Actualitate

Marți, 12 Ianuarie

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță

Galerie foto

 

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Mă bucur să ne revedem și astăzi. Așa cum anunțam săptămâna trecută, intenționăm să avem aceste briefing-uri săptămânale tocmai pentru a vă prezenta și a vă aduce în atenție cele mai importante informații pe care noi le avem, atât în ceea ce privește activitatea din ultimele șapte zile, cât și activitatea care urmează a se desfășura. Vă readuc aminte că, până la sfârșitul zilei de ieri, erau circa 125.190 de persoane vaccinate. Astăzi, la ora 12:00, erau vaccinate peste 9.000 de persoane. Au fost înregistrate în total 468 de reacții adverse raportate, dintre care 191 de reacții adverse sunt locale și circa 277 reacții adverse generale. Din punct de vedere al numărului de pierderi, vorbim de 272 de doze, ceea ce reprezintă 0,16 la sută din numărul dozelor distribuite.

În ceea ce privește numărul dozelor recepționate până la acest moment, după cum știți, pe data de 11 ianuarie a fost primită cea de-a patra tranșă, în total fiind recepționate 450.450 de doze. Au fost distribuite circa 160.980 de doze, practic au plecat din centrele de stocare către centrele de vaccinare și s-au efectuat peste 134.000 de doze, în momentul de față fiind vaccinate, practic, 134.000 de persoane. Datele erau pentru ziua în curs la ora 12:00.

Următoarea etapă vizează pregătirea celei de-a doua etape a Strategiei de vaccinare. În momentul de față, din numărul de centre de vaccinare destinat pentru unitățile medicale, pentru lucrătorii din sistemul medical și social, de pildă, astăzi se vaccinează în circa 235 de centre. Pentru etapa a II-a sunt identificate și vor fi operaționalizate 750 de centre, dintre care, așa cum am spus, circa 100 de centre rămân deja din centrele din unitățile medicale. Aceste 750 de centre vor avea circa 1.766 de puncte de vaccinare, ceea ce vor asigura la capacitate maximă peste 100.000 de persoane care se pot vaccina în fiecare zi. Din acest punct de vedere, am identificat categoriile de boli cronice pentru etapa a II-a. Pe lângă persoanele cu vârsta peste 65 de ani, vorbim de persoane care sunt diagnosticate cu diabet zaharat, persoane cu obezitate, persoane cu boli cardiovasculare cronice, cu boli cronice renale, cu boli pulmonare cronice, persoane cu afecțiuni oncologice, persoane cu boli autoimune, de asemenea persoanele cu imunodepresii, atât prin boli sau prin tratamente, și inclusiv persoanele cu infecție HIV/SIDA. În ceea ce privește modalitatea de programare, platforma va fi gata pe data de 15 ianuarie. De la ora 15:00 se va putea începe programarea persoanelor pentru etapa a II-a în centrele de vaccinare care vor fi pregătite. Pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani, programarea se poate face individual, se poate face prin medicul de familie, se poate face prin serviciile de call center – aici, ca noutate, vom avea un număr unic la nivel național, pe care vi-l pot şi spune 021.414.44.25. Practic, sunând la acest număr apelurile vor fi preluate în cele 42 de call center-uri distribuite la nivelul fiecărui județ. O altă modalitate de programare, prin Direcția de asistență socială din primării sau prin intermediul aparținătorilor, care pot să își facă cont şi să înscrie până la maxim 10 persoane dintre aparținători, din familie. Pentru persoanele care sunt în evidență cu boli cronice, sub vârsta de 65 de ani, programarea se face în mod corect prin medicul de familie. Dacă persoana respectivă nu are acces la un medic de familie sau nu are medic de familie, se poate face programare prin serviciul de call center, individual, pe pagina web, prin Direcția de asistență socială sau, la fel, prin intermediul aparținătorilor. De asemenea, pentru persoanele care deservesc activități esențiale, programarea se face prin angajator și, de asemenea, atunci când angajatorul înscrie persoanele pe care le are angajate sau în contract de prestări pentru acele activități esențiale, beneficiarul poate să își stabilească, după ce este validat de angajator, ziua și centrul unde vrea să meargă să se vaccineze. Ceea ce, din punctul nostru de vedere, oferă o libertate în a alege centrul și ziua la care vrei să te vaccinezi.

Un alt lucru important, pe care l-am primit în jurul prânzului, Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat variația de șase doze. Practic, în cursul zilei am şi primit notificare de la compania BioNTech Pfizer, de mâine se reactualizează stocurile și în loc de cinci doze, cât este prevăzut per flacon, vom vorbi de șase doze. Cam acestea sunt datele pe care vi le spun. Ceea ce aș mai vrea să menționez pentru etapa a II-a, așa cum am spus, programarea va începe cu data de 15, după ora 15:00, și vor intra în același timp, atât persoanele care sunt la grupa de risc pentru forme severe, persoanele cu vârsta peste 65 de ani cu boli cronice, dar și persoanele care deservesc activități esențiale. Din punct de vedere al activităților legate de comunicare, foarte pe scurt pot să vă spun că pe platforma națională de informare au fost peste un milion de utilizatori unici care au accesat această platformă și, de asemenea, pe pagina de Facebook "RO Vaccinare" peste două milioane de accesări. Ceea ce pot să vă mai spun, datele în ceea ce privește intenția de vaccinare. Am primit aceste informații de la Organizația Mondială a Sănătății. Biroul pe România arată în momentul de față o creștere a intenției de vaccinare la circa 50%, față de cât se estima inițial, şi aproximativ 11% dintre persoane, în momentul de față, doresc să amâne sau ezită decizia de vaccinare. Cam acestea au fost datele pe care eu voiam să vi le transmit pentru situația în care ne aflăm la acest moment. Aș dori să invit colegii mei, domnul secretar de stat Andrei Baciu, domnul doctor Călin Alexandru și doamna doctor Adriana Pistol, dacă vor să adauge elemente suplimentare și ulterior vom prelua întrebările dumneavoastră.

Andrei Baciu: Dacă aveți întrebări punctuale, v-aş invita să primim întrebările dumneavoastră.

Valeriu Gheorghiță: Organizatoric aș prefera să luăm câte o întrebare de la fiecare dintre dumneavoastră și, ulterior, în funcție de timpul care rămâne disponibil, suplimentăm și celelalte întrebări.

Reporter: Aș vrea să clarificăm un pic ceea ce spuneați mai devreme, legat de numărul de doze pierdute, risipite. Presupun că de mâine ne apucăm și noi să extragem șase doze, pentru că vrem să folosim cât mai mult ser. Spuneați: 272 de doze este numărul total pierdut până la această oră. Asta înseamnă că de săptămâna trecută și până astăzi aproape 200 de doze au fost pierdute.

Valeriu Gheorghiță: Aproximativ o doză pe centru de vaccinare.

Reporter: Aveți o explicație, adică ce înseamnă aceste două doze pierdute?

Valeriu Gheorghiță: Depășiri ale condițiilor de stabilitate, de temperatură, spargeri ale flacoanelor și, practic, au mai fost situații în care efectiv la sfârșitul programului nu s-au găsit persoane care să fie vaccinate. Practic, s-a irosit, repet, în medie o doză per centru de la începutul vaccinării.

Reporter: Şi atunci, dacă eu mă prezint la programare nu există posibilitatea ca altcineva din listă, pentru că s-a vorbit la Ministerul Sănătății, de listele de back-up.

Valeriu Gheorghiță: Ba da, există această procedură. Instrucțiunea e deja transmisă către centrele de vaccinare, pentru a gestiona cât mai bine numărul dozelor și a reduce la minimum posibil pierderea dozelor. Însă, trebuie să acceptăm ca acest minim nu se poate reduce la zero, indiferent de cât de mult ne-am dori. Încercăm să utilizăm la maximum toate dozele, pentru că este important ca toate persoanele să aibă acces la vaccinare. Există o procedură în acest sens, care este cunoscută de toți coordonatorii centrelor, în ideea de a reduce la minimum posibil, repet, pierderea inutilă a dozelor.

Reporter: Aveți idee cum s-a calculat procentajul de 10% doze pierdute din total, care este trecută în Ordonanța de Urgență făcută de colegii dumneavoastră de la Ministerul Sănătății?

Valeriu Gheorghiță: Este o ordonanță din... Este un Ordin al ministrului sănătății din 2017. Nu pot să vă spun, că nu am văzut...

Reporter: Nu, nu. Vorbim de proiectul de ordonanţă semnat de domnul ministru Vlad Voiculescu săptămâna trecută, la sfârșit, care stabilește mai exact cum sunt plătiți și doctorii și unde se vorbește și despre aceste pierderi, care sunt calculate la 10%.

Valeriu Gheorghiță: Sunt vaccinuri multidoză, cum este cel BCG, pentru care se acceptă chiar până la 50%. Aceste date sunt internaționale și nu sunt stabilite aceste cote în România și foarte probabil că aceste date au fost preluate din recomandările internaționale.

Reporter: Poate ne lămurește domnul secretar Baciu, fiind documentul de la MS.

Andrei Baciu: Este o chestiune acceptată unanim la nivel internațional, nu este o chestiune specifică României și s-a mers pe o aliniere la recomandările europene, să zicem așa, dar oricum vorbim de o chestie care este încă în dezbatere.

Reporter: Adică e posibil să ne gândim că folosim și mai bine dozele respective și coborâm de la 10%...

Andrei Baciu: Sunt două chestiuni distincte: în primul rând, este o chestiune de principiu, care este asumată la nivel internațional, faptul că există câteva doze care vor fi pierdute, doze neimputabile - este un principiu asumat. Doi: procentul exact, numărul absolut depinde efectiv de capacitatea administrativă, managerială a fiecărui centru de a-și programa și de a găsi soluții pentru fiecare situație care apare.

Reporter: Tocmai ăsta era sensul întrebării mele: dacă noi am calculat cât putem duce și cât pierde.

Andrei Baciu: Exact. Deci, vorbim în primul rând de un principiu și, în al doilea rând, de capacitatea managerială a fiecărui centru de a gestiona aceste imperfecțiuni care apar inevitabil.

Reporter: Noi, overall, ne ducem într-un 10%.

Valeriu Gheorghiţă: Nu. Ceea ce noi ne propunem e până în 0,5% pierderi, adică să nu depășim...

Reporter: Dar e diferență foarte mare între 10% și 0,5, cum spuneți dumneavoastră.

Valeriu Gheorghiţă: Este ceea ce noi ne propunem prin gestionarea, repet, în fiecare centru de vaccinare.

Reporter: Vă întreb asta legat de cifre, pentru că dumneavoastră știți mai bine decât mine, atunci când vorbim de cifre nouă nu prea ne iese. Ne-ați vorbit despre 20.000 de imunizări în prima săptămână din ianuarie…

Valeriu Gheorghiţă: Este adevărat. Vorbim de capacitate de vaccinare...

Reporter: ... şi nu am ajuns acolo.

Valeriu Gheorghiţă: ...și din acest punct de vedere, trebuie să diferențiem capacitatea reală de a vaccina și numărul persoanelor vaccinate. Este la fel, dacă vreți, ca la testări: capacitatea reală de a testa și numărul persoanelor testate.

Reporter: Vă refaceți declarația: câți oameni credeți că pot fi imunizați în fiecare din România? Capacitatea aţi lămurit-o... pe datele de acum.

Valeriu Gheorghiţă: Media ați văzut-o în timpul săptămâni: vorbim de 15-16 mii de persoane; în week-end, probabil că acesta este trendul, vorbim de un număr mai mic de persoane vaccinate spre deosebire de zilele săptămânii.

Reporter: Şi în etapa a II-a rămânem tot aşa?

Valeriu Gheorghiţă: Noi am menținut capacitatea de vaccinare și pe perioada weekend-ului, încât orice persoană care dorește să se programeze sâmbăta sau duminica să se poată vaccina.

Reporter: În etapa a II-a întrebam dacă rămânem tot așa?

Valeriu Gheorghiţă: Tot așa rămânem.

Reporter: Bună ziua! A reînceput școala, a reînceput online, ne apropiem de data de 8 februarie, când în mod normal ar trebui ca elevii să revină în clase. Luați în calcul ca profesorii să fie vaccinați cu prioritate în această a doua etapă, ca să se întoarcă la clase în siguranță?

Valeriu Gheorghiţă: Personalul din învățământ, după cum știm, este inclus în etapa a II-a de vaccinare, alături de alte tipuri de activități esențiale. Fiecare când dorește să se programeze, va putea să facă acest lucru.

Reporter: Așadar, nu există o campanie care să fie neapărat dedicată profesorilor.

Valeriu Gheorghiţă: Nu.

Reporter: Cine vrea să se vaccineze se înscrie pe platformă și se vaccinează. În ceea ce-i privește pe elevii de clasa a XII-a, de exemplu, având în vedere că au peste 16 ani și ei ar putea fi vaccinați tot cu prioritate, dacă își doresc lucrul ăsta.
Valeriu Gheorghiţă: Nu. Se respectă strategia de vaccinare. Dacă, Doamne ferește, unii dintre ei sunt în evidență cu boli cronice care îi vulnerabilizează, cu siguranță au prioritate și așa și trebuie să se vaccineze.

Reporter: Iar ei ar trebui să fie înscriși de aparținători, mă gândesc...

Valeriu Gheorghiţă: De aparținători...

Reporter: ... având în vedere că nu au 18 ani.

Valeriu Gheorghiţă: Da. Sau medicul de familie sau...

Reporter: Şi în ceea ce privește celelalte sectoare de activitate, mă gândesc aici la HoReCa, la transporturi, sunt sectoare care își doresc să își vaccineze angajații, tot așa, trebuie să urmeze procedura de înscriere pe platformă?

Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de transporturi sunt prioritizate pentru etapa a II-a, după cum iarăși sunt convins că ştiți, și fiecare se va programa prin angajator, și, după ce este validat de angajator, își alege, repet, centrul și ziua în care dorește să se vaccineze.

Reporter: Știm cam câți oameni ar trebui să se vaccineze în această a doua etapă?

Valeriu Gheorghiţă: Numărul estimat al persoanelor, de pildă, peste 65 de ani este de circa 3,8 milioane. Dacă asociem și persoanele cu boli cronice, probabil că depășim circa cinci milioane de persoane. Dacă aplicăm un procent de acceptare de circa 50%, vorbim de 2,5 milioane de persoane și dacă ne uităm la tipul activităților esențiale, cred că nu depășim un milion de persoane.

Reporter: Deci, per total undeva puțin peste 6 milioane de persoane.

Valeriu Gheorghiţă: Eligibile, dar nu vorbim de procent de acceptare...

Reporter: Am atinge imunizarea de turmă la această cifră?

Valeriu Gheorghiţă: Strict pentru această etapă, da. Dacă aplicăm un procent de 50-60% și realmente putem să asociem, să asigurăm vaccinarea acestui număr de persoane, cu siguranță pentru etapa a II-a.

Reporter: Mulțumesc frumos.

Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere.

Reporter: /.../ aici ceva?

Andrei Baciu: Rugămintea ar fi să facem un tur de masă și la sfârșit pentru orice întrebare suplimentară.

Reporter: Am înțeles. Mă gândeam că e mai simplu dacă le luăm tematic și clarificăm ce-i de clarificat.

Andrei Baciu: La sfârșit, putem să alocăm timp pentru orice fel de întrebări suplimentare. Mulțumesc mult.

Reporter: Bună ziua! Ca să lămurim foarte clar, de vineri, de la ora 15:00, toate subcategoriile din etapa a II-a pot să se programeze, dar vaccinarea efectivă pentru aceste subcategorii va începe în același timp pentru toată lumea sau vor fi programați la vaccinare în funcţie de subcategoria în care se află?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. Va începe în același timp pentru toată lumea, în funcţie de cum doresc să se programeze.

Reporter: Practic, aţi spus că angajatorul îi programează pe angjaţi în platformă…

Valeriu Gheorghiţă: Poate să finalizeze acest proces până la a-i aloca centrul de vaccinare şi ziua în care să se prezinte pentru vaccinare sau poate doar să-l înscrie pe platformă şi beneficiarul, angajatul, intră, îşi caută CNP-ul şi îşi alege dumnealui centrul de vaccinare şi ziua în care vrea să se programeze.

Reporter: Pentru cei care nu sunt familiarizați cu platforma: dacă angajatorul introduce în platformă numele angajatului care îşi dă consimțământul, apoi angajatorul îi dă o parolă şi un username angajatului, cu care acesta intră apoi în platformă şi îşi alege...

Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate.

Reporter: Sau, cum?

Valeriu Gheorghiţă: Nu se poate, pentru că este problema de protecție a datelor cu caracter personal şi folosind user-ul angajatorului va avea acces la toate datele persoanelor care sunt înrolate de angajator.

Reporter: Şi, atunci, cum îşi alege angajatul centrul şi data vaccinării?

Valeriu Gheorghiţă: Practic, el se regăseşte în lista persoanelor care se află pe platformă şi selectează ce centru dorește şi ziua în care dorește să se vaccineze, în funcție de sloturile libere.

Reporter: Păi, da, dar dacă cineva cunoaște, va introduce CNP-ul...

Valeriu Gheorghiţă: Da, se regăseşte pe platformă, se uită la centrele de vaccinare pe care le vrea, din judeţul respectiv sau din Bucureşti sau cel mai aproape de locul de muncă sau de domiciliu, își selectează intervalul orar la care doreşte să meargă la centrul de vaccinare şi aplică pentru programare, practic finalizează procesul de programare.

Reporter: Deci, dacă cineva îţi află în vreun fel CNP-ul poate să intre în locul tău să îţi aleagă data şi centrul de vaccinare.

Valeriu Gheorghiţă: Nu prea poate să-şi aleagă, avem colegii de la Serviciul de Telecomunicații Speciale...

Reporter: De aia vă întreb, tehnic, efectiv, cum se face lucru acesta?

Valeriu Gheorghiţă: Noi am hotărât să lăsăm această libertate, pentru că, realmente, unii angajați doresc să-şi stabilească ei centrul şi ziua în care să se programeze şi nu angajatorul.

Reporter De aceea v-am întrebat foarte clar, dacă introducerea se face de către angajator şi finalizarea procesului se face de către angajat, cum se întâmplă aceste două etape, efectiv, tehnic, pas cu pas?

Valeriu Gheorghiţă: Vă rog!

Călin Alexandru: Dacă îmi permiteți, nu se poate întâmpla această situație, pentru că persoana respectivă, după ce a fost înregistrată de către angajator, va trebui să intre în aplicație şi va fi validat prin numărul de telefon cu care a fost introdus inițial de către angajator. În acest fel, el va putea să demonstreze că este persoana care a fost înregistrată de către angajator, după care va face operațiunea de programare.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, deocamdată: vineri, la ora 15:00, toate centrele de vaccinare pe le-aţi anunțat, totalul acela, vor fi funcționale?

Valeriu Gheorghiță: În jur de 50% dintre ele sunt funcţionale, din data de 15, exact cum am făcut şi cu prima etapă, cea adresată lucrătorilor din sistemul medical şi social. Pe măsură ce aceste centre sunt operaţionalizate, ele vor deschide sloturi în vederea programării. Dar, avem circa 100 de centre, de pildă, cele din unităţile medicale, care au răspândire la nivel naţional, unde se poate face programare oricând şi la acestea se mai adaugă aproximativ 50% din centrele de la nivel naţional, extra, din afara unităților medicale, care sunt gata încă din data de 15.

Reporter: Şi când estimați că vor fi toate centrele funcţionale"

Valeriu Gheorghiţă: Probabil, pe 20 ianuarie vor fi gata toate.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! În primul rând, va rog să-mi spuneți dacă rămâne valabil că etapa a II-a va începe cu imunizarea persoanelor din centrele sociale?

Valeriu Gheorghiță: Da, rămâne valabil. Chiar în data de 15 echipele mobile merg la centrele medico-sociale şi efectuează vaccinarea.

Reporter: În acest caz vă rog să ne detaliați cum se va desfășura vaccinarea aici, pentru că în acest moment sunt multe necunoscute venite din partea directorilor acestor centre, nu știu efectiv cum se va întâmpla, cine va fi vaccinat prima dată, unde se vaccinează beneficiarii, unde se vaccinează personalul și cum va fi luat, de exemplu, consimțământul informat pentru vaccinare de la persoanele care clinic nu au discernământ?

Valeriu Gheorghiță: În ceea ce privește modalitatea de efectuare a procesului de vaccinare există instrucțiuni deja elaborate și transmise către Direcțiile de Sănătate Publică chiar de la sfârșitul săptămânii trecute. La nivelul fiecărui județ, Direcția de Sănătate Publică, care are în evidență toate centrele medico-sociale, împreună cu nucleul de coordonare de la nivel județean stabilește programarea acestor centre în vederea vaccinării. Cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării echipei mobile se anunță administratorul centrului pentru a obține consimțământul informat al persoanelor care se află internate în centrul medico-social, urmând ca apoi echipa mobilă de vaccinare să se deplaseze la fața locului cu vaccinurile necesare, în funcție de câte persoane se vor imuniza. La sediul centrului se pot vaccina atât angajații, cât și beneficiarii, cât și persoanele internate, iar ele vor fi ulterior introduse în Registrul Electronic Național al vaccinărilor. Iar modalitatea de obținere a consimțământului informat în acest caz, se respectă practic procedurile legale în vigoare, de la aparținător, rudă de gradul I și mergând în jos până la căile celelalte  legale.

Reporter: O singură completare aș vrea să mai faceți. Având în vedere că sunt cam 17.000 de persoane din aceste centre puse sub interdicție, iar statul român nu știe unde sunt toate aceste persoane, există riscul ca ele să rămână nevaccinate, o parte?

Valeriu Gheorghiță: Vă rog să repetați întrebarea. Nu am înțeles, cum adică sunt puse sub interdicție?

Reporter: Adică, legal, sunt puse sub interdicție.

Valeriu Gheorghiță: Se obține de la aparținători. Ca în orice alt act medical în care este nevoie să se intervină, practic, dacă nu există aparținători care să-şi exprime consimțământul, atunci se poate constitui o echipă medicală din două sau trei persoane care stabilesc înspre binele pacientului, plecând de la această premisă de primum non nocere.

Reporter: Întrebarea este: în condițiile în care în țara noastră va intra de mâine și vaccinul de la Moderna, există posibilitatea persoanei care dorește să se vaccineze să opteze între cele două vaccinuri ? Şi vă întreb acest lucru pentru că vedem că există caracteristici diferite în ceea ce privește capacitatea de imunizare. Dezvoltatorii vaccinului Moderna promit o imunitate de aproximativ un an și există posibilitatea ca oamenii să dorească mai degrabă se vaccineze cu Moderna decât cu Pfizer.

Valeriu Gheorghiță: Eu cred că m-ați auzit cu mai multe ocazii spunând că în momentul de față ne bazăm pe medicina cu dovezi. Cred că este important să luăm în calcul datele actuale, datele existente la acest moment. Nu putem să avansăm durate pentru care încă nu avem o acoperire din punct de vedere științific. Probabil că acest lucru se estimează, este posibil să se şi demonstreze că așa este, însă la acest moment datele nu ne prezic o durată de protecție, indiferent de tipul de vaccin despre care vorbim. Ceea ce pot să vă spun că, din punct de vedere al profilului de siguranță și al eficacității sunt absolut asemănătoare, nu există diferențe substanțiale. Deci, din punctul nostru de vedere, alegerea nu trebuie să fie complicată. Practic, elementul care va conta va fi disponibilitatea acestor doze la nivelul centrelor de vaccinare, pentru că realmente cantitatea și numărul dozelor de la Moderna este incomparabil mai mică decât dozele livrate de compania Pfizer, conform contractului încheiat de Comisia Europeană.

Reporter: Voiam să vă întreb şi despre acele caravane de vaccinare. Sunt în momentul de față pregătite pentru persoanele din etapa a II-a? Vorbeați de niște caravane care vor ajunge în zonele unde nu există puncte medicale, unde nu există dispensare ş.a.m.d.

Valeriu Gheorghiță: Sunt județe unde sunt identificate şi pregătite, sunt județe în care încă se pregătesc, sunt în curs de echipare aceste caravane mobile.

Reporter: Şi aveți o raportare cu privire la aceste caravane? Mă gândesc că începând de săptămâna viitoare va fi nevoie de acestea.

Valeriu Gheorghiță: O estimare, la nivel naţional, sunt circa 42-43 de caravane mobile necesare.

Reporter: Ministerul Sănătății sau administrațiile locale, cine este responsabil de organizare a acestor caravane și de implementarea întregului sistem?

Valeriu Gheorghiță: Este un efort interministerial, pe de-o parte din logistica Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, practic, și inclusiv autoritățile locale care o parte dintre ele au la nivelul fiecărui județ disponibile acest tip de caravane mobile.

Reporter: Şi încă o întrebare: necesarul acestor caravane a fost analizat de dumneavoastră, de câte ar fi nevoie?

Valeriu Gheorghiță: Tocmai ce am spus, de circa 43 de caravane mobile, în urma consultărilor pe care le-am avut cu fiecare județ în parte și în funcție de specificul geografic al fiecărui județ.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Dacă îmi permiteți, o completare pentru că a adresat deja colega mea o întrebare pe care aș fi vrut să o adresez și eu, însă nu îmi este foarte clar. Există în acest moment posibilitatea să ne alegem cu ce vaccin urmează să fim vaccinați, între cele două...?

Valeriu Gheorghiță: Nu.

Reporter: În momentul acesta disponibile? Sau cum se va face această împărțire? Avem doar 14.000 de doze de mâine.

Valeriu Gheorghiță: Nu. Alocarea acestor doze se va face către centrele care au cel mai mare flux de persoane vaccinate, pentru că ne dorim să nu irosim doze, având în vedere că flacoanele de la Moderna sunt condiționate cu 10 doze și atunci este important să folosim, să avem certitudinea ca acele doze vor fi folosite. Practic, personalul vaccinator din fiecare centru de vaccinare, în funcție de câte doze vor avea disponibile, vor decide alocarea flacoanelor de la Moderna, respectiv, Pfizer, ținând cont, repet, de numărul dozelor disponibile și de numărul persoanelor care sunt programate în ziua respectivă.

Reporter: V-aș întrebat dacă luați cumva în calcul schimbarea definiției de caz în urma vaccinării? Şi am să vă și explic de ce întreb lucrul acesta. Pentru că, spre exemplu, o persoană care a fost vaccinată cu ambele doze de vaccin, pentru că ne apropiem de acest moment, intră în contact direct prelungit cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2. Trebuie acea persoană să mai stea în carantină?

Valeriu Gheorghiță: Răspunsul este că da, luăm în calcule schimbarea definiției de caz, dar aș lăsa-o pe doamna doctor Adriana Pistol să ne detalieze.

Adriana Pistol: Da. Foarte pe scurt, nu se schimbă definiția de caz. Definiția de caz înseamnă semnele și simptomele care mă fac să suspicionez o infecție COVID. De fapt, întrebarea dumneavoastră este legată de definiția contactului direct și măsurile care sunt aplicate. Luăm, evident, în calcul atunci când o să se întâmple acest lucru, pe măsură ce populația devine vaccinată într-un procent important, evident că acest lucru se va petrece. Este mai mult decât logic că o persoană care este vaccinată și e sănătoasă imunologic nu avem de ce să o mai carantinăm. Sigur că în acest mod se vor mai relaxa anumite tipuri de măsuri.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Voiam să vă întreb cum veți gestiona problema vârstnicilor, mai exact cum vor reuși ei să se programeze în timp util și dacă vor apela la medicii de familie, ați vorbit cumva cu medicii de familie, au întocmit deja liste?

Valeriu Gheorghiță: Majoritatea colegilor cu care am vorbit, din rețeaua de medicină de familie, au și solicitări în acest sens și au și făcut, dacă vreți, o evaluare a persoanelor pe care le au în îngrijire. Modalitatea de programare se recomandă a fi prin medicul de familie, având în vedere că este în măsură să cunoască istoricul medical al fiecărei persoane și să ofere informațiile necesare legate de vaccinare și de beneficiile vaccinării și, practic, cu fiecare persoană în parte se stabilește ziua și centrul de vaccinare în care dorește să fie vaccinat sau acest lucru se poate face individual, separat, prin aparținător, prin call center sau direcția de asistență socială.

Reporter: V-au transmis cumva medicii de familie un procent al celor care vor să se vaccineze, fie că au boli cronice, fie că au peste 65?

Valeriu Gheorghiță: Nu avem aceste date transmise de la nivel primar, însă, repet, datele pe care astăzi le-am aflat, transmise de biroul OMS din România, arată o estimare de moment de circa 50%.

Reporter: Şi legat de vaccinul Moderna, dacă cineva, de exemplu, refuză vaccinul de la Moderna el va fi reprogramat, sau ce se va întâmpla sau nu va mai fi vaccinat deloc? Sau cel de la Pfizer? Dacă va refuza unul dintre cele două.

Valeriu Gheorghiţă: Da, este o situație care în practică s-ar putea să se întâmple. Ceea ce pot să vă spun este că și în celelalte țări se va întâmpla practic același scenariu. Când ai două tipuri de produse care au aceeași eficacitate, același profil de siguranță, ceea ce contează în final este să ne protejăm sănătatea, să ne vaccinăm și să putem mai departe să ne vedem fiecare de activitățile noastre. Sigur, se poate întâmpla. În aceste situații, probabil că se va vaccina persoana respectivă cu alternativa pe care o dorește, că nu o să stăm să impunem aceste lucruri. Însă cred că este important să fim flexibili și dinamici și, până la urmă, este importantă și opțiunea pacientului, dar nu putem să lăsăm la libera alegere, pentru că nu or să fie suficiente doze. Chiar dacă am vrea să-și aleagă fiecare ce tip de vaccin face, trebuie să înțelegem că prima tranșă vine într-un număr mic, adică 14.000 de doze, comparativ cu 150.000 de doze, de pildă, câte vin de la Pfizer.

Reporter: Şi voiam să vă mai întreb dacă s-a rezolvat cumva problemă legată de fondurile alocate dotărilor centrelor de vaccinări,  știm că au fost ceva probleme, și dacă autoritățile...

Valeriu Gheorghiţă: Este o ordonanță de urgență în pregătire; mâine, din câte știu, este o ședință de guvern și probabil că va fi adoptată, dar nu aș putea să vă dau detalii din această ordonanță de urgență, pentru că nu am aceste informații.

Reporter: Iar în cazul adeverințelor de vaccinare pentru cei din etapa a doua, va exista cumva un element de siguranță ? - asta în situația în care ar putea fi tentative de falsificarea adeverințelor.

Valeriu Gheorghiţă: Fiecare certificat, fiecare adeverință are o semnătură digitală care este printată automat din Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Cu siguranță că, dacă cineva vrea  să o falsifice, poate să facă acest lucru, schimbă numele și e foarte simplu, însă ne gândim la acest aspect, într-adevăr, de securizare a acestor adeverințe, eventual prin imprimarea unui timbru, sau prin semnătura personalului medical din centrul de vaccinare.

Reporter: Scuze, o clarificare referitoare la diferitele tipuri de vaccinuri, ţinând cont că pe 29 ianuarie posibil să fie aprobat și vaccinul de la AstraZeneca. În ce moment o persoană află ce vaccin primește? Şi aţi spus că, dacă refuz la fața locului vaccinul care mi-a fost alocat, voi primi alt vaccin de la alt producător?

Valeriu Gheorghiţă: Dacă va fi disponibil la locul de vaccinare, cu siguranță. Nu cred că vor fi refuzuri de acest gen și în nici un caz nu ne dorim acest lucru. Adică, dacă o persoană realmente insistă să primească un anumit tip de vaccin și este disponibil la centru de vaccinare, sunt convins că se va efectua acest lucru. Vom aștepta să vedem și noi exact indicațiile și grupele de vârstă pentru care compania Oxford-AstraZeneca va primi autorizare de punere pe piață și, în funcție de aceste recomandări și de mecanismul care se va aplica la nivel european, același tip de mecanism se va aplica și în România.

Reporter: În ce moment, efectiv, află o persoană ce vaccin urmează să primească?

Valeriu Gheorghiţă: Când merge la centrul de vaccinare. Practic, și la acest moment, dacă te programezi pe platforma informatică, platforma îți oferă posibilitatea de a alege și doza de rapel de la ziua 21, sau doza de rapel de la ziua 28, tocmai pentru că nu ştim ce tip de vaccin va primi persoana respectivă în centrul de vaccinare.

Reporter: Aş mai avea o singură întrebare, dacă se poate: luați în calcul, de exemplu, să aplicați o strategie de informare privind vaccinarea diferită în mediul rural?

Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să vă răspundă domnul secretar de stat Baciu, care este implicat în partea de comunicare.

Andrei Baciu: Aici, evident că este o chestiune extrem de importantă, care necesită măsuri particulare. Cel mai important pilon este, evident, cel prin corpul medical, vaccinarea este un act medical, motiv pentru care încă de la bun început noi am avut această abordare. Însă, suplimentar, avem câteva măsuri punctuale. O chestiune importantă pe care am finalizat-o astăzi: am început discuțiile cu reprezentanții asociațiilor de pacienți, în special pacienții cu afecțiuni cronice, tocmai pentru a ne asigura ca aceste informații ajung la cât mai mulți pacienți, cât mai repede. În plus, vom avea în perioada imediat următoare materiale sub formă de afișe și broșuri, care vor fi distribuite către toate persoanele peste 65 de ani, atât direct către toate aceste persoane, cât și cu ajutorul farmaciștilor și a medicilor de familie. Deci, avem mai multe canale prin care încercăm să ajungem... Evident, vom desfășura și acțiuni punctuale pe canalele clasice: televizor, radio, media centrală, însă este important să ținem cont și de faptul că toată această vaccinare nu are loc într-o singură zi, ci este un proces amplu, care se va desfășura pe parcursul următoarelor săptămâni și luni de zile. Suntem, în egală măsură, condiționați de numărul de doze care sosesc în România, deci, pe cale de consecință, toate acțiunile noastre sunt proporționale cu desfășurarea campaniei de vaccinare, aliniate la volumul de doze care sosesc în România, astfel încât să putem defini așteptări rezonabile, pe care le şi putem împlini.

Reporter: Vă rog să ne spuneți care este procentul de cadre medicale care au refuzat să se vaccineze și, dacă aveți o statistică, care sunt principalele motive invocate de acestea? Mulţumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Nu am să vă spun un procent de refuz, pentru că atunci când vorbim de numărul de persoane vaccinate - circa 125.190 de persoane, din datele din ziua precedentă - vorbim, de fapt, de persoane care au fost eligibile pentru vaccinare, adică persoane care nu trecuseră recent prin infecție, care nu aveau contraindicații, care nu erau în izolare la domiciliu pentru că se aflau în cursul evoluției bolii. Din acest punct de vedere, nu pot să vă ofer un procent. Pot să vă spun că avem 125.000 de persoane vaccinate, dintr-un număr de 160.000 de angajați în sistemul medical. Deci, cred că procentul va fi unul de circa 70-80%, cum estimam inițial. Motivele pentru care nu ajungem la sută la sută cred că sunt și se regăsesc explicate prin decizii personale, influențate de mai mulți factori și nu neapărat de lipsa încrederii în acest tip de vaccin.

Reporter: S-a stabilit până acum când se va vaccina președintele Klaus Iohannis și Guvernul? Concret, dacă știți o dată?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am o dată să o prezint. Sunt decizii pe care domniile lor le iau şi sunt convins că opinia publică va ști aceste informații, atunci când se decide acest lucru.

Reporter: Astăzi, Comisia Europeană a încheiat discuțiile cu o companie farmaceutică, Valneva, pentru un vaccin care are cu totul altă structură, e bazat pe virus inactiv, urmează să primească Uniunea Europeană 30 de milioane de doze. Se va lua în considerare o altă abordare privind diferențierea între actualele vaccinuri, care sunt bazate pe ARN, în momentul în care vom și primi aceste vaccinuri, care au o altă structură în felul în care au fost create?

Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce contează în final, indiferent de tipul vaccinului de care vorbim, sunt condițiile de stabilitate, sunt datele de eficacitate şi datele de siguranță. Sunt aceleași criterii, dacă vreți, ca la vaccinurile antigripale -  sunt trei tipuri de vaccinuri antigripale și ele diferă între ele prin anumite recomandări care țin de grupa de vârstă, de indicație la copil, sau nu. Deci, cred că aceste date vor fi clarificate la acel moment. Însă ceea ce va conta în final este rata de eficacitate, procentul și profilul de siguranță. Până la urmă, datele medicale robuste sunt cele care vor face diferența.

Reporter: Şi în ceea ce privește centrele de vaccinare, era vehiculată acum ceva timp în spațiul public ideea de voluntariat, să fie recompensați cei care participă la campania de vaccinare. Cam care sunt datele, în momentul ăsta? Există destul personal medical implicat? Pentru că spuneați de doze sparte, îmi închipui că e o responsabilitate pe care nu și-o asumă toată lumea. Cum e situaţia?

Valeriu Gheorghiţă: Am avut întâlniri și discuții cu rectorii universităților de medicină și farmacie, în ideea de a stabili un acord cu Direcțiile de Sănătate Publică, tocmai pentru a permite studenților la medicină să efectueze activități de voluntariat în echipele de vaccinare. Din acest punct de vedere așteptăm aceste liste în perioada imediat următoare. Iar în ceea ce privește capacitatea şi resursa umană de a deservi aceste centre de vaccinare, de la nivelul fiecărui județ, am primit un necesar de resurse umane care acoperă nevoile la acest moment. Dar, într-adevăr, ceea ce se așteaptă este o precizare a modalităților prin care fiecare persoană din echipa de vaccinare va fi plătită.

Reporter: O completare la întrebarea colegei - cine va face parte din personalul medical efectiv, voluntari, medici de familie, medici din spitalele judeţene, municipale?

Valeriu Gheorghiţă: Medici de medicină şcolară, asistenţi medicali comunitari şi alte tipuri de specialităţi medicale, care se oferă pentru a face parte din echipele de vaccinare. Pot să vă spun un model, de plidă, din Suedia - au apelat la medicii dermatologi şi medicii stomatologi, care au experienţă cu administrarea tratamentelor injectabile, pentru a face parte din echipele de vaccinare. Să ştiţi că problema resursei umane afectează toate ţările şi nu este o particularitate a României, mai ales în acest context al pandemiei, în care mare parte din resursa umană medicală este concentrată în a asigura asistenţa medicală a acestor categorii de pacienţi, dar şi a celorlalte categorii de pacienţi care nu au infecţie cu SARS-CoV-2.

Reporter: Şi mai am încă o întrebare, cine va răspunde dacă apar cazuri serioase de efecte adverse, în urma acestor vaccinuri?

Valeriu Gheorghiţă: Din punctul de vedere al profilului reacţiilor adverse, este important să fie documentată şi stabilită relaţia de cauzalitate. Dacă sunt probleme care ţin de neîndeplinirea criteriilor de calitate, depăşiri ale lanţului de frig, mă rog, lucruri care ţin de logistica în sine, sau pentru acel tip de vaccin nu s-au respectat condițiile de producție la nivel de fabrică, responsabilitatea, pe de o parte, revine producătorului, care nu a respectat condiţiile din fabrică; dacă sunt motive care sunt imputabile prin nerespectarea condițiilor de temperatură, atunci revine celor care au responsabilitatea: şi dacă sunt reacții adverse care sunt independente de aceste tipuri de factori, ceea ce se prevede şi la nivelul țărilor europene şi ceea ce dorim şi noi este să creăm un mecanism de compensare directă - practic fiecare stat membru al Uniunii Europene asigură această compensare a persoanelor respective, în situațiile improbabile în care s-ar întâmpla acest tip de reacții adverse majore care lasă sechele pe termen lung.

Reporter: Vă mulțumesc pentru răspuns.

Reporter: Bună ziua. Am o întrebare referitoare la călătoriile pentru cei care s-au vaccinat deja. Luați în calcul un aşa-zis paşaport COVID? Pentru că până la finalul celei de-a doua etape vor fi suficiente persoane, se va modifica cumva statutul lor de a ieşi din ţară, de a se întoarce? Pentru că, în momentul acesta avem o listă cu ţări din zona galbenă, în care trebuie să se stea în carantină. Persoanele care se vaccinează, vor trebui în continuare să stea în carantină?

Valeriu Gheorghiţă: Din acest punct de vedere, condiţiile de intrare în fiecare țară aparțin țării respective. Nu aş putea să vă spun ce condiții vor impune celelalte ţări. În ceea ce privește recomandarea de a rămâne în carantină după ce te întorci din ţara respectivă, fiind o persoană vaccinată, aici cred că răspunsul l-a prezentat doamna doctor Pistol, anterior, tocmai pentru că intenţionăm să modificăm aceste criterii, inclusiv la recomandarea de carantinare. Probabil că aceste persoane nu mai au indicații de carantinare, dar, dacă, doamna doctor doreşte să adauge ceva...

Adriana Pistol: Nu, tot asta am vrut să spun, că fiecare stat îşi stabilește lista galbenă. Șansele sunt destul de mici pentru toată lumea să se vaccineze într-un alt stat din lista galbenă şi să vină în România...

Reporter: Mă refeream mai ales la românii care vor să plece, au primit vaccinul...

Adriana Pistol: Dacă vor să plece şi au primit vaccinul, este problema statului unde se duc cum citește această vaccinare, iar această adeverinţă de vaccinare poartă rolul de paşaport de vaccinare, până când, la nivelul Uniunii Europene, unde există deja niște discuţii iniţiate, se va stabili, dacă se va stabili, un format anume dedicat tuturor statelor Uniunii; dar va fi doar pentru statele Uniunii.

Reporter: Am înțeles. Încă o întrebare: înțeleg că vaccinul Moderna poate fi administrat persoanelor de peste 16 ani...

Valeriu Gheorghiţă: De peste 18.

Reporter: ...şi cel de la Pfizer...

Valeriu Gheorghiţă: Peste 16.

Reporter: ... peste 16. OK. În privinţa persoanelor cu boli cronice care sunt minori, la ei cum va ajunge acest vaccin? Aveţi o asemenea evidenţă?

Valeriu Gheorghiţă: Pentru persoanele sub 16 ani, care au o anumită afecțiune cronică, nu, din păcate. La momentul actual nu putem să ieșim din recomandările de siguranță, dacă vreți, ale fiecărui produs. În momentul în care vor fi datele disponibile și pentru categoria de vârstă de sub 18, respectiv, sub 16 ani, cu siguranță se va face acest lucru, timp în care persoanele respective trebuie să respecte măsurile de prevenție tocmai pentru a-şi proteja sănătatea.

Reporter: Vă mulțumesc.

Reporter: Prima întrebare: care a fost explicația producătorului pentru șase doze în loc de cinci într-un flacon şi cea de a doua - cum și dacă se vor implica cultele în promovarea vaccinării?

Valeriu Gheorghiţă: Pentru prima întrebare, se știa de la început faptul că în fiecare flacon rămâne o cantitate de soluție reconstituită, care poate să permită chiar a șasea sau chiar a șaptea doză în anumite cazuri, însă având în vedere că tipul seringilor folosite și a acelor variază de la un centru de vaccinare la altul sau de la o țară la alta, au vrut să asigure, inițial, că există cinci doze îndeplinite și care pot să fie extrase cu siguranță din fiecare flacon. În momentul în care s-a observat că se pot extrage 6 doze, atunci a apărut această modificare, prin care există variația de 6 doze per flacon. Dacă într-un anumit centru de vaccinare, de pildă, nu se pot extrage 6 doze și se extrag doar 5, cea de-a șasea doză va fi declarată doză pierdută.

Reporter: Pentru cea de-a doua întrebare?

Valeriu Gheorghiţă: Și pentru cea de-a doua întrebare, decizia de a iniția o campanie sau activitate, dacă vreți, de informare aparține cultelor religioase din România și cred că implicarea în informare și nu în activitatea de vaccinare propriu-zisă este un lucru foarte bun. Dar este important pentru că reprezintă una dintre instituțiile cu cea mai mare credibilitate și cred că oferirea unor informații din surse sigure, validate științific tuturor celor care le solicită este un lucru binevenit și pe care noi îl apreciem foarte mult.

Reporter: Dar s-au purtat discuții? Cum sunt acești oameni, de fapt, încurajați să-i informeze pe ceilalți? Nu îmi e foarte clar care e mecanismul.

Valeriu Gheorghiţă: O singură întâlnire a fost oficială în a doua jumătate a lunii decembrie a anului trecut pe tema vaccinării, în care am prezentat informațiile de la momentul respectiv legate de tipul vaccinurilor, modalitățile de aprobare, de cum a fost posibil să se ajungă într-un timp atât de scurt la momentul autorizării unui anumit tip de vaccin, indicațiile, contraindicațiile și principalele preocupări care existau și în rândul domniilor lor, ca și în rândul opiniei publice. În urma acestei întâlniri, am elaborat un material informativ, pe care l-am pus la dispoziția dumnealor și, ulterior, fiecare cult religios, dacă dorește, poate să ofere informații atunci când sunt, bineînțeles, solicitate aceste informații de către fiecare persoană.

Reporter: Considerați, până la acest moment, că această campanie de informare este un succes sau poate fi un succes în viitorul apropiat?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că e devreme să vorbim de succes sau insucces în tot ceea ce privește campania de vaccinare, nu doar de informare. Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, cu siguranță sunt lucruri care se pot face mult mai bine. Trebuie să înțelegem că suntem în pandemie. Această campanie de vaccinare se organizează în condiții de pandemie, într-un ritm extrem de accelerat, în care am încercat să devansăm activitățile tocmai pentru a crește accesul persoanelor la vaccinare.

Reporter: Şi o ultimă întrebare, mă iertați. Legat de persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus, care încă au anticorpi, ce le recomandați sau care este traseul pe care trebuie să îl urmeze o persoană care a fost diagnosticată în urmă cu două luni, să spunem, are anticorpi și ar putea să se încadreze, să spunem, în cea de-a doua etapă de vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Timpul recomandat de așteptare este de până la trei luni. Trebuie să treacă cel puțin o lună de la momentul declarării vindecării, dar persoana respectivă poate să aștepte până la un interval de 3 luni.

Reporter: Bună ziua. Ați spus puțin mai devreme că de vineri, la ora 15:00, cei care fac parte din a doua etapă vor putea să înceapă să se programeze. Nu va exista o prioritizare. În același timp, va începe vaccinarea cu cei din centrele medico-sociale. Întrebarea mea este: câte centre există, câte persoane sunt în aceste centre şi dacă veți aștepta să vaccinați aceste persoane şi apoi se vor vaccina restul din cea de-a doua etapă sau cei, nu ştiu, bolnavii cronici, cei care au peste 65 de ani, lucrătorii din domenii-cheie se vor putea vaccina de când, de pe 15, începând cu ora 16:00, de pe 16 ianuarie sau de când? Ce va genera platforma?

Valeriu Gheorghiţă: Din punct de vedere al numărului de centre sunt circa 1.884 de centre medicale sociale. La nivel național sunt aproape 40.000 de persoane internate, dar acest număr se poate modifica de la o săptămână la alta, vorbim de persoane care se află internate. Parte dintre ele se pot externa, parte se internează, deci e un număr care variază. Din acest punct de vedere, activitatea de vaccinare în aceste centre va fi în paralel cu activitatea de vaccinare a celorlalte categorii de persoane din etapa a doua, iar o persoană care pe data de 15 vrea să se programeze, știm şi acum, o persoană nu se poate programa de pe o zi pe alta, pentru că vom crea dificultăți în estimarea necesarului de doze și vor fi persoane care ajung într-un centru de vaccinare și nu sunt suficiente doze. Şi atunci, prima zi de programare practic va fi 18, dar persoana respectivă din 15, de la ora 15:00, poate să înceapă să își facă programare.

Reporter: Şi, în continuare, rămâne estimarea cu etapa a III-a pentru luna aprilie?

Valeriu Gheorghiţă: Aceasta este estimarea noastră, cu luna aprilie, dar cum am făcut și cu etapa a doua pe care o estimam undeva la început de februarie, chiar jumătatea lunii februarie, este posibil să se modifice acest termen în funcție de calendarul de livrare a dozelor, dacă vom primi mai multe sau vor apărea doze suplimentare de la celelalte companii, care sperăm să primească autorizare, se poate facilita și se poate devansa și acest termen, având în vedere, conform datelor pe care le avem. Repet, capacitatea de vaccinare în cele peste 1.760 de puncte de vaccinare este de peste 100.000 de persoane în fiecare zi.

Reporter: Mai am o întrebare, vă rog mult. Dacă știți ce impact bugetar ați calculat pe ordonanța care va fi aprobată? Cât ne costă, practic, campania de vaccinare? Câţi din acești bani vor veni de la buget? Câți vor veni de la autoritățile locale?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am, din păcate, aceste date. Nu am acces la aceste date. Reamintesc, activitatea Comitetului este de a organiza și coordonarea activităților de vaccinare. Aceste date care se referă la impactul financiar cred că trebuie să le solicităm din altă parte.

Reporter: Sau poate domnul Baciu, dacă poate ajuta?

Andrei Baciu: Sunt date care cu siguranță sunt luate în calcul, însă cu certitudine, costurile campaniei de vaccinare sunt mai mici decât costurile pe care pandemia le are asupra societății noastre, asupra vieții de zi cu zi, asupra economiei în general, industriei și mai departe.

Reporter: Aţi calculat cam cu cât? Care e diferența?

Andrei Baciu: Cu siguranță există calcule nu numai în România, făcute și inclusiv la nivel internațional.

Reporter: Şi în țara noastră? În țara noastră care ar fi aceste calcule?

Andrei Baciu: La ce anume vă referiți?

Reporter: Cât ne costă campania de vaccinare /.../?

Andrei Baciu: Sunt chestiuni în desfășurare, mâine este programată ședința de guvern, așa cum a spus, și probabil atunci vor fi tot aceste analize gata.

Reporter: Am văzut că nota de fundamentare niște sume trecute, dar nu înțeleg dacă aceste sume sunt pe toate campania de vaccinare sau, nu știu, pe zi, pe lună?

Valeriu Gheorghiţă: Realmente, nu avem acces la această date și nu este în atribuția Comitetului Național.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Astăzi, Înaltpreasfințitul Teodosie de la Constanța a spus că nu se va vaccina pentru că este alergic, mai mult, a spus că nici nu încurajează vaccinarea, nici nu o descurajează și că nu crede în eficiența vaccinului, pentru că, citez, și medicii se contrazic între ei. Am încheiat citatul. Acum vă întreb pe dumneavoastră cum comentați aceste afirmații, având în vedere că aţi spus mai devreme, la sfârșitul anului trecut v-aţi văzut cu reprezentanții BOR? Mulţumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să spun că milităm pentru dreptul la liberă exprimare și la alegere a fiecărei persoane în parte, dacă dorește sau nu să se vaccineze. După cum știm, vaccinarea este voluntară, nu este obligatorie, este gratuită așa încât orice persoană care la un moment dat dorește să se vaccineze poate să facă acest lucru.

Reporter: Cum aţi spus și dumneavoastră mai devreme, este considerată o putere destul de credibilă și atunci, cumva, poate o vedeți o lovitură afirmația domniei sale?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, în niciun caz. Sunt multe alte persoane din cadrul Bisericii Ortodoxe Române care încurajează sau care, mă rog, nici nu încurajează, nici nu descurajează, până la urmă trebuie să oferim informațiile necesare fiecărei persoane, încât să decidă în final ceea ce dorește să facă.

Reporter: Aș vrea dacă se poate să ne ajutați să clarificăm cifrele. Recunosc că sunt ușor confuză în acest moment pentru că, la întrebarea colegului meu, câte persoane estimați în etapa a doua de vaccinare, aţi spus 2,5 milioane, că estimaţi....

Valeriu Gheorghiţă:  Aplicând un procent de cca 50% din cele circa 5 milioane pe care le estimăm cu boli cronice şi peste 65 de ani.

Reporter: Deci 2,5 la care s-ar mai putea adăuga şi din celelalte categorii. Rămâne, doar pe 2,5 milioane și mie îmi spuneați mai devreme că rămâne o medie de 16 - 17 mii de imunizări zilnice.

Valeriu Gheorghiţă: Pentru etapa 1.

Reporter: Nu, v-am întrebat dacă şi în etapa a doua şi aţi spus da.

Valeriu Gheorghiţă:  Nu, nu, nu. Ne referim la etapa 1, în condiţiile în care vorbim de cca 235 de centre care au o activitate zilnică de vaccinare.

Reporter: Vă întreb concret, în etapa a doua, pe câte imunizări zilnice mizați?

Valeriu Gheorghiţă: După modelele pe care le-am avut împreună cu colegii de la Institutul de Sănătate Publică, modelarea epidemiologică, putem ajunge la 40 - 45 de mii de doze administrate în fiecare zi, ceea ce nu reprezintă cazuri noi, nu reprezintă persoane noi, pentru că trebuie să luăm în calcul din 20 ianuarie încep persoanele care își vor face în aceeași zi rapelul la care se adaugă persoanele noi care se vor fi la prima doză. Deci, practic, numărul dozelor consumate în fiecare zi începând cu data de 20 ianuarie va fi mult mai mare. Persoanele, de pildă, astăzi, care sunt vaccinate, să luăm un exemplu, 10.000 de persoane, peste 21 de zile vor fi aceste 10.000 de persoane la care se vor mai adăuga toate persoanele noi care vor fi programate în ziua respectivă. Deci din acest punct de vedere numărul de doze care aparent acum este excedentar va fi...

Reporter: Insuficient.

Valeriu Gheorghiţă:  ...repede consumat. Nu neapărat insuficient, pentru că ne dorim să avem o activitate cât se poate de continuă în activitatea de vaccinare, încât să avem în fiecare zi, pe lângă rapel, și cazuri şi persoane noi care să se vaccineze.

Reporter: Aveți un calendar precis al livrărilor?

Valeriu Gheorghiţă: Avem un calendar stabilit până la sfârșitul lunii martie. Din cel de-al doilea trimestru nu avem datele legate de numărul dozelor livrate cu fiecare tranșă, dar el va fi sigur disponibil în perioada următoare, după ce se vor renegocia contractele. După cum știți, Comisia Europeană a suplimentat numărul de doze contractat şi cu compania Pfizer, practic pe lângă cele 300 de milioane au mai fost contractate încă 300 de milioane, și așteptăm și noi, ne dorim ca aceste doze să fie livrate cât mai rapid.

Reporter: Asta ce înseamnă, că până la sfârșitul lunii martie ne așteptăm la 150 - 140 de mii de doze săptămânal sau la mai mult?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi mai multe...

Reporter: Cât?

Valeriu Gheorghiţă: Ce pot să vă spun, pentru luna februarie vom avea circa 780.000 de doze disponibile, pentru luna martie circa 1,2 milioane de doze disponibile.

Reporter: Știți exact din care ser, câte doze?

Valeriu Gheorghiţă: Vorbim doar de Pfizer.

Reporter: Doar de Pfizer. Moderna?

Valeriu Gheorghiţă: De Moderna, pentru primul trimestru cantitatea de doze este estimată la circa 400.000 de doze, însă ritmul de livrare nu îl avem precizat, este posibil să fie săptămânal sau chiar la două săptămâni.

Reporter: V-aţi temperat cumva declarațiile în sensul în care săptămâna trecută vorbeați despre capacitatea de 150.000 de imunizări zilnice.

Valeriu Gheorghiţă: Da, pentru că erau 900 de vaccinare, însă după revizuirea tuturor centrelor de vaccinare am optat pentru un număr mai mic de centre care să aibă un volum mai mare de persoane, tocmai pentru a evita risipirea dozelor.

Reporter: Mai exact ce nu ne-a ieșit? De la 1.000 de centre am scăzut la 750.

Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de 750 de centre, parte dintre centre...

Reporter: Vorbeați tot dumneavoastră despre o mie.

Valeriu Gheorghiţă: Da, erau cca 900 centre comunitare la care se adaugă acele 100 de centre care rămâneau din cele înființate în unitățile medicale. Parte dintre aceste centre erau prevăzute a fi înființate în săli de sport din unitățile școlare și am preferat să nu înființăm în acele locații centre de vaccinare, având în vedere că foarte probabil va începe școala și copiii au nevoie de aceste spații libere și din punct de vedere epidemiologic nu se putea respecta fluxul persoanelor care veneau în acel centru de vaccinare.

Andrei Baciu: Vă rog să lăsați şi colegii să pună întrebări /.../

Reporter: Am crezut că scopul întâlnirii noastre să clarificăm chestiunile publice de interes. Adică cred că asta este un pic mai important. Dacă au colegii întrebări, cred că ne putem înțelege între noi. Vă rog.

Călin Alexandru: Aş vrea să fac eu o completare la ceea ce a spus domnul președinte. Chiar dacă în momentul de față poate să pară că avem o capacitate excedentară față de numărul de doze pe care noi îl avem prevăzut în actualele contracte, practic 80-90% din el este reprezentat de Pfizer, după cum știți, astăzi, compania Oxford-AstraZeneca a depus solicitarea la Agenția Europeană a Medicamentului și se estimează că undeva înspre sfârșitul lunii ianuarie s-ar putea da un răspuns. Deci, noi considerăm că poate să existe o astfel de aprobare a unui nou vaccin, care să ne permită să creștem și noi numărul de doze pe care-l vaccinăm și atunci avem nevoie de o capacitate de vaccinare suficientă.

Reporter: Aş mai avea şi eu întrebare dacă se poate. Ne puteți spune unde vor ajunge dozele de vaccinuri de la Moderna, în ce spitale? Ştim că vor ajunge mâine. Şi dacă anul viitor vom mai primi vaccinuri anti-COVID, pentru că sunt foarte mulți care anul acesta se rețin sau evită să se vaccineze și vor să știe dacă, de exemplu, anul viitor vom mai avea vaccinuri?

Valeriu Gheorghiţă: Nu aş putea să vă spun. Calendarul de livrare este estimat până la sfârșitul acestui an, însă în funcție de momentul de obținere a autorizării de punere pe piață pentru celelalte companii, evident că din acel moment se va derula calendarul de livrare a dozelor. Ceea ce pot să vă spun este că activitatea campaniei de vaccinare este prevăzută pentru a asigura acel procent de circa 60-70% imunizare colectivă, după care activitatea de vaccinare probabil că va continua prin intermediul rețelei primare de medicină de familie, ca și în cazul programului național de vaccinare, în care fiecare persoană se poate vaccina oricând dorește cu vaccinurile care vor fi disponibile la acel moment, în condițiile în care, bineînțeles, se vor respecta toate criteriile de siguranță și de calitate.

Reporter: Și dacă ne puteți spune unde vor ajunge mai exact vaccinurile de la Moderna care vor ajunge mâine în țară?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt locații pe care încă le analizăm în funcție de, repet, de ritmul de vaccinare din fiecare zi. Pot să vă dau, de exemplu, Spitalul Municipal, unde se vaccinează zilnic aproape 500 de persoane; va primi cu siguranță un număr de doze din acest tip de vaccin, însă încercăm distribuirea la nivel național și nu doar în București.

Reporter: Spuneați nu de 900 de centre de vaccinare, ci de 753, dacă am reținut bine. Credeți că vor fi suficiente pentru toți cei care vor dori să se vaccineze?

Valeriu Gheorghiţă: /…/ Dacă aceste centre au circa 1.766 de cabinete de vaccinare, de puncte de vaccinare, se poate asigura un număr de peste 100.000 de persoane vaccinate în fiecare zi, ceea ce înseamnă în 10 zile un milion, ceea ce înseamnă în 20 de zile 2 milioane de persoane și tot așa.

Reporter: Şi nu am înțeles ceva bine. Câte persoane din etapa a doua se vor vaccina în cele din urmă, cu aproximație?

Valeriu Gheorghiţă: Nu știm câte se vor vaccina în final. Estimăm un procent de circa 50%, care va varia cu siguranță de la o categorie la alta. Estimăm și noi un procent mai mare la populația vulnerabilă și, de asemenea, la anumite tipuri de activități esențiale cu siguranță vor fi procente mult mai mari.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: O clarificare: pentru înscrierea în platformă: ora 3:00 sau ora 15:00?

Valeriu Gheorghiţă: 15:00.

Reporter: Ok. Şi există o limită maximă cât poate să ducă această platformă în privința numărului de persoane înscrise într-o zi?

Valeriu Gheorghiţă: Există în funcție de numărul de sloturi libere din fiecare centru de vaccinare. Ca să putem evalua, un centru de vaccinare care are patru cabinete de vaccinare, numărul de sloturi pentru fiecare cabinet este de circa 60 de locuri libere per acel cabinet. Înseamnă că un centru de vaccinare care are patru cabinete va putea vaccina 240 de persoane. Acesta va fi numărul de sloturi disponibile în centrul respectiv.

Reporter: Şi atunci, estimați că în prima zi se pot înscrie câte persoane?

Valeriu Gheorghiţă: Câte or să dorească. Nu știu să vă spun câte se vor programa.

Reporter: Ok. În privința persoanelor...

Valeriu Gheorghiţă: Dar estimăm un număr de chiar 40 de mii de persoane într-o zi. Ideea este că acest număr foarte mare trebuie să aibă o acoperire în ceea ce privește numărul de doze. Trebuie să înțelegem faptul că în luna februarie, la sfârșitul lunii februarie, urmează persoanele care acum și-au făcut prima doză și urmează rapelul.

Reporter: Deci, dacă toate locurile sunt luate, eu pot să intru în platformă să încerc să mă programez, dar nu o să am cum.

Valeriu Gheorghiţă: O să găsiți sloturile disponibile, sigur că da. Persoanele care deja sunt programate sau unele deja vaccinate, au locul de rapel deja ocupat.

Reporter: Am înțeles. Deci, dacă intrăm spre sfârșitul zilei şi vor fi ocupate toate locurile disponibile în momentul acela platforma îmi va spune că nu pot să mă înscriu și să încerc a doua zi ca să se updateze. Există o comunicare electronică între toate centrele de vaccinare, numărul de doze utilizate care se updatează în timp real, astfel încât, de fiecare dată când dăm refresh, să vedem dacă s-a mai eliberat un loc? Sau odată ce sunt ocupate toate locurile disponibile va trebui să încerc a doua zi, la prima oră?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. Cred că acest update, de care dumneavoastră vorbiți, este în timp real. Practic, pe măsură ce o persoană se prezintă la centrul de vaccinare şi este vaccinată se eliberează, practic, slotul din ziua respectivă, dar dumneavoastră nu vă puteți programa dimineața, în aceeași zi. Practic, programarea o veți putea face la cel puţin 48 de ore din momentul în care intrați în platformă şi vreți să vă programați. Probabil n-am fost suficient de clar. Practic, în momentul în care accesăm platforma informatică avem centrele de vaccinare şi numărul de sloturi libere. Dumneavoastră vedeți numărul de sloturi libere pe o lună de zile şi vă puteți programa, vă alegeți o zi în care vreți să vă programați sau unde găsiți un loc liber al acel centru de vaccinare. Nu veți vedea doar locurile din ziua respectivă, ci veți vedea pe o perioadă, ca şi acum, se procedează la fel.
Reporter: Ok. În privința persoanelor fără acte de identitate, de-a lungul anilor au fost diferite estimări, de la 100.000 până la 500.000 de persoane pe teritoriul României. Acești oameni cum se pot înscrie în platformă?

Valeriu Gheorghiţă: Nu se pot înscrie în platformă, neavând datele. Pot să se prezinte la Direcţia de asistență socială a primăriilor, de asemenea, se pot înscrie prin call center şi vor fi vaccinate, se vor prezenta direct la centrul de vaccinare.

Reporter: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina?

Valeriu Gheorghiţă: Chiar dacă nu au un CNP se pot vaccina. Este cazul persoanelor care sunt din afara României şi care nu au un CNP. Ei se pot vaccina şi se înregistrează în Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Reporter: Ok. Mulţumesc!

Reporter: O clarificare voiam, spuneați mai devreme că vă gândiți să schimbați definiția contactului direct. Dacă o persoană care a făcut vaccinul complet, inclusiv rapelul, şi intră în contact cu o persoană pozitivă, mai stă sau nu în izolare?

Valeriu Gheorghiţă: Nu mai stă în izolare.

Călin Alexandru: Deci, aş vrea să încep mai de departe. Noi suntem în Uniunea Europeană şi aici vor fi probabil niște reguli care vor fi stabilite la nivel european. Deja, așa cum se menționează şi s-a menționat un pic mai devreme, se discută despre această chestiune, ce se întâmplă şi cum vor fi tratate persoanele care primesc vaccinul, care au făcut şi rapelul şi, practic, se consideră că sunt imunizate, după o perioadă de o săptămână de la cea de-a doua doză.

Adriana Pistol: Cam 10 zile.

Căin Alexandru: Deci, practic, din momentul în care se vaccinează prima doză, în funcţie de tipul de vaccin, trebuie să mai treacă o lună până când tu eşti considerat că ai imunitate şi această imunitate nu este 100% pentru toate persoanele. Deci, este un procent undeva cam la 94- 97% de persoane care au o astfel de imunitate. Deci, din punctul acesta de vedere, în momentul în care o persoană este vaccinată şi vine în contact cu o persoană pozitivă, aşa cum a menționat mai devreme doamna director Pistol, se va face o analiză şi se va rescrie definiția pentru "contact".

Reporter: Şi dacă trece mai puţin de o lună?

Adriana Pistol:  Păi, nu este încă imun. Asta este ceea ce încercăm să spunem. Deci, imunitatea cu adevărat consistentă care să apere această persoană, cu șanse de peste 95%, 96-97%, să nu se îmbolnăvească de la cineva, se întâmplă după primirea dozei a doua încă 10 zile, minim. 7-10 zile. Şi atunci, sigur că altfel privim. Dacă am o singură doză, am început să am ceva imunitate, dar în niciun caz nu am ajuns la acest prag de peste 95%.  Mai bine mă carantinez şi am grijă, da? Deci, asta încerca să spună domnul doctor. O persoană complet imunizată este aceea care și-a făcut întreaga serie de vaccinare și a trecut și o perioadă de minimum 10 zile de la a doua doză, astfel încât să fim siguri că nu poate dobândi boala. În acel moment, sigur că nu mai ai...

Reporter: Aș vrea să adaug şi ceva, dacă se poate. Știm că și cei care se vaccinează se pot infecta și pot da virusul mai departe.

Valeriu Gheorghiţă: Riscul este mai multe teoretic, dacă vreți, având în vedere că persoanele vaccinate cu cele două doze, la circa 7-10 zile de la efectuarea rapelului, au răspuns imun protector. Din acest punct de vedere, poate să existe un nivel mic al replicării virale doar la nivelul naso-faringelui, la poarta de intrare. Estimăm că riscul de transmitere este substanțial scăzut. Deci, nu ne așteptăm să existe aceste situații, dar datele, așa cum am mai anunțat și cu alte ocazii, vor fi disponibile atunci când se va analiza răspunsul la această întrebare din studiile care sunt în derulare.

Reporter: Mulţumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Eu aș vrea să mai facem încă o precizare care să fie foarte bine înțeleasă - după 15, se deschide etapa a II-a, atât pentru categoriile vulnerabile, cât și pentru activitățile esențiale, da?

Reporter: Le puteți detalia un pic?

Valeriu Gheorghiţă: Ce anume?

Reporter: Activitățile esențiale. Cine intră în etapa a II-a?

Valeriu Gheorghiţă: Se regăsesc în strategia de vaccinare. Vorbim de servicii care, în momentul de față, deservesc, de pildă, transporturile, învățământ, apărare, ordine publică, autoritate judecătorească, energie, comunicații, instituția Președintelui, instituția Guvernului, Parlamentul, şi alimentație publică, mass-media, deci practic...

Reporter: Şi dumneavoastră.

Valeriu Gheorghiţă: Toate aceste activități sunt incluse, așa cum sunt prezentate ele în strategie.

Reporter: Și dacă se mai poate, ca să închidem povestea cifrelor. Spuneați mai devreme că s-au vaccinat, s-au imunizat 125.190 de persoane din prima etapă, dintr-un total de 160.000 de angajați din sectorul sanitar.

Valeriu Gheorghiţă: Da.

Reporter: Am înțeles corect?

Valeriu Gheorghiţă: Da.

Reporter: Înainte să înceapă prima etapă, cifra pe care am primit-o noi toți era de jumătate de milion, 500.000. Marțea trecută, la o întrebare...

Valeriu Gheorghiţă: 250.000.

Reporter: Spuneați 250.000.

Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de angajați. Am spus 160.000 sunt angajați, dar la cei 160.000 se adaugă studenții universităților de medicină și farmacie, personalul din domeniile /.../

Reporter: 250.000 aţi spus săptămâna trecută, angajați cu contract, cu carte de muncă în sistemul sanitar.

Valeriu Gheorghiţă: Nu, am spus lucrători în sistemul medical și social.

Reporter: Potrivit INS, în 2019, să știţi că au fost 343.630 cadre sanitare, şi medici, şi asistenți și cadre medicale cu pregătire sanitară medie și personal auxiliar. Deci, până la urmă la ce cifră ne raportăm?

Valeriu Gheorghiţă: Circa 250.000.

Reporter: Deci, sunt 125.000 imunizați din 250.000.

Valeriu Gheorghiţă: Da. Aceasta este estimarea, dar noi vorbim de estimări, repet, da? Important e ca un număr cât mai mare de persoane din fiecare categorie profesională să se vaccineze.

Andrei Baciu: Şi încă o completare, vom lăsa etapa unu și, ulterior, când se intră în etapa trei, şi etapa a doua deschise, astfel încât oricine își dorește să se vaccineze, oricând pe parcursul anului, să poată să o facă. Deci, vorbim de estimări. Acestea sunt cifrele pe care le avem. Ce este important este să avem un acces cât mai ușor, cât mai facil și un cadru favorabil vaccinării.

Reporter: Există cei 2.000 de doctori și 6.000 de asistenți despre care vorbeați pentru etapa a II-a pregătiți, instruiți?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt identificați la nivelul fiecărui județ. Urmează perioada de training în aceste zile, care se face cu responsabilii din centrele de vaccinare și responsabilii cu Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, ținând cont de faptul că marea parte a personalului medical din aceste echipe provine din rețeaua medicală de medicină de familie. Dumnealor efectuează activități de vaccinare în mod curent în cadrul Programului Național de Vaccinare, deci, din acest punct de vedere este, dacă vreți, categoria medicală cu cea mai mare expertiză în domeniul vaccinării. Există procedurile disponibile, fiecare are acces la ele, procedura de vaccinare, circuitul în fiecare centru de vaccinare - ele sunt disponibile și pot să fie cunoscute.

Reporter: Dar trainingul presupune doar instructajul asupra manevrei medicale sau vorbim și despre seria de informații pe care cel care face vaccinarea poate să i-o dea celui vaccinat astfel încât să obțină un consimțământ informat?

Valeriu Gheorghiţă: Noi vorbim de medici. Medicii trebuie să presupunem, și așa și este, dețin informațiile necesare pentru a răspunde întrebărilor legate de un vaccin, în momentul de față chiar și de vaccinarea împotriva COVID-19. Din ceea ce dorim legat de trainingul cu echipele de vaccinare, vorbim în mod deosebit de cum se organizează activitatea dintr-un centru de vaccinare și de cum se operează în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor. Însă și aici vreau să vă spun că, în momentul de față, Registrul este disponibil de 10 ani, și medicii de familie fac acest lucru în cadrul Programului Național de Vaccinare. Deci, dumnealor cunosc partea de introducere a datelor în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, însă este un specific diferit la acest moment legat de organizarea fiecărui centru de vaccinare. Activitățile și procedurile sunt cunoscute, ele sunt disponibile și am și vorbit cu direcțiile de sănătate publică pentru a le trimite tuturor centrelor de vaccinare și responsabililor. Însă noi așteptam astăzi centralizarea tuturor centrelor și a responsabililor din fiecare centru pentru a ști cu cine să intrăm în relaționare.

Reporter: Vreau să vă întreb eu ceva, vă rog. Dacă o persoană este imobilizată, nu este instituționalizată într-un centru ci e acasă la ea. Cum va fi vaccinat această persoană? Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze și dacă va ajunge o echipă mobilă sau nu?

Valeriu Gheorghiţă: Printr-o echipă mobilă. Medicul de familie împreună cu Direcția de Asistență Socială din Primărie, după caz, stabilește persoanele care se află în această situație și se organizează o echipă mobilă care va asigura accesul persoanelor respective la vaccinare.

Reporter: Și mai vreau să vă mai întreb ceva. Dacă o persoană are cele două doze de vaccin, trec și cele 7, 10 zile și se va aplica acest principiu de care aţi vorbit puțin mai devreme, un român să spunem, care se va duce într-o țară de pe lista galbenă, se supune regulilor de-acolo, apoi se întoarce în țara noastră. Ar mai urma să stea în carantină la întoarcere sau nu?

Valeriu Gheorghiţă: Asta spuneam mai devreme că, din ceea ce noi știm la acest moment, dar sunt lucruri care nu s-au definitivat, practic nu s-a luat o decizie, nu.

Reporter: Deci şi pentru contact cu cineva şi pentru carantină la întoarcere.

Valeriu Gheorghiţă: Persoana respectivă, teoretic fiind protejată de boală, are un risc foarte mic să mai transmită această infecție.

Reporter: Şi încă o scurtă precizare, vă rog, să văd dacă am înțeles bine ce se va întâmpla vineri, la ora 15:00. Dacă vineri, la ora 15:00 intru pe platformă și mă programez, practic mă pot programa cel mai devreme duminică la ora 15:00, așadar  48 de ore.

Valeriu Gheorghiţă: Sloturile vor fi disponibile din data de 18.

Reporter: Din data de 18, de luni. Așadar vaccinarea propriu-zisă din etapa a doua va începe luni, nu vineri.

Valeriu Gheorghiţă: Va începe pe 15, cu centrele medico-sociale, aşa cum am mai spus, şi vor fi activități în unitățile medicale unde se poate face vaccinarea chiar de duminică, de pildă, dar nu toate centrele vor avea această deschidere a sloturilor.

Reporter: Vă rog să ne spuneți dacă România va recunoaște certificatele de vaccinare emise în alte state, cum ar fi cele din Marea Britanie, Israel, Rusia, China?

Valeriu Gheorghiţă: Nu ştiu să vă răspund la această întrebare. Este o decizie la nivelul guvernamental, nu aş putea să vă ofer informații.

Reporter: De asemenea, tot apropo de adeverințele de vaccinare, în momentul de față pe aceste certificate scrie 'valabil patru luni'.  Ce se întâmplă după aceste patru luni, dacă o persoană vrea să călătorească și are nevoie de un certificat valabil?

Valeriu Gheorghiţă: Doamna doctor?

Adriana Pistol: Eu nu ştiu să scrie undeva 'valabil 4 luni'.

Reporter: Chiar aseară un doctor din Constanța a postat pe pagina lui de Facebook certificatul de vaccinare în care scrie că este valabil până în aprilie, deci patru luni.

Adriana Pistol: Este adeverința de vaccinare?

Reporter: Da.

Adriana Pistol: Scrie că e valabil 4 luni?

Reporter: Şi nu este un singur caz. Au fost postate şi alte adeverințe...

Adriana Pistol: Se poate, nu vă contrazic. Nu pot decât să spun că o să analizăm şi vă răspundem data viitoare. Deşi nu văd unde scrie.

Reporter: Dacă îmi permiteți, la finalul conferinței vă pot arăta.

Adriana Pistol: Da, mi-ar fi foarte util. Vă mulțumesc foarte mult.

Reporter: Mai am şi eu o întrebare, dacă este posibil. Sunt mulți români care lucrează, de exemplu, în transporturi navale și au angajator străin. Angajatorul poate să facă programarea în platformă sau cum se vaccinează?

Valeriu Gheorghiţă: Da, sigur.  Dacă vorbim de o companie străină..

Reporter: O companie străină care are angajați români și vor să se vaccineze în România.

Valeriu Gheorghiţă: Da, se pot vaccina. Angajatorul îi programează după aceeași modalitate și regulă ca ceilalți angajatori.

Călin Alexandru: Poate că nu îi recunoaște CUI-ul şi în acest caz sunt disponibile celelalte variante...

Valeriu Gheorghiţă: Serviciile de call center care validează acest tip de unitate economică sau depinde de domeniul de activitate și, ulterior, se pot înscrie angajații.

Adriana Pistol: Deci, dacă îmi permiteți m-am lămurit. Este vorba de data de expirare a produsului, nu a adeverinței. Deci scrie aici: produsul Pfizer BioNTtech, lotul, numărul, expiration date, acela....

Reporter: Prin urmare adeverința nu are termen de expirare?

Adriana Pistol:.. nu a adeverinței. Orice medicament are termen de expirare.

Reporter: Am înțeles. Mă refer la adeverință.

Adriana Pistol: Bineînțeles că nu are un termen de expirare până ce compania și toate studiile o să ne spună cât timp ne oferă imunitate.

Reporter: Aş mai avea şi eu o întrebare, care ar fi în momentul de față rata de vaccinare în rândul paramedicilor?

Valeriu Gheorghiţă: Nu am făcut o analiză pe această categorie. Dacă domnul doctor Călin Alexandru...

Călin Alexandru: Deci, în momentul de față vaccinarea personalului din inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, inclusiv a paramedicilor, este în curs. Nu știu să vă dau un răspuns, dar din informațiile pe care le avem, rata de acceptabilitate în rândul lor este peste 70%. Dar nu am în momentul de față să vă spun cu exactitate o cifră.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Şi aş mai avea şi eu o întrebare scurtă. Din data de 15, bolnavii cronici se pot înregistra inclusiv de-acasă de pe platformă. Cum fac dovada diagnosticului pe care îl au?

Valeriu Gheorghiţă: Aşa cum am spus, pacienții cu boli cronice, ideal, trebuie să se programeze prin medicii de familie. În cazul în care nu au medic de familie, se vor programa individual, asumând că cele declarate sunt conforme cu realitatea.

Reporter: Prin urmare, ne putem lovi în practică și de situația în care o persoană care nu este, de fapt, bolnavă cronic se poate vaccina în această a doua perioadă, chiar dacă nu este etic, legal. Nu există un control.

Valeriu Gheorghiţă: Nu putem să asigurăm sută la sută acest control. Până la urmă, e important ca persoanele respective să aibă acces la vaccinare, respectând modalitatea de programare și criteriile din etapa respectivă. Vă mulțumim frumos.

Reporter: Dacă se poate, dacă într-o şcoală sunt vaccinați toți angajații, acea şcoală are șanse să se redeschidă mai repede?

Valeriu Gheorghiţă: Nu știu să vă răspund. Cred că este o decizie care se ia la nivel guvernamental. Nu știu dacă are influență și nu ține de mine să vă spun acest lucru.

Reporter: Dar cine poate lua o astfel de decizie în urma rezultatelor din etapa a doua de vaccinare ?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că este o decizie interministerială care se ia...

Adriana Pistol: Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgență.

Valeriu Gheorghiţă: Este ultima întrebare.

Reporter: Nu mi-aţi putut spune cât ne costă campania de vaccinare, dar vreau să vă întreb dacă din cauza neînțelegerilor dintre autoritățile locale şi centrale etapa a II-a de vaccinare ar putea fi în pericol?

Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că aceste aspecte vor fi lămurite în cursul zilei de mâine. Vă mulțumim frumos!

 

 

 

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe