Actualitate

Joi, 08 Aprilie

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiță: Buna ziua! Vă mulţumim pentru participarea la această conferinţă de presă. Tema conferinţei este legată de vaccinul de la compania AstraZeneca. După cum știm, în cursul acestei dimineți, a avut loc o ședință de lucru la care au participat membri reprezentanți ai Comitetului Național de Coordonare a Activității de Vaccinare împotriva COVID-19, ai Ministerului Sănătății, Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România. De asemenea, la aceeași ședință de lucru au participat și experți independenți, cu expertiză în acest domeniu al vaccinologiei. Motivul acestei întruniri a fost legat de concluzia Comitetului de farmacovigilență al Agenției Europene a Medicamentului, care a fost comunicată în data de 7 aprilie, prin care se transmit următoarele aspecte importante: Agenția Europeană a Medicamentului confirmă faptul că raportul beneficiu-risc al vaccinului de la AstraZeneca rămâne pozitiv. De asemenea, este identificată o posibilă relație de cauzalitate cu formarea de cheaguri de sânge cu caracteristici neobișnuite, asociate cu niveluri scăzute de trombocite. Un alt element important este legat de faptul că au fost analizate, până la data de 4 aprilie, toate cazurile raportate la nivel european și la nivel mondial, fiind înregistrate aproximativ 222 de cazuri de evenimente trombotice și aici ne referim la tromboză de sinus venos cerebral și tromboză de sistem venos splahnic, circulație abdominală, din peste 34 de milioane de doze administrate. Toate aceste date echivalează cu o rată de apariție a acestor evenimente de 0,65 la 100.000 de persoane vaccinate. Combinația raportată a cheagurilor de sânge și a trombocitelor scăzute este foarte rară, iar beneficiile globale ale vaccinării în prevenirea COVID-19  depășesc riscurile acestor eventuale efecte secundare. În plus, aș vrea să menționez faptul că Emer Cooke, directorul executiv al Agenției Europene a Medicamentului, a precizat foarte clar că, în urma analizelor tuturor cazurilor raportate, nu s-au identificat, de către experți, factori de risc care să fie legați de sex, de vârstă sau de comorbidități, motiv pentru care nu au fost restrânse indicațiile de utilizare a vaccinului de la compania AstraZeneca. Revenind la situația din România, știm că situația epidemiologică generată de pandemia COVID-19 este îngrijorătoare, cu circa 4.500 de cazuri noi de COVID-19 și peste 150 de decese de COVID raportate în fiecare zi. Din evoluția recentă a pandemiei în România, se constată că la 100 de oameni diagnosticați cu COVID-19, 2,5 persoane decedează. Practic, aceasta este rata de fatalitate înregistrată la acest moment. În ultimul timp, din păcate, s-a observat o tendință de creștere a gravității cazurilor de COVID-19, inclusiv în rândul populației tinere.

Aşa cum s-a susţinut de către Agenţia Europeană a Medicamentului, precum şi de către Centrul european de control al bolilor transmisibile, boala COVID-19 se asociază cu un risc considerabil de spitalizare, de deces, inclusiv prin evenimente trombotice. Pe de altă parte, evenimentele trombotice care au fost raportate post-vaccinare sunt posibile în cazuri foarte rare, iar beneficiile vaccinării depăşesc cu foarte mult riscurile care survin după vaccinare, legat de aceste potenţiale evenimente trombotice. Ca atare, având în vedere contextul epidemiologic din România, este foarte important să se continue vaccinarea împotriva COVID-19 cu toate produsele vaccinale disponibile şi la parametri cât mai ridicaţi. Este imperios necesar ca un procent cât mai ridicat din populaţie să se vaccineze cât mai curând posibil pentru a opri efectele negative ale acestei pandemii. Temporizarea vaccinării sau renunţarea la vaccinare ne pot aduce în faţa unor forme severe de îmbolnăvire atât pe noi, cât şi pe cei din jurul nostru, mai mult decât atât, ne pot compromite atingerea acelei imunităţi de grup, pe care ne dorim cu toţii s-o atingem, tocmai pentru a stopa şi a diminua efectele nocive ale pandemiei. Mai mult decât atât, aş vrea să menţionez că toate autorităţile în domeniu şi specialiştii din sistemul medical din România monitorizează în permanenţă şi cu extrem de mare responsabilitate şi atenţie toate datele ştiinţifice disponibile, atât cele deja existente, cât şi cele care urmează să fie publicate, privind vaccinarea, indicaţiile, profilul de siguranţă, datele de eficacitate şi de eficienţă, atât pentru vaccinul de la Compania AstraZeneca, cât şi pentru celelalte vaccinuri care sunt deja autorizate. Faptul că s-a ridicat acest semnal de siguranţă trebuie să fie un lucru cât se poate de important, pentru că dovedeşte că mecanismele de farmacovigilenţă la nivel european funcţionează. Aşa încât trebuie să avem această siguranţă că experţii de la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului monitorizează îndeaproape toate evenimentele adverse raportate. Ele sunt analizate cât mai rapid posibil. Fiecare stat membru raportează centralizat, în sistemul EudraVigilance, toate aceste evenimente adverse raportate pe teritoriul naţional. Aşa încât, în urma şedinţei de lucru, care a avut loc în cursul acestei zile, s-au desprins următoarele concluzii şi recomandări. Se continuă vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca pentru toate grupele de vârstă. Persoanele imunizate cu doza 1 vor continua rapelul cu același tip de vaccin. Persoanele care, după prima doză de vaccin, au dezvoltat un eveniment trombotic au contraindicație de vaccinare cu vaccinul de la AstraZeneca. De asemenea, în urma investigațiilor medicale pentru acele posibile cazuri, se va decide oportunitatea continuării schemei de vaccinare cu un alt tip de vaccin. Mai mult decât atât, un lucru extrem de important este legat de comunicare și de informare și aici cred că fiecare om trebuie să înțeleagă care sunt eventualele semne de alarmă pe care trebuie să le cunoaștem cât mai bine pentru a ne putea adresa serviciilor medicale, pentru diagnostic şi tratament. Tocmai de aceea vom elabora, alături de colegii de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, un material informativ pentru toate persoanele care doresc să se vaccineze sau care au fost vaccinate, care să prezinte, succint și pe înțelesul tuturor, potențialele semne și simptome de alarmă pentru care trebuie să solicităm un consult medical. Și aici le-aş trece, foarte pe scurt, în revistă: vorbim de dificultățile de respirație, durere în piept, tumefiere, umflături ale membrelor inferioare, dureri abdominale persistente, anumite simptome neurologice - și aici aș vrea să atenționez - durerea de cap intensă, care nu cedează la tratamentele obișnuite, la tratamentele uzuale și care se poate asocia și cu tulburări de vedere sau apariția unor mici pete de sânge şi/sau sângerări în afara locului de administrare. Toate aceste elemente, care apar în primele 14 zile de la administrarea vaccinului, sunt semnele care trebuie să conducă persoana respectivă să apeleze la serviciul medical. Mai mult decât atât, facem un apel către profesioniștii din domeniul sănătății, dar și către beneficiarii vaccinării, să raportăm, să supraveghem corect toate evenimentele adverse înregistrate și să le putem investiga complet, tocmai pentru a avea mai multe date disponibile atât la nivelul României, cât și la nivel european. Mai mult decât atât, ne dorim elaborarea unui cadru unitar, integrat de diagnostic și de tratament al potențialelor evenimente trombotice, care sunt, vedem, raportate la nivel european cu o frecvență extrem de rară, adică oamenii trebuie să știe că evenimentele trombotice, în general, sunt evenimente comune, ele se întâlnesc cu o frecvență de 1.400 - 1.500 de cazuri la circa 100.000 de persoane anual. Deci sunt evenimente comune, întâlnite în practica de zi cu zi, pentru care există, în momentul de față, protocoale de diagnostic, de tratament, așa încât fiecare serviciu medical de hematologie, de neurologie știe cum să reacționeze și ce trebuie făcut în situații de acest gen. De aceea, ne dorim să avem un sistem integrat la nivel național, poate prin implicarea spitalelor județene care să fie cumva, dacă vreți, principalul serviciu medical la care o persoană care ar putea să dezvolte un astfel de eveniment advers se poate adresa pentru implementarea protocoalelor de diagnostic și de tratament. Cam acestea sunt principalele lucruri pe care voiam să vi le transmitem legat de recomandările grupului de experți, vizavi de vaccinul de la compania AstraZeneca. Cred că este important să amplificăm, în perioada imediat următoare, câteva mesaje, și anume  - în România vaccinarea este gratuită, voluntară, nu este condiționată și nu este obligatorie. Avem, la acest moment la care noi vorbim, trei tipuri de vaccinuri autorizate. Fiecare persoană, când intră pe platforma de programare, știe ce tip de vaccin există în centrul de vaccinare în care se programează. Tocmai de aceea, ne dorim o informare cât mai bună, cât mai accentuată a tuturor celor care doresc să se vaccineze și care se programează în vederea vaccinării, indiferent de tipul de vaccin despre care noi vorbim. Reamintesc unde se face raportarea reacțiilor adverse, care se înregistrează fie în centrele de vaccinare - pentru reacțiile adverse imediate care apar în perioada celor 15 minute de supraveghere post-vaccinală - ele se raportează direct în Registrul Electronic Național al Vaccinărilor - și de asemenea, se pot raporta pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului www.anm.ro, unde există un formular dedicat atât profesioniștilor din domeniul sănătății, cât și beneficiarilor vaccinării. Și încurajăm această raportare a reacțiilor adverse, tocmai pentru a avea acces la mai multe date în perioada următoare. Vă mulțumesc! Sunt alături de mine domnul secretar de stat Andrei Baciu, doamna președinte a Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, doamna Roxana Stroe, și doamna director a Centrului Național de Control al Bolilor Transmisibile din România, Adriana Pistol. Pentru că timpul este scurt, avem la dispoziție 40 de minute pentru această conferință, așa încât aș dori să luăm o singură întrebare și, în funcție de măsura în care mai avem timp, putem să mai luăm și alte întrebări. Vă mulțumesc!

Reporter: Spuneți-mi, vă rog, ce fac persoanele care au avut după prima doză reacții la ce spuneaţi puţin mai devreme, durere de cap cu afectarea vederii timp de mai multe zile, dar totuşi nu au mers la medic, pentru că au crezut că aşa e normal şi au rămas acasă. Adică, ce-i sfătuiţi să facă la rapel?

Valeriu Gheorghiţă: Evoluţia unei tromboze de sinus venos cerebral este spre agravare dacă nu beneficiază de diagnostic și de tratament corect. Tocmai de aceea o durere de cap care persistă, care nici nu dispare, dar nici nu se înrăutățește foarte probabil că nu este cauzată de un eveniment trombotic cerebral, însă este important să solicităm un consult medical pentru lămurirea cauzelor acelor simptome şi, în funcţie de diagnostic, se va vaccina sau nu se va vaccina.

Reporter: Spuneţi-mi în condiţiile în care, în ciuda a ceea ce aţi spus mai devreme, sute de mii de persoane au anulat sau nu s-au prezentat la vaccinare, e posibil ca obiectivul guvernului de a avea 5 milioane de vaccinaţi la sfârșitul lunii mai să nu poată fi îndeplinit, astfel încât să putem să trecem la niște etape de relaxare?

Valeriu Gheorghiţă: Aici, vă mulţumesc pentru întrebare, aş vrea să reformulez întrebarea dumneavoastră şi aş spune că, de fapt, 70% dintre cei care s-au programat la vaccinare, s-au prezentat și s-au vaccinat cu vaccinul de la de la Compania AstraZeneca, într-adevăr, există un procent de 30%, care au decis amânarea acestei vaccinări, fapt absolut de înțeles; suntem complet empatici cu ezitarea și cu îngrijorarea pe care o parte dintre persoane o au. Este un lucru firesc în contextul actual. Datoria noastră este să explicăm exact ceea ce ştim în momentul de față. Avem o transparență totală în tot ceea ce cunoaștem, dar, în același timp, trebuie să spunem și ceea ce nu știm și unde mai așteptăm și noi și experții internaționali răspunsuri. Nu se pune problema să nu se poată atinge acel obiectiv de persoane vaccinate, pentru că vom avea suficiente doze de la celelalte companii care să asigure îndeplinirea acelui obiectiv, însă acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să folosim toate vaccinurile disponibile în toate aceste zile în care au existat informații pro și contra, pot să vă spun că există un număr important totuşi de persoane 2.700-3.000-4.000 de persoane care doresc să se vaccineze. Este dreptul dumnealor să se vaccineze și se programează la vaccinare cu vaccinul de la Compania AstraZeneca. Tocmai de aceea, cred că este important să transmitem un mesaj cât se poate de clar, în cazul în care extrem de rar, rarisim apar aceste evenimente, omul respectiv să știe ce are de făcut, să ştie unde trebuie să apeleze, profesioniștii din domeniul sănătății să știe ce au de făcut, cum trebuie să raporteze și care este protocolul de diagnostic și tratament.

Reporter: Puteţi explica, dacă un pacient refuză rapelul cu AstraZeneca în cât poate să înceapă din nou o altă schemă de vaccinare sau dacă poate să înlocuiască rapelul cu AstraZeneca cu vaccinul de la Johnson&Johnson?

Valeriu Gheorghiţă: Vaccinul de la Johnson&Johnson este un vaccin care se bazează pe vector viral, practic folosește aceeași tehnologie. În ceea ce privește combinarea a două vaccinuri care folosesc tehnologii diferite suntem complet în afara unor recomandări științifice. Nu avem date care să susțină această abordare. Desigur, sunt țări, cum este Germania, care au hotărât ca doza a doua să fie efectuată cu un vaccin pe bază de ARN mesager, dar, repet, nu avem nici date de siguranță și nici date de eficacitate. Chiar dacă noi, desigur, anticipăm că nu vor fi probleme de siguranță sau de eficacitate, însă nu avem niște date disponibile care să confirme aceste lucruri și cred că trebuie să ne ferim să luăm decizii care nu sunt susținute științific.

Reporter: În cât timp pot să reînceapă o nouă schemă de vaccinare? Dacă nu o termină pe cea cu AstraZeneca, la câte săptămâni după pot să înceapă...?

Valeriu Gherghiţă: Cred că mesajul, de fapt, trebuie să fie acela de a continua schema de vaccinare, de a completa, de a finaliza schema de vaccinare, pentru că din toate persoanele care au fost vaccinate la nivel european cu două doze, cu cea de-a doua doză nu s-au raportat cazuri de evenimente trombotice după cea de-a doua doză. Cu alte cuvinte, experții anticipează că, dacă nu s-au întâmplat evenimentele trombotice la prima doză, nu apar la cea de-a doua doză, cu atât mai mult cu cât frecvența reacțiilor adverse după prima doză este mai mare decât frecvența reacțiilor adverse înregistrate după a doua doză.

Reporter: Spuneaţi că nu s-a identificat nicio vârstă, niciun profil exact pentru a se determina unde este contraindicat vaccinul, având în vedere că urmează să intre în cabinetele medicilor de familie, vor putea aceştia, ştiind foarte bine pacientul şi tot istoricul medical, să facă aceste contraindicaţii în plan personal?

Valeriu Gheorghiţă: Medicul este suveran într-o decizie medicală, cunoscând istoricul pacientului, cunoscând și identificând indicațiile și contraindicațiile oricărui tip de abordare medicală, inclusiv vaccinarea. Desigur că fiecare decide, punând în balanță istoricul medical al pacientului, beneficiile, riscurile și așa mai departe. Da, deci medicul va lua această decizie pe baza datelor actuale.

Reporter: Ce măsură aţi luat concret ca să atingem capacitatea de 100.000 de vaccinări pe zi, despre care ne-aţi vorbit și dumneavoastră și domnul Cîțu?

Valeriu Gheorghiţă: Măsurile sunt cele care au fost transmise în mod repetat și anume: implicarea medicilor de familie în campania de vaccinare, sunt peste 3.000 de medici de familie care şi-au arătat în prima etapă această disponibilitate, în funcție de evoluția campaniei de vaccinare, noi ne așteptăm să crească acest număr. Mai mult decât atât, în data de 20 aprilie, după 20 aprilie începe campania de vaccinare cu centre mobile în localitățile din mediul rural. De asemenea, în decursul lunii aprilie, vă spuneam, se vor deschide toate centrele de vaccinare prevăzute la nivel național și, de asemenea, încă din 7 aprilie a fost crescută capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, însă în raportările zilnice vom observa acest lucru începând cu data de 10 aprilie, pentru că este important să existe un timp de notificare a persoanelor din lista de aşteptare pentru programare. Tocmai de aceea nu se regăsesc aceste date în cifrele pe care le înregistrăm în aceste zile.

Reporter: Şi atunci de ce nu am ajuns încă la 100.000 pe zi?

Vaşeriu Gheorghţă: Pentru că această țintă era propusă și a fost comunicată după jumătatea lunii aprilie, când am transmis că vor fi deschise toate centrele de vaccinare.

Reporter: Bună seara! Domnule Gherorghiţă, există un val de neîncredere în vaccinul produs de AstraZeneca și există un "du-te - vino". Acolo, pe platforma, oamenii refuză, se programează, află că se vaccinează cu AstraZeneca, refuză, apoi intră din nou pe lista de așteptare. În acest context, ce se poate face? Luați în calcul să se aleagă din prima tipul de vaccin pentru fiecare om sau... ca să nu mai existe acest "du-te - vino"?

Valeriu Gheorghiţă: Repet, din 25 martie, tipul de vaccin este afișat la fiecare centru de vaccinare, pe hartă interactivă, așa încât se poate filtra ținând cont de județul în care mă aflu, se pot selecta centrele de vaccinare din fiecare județ, ne uităm ce tip de vaccin are fiecare centru și în momentul în care ne facem cont și ne programăm pe lista de așteptare, putem selecta centrul pe care ni-l dorim. Este opțiunea fiecărei persoane să opteze pentru un vaccin, să se răzgândească, să selecteze un alt centru. Există o libertate cât se poate de mare din acest punct de vedere, tocmai de aceea există această platformă, tocmai de aceea există afișat tipul de vaccin, pentru că ni se pare firesc ca o persoană să fie informată de la început pe ce listă de așteptare se pune.

Reporter: Am şi eu o întrebare, domnule colonel. Dacă o persoană s-a vaccinat cu AstraZeneca şi a raportat pe platformă că are reacții adverse, cum se va decide cu ce alt vaccin va continua rapelul? Ați luat în calcul..

Valeriu Gheorghiță: Reacții adverse sunt două care contraindică de pildă vaccinul de la AstraZeneca. Şocul anafilactic este o contraindicație absolută pentru a face cea de-a doua doză dacă la primă doză dezvolți această reacție alergică severă și apariția unui eveniment trombotic. Dacă după prima doză se face, apare, se raportează acest eveniment trombotic care va fi confirmat în urma analizei acelei reacții adverse, confirmarea însemnând confirmare medicală, atunci sigur că se face, în urma investigațiilor medicale, se va da această recomandare ca la șocul anafilactic, deci procedura este similară.

Reporter: Eu am înțeles asta, mă scuzați, dar întrebarea este: spuneați dumneavoastră că se va continua, se va face rapelul cu un alt vaccin. În funcție de ce criterii se va lua această decizie, să zicem cu Pfizer, cu Moderna, cu orice?

Valeriu Gheorghiță: Aici este o discuție pe care am avut-o astăzi în cadrul grupului de lucru cu experții. Se consideră că apariția acestor evenimente trombotice are un substrat imunologic, adică este o reacție a organismului nostru care dezvoltă o reacție inflamatorie exacerbată și substratul practic este mediat imunologic. Investigarea medicală a cazului înseamnă identificare anumitor predispoziții mediate imunologic, cum se întâmplă de pildă în trombocitopenia indusă de heparină, când apar niște anticorpi antifactor plachetar 4. Dacă se identifică acest substrat, nu avem de unde să știm dacă aceeași reacție nu ar putea să fie indusă și de alte tipuri de vaccinuri. Tocmai de aceea se analizează, se va analiza punctual oportunitatea continuării vaccinării în primul rând, indiferent de tipul de vaccin de care vorbim, sau - dar în acest caz se va lua în discuție, se vor lua în discuție următoarele aspecte: dacă există sau nu un substrat identificat în cazul respectiv, dacă persoana respectivă are un risc individual crescut de a dezvolta COVID-19 și eventual o forma severă și cu complicații în cazul în care ar face infecția cu SARS-CoV-2 și toate aceste lucruri, ca orice decizie medicală, se va pune în balanță riscul versus beneficiu. Deci este o analiză individualizată, nu este o recomandare care să vizeze toate cazurile și se va face individualizat, tocmai că sunt cazuri extrem de rare și fiecare persoană poate să aibă un anumit profil de factori identificabili de risc.

Reporter: Concret, persoanele care s-au vaccinat cu AstraZeneca și trebuie să facă rapelul în zilele următoare, cum s-ar putea orienta, pentru că până recent nu știam care sunt exact simptomele acestor evenimente despre care ați vorbit. Ce le recomandați să facă?

Valeriu Gheorghiță: Să se prezinte pentru continuarea vaccinării, să se efectueze cea de-a doua doză și să monitorizăm, fiecare dintre noi, care suntem vaccinați atât cu prima doză, cât și cu a doua doză, aceste semne și simptome de alarmă. Repet, mâine, elaborăm acest material informativ, care va fi disponibil pe site-ul de programare ro.vaccinare, în centrele de vaccinare va fi transmis și, de asemenea, către cabinetele medicilor de familie. Practic, sunt semnele de care am amintit: o durere importantă de cap, care apare la trei zile de la vaccinare și care persistă și se accentuează în ciuda unui tratament obișnuit, care se poate asocia cu tulburări de vedere; de asemenea, dureri abdominale importante, persistente; durere în piept; dificultăți la respirație; edeme ale membrelor inferioare; apariția de pete și acele pete hemoragice la nivelul pielii, în afara locului de administrare, sunt semne de alarmă care pot anunța un asemenea eveniment trombotic, însă aceste semne sunt comune cu toate evenimentele trombotice care au sau nu au legătură cu vaccinarea. Repet, evenimentele tromboembolice, din păcate, sunt evenimente comune, regăsite în practica medicală, cu o frecvență crescută de circa 1.400-1.500 de cazuri, însemnând toate localizările fenomenelor trombotice la 100.000 de persoane într-un an de zile. Aceasta este o rată de incidență cumulată la nivel global. Tocmai de aceea este important din punct de vedere medical, ca educație medicală, să știm care sunt aceste semne de alarmă pentru orice persoană, indiferent că a fost sau nu a fost vaccinată până la urmă.

Reporter: Bună ziua. CEDO a decis că vaccinarea obligatorie ar putea să fie "necesară" într-o societate democratică și aș vrea să vă întreb dacă luați în calcul această decizie sau această opinie cu privire la campania de vaccinare. Mulţumesc.

Valeriu Gheorghiţă: Nu este cazul de acest lucru. Nici nu a fost pus în discuție acest aspect vreodată. În România, repet, vaccinarea este gratuită, este voluntară și se face cu vaccinuri autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului.

Reporter: Aş vrea să vă întreb în primul rând dacă există vreo variantă ca oamenii să își facă, eventual înainte, analize să vadă dacă sunt predispuși la astfel de reacții adverse la vaccinul cu AstraZeneca și dacă aveți de gând să faceți așa ceva?

Valeriu Gheorghiţă: Analiza experţilor la nivel internațional pe toate cele 222 de cazuri raportate nu a identificat un profil de risc, chiar dacă majoritatea cazurilor au fost la persoane sub 60 de ani, mai frecvent la persoanele de sex feminin, datele arată că, la nivel european, femeile au fost mai frecvent vaccinate într-un procent de aproximativ 60% decât bărbații și, de asemenea, subliniez faptul că, la nivel european, vaccinul de la compania AstraZeneca a fost folosit pentru persoanele cu vârste de până în 55 de ani sau chiar până la 60 sau 65 de ani, în funcție de recomandările fiecărei țări în parte. Tocmai de aceea nu am hotărât, experții nu au recomandat în momentul de față o impunere a unei limite de vârstă, pentru că este posibil ca această aparentă asociere să fie una întâmplătoare ca urmare a folosirii mai frecvente a acestui vaccin la populația tânără.

Reporter: V-am întrebat altceva. V-am întrebat dacă există o analiză.

Valeriu Gheorghiţă: Nu există identificaţi nişte factori de risc, tocmai de aceea nu putem recomanda un set, un pachet de analize care să fie eventual efectuate anterior vaccinării.

Reporter: Pentru că mai e timp, îmi mai permit să vă mai pun o întrebare referitor la cei care au făcut totuşi prima doză de vaccin cu AstraZeneca. Acum sunt reticenţi, nu vor să-şi mai facă rapelul tot cu AstraZeneca, dacă există totuşi această posibilitate de a-şi face un vaccin, de a continua schema de vaccin cu alt ser?

Valeriu Gheorghiţă: Înţeleg reticenţa, înţeleg preocuparea şi îngrijorarea, însă a lua o decizie care nu are nicio dată ştiinţifică în spate nu mi se pare o alternativă potrivită, adică mai degrabă merg pe ceea ce ştiu şi recomandarea clară este de continuare a schemei de vaccinare cu acelaşi tip de vaccin, pentru că nu putem anticipa care este profilul de siguranţă şi care va fi beneficiul final după vaccinare, adică, în momentul de faţă, chiar nu avem date disponibile, care să susţină această combinaţie de mai multe vaccinuri, chiar şi în Marea Britanie la persoanele sub 30 de ani care au primit prima doză recomandarea clară este de a face ceea de-a doua doză cu acelaşi tip de vaccin, adică cu vaccinul de la AstraZeneca.

Reporter: Dacă ne mai permiteţi câteva întrebări, dacă mai este timp, vreau să vă întreb procedural pe platformă cum se pot programa cei care au întâmpinat aceste reacţii şi e necesar să se vaccineze cu alt tip de vaccin.

Valeriu Gheorghiţă: Anticipăm cazuri foarte rare, extrem de rare. Vă spuneam frecvenţa care a fost estimată la nivel central european este de 0,6 cazuri la peste 100 de mii de persoane vaccinate. Această frecvenţă poate să scadă până la un caz la un milion de persoane vaccinate în funcţie de raportările care au fost efectuate, aşa încât în situaţiile respective, persoana care beneficiază de diagnostic şi de tratament, care are o investigare medicală va primi acele recomandări punctuale, pentru că, repet, răspunsul este următorul. Clar nu va mai face vaccin cu acelaşi tip, adică pe cel pe care l-a primit la prima doză şi al doilea lucru, încă nu ştim dacă persoanele respective ar trebui să se mai vaccineze sau nu, pentru că nu ştim dacă riscul de a dezvolta aceste evenimente trombotice se menţine sau nu cu un alt vaccin.

Reporter: O scurtă întrebare. Spuneaţi că aceste evenimente trombotice sunt destul de întâlnite în medicină şi primul comunicat, tema a fost în sensul acesta, bolile cardiovasculare şi aceste evenimente sunt foarte răspândite. Pe de altă parte, avem foarte puţine cazuri în cazul vaccinării cu AstraZeneca. Se analizează în acest moment şi o corelare cu celelalte vaccinuri, având în vedere că sunt 0, doar 200 de cazuri în toată lumea, adică şi cei care s-au vaccinat cu Pfizer, Johnso&Johnson să se vadă dacă n-au făcut şi ei evenimente trombotice?

Valeriu Gheorghiţă: Aş vrea să răspund parțial la această întrebare și aş ruga-o pe doamna președintă a Agenției Naționale a Medicamentului să continue. În primul rând, în continuare după vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca nu s-a observat o creștere a frecvenței globale a evenimentelor trombotice în rândul populației. Însă, uitându-ne particular la aceste localizări ale evenimentelor trombotice, există această frecvență ușor mai crescută față de cât se regăsește în mod normal în populația generală. Dar da, există o preocupare în mod deosebit pentru aceste situații și pentru celelalte tipuri de vaccinuri. Vă rog, doamna președinte!

Roxana Stroe: Da, este adevărat. Bună ziua! Toate vaccinurile au fost luate în analiză, cu privire la evenimentele tromboembolice și s-a constatat o posibilă asociere între aceste tipuri de evenimente, tipuri particulare de evenimente, și anume tromboza de sinus venos cerebral, vene splahnice și tromboza arterială. Deci pe aceste tipuri particulare pentru care s-a observat o incidență mai mare, față de a cazurilor raportate, față de cele din populația generală care nu a fost vaccinată. Da, dar analizele sunt în desfășurare, nu s-au oprit. În continuare, datele se analizează și se colectează și, în același timp, pentru toate tipurile de vaccin, numai pentru AstraZeneca.

Reporter: Dacă mai e timp pentru o întrebare, voiam să vă întreb ce fac cei care se tem totuși să se vaccineze, să facă rapelul cu AstraZeneca și o perioadă cel puțin nu iau nicio decizie? Cât de protejați sunt ei în fața COVID-19 și cât timp mai au, apoi, la dispoziție pentru a face totuși rapelul, dacă se răzgândesc din nou?

Valeriu Gheorghiţă: Conform rezumatului caracteristicilor produsului, avem o perioadă între 4 și până la 12 săptămâni în care putem să facem cea de-a doua doză, așa încât chiar în momentul de față, în platformă, există posibilitatea de amânare a dozei de rapel pentru un interval de până la 12 săptămâni. Pentru că acest interval se consideră unul optim în care persoana își menține un titlu suficient de ridicat de anticorpi, ori datele din Marea Britanie au confirmat că după prima doză, la cel puțin 28 de zile, s-a observat o scădere importantă a spitalizărilor cu cel puțin 94%, comparativ cu cei nevaccinați. Deci avem această "plajă" de circa patru săptămâni, de la 8 la 12 săptămâni, în care fiecare poate să decidă, însă recomandarea noastră este de a continua schema de vaccinare și de a ne prezenta la doza de rapel, dar aș vrea să transmit cât se poate de clar, de omenește, profesionist. Înțeleg perfect această îngrijorare, sunt întru totul de acord cu preocupările și cu ezitarea, nu mi se pare nimic nefiresc sau nelalocul lui, tocmai de aceea rolul nostru este să liniștim oamenii și să prezentăm exact informațiile așa cum sunt, care sunt datele disponibile, care este recomandarea Agenției Europene a Medicamentului și ceea ce recomandă experții, pentru că deciziile trebuie să rămână unele bazate pe dovezi, bazate pe expertiza oamenilor de știință și pe datele care sunt astăzi transmise de către Agenția Europeană a Medicamentului, care în continuare, repet și cu asta aș dori să încheiem, confirmă păstrarea beneficiilor vaccinului de la compania AstraZeneca, comparativ cu riscurile efectelor adverse.

Reporter: Dacă îmi mai permiteţi o ultimă întrebare, vă rog. Aveţi o evidenţă, de marți până astăzi, de când a apărut acest scandal privind AstraZeneca, câte persoane s-au programat și s-au retras de pe listele de așteptare? Există un număr mai mare de persoane, îngrijorător, care s-a retras în urma acestui scandal?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, nu există.

Reporter: Dar aveți date concrete, ne puteți pune la dispozitie?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt similare cu cele care au fost prezentate marţi, acum două zile. Nu a existat o creștere a numărului de persoane care şi-au anulat programările.

Reporter: Aş vrea, vă rog, o lămurire de la dumneavoastră. Aţi spus că există risc de tromboză pentru toate vaccinurile, nu doar pentru AstraZeneca și că se analizează acest lucru?

Roxana Stroe: Analiza se desfășoară pentru toate vaccinurile, nu că există risc. E normal să fie luate în analiză toate vaccinurile pentru a identifica dacă există sau nu acest risc, pur și simplu, ca măsură de precauție.

Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim frumos și vă dorim o zi bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe