adică, pacientul care este infectat să aibă acces la medicație, să aibă acces la vaccinare și mai puțin în momentul de față putem avea măsuri eficiente care să blocheze transmiterea. Şi atunci, este important să reducem cât se poate de mult mortalitatea. Dar există acest risc, atâta timp cât avem circulație intensă a virusului la nivel populațional, există acest risc de evoluție virală și de selectare de noi mutații.
Reporter: Poate fi ca atunci când pacientul are virusul gripal și coronavirus?
Valeriu Gheorghiță: Poate să fie, doar că atunci virusurile nu folosesc aceiași receptori. Ele, practic, nu competiționează pe aceeași poartă de intrare în celulă, au porți diferite de intrare în celulă. Dar, în momentul de față, ce crește probabilitatea de co-infecție este faptul că sunt virusuri care circulă foarte mult, ele sunt foarte răspândite în populație.
Reporter: Bună ziua! Domnule Arafat, aș vrea să vă întreb legat de această relaxare a restricțiilor, s-a vorbit despre relaxare, s-a vorbit chiar despre renunțarea la starea de alertă. Ce ne așteaptă practic? Vom renunța la toate măsurile sau vor rămâne altele în vigoare?
Raed Arafat: Deci, tendința este să se reducă, cum am zis, major măsurile care există, limitările de acces în unele zone, toate aceste aspecte, dar, din nou, asta se va decide de către comitet pe baza recomandărilor și analizelor care vor fi pe evoluție. La acest moment suntem pe un trend pozitiv, în sensul în care este un tren descrescător, care abia a început. Continuă acest trend, vor fi făcute analizele, vor fi făcute recomandările către Comitetul Național, bineînțeles o să fie analizat la nivelul Comitetului și la nivelul Guvernului se va lua decizia.
Reporter: Dar există posibilitatea ca până de Paști, de exemplu, să nu mai purtăm nici mască la interior, de exemplu?
Raed Arafat: Paștele este în aprilie, dacă nu mă înșel, 24-25. Până atunci sper să fim în faza pe care o spuneți dumneavoastră. Dacă nu sunt surprize și nu e nimic, sper să fim în faza în care să fim cât mai aproape sau în totalitate de normalitate și vom conviețui în final cu acest virus. Virusul nu va dispărea, dar vom conviețui, mai ales dacă rămâne predominanta varianta Omicron, care este mai contagioasă, dar este cu o virulență mai scăzută, mult mai scăzută.
Reporter: Şi aș mai avea o întrebare pentru domnul Baciu, legată de alt subiect. Este a patra săptămână în care pacienții cu fibroză chistică protestează și cer urgentarea aprobării medicamentului Kaftrio. Spuneți-mi care sunt măsurile pe care le-a luat până acum Ministerul Sănătății? Ce demersuri ați făcut în acest sens?
Andrei Baciu: Într-adevăr este o patologie care afectează un număr important de copii și la adulți este o boală care pune serioase probleme. Aici, la nivelul Ministerului Sănătății, s-au făcut pașii necesari și, mă rog, ce vreau să spun este că e nevoie de mai mulți pași ca să se poată adopta terapia necesară pentru aceşti pacienți și nu știu dacă a fost deja făcut public de la Ministerul Sănătății, dar vom avea anunțuri şi update-uri în acest sens. Venind către conferință știam că trebuia să se finalizeze un proces prin care să ajungem la un tratament pentru acești pacienți.
Reporter: Dat fiind perioada imediat următoare, nu ştiu, într-o lună, două...
Andrei Baciu: Nu, cred că o să avem vești chiar mai repede sau astăzi sau zilele viitoare. Mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Legat de posibilele relaxări sau așteptatele relaxări: e posibil, având în vedere ce a făcut Italia, că a renunțat la masca în aer liber, ca în acest prim val de relaxări să se renunțe la masca în aer liber?
Raed Arafat: Este exact ce am răspuns şi înainte. Acest lucru pe baza analizelor se va vedea la ce se renunță. Intenția este clar să urmăm și exemplele din celelalte țări, care deja sunt înaintea noastră pentru că vârful acestui val la ei a fost înainte. Deci, a fost o defazare când a început la noi, când a început la ei, când am ajuns noi la vârf, când au ajuns ei la vârf. Deci măsurile pe care România o să le implementeze vor fi foarte asemănătoare, din ce pot să vă spun acum, cu măsurile implementate de alte țări în acest sens. Totul depinde, încă o dată, de analizele care se vor face și de decizia finală pe care o ia Comitetul Național în baza recomandărilor care vor fi, dar tendința noastră și tot sunt să urmăm ce alte țări implementează la momentul în care văd că numărul cazurilor a scăzut și care sunt în aceeași situație ca noi. Singura diferență între noi și ei rămâne rata de persoane vaccinate, care este o diferență semnificativă, dar și cu asta, tendința de a lua măsuri în viitor sau de a renunța la măsuri va fi foarte asemănătoare cu ce au făcut alte țări. Ne uităm la spațiul european, ne uităm la țări care deja au luat aceste măsuri și deja putem să vedem care sunt rezultatele acestor măsuri la ei.  
Reporter: Şi în privința persoanelor care şi-au pierdut viața în ultima perioadă, numărul lor rămâne mare. Dacă aveți date privind tulpina cu care erau infectate aceste persoane, dacă sunt persoane infectate cu Delta sau cu Omicron?
Raed Arafat: O să îl rog domnul secretar de stat să vă răspundă.
Reporter: Vă rog!
Andrei Baciu: Din datele pe care le avem, și ne așteptăm să le putem extrapola, evident că în momentul de față tulpina Omicron este cea dominantă. Persistă și cazuri cu Delta, dar sperăm că în perioada următoare vor pierde teren în distribuția cazurilor de SARS-CoV-2 și după cum știm avem și subtulpina deja prezentă. Dar mare parte din cazuri sunt generate de Omicron și ne așteptăm ca lucrurile acestea să se reflecte și în cazul pacienților internați. Acum depinde foarte mult de patologia fiecărui bolnav și lucrurile variază de la un pacient la altul, de la un caz punctual la altul.
Reporter: Dar aveţi date pe persoanele decedate, nu pe toți cei care ajung în spital, ci doar pe cele decedate, dacă sunt cei mai mulți cu Delta sau cu Omicron?
Andrei Baciu: Nu, nu am făcut altfel de analize, dar putem să ne uităm. Dar, cum v-am zis, depinde foarte mult de terenul patologic al fiecărui pacient în parte, de patologiile și riscurile cu care vine şi pe care le prezintă în momentul în care se infectează, de evoluția și starea de imunitate, dacă a trecut prin boală sau nu, dacă a fost vaccinat, cu câte doze și aşa mai departe. Este un cumul de factori care este cumva unic pentru fiecare pacient în parte. Sigur că sunt categorii mari de risc pe care le cunoaște deja fiecare persoană.
Valeriu Gheorghiţă: Şi aici aş mai adăuga, dacă se poate...
Reporter: Vă rog!
Valeriu Gheorghiţă: Să spun că nu trebuie să plecăm de la ideea sau supoziția că varianta Omicron nu generează cazuri grave sau nu ar putea să fie responsabilă de decese. În momentul de față avem date foarte clare. În Europa, pe o analiză publicată recent de Centrul European de Control al Bolilor, rata de mortalitate în urma infectării cu Omicron este de 0,16%. Deci, practic avem date clare la acest moment. Este rata de mortalitate într-adevăr mult mai redusă comparativ cu ce am regăsit în varianta Delta, este cam de șase, șapte ori mai redusă dar nu este 0. Varianta Omicron poate să omoare, poate să dea cazuri grave și asta este foarte important să ținem cont de faptul că avem multe persoane vulnerabile care sunt neprotejate, care nu sunt încă vaccinate. Și, aici, este important ca mesajul să fie foarte bineînțeles. Este varianta Omicron dominantă, circulă, risc mare de transmisibilitate și de îmbolnăvire, iar rezultatul diferă foarte mult în funcție de particularitățile într-adevăr ale fiecărei persoane.
Andrei Baciu: Dacă îmi permiteţi, aș vrea să fac o scurtă mențiune. Pentru întrebarea dumneavoastră legată de pacienții care suferă de fibroză chistică. Deci, este pe circuitul de avizare o hotărâre de guvern care cuprinde și acest medicament la care făceați şi dumneavoastră referire. Deci, e în lucru în procesele interne, dar încercăm să accelerăm când de mult se poate procesul.
Reporter: Bună ziua! Pentru domnul doctor Raed Arafat. Când am putea ajunge la o vaccinare sezonieră pentru virusul SARS-CoV-2?
Raed Arafat: Asta cred că mai degrabă la domnul dr. Gheorghiță să dăm întrebarea, având în vedere că e președintele Comitetului de Vaccinare.
Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc foarte mult! Este viziunea pe care o are majoritatea țărilor și inclusiv organizațiile internaționale de profil, Organizația Mondială a Sănătății, Centrul European de Control al Bolilor. Probabil, în momentul în care vom intra în faza de endemie a bolii, ceea ce, așa cum am mai spus și data trecută, nu înseamnă că virusul nu mai circulă sau că nu mai poate să genereze îmbolnăviri, ci că din punct de vedere al măsurilor suntem într-o altă etapă în care trebuie să conviețuim cu virusul și vor persista probabil o serie de măsuri care vor avea impact social redus, dar care își vor menține eficiența în ceea ce privește protecția față de îmbolnăvire. Este important de monitorizat foarte atent şi de supravegheat ce tip de variantă virală circulă și pentru acest lucru capacitatea de secvențiere trebuie consolidată la nivelul tuturor țărilor, inclusiv în România și cu siguranță în urma acestei monitorizări se vor identifica acele variante virale care au potențial de a circula intens şi eventual să devină dominantă, să recunoască, să recâștige o transmisibilitate la nivel global și în funcție de asta se vor face sau nu recomandări de administrare a unui vaccin, probabil adaptat acelei variante virale circulante pe modelul vaccinării din gripa sezonieră. Dar, la acest moment, este iarăși prematur pentru că realmente ne interesează să vedem care va fi evoluția în perioada care urmează a acestui val cinci de îmbolnăviri.
Reporter: Şi încă o întrebare. Este posibil ca un om să fie infectat cu două tulpini simultan, că am văzut că la Botoșani au fost aproximativ 30 de persoane?
Valeriu Gheorghiţă: Da, sigur că da. Am comentat ce a întrebat colega dumneavoastră, se poate.
Reporter: Voiam să vă întreb dacă ar fi, dacă este mai agresiv sau dacă e mai periculos?
Valeriu Gheorghiţă: Nu se cumulează virulența, practic domină virulența celei mai agresive dintre tulpini, adică dacă avem o infecție concomitentă cu Delta și Omicron practic este importantă leziunea care este generată de Delta.
Reporter: Am înțeles. Vă mulţumesc!
Reporter: Bună ziua! Întrebare pentru domnul doctor Gheorghiță, în primul rând. Ştiu că aveți aproximativ un milion de doze de AstraZeneca care au expirat. Ați ști să îmi spuneți unde sunt ele fizic în momentul de față și ce veți face cu ele, vor fi trimise înapoi la distribuitor, vor trebui distruse aici, în România, care este procedura?
Valeriu Gheorghiţă: Într-adevăr în momentul de față avem 917.800 de doze de vaccin AstraZeneca. Ele sunt în momentul de față, cea mai mare parte a lor la nivelul centrelor regionale de depozitare, o altă parte se regăsesc în direcțiile de sănătate publică. Se finalizează în perioada următoare, din discuțiile pe care le-am avut cu colegii de la Ministerul Sănătății, procedura de distrugere a acestor doze, pentru că ele trebuie scoase din stoc și date pentru distrugere, deci nu vor fi returnate către distribuitor în mod evident, vor fi distruse în țară, însă pentru acest lucru există la acest moment o procedură care se finalizează și cred, dacă nu mă înșel, că va fi în baza unui act normativ, cred că la nivel de hotărâre de guvern.
Reporter: Ştiţi să îmi spuneţi câte doze a primit România până acum de AstaZeneca?
Valeriu Gheorghiţă: Da, avem recepționate un total de 4,478 de milioane de doze. Au fost administrate 852.356 de doze și distribuite în total, plus ce ai intrat în mecanismul de revânzare sau de donație 3,3 milioane de doze din care sunt aceste 917.000 care au ieșit din perioada de valabilitate.
Reporter: Deci, înseamnă puțin peste două milioane le-ați vândut sau le-ați redistribuit în altă parte și știți să îmi spuneți și unde?
Valeriu Gheorghiţă: Nu aș putea să vă spun exact țările, nu am această evidență, dar putem reveni în zilele următoare cu o situație foarte clară.
Reporter: Ştiu că la nivelul centrelor de vaccinare anumite doze care erau deja expirate, ele au fost deja distruse, distruse în sensul că fiecare centru de vaccinare când au expirat au decis să le dea la fel cum dădeau, de exemplu, resturile de Pfizer către...
Valeriu Gheorghiţă: Da. Centrul de vaccinare este utilizatorul final. Aici sunt proceduri foarte clare. Sunt doze, de pildă, care rămân într-un flacon din care se începe folosirea, administrarea de doze. Aici, la nivel de centru de vaccinare există procedură. Toate centrele de vaccinare atunci când primesc aviz de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică sunt obligate să aibă un contract încheiat cu o firmă care preia deșeurile de natură medicală, deșeurile produsele biologice și evident că intră pe circuitul de distrugere și evident că există aceste evidențe la fiecare centru de vaccinare, cu proces-verbal de predare, de primire, câte doze expiră, câte sunt sacrificate, câte au fost pierdute în procesul de vaccinare. Există toate aceste evidențe.
Reporter: Mulțumesc!
Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu!
Raed Arafat: Mulțumim! O după-amiază plăcută!