Actualitate

Marți, 23 Februarie

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu

Galerie foto

 

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiță: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la o altă conferință a Comitetului Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. În cele ce urmează, o să prezint noutățile referitoare la activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 în România. După cum știm, au fost mai multe discuţii legate de prioritizarea personalului din învățământ, în vederea vaccinării. Ieri a avut loc ultima ședință pregătitoare cu directorii direcțiilor de sănătate publică din fiecare judeţ, inclusiv municipiul Bucureşti şi am stabilit următoarele lucruri: procesul de vaccinare pentru personalul din învățământ va începe de mâine, 24 februarie, în majoritatea județelor din ţară. Toată această activitate se va încheia pe data de 10 martie. De mâine, 24 februarie, începe activitatea de vaccinare în 23 de județe, inclusiv în municipiul Bucureşti. De joi, 25 februarie, continuă în alte 14 județe, din 26 februarie, două județe și, pe 1 martie, încep ultimele trei județe. Toată perioada de vaccinare care va fi destinată acestui proces specific adresat personalului din învățământ durează până în 10 martie, pentru administrarea primei doze. Estimăm un număr de aproximativ 60.000 de persoane care vor fi vaccinate în cadrul acestui proces. Reamintesc faptul că peste 42.000 de persoane au fost deja vaccinate din rândul personalului didactic şi aproximativ 128.000 de persoane sunt deja programate. Modalitatea de programare și de derulare a activităților de vaccinare au fost transpuse într-o instrucțiune care deja a fost transmisă către fiecare județ, către direcțiile de sănătate publică și, de asemenea, către Ministerul Educației, încă din cursul zilei precedente. Cum se va desfășura efectiv activitatea de vaccinare? În primul rând, tipurile de vaccin - vor fi folosite atât vaccinuri produse de compania Oxford-AstraZeneca, în mod deosebit pentru persoanele cu vârstă cuprinsă până la 55 de ani, inclusiv - acolo, sigur, unde nu se observă sau nu se identifică anumite contraindicații. De asemenea, vaccinul produs de compania  BioNTech-Pfizer va fi recomandat cu prioritate persoanelor cu vârstă de peste 55 de ani, exceptând situațiile în care se identifică anumite contraindicații.

Fluxurile de vaccinare vor fi separate pentru cele două tipuri de vaccin administrat, programarea se va face după o altă modalitate și nu se efectuează programarea în platforma informatică. Practic, unitățile de învățământ centralizează lista cu personalul propriu care dorește să fie vaccinat în această perioadă. Aceste liste sunt centralizate la nivelul inspectoratelor școlare județene și sunt transmise către direcțiile de sănătate publică. Direcțiile de sănătate publică, în funcție de capacitatea cabinetelor de vaccinare și de perioada pe care am propus-o pentru derularea activității de vaccinare, efectuează programarea persoanelor respective, iar beneficiarii vor fi anunțați prin grija inspectoratelor școlare și a conducătorilor unităților de învățământ. Ca atare, așa cum am spus, procesul de vaccinare ar trebui să dureze între 7-10 zile pentru fiecare județ, în funcție de momentul la care debutează activitatea de vaccinare pentru această categorie profesională. Noi ne dorim ca, într-un timp cât se poate de scurt, să asigurăm vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ. Locațiile în care se desfășoară această activitate de vaccinare, în mare parte, aparțin de spațiile puse la dispoziție de Ministerul Educației. În județele în care nu au fost locații potrivite pentru derularea activităților de vaccinare, s-au identificat alte spații în locația centrelor de vaccinare care nu erau încă puse în activitate. Pentru București, de pildă, pot să vă dau exemplu că au fost deschise încă 22 de cabinete de vaccinare în incinta centrului de vaccinare de la Romexpo, care va avea fluxuri separate pe cele două tipuri de vaccinuri, AstraZeneca respectiv BioNTech-Pfizer. Pentru vaccinul produs de AstraZeneca, în București vor fi disponibile 16 cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer, 6 cabinete de vaccinare. Un alt element important pe care ne-am dorit să vi-l transmitem, în cadrul acestei conferințe, este legat de evaluarea impactului vaccinării în rândul persoanelor care efectuează dializă cronică. Am transmis și am comunicat cu principalii operatori de dializă din România; am solicitat, în mod oficial, o centralizare a datelor de la principalii operatori de dializă din România și am obținut următoarele informații: au răspuns operatorii care dețin aproximativ 78 de clinici de dializă din România, totalizând aproximativ 11.100 de persoane cu dializă. Reamintesc că, în România, în momentul de față, vorbim de aproximativ 13.000 de persoane care efectuează dializă cronică.

De asemenea, aș vrea să subliniez faptul că această categorie de pacienți, din păcate, a fost grav afectată, în cursul acestei pandemii, înregistrându-se o rată de deces medie de aproximativ 25% la cazurile care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2. Dintre aceste 11.100 de persoane care efectuează dializă, aproximativ 6.341 de persoane au fost deja vaccinate cu prima doză, ceea ce înseamnă un procent de până la 60% ca rată de acoperire vaccinală. Menționez că și-au exprimat acordul pentru vaccinare circa 70% dintre persoanele care efectuează dializă. Din punctul nostru de vedere, este un nivel satisfăcător de acoperire vaccinală. Cu cât numărul persoanelor vaccinate este mai mare, cu atât evident că beneficiile, din punct de vedere practic, din punct de vedere medical și epidemiologic, vor fi mai mari. Activitatea de vaccinare pentru persoanele cu dializă continuă: având în vedere că încă mai sunt persoane care doresc să se vaccineze după modalitățile pe care le știm, fie cu echipe mobile la centrele de dializă, fie pacienții dializați sunt transportați cu prioritate la centrele de vaccinare la care sunt arondate acele unități de dializă. Un element important legat de beneficiile vaccinării: s-a observat - și toți operatorii comunică același lucru - o tendință de scădere a numărului de cazuri confirmate în rândul pacienților dializați, în perioada de la debutul campaniei de vaccinare. Sigur, acest lucru se suprapune cu tendința generală de scădere a numărului de cazuri, însă, în anumite centre de dializă, cum a fost cel de la Iași, unde au făcut o centralizare mult mai fidelă a datelor, s-a observat o reducere a numărului de cazuri pozitive de la o medie de 20-25 la circa două cazuri la testările care, după cum știm, se fac periodic, la interval de două săptămâni, la această categorie de pacienți. Acestea fiind spuse, noi apreciem ca fiind o evoluție favorabilă a activităților de vaccinare în rândul acestei categorii prioritare de persoane și, din acest punct de vedere, bineînțeles, încurajăm continuarea activităților de vaccinare. Un al treilea lucru pe care aș vrea să îl menționez este legat de persoanele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după prima doză de vaccin împotriva COVID-19, respectiv după cea de-a doua doză de vaccin împotriva COVID-19.

După prima doză, în perioada 27 decembrie 2020 - 21 februarie 2021, un număr de aproximativ 3.969 de persoane, reprezentând 0,49% din numărul persoanelor vaccinate cu prima doză, au fost testate pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 după administrarea primei doze de vaccin. 95% dintre aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BionTech-Pfizer, 4,6% cu vaccinul produs de compania Moderna și 0,4% vaccinate cu vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca. Mediana timpului scurs de la momentul vaccinării până la momentul la care a fost depistată această infecție a fost de șapte zile, ceea ce înseamnă că persoanele respective au fost diagnosticate în intervalul de timp în care nu a apărut nivelul de anticorpi la un titru protector și, de asemenea, foarte probabil vorbim de situații în care acele persoane erau fie în perioada de incubație la momentul vaccinării, fie au fost în faza de infecție asimptomatică sau au fost expuse ulterior momentului vaccinării, având în vedere că perioada de incubație pentru infecția cu SARS-CovV-2 este cuprinsă între două și 14 zile, or din acest punct de vedere, atragem atenția asupra continuării respectării măsurilor de prevenție deja cunoscute, atât înainte cât și după vaccinare, pentru a obține beneficii maximale în următoarea perioadă.

Aș vrea să menționez faptul că un număr de 1.052 de persoane dintre cele care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea primei doze s-au prezentat deja pentru efectuarea dozei de rapel, 4,3% dintre ele, aproximativ 172 de persoane au efectuat cea de-a doua doză în primele două săptămâni de la momentul vindecării infecției, iar restul de 880 de persoane au fost vaccinate după un interval de două săptămâni de la momentul vindecării acelei infecții.

În ceea ce privește numărul de persoane care au fost diagnosticate cu infecție SARS-CoV-2 după administrarea celei de-a doua doze, în perioada 17 ianuarie - 21 februarie, un număr de 446 de persoane, reprezentând 0,08% din totalul persoanelor vaccinate cu două doze, au avut un test pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2. Toate aceste persoane au fost vaccinate cu vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer, având în vedere că în momentul de față singurul tip de vaccin care se folosește pentru administrarea rapelului este vaccinul produs de compania BioNTech - Pfizer. Mediana timpului scurs de la administrarea celei de-a doua doze şi pană la data confirmării infecției a fost de patru zile. Deci, după cum știm, reamintesc faptul că beneficiile vaccinării ating valoarea maximă la cel puţin 7, 10, 14 zile, în funcţie de tipul vaccinului, după administrarea celei de-a doua doze. Iarăși, accentuez importanța măsurilor de prevenție, pentru că altfel putem sa avem acel fals sentiment de siguranţă şi să ne expunem în diverse circumstanțe la infecția cu SARS-CoV-2.

O să trec în revistă bilanțul vaccinărilor din această perioadă. Încă de la debutul campaniei de vaccinare, aş vrea să menționez că în România au fost recepționate în total, la data de 22 februarie, aproximativ 1.924.000 de doze de vaccin de la cele trei companii diferite. Au fost administrate peste 1.400.000 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de peste 73%. În momentul de faţă, stocul existent la 22 februarie este de aproximativ 405.000 de doze pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri. Defalcat pentru fiecare tip de vaccin, în ceea ce priveşte vaccinurile recepționate de la compania Pfizer, au fost recepționate în total 1.500.000 de doze, administrate 1.259.000 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de peste 83%. În momentul de faţă, stocul existent în data de 22 februarie este de aproximativ 200.000 de doze. În ceea ce priveşte vaccinul de la compania Moderna, am recepționat 78.000 de doze. Au fost administrate 77.726 de doze, ceea ce înseamnă o rată de utilizare de 99,6%. În momentul de faţă, stocul este zero. Ceea ce urmează să primim în această săptămână, adică mâine, vor fi aproximativ 79.000 de doze, care vor fi stocate pentru a asigura rapelul persoanelor deja vaccinate cu prima doză, perioadă care va începe din data de 4 martie. Vaccinul produs de compania AstraZeneca - am recepționat în total 337.200 de doze. Au fost administrate 71.817 doze. Vă reamintesc, activitatea de vaccinare cu vaccinul produs de compania AstraZeneca a început de aproximativ o săptămână, din data de 15 februarie, ceea ce înseamnă în momentul de faţă un procent de 21,3% din dozele recepționate,  stocul existent la acest moment fiind de 203.560 de doze.

Numărul de centre de vaccinare active la acest moment, vorbim de 414 centre active, care cuprind atât centrele care au fost în faza I, mare parte a lor deja s-au închis. Vorbim despre 121 de centre din etapa I care au mai rămas active şi care continuă încă efectuarea dozei de rapel. Vorbim de aproximativ 212 centre pentru etapa a II-a şi 81 de centre din rețeaua MApN şi MAI, cumulând în total 664 de cabinete de vaccinare, iar pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca sunt în total 192 de centre de vaccinare, cumulând un total de 254 de fluxuri. Dintre aceste cabinete de vaccinare, 70 sunt în rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne.

Bilanțul vaccinărilor: la data de 22 februarie erau vaccinate 819.446 de persoane, din care 589.641 de persoane vaccinate cu două doze. Din acest bilanț, pe fiecare tip de vaccin, pentru vaccinurile produse de compania Pfizer: 669.904 persoane au fost vaccinate în total din 27 decembrie, majoritatea, 589.640 fiind persoane vaccinate deja cu două doze. În ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania Moderna - 77.726 de persoane vaccinate cu prima doză, iar în ceea ce privește numărul persoanelor vaccinate cu vaccinul produs de compania AstraZeneca - 71.817 persoane vaccinate cu prima doză.

În ceea ce privește etapa a doua de vaccinare, din 15 ianuarie au fost vaccinate 655.605 persoane. Defalcat, pe categorii de persoane vulnerabile, vorbim de persoane cu boli cronice - 223.633 de persoane; persoane peste 65 de ani - 223.427, persoane din centre sociale și rezidențiale - 27.643, ceea ce înseamnă peste 60% din numărul persoanelor eligibile din aceste categorii, persoane nedeplasabile care au fost vaccinate cu echipe mobile la domiciliu - 2.371 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din numărul total al persoanelor eligibile nedeplasabile de la domiciliu; persoane fără adăpost vaccinate în momentul de față - aproximativ 306 persoane dintr-un număr eligibil total de 1.341 de persoane, ceea ce înseamnă o rată de acoperire vaccinală de circa 23% la această categorie. În total, persoane vulnerabile din etapa a doua au fost aproape 73% persoane vaccinate din numărul total al celor vaccinați.

Persoanele care desfășoară activități esențiale: în total din 15 ianuarie au fost vaccinate 178.225 de persoane, reprezentând aproximativ 27%, însă aș vrea să menționez faptul că, dintre aceste persoane, aproximativ 40% sunt în evidență și cu boli cronice. Un alt element important este legat de numărul de persoane vaccinate în rețeaua Ministerului Apărării Naționale, respectiv Ministerul Afacerilor Interne. Au fost vaccinate până la acest moment 25.171 de persoane în centrele de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național; persoanele vaccinate în centrele din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, 18.405 persoane, ceea ce reprezintă 2,2% din numărul total al persoanelor vaccinate la nivel național. Profilul de siguranță și reacțiile adverse înregistrate de la debutul campaniei de vaccinare și până în data de 21 februarie au fost raportate un total de 4.184 de cazuri de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de circa trei cazuri la 1.000 de doze administrate, fiind considerate reacții rare, dacă ne uităm la modalitatea în care ele sunt prezentate în rezumatul caracteristicilor produsului, cu o frecvență de la unul pe 1.000 până la unu pe 10.000. Evaluarea profilului de siguranță din săptămâna 15-21 februarie 2021 - au fost raportate un număr de 1.288 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, dintre care 87% au fost raportate pe platforma ANMDMR, restul fiind raportate direct la Institutul Național de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacții adverse post-vaccinale a fost de 41 de ani, cu extreme între 16 și 85 de ani; dintre acestea 66% au fost persoane de sex feminin. În funcție de severitatea manifestărilor, după cum știm, 1.263 de reacții au fost clasificate ca nesevere. În cursul zilei de 21 februarie a fost înregistrat un caz de reacție alergică major, un caz de şoc anafilactic la o persoană de sex feminin de 46 de ani, care după administrarea primei doze de vaccin de la compania Oxford AstraZeneca, la aproximativ 10 minute a dezvoltat fenomene alergice care au evoluat către scăderea valorilor tensionale, cu instalarea criteriilor de şoc anafilactic. S-a intervenit rapid, conform procedurilor în vigoare, evoluția fiind rapid ameliorată. În circa şapte minute, practic, pacienta era cu stare generală mult ameliorată. A fost transportată cu ajutorul echipajului medical de urgență pentru continuarea monitorizării în spitalul din Municipiul Slatina, unde este cu stare generală foarte bună  și urmează să fie externată, din datele care ne-au fost furnizate. E de menționat că nu se cunoștea cu reacții alergice în antecedente persoana respectivă. Însă aș vrea să subliniez ce am mai spus și cu alte ocazii. După cum știm, și la debutul campaniei de vaccinare în Marea Britanie, chiar în primele zile, au fost două cazuri de reacție anafilactică care au apărut, sigur, la persoane care aveau în antecedente istoric de șoc anafilactic, însă trebuie să reținem că reacția anafilactică este o reacție extrem de rară. Din datele disponibile la acest moment, vorbim de o frecvență de 2,5 până la 5 cazuri la un milion de doze administrate. Deși este o reacție severă, odată ce este recunoscută la timp și se intervine corect din punct de vedere medical, evoluția este favorabilă. Nu au fost înregistrate la nivel mondial cazuri de decese produse de acest tip de reacție alergică severă. Din totalul reacțiilor adverse raportate, 82% dintre acestea au fost, practic, reacții la locul de administrare, erupție, tumefacție la locul de administrare a injecției, stare de oboseală, febră și frison. În aproximativ 49% din cazuri vorbim de dureri musculare sau dureri articulare, în circa 46% cefalee, dureri de cap și aproximativ 15% din cazuri tulburări digestive. S-au observat doar 1% cazuri de reacții alergice, menționând cazul deja prezentat. În ceea ce privește numărul de persoane programate în momentul de față în platformă, sunt aproximativ 614.000 de persoane programate, 476.528 sunt persoane programate pentru prima doză cu vaccinul produs de compania Pfizer și, respectiv, 614.000 de persoane care sunt la doza de rapel, ultima zi de programare fiind 17 aprilie. În ceea ce privește programarea persoanelor pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, în total au fost programate 201.000 de persoane, peste 200.000 de persoane. Pentru doza unu mai sunt programate 118.000 de persoane, pentru rapel, evident, sunt peste 200.000 de persoane programate, ultima zi de programare fiind la jumătatea lunii martie. Iar în ceea ce privește situația campaniei de vaccinare comparativ cu țările membre ale Uniunii Europene, în momentul de față pot să vă spun că în ceea ce privește numărul dozelor administrate la suta de persoane, suntem pe locul trei, cu un procent de 7,26%. În ceea ce privește numărul de persoane vaccinate cu cele două doze, practic, cu schema completă de vaccinare, vorbim de o rată de acoperire vaccinală de 3% din populația eligibilă și suntem pe locul al doilea, alături de Danemarca; pe prima poziție este Malta. Raportat la nivel global, la nivel mondial, România este pe locul șase la nivel mondial în ceea ce privește administrarea celei de-a doua doze, practic, ca număr total de persoane vaccinate cu schemă completă raportat la suta de locuitori. Cam acestea au fost datele pe care eu am dorit să vi le transmit. O să îi dau cuvântul domnului secretar de stat, vicepreședinte CNCAV, domnul doctor Andrei Baciu.

Andrei Baciu: Mulţumesc foarte mult! În legătură cu calendarul de livrări, cu privire la, în primul rând, la contractul cu compania Moderna, Comisia Europeană a aprobat semnarea unui alt contract, care prevede administrarea suplimentar de 150 de milioane de doze către Uniunea Europeană în 2021, cu o opțiune de încă 150 de milioane de doze pentru 2022. Sigur că acest contract prevede și posibilitatea de a oferi donație către state, țări cu venituri medii, cu venituri scăzute, inclusiv către alte state membre ale Uniunii Europene. Cu privire la calendarul de livrare, v-aş propune să continuăm cu cel al companiei Moderna. Așa cum a menționat și domnul președinte, în zilele următoare vor sosi 79.000 de doze care vor fi folosite pentru rapel, pentru persoanele deja vaccinate cu prima doză, urmând ca pe parcursul lunii martie să mai sosească încă 268.800 de doze, cel mai probabil, în două tranșe. Cu privire la dozele de vaccin de la BioNTech-Pfizer, pe data de 3 martie - 214.000, 7 martie - 224.000, 17 martie - 224.000, 24 martie, la fel, aproximativ 224.000 și ultima tranșă din martie, pe 31 martie, de 224.000 de doze. Cu privire la calendarul de vaccinare al vaccinurilor produse de către AstraZeneca, în primul rând, așa cum probabil știți, a fost anunțată o mică scădere a următoarelor două doze, astfel că pentru doza de pe 26 februarie, în loc de 250.000 de doze, vom primi 148.000 de doze, iar pentru dozele care trebuiau să sosească pe 3 martie, în loc de 155.000 de doze, vom primi 38.000 de doze. Diferența va fi recuperată până pe 7 martie, astfel că suplimentar față de această diferență, pe 7 martie mai trebuie să primim încă 213.000 de doze, 17 martie - 155.000 de doze, 24 martie - 378.000 de doze și 31 martie - 414.000 de doze, deci aproximativ 1.200.000 de doze de la AstraZeneca pentru martie. În total, vorbim de aproximativ 2,5 milioane de doze de la toate cele trei companii care au în momentul de față autorizație condiționată de punere pe piață. Cam asta este cu privire la calendarul de vaccinare, calendarul de sosire a tranșelor.

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc! Eu, înainte de a începe sesiunea de întrebări, aş vrea doar să menționez că ieri au apărut date noi referitoare la eficiența - deci, atenție, nu eficacitate, eficiență. Sunt date din viața de zi cu zi a vaccinurilor de la Pfizer și respectiv compania AstraZeneca, este un studiu prospectiv evaluat în Scoția pe aproximativ 5,4 milioane de persoane care au fost incluse în acest tip de evaluare. Peste 1,1 milioane de persoane au fost vaccinate cu cele două tipuri de vaccinuri, doar cu prima doză. Acest număr de 1,1 milioane de persoane vaccinate a fost comparat cu aproximativ 3,2 milioane de persoane nevaccinate și datele sunt cât se poate de bune în ceea ce privește eficiența față de numărul de persoane diagnosticate cu COVID-19 care au necesitat internare. Practic, ce s-a observat a fost că după un interval de aproximativ 28 de zile de la administrarea primei doze, eficiența vaccinurilor a fost de peste 85% pentru vaccinul produs de la compania BioNTech-Pfizer și peste 94% pentru vaccinul produs de compania Oxford-AstraZeneca în ceea ce privește internarea pacienților diagnosticați cu COVID-19. Aceste date, repet, sunt comparative față de persoanele nevaccinate, ceea ce arată două lucruri importante: pe de o parte, este important ca la vaccinul produs de compania BioNTech-Pfizer să efectuăm rapelul la timp. De ce? Pentru că datele din monitorizare au arătat că după cele 28 de zile, rata de eficiență scădea progresiv, deci este important să facem rapelul. Și, de asemenea, confirmă încă o dată eficiența vaccinului de la AstraZeneca față de formele severe de îmbolnăvire, față de internare și, implicit, față decese prin această boală și, de asemenea, confirmă faptul că distanța dintre cele două doze este importantă în ceea ce privește creșterea eficienței acestui tip de vaccin. Cam acestea au fost lucrurile pe care voiam să le menționez. O să începem sesiunea de întrebări, ca de obicei, din partea dreaptă. Câte două întrebări și, ulterior, în funcție de timpul disponibil, putem prelua și altele.

Reporter: Vorbim tot mai mult, în ultima perioadă, despre faptul că România nu va fi ocolită de valul trei al pandemiei. Am văzut și acel raport făcut de INSP, care ne spune că, în jumătate din țară, noua tulpină din Marea Britanie este dominantă. Întrebarea este dacă am putea preveni acest val trei prin vaccinare, adică dacă aveți o strategie de a vaccina cât mai mulți oameni, într-un timp cât mai scurt?

Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumesc! Este o întrebare foarte bună. Acesta este de fapt mesajul: faptul că avem doze disponibile de la trei companii diferite. În momentul de față, vorbim de posibilitatea de programare pentru cabinetele în care distribuim vaccinurile de la AstraZeneca. Cred că este un lucru extrem de important și anume că avem posibilitatea să accelerăm campania de vaccinare, ținând cont de faptul că, într-adevăr, conform datelor disponibile, nu putem exclude posibilitatea unui al treilea val care, ținând cont de contagiozitatea crescută a acestei noi tulpini, s-ar putea să aibă un impact epidemiologic destul de ridicat, ori. Ori din acest punct de vedere, este important să ne protejăm. Pe lângă respectarea măsurilor de prevenție, care este foarte importantă, accesul și vaccinarea este un alt element cât se poate de sigur și de eficient în prevenirea îmbolnăvirilor, în prevenirea formelor severe, în scăderea numărului de persoane internate, în scăderea numărului de persoane care ajung în Secția de terapie intensivă și implicit, în scăderea numărului de decese, deci, da, este un element important. Prin accelerarea vaccinării putem să, dacă vreți, să avem un control mult mai bun asupra evenimentelor epidemiologice și cred că, așa cum știm, un plan făcut temeinic și bine încă de la început, ar trebui să ne protejeze față de un al treilea val și, din acest punct de vedere, vaccinarea reprezintă una dintre aceste soluții. Dar trebuie să accesăm și să ne vaccinăm. Ceea ce am mai spus și cu alte ocazii, în luna martie, noi vom deschide noi cabinete de vaccinare, cel puțin 200 de cabinete de vaccinare, unde vom distribui vaccinuri de la Pfizer, conform calendarului de livrare, ceea ce va asigura un număr de aproximativ 12.000 de persoane noi care vor putea fi vaccinate zilnic. Posibilitatea de programare va fi disponibilă, foarte probabil, din prima parte a lunii martie, deci probabil că, la sfârșitul primei săptămâni din luna martie, iar activitatea propriu-zisă de vaccinare va începe din 15 martie, cel mai târziu. Este posibil să înceapă și mai devreme, în funcție de dozele pe care le vom avea disponibile și dacă nu vor apărea alte schimbări în calendarul de livrare.

Reporter: Când preconizați că va crește numărul persoanelor vaccinate în fiecare zi? La un moment dat spuneați că vom ajunge la 100.000. Și daca puteți să ne spuneți când credeți că vom ajunge să vaccinăm 50% din populație?

Valeriu Gheorghiță: Noi ne dorim..., în primul rând, ar trebui precizat faptul că la acest moment, numărul de cabinete de vaccinare care sunt active reprezintă aproximativ 30% din totalul cabinetelor pe care noi le-am prevăzut pentru această campanie de vaccinare. În luna aprilie intenționăm să creștem, practic, să deschidem toate cabinetele de vaccinare prevăzute la nivelul fiecărui județ. De asemenea, tot pentru luna aprilie este prevăzut debutul, este prevăzută începerea celei de-a treia etape de vaccinare, așa încât noi credem că după jumătatea lunii aprilie vom putea atinge cel puțin 100.000 de persoane vaccinate zilnic, reprezentând aproximativ 50.000 de persoane cu prima doză și sigur, aproximativ 50.000 de persoane cu cea de-a doua doză. Practic, în acest fel, în luna septembrie putem atinge acel prag de imunitate colectivă de cel puțin 60-70%, reprezentând un număr de circa 10 milioane de persoane. Procentul acesta de 50% ar trebui să-l obținem undeva prin luna iunie a acestui an, iunie-iulie. Depinde de rata de adresabilitate a persoanelor către vaccinare. Datele preliminare ne arată că vom avea suficiente doze lunar, încât să asigurăm vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane, în funcție de adresabilitate.

Reporter: Andrei Tomescu, Aleph News. Ce se întâmplă cu profesorii care sunt deja programați în platforma de vaccinare? Spuneați că sunt în jur de 128.000 de angajați din educație programați deja la vaccinare. De mâine încolo ce se va întâmpla? Vor renunța la programările deja existente și se vor trece pe listele școlilor în care lucrează sau respectă programările deja făcute.

Valeriu Gheorghiță: Există această posibilitate de a renunța la programarea deja făcută pentru luna martie. Pot să vă spun că în momentul în care o persoană este introdusă în Registrul Național al Vaccinărilor, automat i se acordă doza de rapel în platformă și i se anulează programarea deja făcută. Deci practic, este un proces care se va întâmpla automat și se vor debloca acele locuri care vor putea fi accesate, bineînțeles, de alte persoane în măsura în care cei care sunt deja programați vor dori să renunțe la acele programări și să se vaccineze în această perioadă.

Reporter: Şi a doua întrebare, în cazul de la Olt, în cazul șocului anafilactic, spuneați tot așa dumneavoastră, puţin mai devreme, faptul că este o reacție alergică foarte, foarte rară, dar iată că totuşi se întâmplă. În aceste cazuri, cine ar trebui să stabilească relația de cauzalitate între șocul  anafilactic şi vaccinul administrat şi cine ar trebui să stabilească, nu ştiu, compensațiile pe care în mod normal ar trebui să le oferim persoanelor care trec prin așa ceva?

Valeriu Gheorghiţă: Aici cred că lucrurile trebuie înțelese foarte clar. În primul rând, o reacție alergică majoră care apare după administrarea unui tratament, indiferent de tipul tratamentului, se prezumă această relație de cauzalitate, deci este mai mult decât evident că această reacție a survenit după administrarea acestui vaccin. În ceea ce priveşte un mecanism de compensație, atâta timp cât evoluția pacientei este foarte bună, cu recuperare completă, nu cred că se pune cazul de acest gen de măsură. Mai mult decât atât, este important de precizat faptul că reacția anafilactică poate să fie declanșată de orice trigger, indiferent că este asociat unui produs medicamentos sau de altă natură, sau orice alt factor care poate să declanșeze acest tip de reacție anafilactică. Reacția anafilactică presupune preexistența unor anticorpi care generează această dezordine, dacă vreți, imunologică şi care instalează, până la urmă, manifestările alergice severe. Deci, este o reacție greu de anticipat, mai ales la o persoană care nu are istoric de reacţii alergice. Este, repet, o reacție foarte rară, cu o frecvență de 2 până la 5 cazuri la un milion de doze administrate, dacă ne referim la vaccinurile împotriva COVID-19, însă este important să fie recunoscută la timp şi să se procedeze corect, din punct de vedere medical.

Reporter: Mulţumesc frumos.

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb, în primul rând, având în vedere că AstraZeneca a anunțat că va livra mai puține doze, iar de mâine profesorii devin prioritari la vaccinare, se întrevede, din punctul dumneavoastră de vedere, o nouă criză a dozelor de vaccin - şi asta înseamnă că ar putea fi noi categorii socio-profesionale amânate la vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Categoric nu va fi nicio persoană reprogramată. Numărul dozelor pe care noi le avem disponibile ne permite să asigurăm atât vaccinarea în această perioadă a personalului din învățământ, cât şi persoanele deja programate. A fost, de altfel, să ştiţi, o măsură de siguranţă pe care am luat-o, şi anume să deschidem sloturi pe câte 20 de zile, tocmai să ne asigurăm că avem o concordanță şi un echilibru între numărul de persoane programate şi numărul de doze disponibile, pentru că, din experiența de până acum, oricând pot să intervină o serie de modificări în calendarul de livrare, care nu țin de România, țin de cum se gestionează, dacă vreți, de capacitatea de producție la nivel central european. Din acest punct de vedere, nu se pune problema să reprogramăm vreo persoană sau să fie defavorizat cineva care este deja programat.

Reporter: Şi o a doua întrebare în legătură cu această etapă specială de vaccinare a profesorilor. Spuneați că în 23 de județe va începe mâine această etapă. Sunt pregătite toate centrele? Vă întreb, pentru că astăzi am fost la Romexpo și autoritățile locale nu cunoșteau faptul că ar trebui să înceapă pregătirile pentru amenajarea centrului de vaccinare.

Valeriu Gheorghiţă: Vă referiți la personalul din centrul respectiv, din centrul /.../?

Reporter: Dacă totul este pregătit, dacă este personal, dacă?

Valeriu Gheorghiţă: Totul este pregătit. Am vorbit chiar înainte de această conferință cu reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din municipiul București. Pot să vă spun că - cabinetele de vaccinare în care va fi efectuată vaccinarea personalului din învățământ, în această perioadă, vor fi deservite de echipe noi de vaccinare. În marea majoritate a situațiilor, nu sunt echipele de vaccinare care desfășoară activitățile pentru persoanele programate în platformă și în cadrul campaniei de vaccinare, în care ne regăsim acum, în această etapă. Deci, majoritatea sunt echipe noi, vorbim de echipe mobile. Nu se înființează centre, sunt echipe mobile care merg și asigură vaccinarea în anumite spații care sunt special destinate și prevăzute pentru aceste activități cu durată, vă spuneam, din 24 februarie până pe 10 martie.

Reporter: Deci, practic, în plus față de ce este acum la Romexpo, ar trebui doar ca aceste echipe mobile să vină acolo...

Valeriu Gheorghiţă: Exact.

Reporter: ... şi serul să ajungă la centrele de vaccinare, deci suntem pregătiți în toate cele 23 de /.../.

Valeriu Gheorghiţă: Suntem pregătiți, listele cu personalul care urmează să se vaccineze au fost deja recepționate de direcțiile de sănătate publică. Centrele, cabinetele sunt amenajate, personalul este disponibil, știu ce au de făcut. Practic, așteptăm ca mâine să demareze campania de vaccinare a personalului din învățământ.

Reporter: Şi tot în legătură cu vaccinarea profesorilor, lor cine le va transmite ora la care sunt programați sau vin în funcție de ce?

Valeriu Gheorghiţă: Vor fi stabilite intervalele orare de către direcțiile de sănătate publică și vor fi anunțați, de către conducătorii unităților de învățământ, ora la care să se prezinte.

Reporter: Mulţumesc.

Reporter: Reprezentanții comunelor au transmis faptul că se confruntă cu o problemă privind organizarea. Au, de exemplu, într-un spațiu, gen cămin cultural, au obținut toate aprobările de la Ministerul Sănătății pentru ca spațiul respectiv să devină un centru de vaccinare, mai ales în contextul în care vor fi sute de persoane în plus, în etapa următoare, dar dacă au, de exemplu, două asistente nu mai reușesc să convingă un medic să se alăture acelei echipe sau nu au cum să detașeze pe cineva pentru acele centre. Cum trebuie procedat în situația asta pentru... Ce ar trebui să facă, mai ales în zonele unde populația este destul de mare, doar că era spațiu...?

Valeriu Gheorghiţă: Ceea ce îmi spuneți dumneavoastră este legat de problema resursei umane și de provocările legate de asigurarea personalului din centrele de vaccinare. În primul rând, metodologia prevede foarte clar că personalul din centrele de vaccinare poate să fie detașat, delegat sau să se încheie aceste contracte de prestări servicii între reprezentanții autorităților locale și personalul vaccinator. În plus față de aceste modalități, vorbim de activități pe bază de voluntariat reprezentate de rezidenții și studenții la medicină care pot să desfășoare activitate sub îndrumarea unui medic coordonator - medic specialist sau medic primar. Mai ales în situațiile localităților care nu au un centru de vaccinare sau pentru care accesul la un centru de vaccinare se face cu dificultate, noi lucrăm, în acest moment, la amenajarea acelor centre mobile de vaccinare în care vom opera cu resursa umană de la nivelul fiecărui județ, chiar dacă nu vorbim de localitatea pentru care acel centru este destinat. Și, de asemenea, parte din personalul din aceste centre și echipe mobile de vaccinare va proveni și din Ministerul Apărării Naționale, respectiv din Ministerul Afacerilor Interne. Din acest punct de vedere, noi, foarte probabil că după jumătatea lunii martie, vom avea disponibile aceste unități mobile în care vom începe vaccinarea în aceste localități, sigur, în momentul în care vom avea și un număr necesar și suficient de doze prin care putem să facem acest lucru. De asemenea, așa cum am spus, analizăm posibilitatea de a aloca cu prioritate vaccinuri către acele localități care înregistrează un număr mare al cazurilor de COVID-19, o rată de incidență cumulată crescută, și ne gândim în momentul acesta la posibilitatea de vaccinare împotriva COVID-19 chiar în localitățile carantinate. Evident că, din acest punct de vedere, putem interveni cu aceste unități mobile, însă trebuie să înțelegem și aici faptul că aceste unități mobile nu sunt nelimitate, practic, vorbim de un număr, în momentul de față, limitat, care va fi crescut progresiv, în funcție de nevoile pe care noi le vom avea. La acest moment, ne vom pregăti cu aproximativ o unitate mobilă pentru fiecare județ și care va putea fi folosită în funcție de nevoi de către reprezentanții autorităților locale.

Reporter: Cat despre despre vaccinul Johnson & Johnson, dacă puteți să ne spuneți exact în ce stadiu mai sunt negocierile și țara noastră cum va demara această campanie? Se va face la fel ca Astra, având în vedere...?

Valeriu Gheorghiţă: Este un contract deja încheiat de Comisia Europeană. Compania Johnson & Johnson a depus deja documentația în vederea obținerii autorizării de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentului. Noi ne așteptăm ca la jumătatea lunii martie să se acorde această autorizare de punere pe piață. Conform contractului încheiat cu Comisia Europeană, ar trebui ca din al doilea trimestru al acestui an să fie livrate, conform contractelor, dozele de vaccin. Nu pot să vă dau, pentru că nu avem aceste date legate de modalitatea și tranșele care vor fi alocate către fiecare țară, însă pot să vă spun faptul că Comisia a încheiat contract pentru aproximativ 200 de milioane de doze, ceea ce înseamnă că în România ar veni pro-rata un număr de circa 8 milioane de doze. Fiind un vaccin tot pe bază de vector viral, de adenovirus uman 26, are avantajul administrării unei singure doze de vaccin. Datele de eficacitate au fost validate la toate categoriile de vârstă. Deci ar putea să fie, de pildă, o opțiune foarte bună pentru aceste centre mobile care merg în localitățile care sunt izolate sau care nu au acces la un centru de vaccinare, tocmai pentru că va ușura, dacă vreți, activitatea de vaccinare prin faptul că nu mai trebuie să te întorci pentru doza de rapel. Deci, practic, ne va permite accelerarea campaniei de vaccinare chiar și pentru aceste situații care sunt particulare. Şi, de asemenea, poate să reprezinte o opțiune, dar sunt discuții pe care le avem. Încă nu este, practic, ceva finalizat din punct de vedere strategic. Poate să reprezinte o opțiune foarte bună chiar și pentru persoanele care sunt aflate în izolare sau nedeplasabile de la domiciliu, pentru că, practic, schema de vaccinare este mult simplificată. Vorbim de o singură doză și atunci acest lucru este de bun augur.

Reporter: Prima întrebare, despre situația județului Timiș, care se menține cu 4,1 în funcția ierarhiei, cu incidența înregistrată la 14 zile. Cum se face alocarea de mijloace și resurse pentru combaterea vârfurilor?

Valeriu Gheorghiţă: Pentru combaterea cui?

Reporter: Vârfurilor. Vârfuri în pandemie.

Valeriu Gheorghiță: Vă readuc aminte că noi suntem, în momentul de față, preocupați la activitățile noastre, mai degrabă de campania de vaccinare. Rugămintea este să adresăm eventual această întrebare colegilor care se ocupă de măsurile de implementare de control a pandemiei. Dacă doamna doctor Pistol dorește. /.../

Reporter: Atât am avut de întrebat.

Valeriu Gheorghiță: Ok, mulțumesc! Îmi pare rău că nu vă pot răspunde.

Reporter: Bună ziua! În acest moment se derulează această campanie ce vizează prioritizarea profesorilor. Ați luat în vedere și o posibilă prioritizare și a celor care au vârsta de peste 16 ani, având în vedere că a început și școala? O campanie care să-i prioritizeze și pe aceștia.

Valeriu Gheorghiță: Persoanele cu vârstă de peste 16 ani, care sunt în evidență cu boli cronice, vor putea să se programeze începând cu luna martie în centrele disponibile pentru vaccinul de la compania BioNTech-Pfizer. În ceea ce privește persoanele tinere, fără boli cronice, din această grupă de vârstă, nu am luat în calcul vaccinarea cu prioritate, având în vedere că din punct de vedere medical sunt persoane la care nu anticipăm o evoluție nefavorabilă în cazul infecției și aici recomandarea foarte fermă este de respectare a măsurilor de prevenție, așa cum le cunoaștem, cu utilizarea măștilor de protecție, distanța fizică, igiena personală, igiena mâinilor, evitarea zonelor supraaglomerate.

Reporter: Mulțumesc! Și încă o întrebare. Ce se întâmplă cu unitățile școlare care nu au personal medical?

Valeriu Gheorghiță: Din ce punct de vedere? Din punct de vedere al activităților didactice sau din punctul de vedere al activităților medicale aferente?

Reporter: Al activităților medicale aferente.

Valeriu Gheorghiță: Triajul epidemiologic se efectuează de către personalul desemnat, de către personalul din învățământ care nu face parte din acest sector medical. Iar în ceea ce privește testarea, după cum știm, deși nu este apanajul activităților noastre, nu se efectuează decât în situația în care sunt solicitate la direcțiile de sănătate publică echipe care pot să facă acest lucru.

Reporter: Bună ziua!. Știm că sunt foarte multe persoane care au făcut deja a doua doză de vaccin. La două săptămâni se consideră că începe să apară cantitatea maximă de anticorpi. Cum putem interpreta aceste analize, de la ce valoare, de la ce nivel în sus ne putem considera în siguranță sau cum se pot interpreta?

Valeriu Gheorghiță: Conform recomandărilor din rezumatul caracteristicilor produsului, beneficiile maxime se obțin la 10-14 zile după administrarea celei de-a doua doze. Ce înseamnă beneficii maxime? Înseamnă protecția individuală față de boala simptomatică. De asemenea, așteptăm date legate de rata de infecție asimptomatică și de protecția față de infecția asimptomatică și implicit față de riscul de transmitere. Deci din acest punct de vedere, practic, așa traducem beneficiile vaccinării, prin protecția față de îmbolnăvirea simptomatică prin Covid-19. Datele relevante, de pildă, de la compania AstraZeneca arată o protecție și față de infecția asimptomatică, o scădere a riscului de circa 67% ca persoana vaccinată să dezvolte infecție asimptomatică, ceea ce este foarte important din punct de vedere practic, epidemiologic, pentru că se asociază cu o scădere importantă a transmiterii acestei infecții.

Reporter: Deci, practic, nu trebuie să avem un anumit nivel de anticorpi, cum era, de pildă, atunci când trebuia să meargă să doneze plasmă. Nu putea toată lumea să doneze plasmă convalescentă.

Valeriu Gheorghiţă: În primul rând, aș vrea să spun că testele disponibile, rezultatul mai degrabă al testelelor disponibile pentru determinarea anticorpilor nu sunt standardizate. Sunt diferite unități care sunt folosite de fiecare producător în parte și nu s-a stabilit un prag de la care să avem o certitudine că avem un anumit nivel de protecție obținut. Deci din acest punct de vedere, este important să avem testul anticorpilor prezenți, să știm că sunt prezenți, însă chiar și în această situație, au fost cazuri în care la circa 14 zile au avut un rezultat negativ, însă repetând acel test printr-o altă metodă, după un interval de o lună de la cea de-a doua doză, rezultatul a fost pozitiv. Deci sunt persoane care pot să aibă un răspuns imun mai lent, nu reacționează atât de prompt de la început, însă aceste tipuri de vaccinuri pot să vă spun că stimulează atât răspunsul imun umoral, adică atât producția de anticorpi, dar și răspunsul imun de tip celular, pe care nu-l putem doza, nu-l putem determina și evalua prin testele obișnuite pe care noi le avem la îndemână. Deci, oricum, beneficiile vaccinării sunt foarte mari și din acest punct de vedere este important să ne adresăm pentru vaccinare, să ne programăm și, de asemenea, să nu uităm să respectăm măsurile de prevenție în beneficiul nostru și al celor din jurul nostru.

Reporter: Şi am o întrebare pentru doamna Pistol. În raportul publicat astăzi, recomandă specialiștii INSP secvențierea probelor și raportarea cât mai repede către autorități. Care probe sau cum ar trebui să se aleagă probele care trebuie secvențiate?

Adriana Pistol: Da, mulţumesc pentru întrebare. Noi avem un set de criterii, spus așa foarte repede, există un set de criterii epidemiologice, le numim noi, care în mod evident înseamnă călătorie în zonă, legătură cu o persoană care a călătorit în zonă, dar nu numai acestea. Ne referim inclusiv la persoane care au, de exemplu, am avut o astfel de situație, chiar ne gândim pentru viitor persoane chiar și după vaccinare, după două doze de vaccin dacă totuși ar face o infecție ne gândim să secvențiem aceste tulpini care vor fi identificate tocmai pentru că ne dorim cu toții să și demonstrăm că există sau nu există eficacitatea indiferent cărui vaccin este utlizat şi asupra tulpinilor cu mutaţii și aici rămâne de văzut, concomitent cu studiile pe care le vom avea şi de la companiile producătoare de vaccin. Deci, această recomandare noi am adresat-o și către Ministerul Sănătății, unde trebuie să știți că au avut loc niște discuții la care și eu am participat. Vor fi trecute în metodologia noastră de supraveghere aceste criterii, pentru că selecția pacienților pe baza unor informații care ar trebui să fie obținute încă de la momentul recoltării probei respectiv ar ajuta foarte mult la aflarea informației referitoare la depistarea unei tulpini, alta decât cea cunoscută, într-un timp cât mai scurt. Asta este ceea ce preconizăm ca și tactică și strategie. Mai clar spus, în momentul în care am un pacient în fața mea și mă pregătesc să îi iau o probă și este simptomatic, ar trebui să existe un set minim de întrebări care să mă facă să trimit acea probă către un laborator care are această capacitate să facă și secvențiere în situația în care constată la primul test PCR pe care îl face că există o suspiciune de tulpină posibil mutantă, pentru că așa se întâmplă. Se face PCR-ul acela clasic pe care îl cunoașteți, dar se pot vedea cu această ocazie anumite lucruri care ridică suspiciunea și atunci se trece la secvențiere. Deci, este un lanț al lucrurilor care ar trebui implementat. Cum vă spuneam, am vorbit la Ministerul Sănătății acest lucru, la nivelul Ministerului Sănătății a fost creată o comisie de specialiști de laborator care se vor ocupa de implementarea a ceea ce v-am povestit şi sperăm ca foarte curând să vedem și în practică.

Reporter: Dar sunt foarte multe dintre cazuri care nu au călătorit, am văzut doar cinci dintre persoanele depistate cu această tulpină că au călătorit în Marea Britanie. Pentru cele mai multe nu s-a putut face o legătură cu...

Adriana Pistol: Exact, așa este. De exemplu, dacă mă întrebați pe mine, din punct de vedere epidemiologic, eu nu mai am niciun dubiu și aș putea să spun că nici foarte mare interes să mai văd tulpini britanice, pentru că m-am lămurit că ele există cam peste tot. Nu am nevoie de mai multe dovezi. Pe baza a ceea ce ați citit în document, este clar că este intrată în circulație. În schimb, interesul devine din ce în ce mai mare pentru tulpinile celelalte: sud-africană, braziliană, ori aici este ceva mai ușor să obținem niște informații. Totuși, nu chiar toată lumea se duce în Africa de Sud sau în Brazilia - de aici vin aceste întrebări - sau contact cu astfel de persoane, pentru că, repet, obiectivul, dincolo de depistarea tulpinii britanice, care deja aș putea să spun că este realizat - de acum încolo trebuie să ne orientăm și către celelalte tulpini ca să putem să fim în cunoștință de cauză cât mai repede posibil.

Reporter: Bună ziua! Ema Schweninger, Observator. Mulți oameni vaccinați cu AstraZeneca se plâng de reacții adverse mai grave și procentual, dacă ne uităm pe cifrele prezentate de dumneavoastră, avem mai multe reacții adverse pentru acest ser față de Moderna și Pfizer. Mă refer la reacții adverse raportate din numărul de doze administrate. Care este explicația?

Valeriu Gheorghiţă: Explicația este legată de reactogenitatea acestui tip de vaccin. Este un alt tip de vaccin, folosește un vector viral, dar pot să vă spun că nu sunt neapărat reacții adverse mai grave. Sunt poate mai frecvente decât vaccinurile care folosesc o altă tehnologie, însă particularitatea este legată că la cea de-a doua doză rata de reacții adverse este mult scăzută comparativ, de pildă, cu vaccinurile care folosesc platforma de ARN mesager, unde am observat că la doza a doua frecvența reacțiilor adverse este mai mare decât după prima doză. Repet, ține de reactogenitatea vaccinului și ține de modalitatea de răspuns a organismului nostru față de acest tip de antigen care, în cazul vaccinului bazat pe vector viral, organismul reacționează atât față de vectori, față de acel adenovirus, cât și față de antigenul care rezultă ulterior din vaccin, adică proteina spike (S). Acesta este motivul pentru care sunt mai frecvente, dar ce este important de reținut este beneficiul pe care îl obținem după vaccinare, iar, repet, la a doua doză frecvenţa reacțiilor adverse este semnificativ mai redusă decât după prima doză.

Reporter: Iar a doua întrebare se referă la persoanele care au fost diagnosticate cu COVID-19 după administrarea primei doze de vaccin. Sunt foarte multe, din cifrele prezentate de dumneavoastră, care nu s-au prezentat pentru rapel. Ştiţi care sunt motivele? Şi de asemenea, vă rog să-mi spuneți dacă este suficientă o doză, doza inițială, practic, iar apoi dacă este în regulă că  acești oameni nu s-au prezentat. Îmi spuneau o parte din pacienți că ei cred că au anticorpi deja după boală şi că o doză ar fi suficientă.

Valeriu Gheorghiţă: Aş menționa şi aş nuanța, şi anume că încă nu s-au prezentat, nu înseamnă că nu se vor prezenta în perioada următoare. Noi am prezentat datele totale, practic, din această perioadă. Nu am la acest moment disponibile datele pe săptămâni, cu momentul în care a fost identificată şi diagnosticată fiecare persoană, deci este posibil ca unii să se afle încă în primele zile de evoluție a infecției sau în prima parte de la rezolvarea infecției. Alții pot să decidă să amâne mai mult de două săptămâni sau patru săptămâni de la finalizarea episodului infecțios până la a se administra doza de rapel, însă, din punct de vedere medical, aş putea spune că dacă avem prima doză efectuată şi ulterior suntem diagnosticați cu infecție SARS-CoV-2, evident că şi această infecție are un efect de booster, practic, de stimulare a răspunsului imun. Recomandarea este ca la acest moment, cât se poate de clar, de efectuare şi a celei de-a doua doze, după un interval care să respecte, bineînţeles, datele pe care noi le avem disponibile, 42 de zile pentru vaccinul produs de compania Pfizer, aproximativ 35 de zile pentru vaccinul produs de compania Moderna şi până la 12 săptămâni pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, dar şi după această perioadă se poate efectua cea de-a doua doză. Nu trebuie să limităm accesul persoanelor la vaccinare. Dar cu siguranţă există beneficii imunologice după prima doză şi ulterior, după ce a survenit această infecție.

Reporter: Bună ziua! Cătălina Mănoiu, Realitatea Plus. Spuneați că în aprilie am putea primi un nou vaccin. Ce ştim despre reacțiile adverse ale acestui vaccin şi cui se adresează mai exact? Dacă sunt categorii de vârstă care vor fi încurajate să le acceseze?

Valeriu Gheorghiţă: Aş începe cu recomandările pe categorii de vârstă. Este un vaccin a cărui eficacitate a fost validată, din datele survenite din studiile a peste 40.000 de voluntari înrolați, care practic nu ne arată o anumită prioritizare pentru o grupă de vârstă anume şi, de asemenea, în ceea ce priveşte profilul de siguranţă, este similar cu al celorlalte tipuri de vaccinuri.

Nu sunt date, în momentul de față, care să ateste apariția unor reacții adverse, altele decât cele pe care deja le știm de la vaccinurile împotriva COVID-19.

Reporter: Și aș mai avea o întrebare: România și-a arătat disponibilitatea de a produce vaccinul anti-COVID, a transmis o scrisoare Comisiei Europene în acest sens. Cum decurg discuțiile pe această temă?

Valeriu Gheorghiță: Este o discuție care a fost stabilită la nivelul Guvernului. Pot să vă spun că România într-adevăr și-a exprimat intenția de a participa la acest demers european de a crește producția, însă modalitatea în care se va efectua acest lucru și momentul în care eventual se va putea demara rămâne a fi stabilit. Este doar o discuție de etapă și urmează, sigur, și alte analize pe această temă.

Reporter: Bună ziua! Andrei Șerban, Radio România. Domnule Gheorghiță, ați spus săptămâna trecută că personalul din învățământ se va vaccina în centrele din Casa Corpului Didactic din fiecare județ și în centrele universitare. Să înțeleg acum că ați renunțat la această situație tehnică?

Valeriu Gheorghiță: S-a renunțat în județele în care, după evaluarea spațiilor respective de către direcțiile de sănătate publică, s-a constatat că nu erau suficient de adecvate pentru a putea derula activități de vaccinare. În sensul că erau activități în comun cu multe alte tipuri de activități care nu ar fi permis crearea unor circuite separate. Și din acest punct de vedere, plecând de la un lucru cât se poate de clar și, anume, asigurarea unui mediu favorabil și sigur pentru persoanele vaccinate, am decis să renunțăm la acele spații și să ne îndreptăm către spațiile potrivite pentru a face acest lucru.

Reporter: Despre valul trei vreau să vă întreb: o să fie un val trei în România? Până acum infecția aceasta s-a făcut în valuri sau la noi mai mult pe o platformă? Care este scenariul la noi în țară?

Valeriu Gheorghiță: Aici dacă îmi permiteți, aș ruga-o pe doamna doctor Adriana Pistol să ne prezinte câteva idei despre eventualul val trei.

Adriana Pistol: Deci nu cunosc despre ce valuri vorbim. Eu încă de la începutul pandemiei am fost unul dintre puținii care nu a vorbit în valuri și nici nu îmi doresc să fac acest lucru. Mi se pare că, așa cum se întâmplă în toată lumea și inclusiv cu o rată de transmisibilitate mai mare a tulpinii britanice, care a început să fie din ce în ce mai prezentă și în țara noastră, singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că este firesc să ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri. Această creștere în mod normal ar trebui să fie o creștere controlată. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun este că este firesc să ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri. Această creștere în mod normal ar trebui să fie o creștere controlată, dacă continuăm să respectăm măsurile care sunt existente în acest moment. Dacă măsurile existente în acest moment sunt respectate, iar vaccinarea se accelerează, atunci se va întâmpla ceea ce spun eu, creșterea numărului de cazuri va putea fi controlată. Nu pot să numesc asta un val neapărat, cât de mare va fi creșterea. Eu cred că nimeni nu se poate exprima în acest moment.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Roxana Zamfirescu, Televiziunea Română. În primul rând, aş vrea o precizare, dacă am înțeles corect, în cazul cadrelor didactice care sunt programate, să-i spunem, undeva la mijlocul lui martie, dacă ele intră acum în acest program pe care l-aţi demarat, automat li se anulează programarea respectivă, nu trebuie să mai facă ceva în plus, da? E corect?

Valeriu Gheorghiţă: Da.

Reporter: Și aș vrea acum o primă întrebare: aţi spus până pe data de 10 martie ca termen pentru această secvență de program prioritar. Estimaţi că atunci veți termina vaccinarea tuturor doritorilor sau v-aţi dat acel termen limită pentru a vă încadra într-adevăr în acest termen? Se poate prelungi?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că se poate prelungi dacă numărul persoanelor care doresc să se vaccineze este mai mare. Noi am plecat de la un număr estimat de aproximativ 60.000 de persoane, așa cum am primit datele de la Ministerul Educației. Aproximativ 45.000 de persoane din sistemul de învățământ preuniversitar şi aproximativ 15.000 din sistemul universitar. Am alocat aproximativ 7-10 zile pentru fiecare județ, din acest punct de vedere am atribuit un număr de cabinete de vaccinare care să permită terminarea vaccinării cu doza unu raportat la numărul de persoane doritoare din fiecare judeţ. De pildă, vă dau exemplu, pentru București vorbim de aproximativ 9.000 de persoane care şi-au exprimat dorința de a se vaccina în această etapă, drept pentru care am prevăzut aproximativ 22 de cabinete de vaccinare. Deci, din acest punct de vedere, numărul de cabinete a fost stabilit în funcție de doritori, de numărul de persoane eligibile pentru fiecare județ în parte, așa încât să putem termina în această fază în circa 7-10 zile vaccinarea tuturor celor care doresc să se vaccineze. Evident că dacă numărul va fi semnificativ mai mare, se poate prelungi această etapă.

Reporter: Şi este vorba strict despre cadre didactice sau și personal auxiliar?

Valeriu Gheorghiţă: Din creșe şi grădinițe, vorbim de toate categoriile de personal, pentru că știm că există acea particularitate în care copiii sub cinci ani nu poartă mască de protecție și atunci este important să asigurăm protecția prin vaccinare a tuturor categoriilor de personal, iar din școala primară, gimnaziu, liceu și respectiv universitate, în mod deosebit cadrele didactice care se află la interfața directă cu elevii și studenții.

Reporter: Şi aș vrea să mai pun o întrebare. Poate doamna Pistol, domnul Baciu vor să intervină. Astăzi am avut o creștere semnificativă numărul de cazuri și de persoane decedate. Vă îngrijorează? Poate fi un semnal pentru o creștere de acum încolo? Aveți explicații?

Adriana Pistol: Deci depinde cu ce comparăm. Dacă vă referiți: creșterea astăzi față de ieri, nu? La asta vă referiți?

Reporter: Luna ianuarie, dacă nu mă înșel eu, a fost mai mare.

Adriana Pistol: 3.3000 de cazuri am cam avut așa, deci mie nu mi se pare ceva deosebit deocamdată, pentru că o zi este destul de nesemnificativ ca să tragem niște concluzii, dar, cum spuneam, ne așteptăm totuși la o creștere a numărului de cazuri. Cât de mult, rămâne de văzut, dar nu este o creștere chiar semnificativă, astăzi, cel puțin. Rămâne să observăm ce se întâmplă în fiecare zi de aici încolo, în următoarele o săptămână, două săptămâni, dacă se menține această creștere sau chiar va fi accelerată.

Andrei Baciu: Şi dacă ne aducem aminte, încă de la începutul pandemiei, orice fel de ajustare a măsurilor se va lua la o perioadă de 14 zile, deci, practic, avem un fenomen important, cel care, referitor la deschiderea școlilor - și practic, acesta este cu cel mai mare potențial, eventual. Dar, oricum, este, așa cum spunea și doamna doctor, un caz izolat și orice fel de analiză de genul acesta trebuie privită pe parcursul mai multor zile, dacă nu săptămâni, tocmai pentru a putea propune sau analiza dacă se impune sau nu o eventuală /.../, dar vorbim de o simplă zi.

Reporter: Silvian Trandafir, Metropola TV. Am văzut că Franța și Germania au afirmat că nu ar bloca vaccinul rusesc în cazul în care acesta ar primi validarea de la Agenția Europeană pentru Medicamente. România ar putea folosi acest vaccin în cazul în care este validat?

Andrei Baciu: Mecanismul care a fost descris încă de la bun început a fost acela că, pentru statele membre, Uniunea Europeană să fie aceea care negociază pentru achiziția de vaccinuri, din motive lesne de înțeles. Ar fi fost dificil pentru România sau oricare alt stat de acest nivel să concureze la nivel global pentru procurarea de vaccinuri. În momentul de față, există aceste șase contracte semnate deja cu două perspective: cel legat de Novavax şi cel legat de Valneva. Acestea sunt lucrurile certe care există în momentul de față și România va merge întotdeauna pe cele stabilite de către Comisia Europeană și contractele pe care le vom avea, însă în momentul de faţă acestea sunt cele două perspective care există.

Reporter: Ar putea avea o politică de blocare a vaccinului rusesc, pur și simplu? Am putea dori să nu folosim acel vaccin?

Andrei Baciu: Scenariile pe care le avem variază în funcție de contractele care sunt deja în vigoare. Toată activitatea de vaccinare are un obiectiv, acela de a atinge o imunitate colectivă de 60-70%, lucru care este în momentul de față fezabil cu vaccinurile care sunt deja contractate. Sigur, ce poate să varieze este deadline-ul când se atinge acest obiectiv. Evident că, așa cum menționa şi domnul președinte, dorința este aceea de a atinge acest obiectiv cât mai repede, însă vom merge numai pe vaccinurile care au autorizație emisă de către Comisia Europeană la recomandarea Agenției Europene a Medicamentului.

Valeriu Gheorghiţă: Dacă nu mai sunt alte întrebări...

Reporter: O întrebare: aş vrea să vă întreb, având în vedere faptul că deja sunt persoane care și-au căpătat imunitatea în urma vaccinării, știu că la momentul internării în spital, de exemplu, se cere acel test PCR. Luați în calcul să renunțați pentru cei care au făcut a doua doză la acest sistem?

Adriana Pistol: Întâi, din nefericire, știți că oficial nu a fost cerut niciodată un astfel de test la internarea în spital. A fost o măsură adoptată de către fiecare unitate sanitară, așa cum a considerat necesar și oportun. Conform metodologiei utilizate și elaborate de noi la nivelul institutului, există numai anumite categorii din populație care necesită niște testări periodice. Testarea înainte de diverse intervenții medicale sau de internare pentru alte tipuri de patologii nu a fost o recomandare oficială pentru unitățile sanitare, dar practica ne-a arătat, cum spuneți dumneavoastră, că foarte multe dintre acestea au făcut acest lucru. Evident că se ia în calcul spre a se renunța la anumite testări, inclusiv la cele care sunt prevăzute în metodologia noastră, acele testări periodice pentru anumite categorii de personal, iar recomandarea noastră va fi foarte clară și am informații deja de la prieteni și colegi care au accesat servicii medicale și care au observat acest lucru, că sunt deja unități sanitare care, pe baza dovezii de vaccinare, nu au mai solicitat acea testare înainte de internare sau alte tipuri de intervenții medicale.

Reporter: Cumva, înțeleg că până una, alta, rămâne la latitudinea unității respective.

Adriana Pistol: Bun, noi putem, în calitate de institut, doar să recomandăm acest lucru. Acest lucru a fost recomandat, ați văzut, nu numai recomandat, dar și legalizat, într-un fel, ca să spun așa, vizavi de carantinare, de alte lucruri de acest gen. Noi vom recomanda acest lucru, în mod evident, și cu siguranță.

Reporter: Doamna Pistol, aș avea o întrebare. Pe fondul scăderii numărului de cazuri, implicit, a pacienților internați, puteți face o recomandare către Ministerul Sănătății sau către Grupul de Comunicare, către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, să redeschidă anumite spitale, să nu mai fie ținute ca spitale - suport? Am văzut situații în care medicii arătau secții goale. Mulţumesc.

Adriana Pistol: Da, în mod evident, sigur că putem să facem o astfel de recomandare. Nu suntem noi foarte implicaţi în organizarea unităților sanitare, ca instituție, dar știu că deja, la nivelul Ministerului Sănătății, aceste discuții au avut loc. Nu pot să vă spun chiar toate rezultatele, pentru că nu le cunosc și nu am fost direct implicată, dar știu că s-au inițiat discuții în acest sens vizavi de o revizuire a tipului de internări care se vor face în așa-zisele spitale - fază 1,  - fază doi,  - suport şi așa mai departe. Am convingerea că de la Ministerul Sănătății ați putea obține detalii.

Reporter: Vreau să îl întreb eu cred că pe domnul secretar de stat Andrei Baciu despre plata personalului din centrele de vaccinare. Oamenii se plâng că nu au fost plătiți și se mai plâng de faptul că veniturile le sunt impozitate cu 40%.

Andrei Baciu: Aici, într-adevăr, este un aspect care este în curs de finalizare şi sperăm să existe o soluţie naţională şi unitară. Există situaţii punctuale, într-adevăr, însă ne dorim ca lucrurile să funcționeze cât mai eficient cu putinţă.

Reporter: Ştiţi când ar urma să fie plătiți acești oameni? A trecut o lună și o săptămână de când a început imunizarea și a celor din etapa a doua.

Andrei Baciu: Absolut! Așa cum am zis, este o chestiune la care s-a lucrat foarte mult și e în curs de finalizare. Știm că au fost adoptate nivelurile de remunerare pentru diverse categorii care funcționează și care definesc, practic, un centru de vaccinare. Este o chestiune în curs de finalizare.

Reporter: Și mai vreau să vă mai întreb pe dumneavoastră, domnule doctor Gheorghiță, dacă în cazul persoanelor care au făcut COVID după prima doză, acești oameni fac forme mai ușoare de boală sau nu contează că au primit prima doză?

Valeriu Gheorghiță: Depinde de momentul la care apare această infecție. Dacă apare până la apariția nivelului de protecție după prima doză, adică până la momentul de ziua 14, când încep să apară anticorpii și răspunsul imun, evoluția infecției va fi cea naturală, în funcție de caracteristicile individuale ale fiecărei persoane. Dacă apare după momentul debutului răspunsului imun, este posibil să avem totuși beneficii legate de vaccinare, prin faptul că acel răspuns imun deja activat poate să fie benefic în controlul infecției. Și, de fapt, sunt și date deja disponibile care au arătat că la persoanele care au fost vaccinate cu prima doză, -  sunt date care provin din Israel, de pildă, - nivelul de replicare virală, deci, încărcătura virală a persoanelor respective a fost de cel puțin patru ori mai redusă, în cazul în care au fost vaccinate cu o doză și au dezvoltat ulterior această infecție. Deci, da, se observă beneficii importante, însă depinde de momentul la care este stabilită această infecție față de administrarea dozei unu. Cu cât este mai târziu debutul infecției, cu atât, teoretic, beneficiile după vaccin ar putea să fie resimțite.

Reporter: Mai am și o întrebare legată de reacțiile adverse, dacă avem o situație defalcată pe cele trei tipuri de ser pe care le folosim la acest moment.

Valeriu Gheorghiță: Da, avem o situație în ceea ce privește frecvența reacțiilor adverse. Este similară pentru vaccinul de la compania Pfizer și de la compania Moderna, fără diferențe legate de tipul reacțiilor adverse. De asemenea, între cele două tipuri de vaccinuri și vaccinul produs de compania AstraZeneca nu există diferențe în ceea ce privește tipul reacțiilor adverse, însă sunt de aproximativ două-trei ori mai frecvente decât ce am observat în cazul vaccinurilor folosite în prima perioadă, vaccinul de la Pfizer și respectiv Moderna. Însă vorbim pentru moment de un număr relativ mic de doze utilizate, deci nu sunt niște date suficient de elocvente. Şi, de asemenea, pot să vă spun că pentru vaccinul oferit de Pfizer, deja avem multe persoane vaccinate și cu cea de-a doua doză, deci, vorbim de date care nu sunt comparabile în totalitate. În momentul în care vom avea un număr suficient de mare de persoane care vor face și doza a doua de la compania AstraZeneca și în care vom constata, conform datelor disponibile, că avem o frecvență mai redusă a reacțiilor adverse după cea de-a doua doză, probabil că nu există diferențe între aceste trei tipuri de vaccinuri. Dar la momentul actual, într-adevăr, sunt semnale că sunt mai frecvent raportate reacțiile adverse după vaccinul produs de compania AstraZeneca, însă nu sunt mai severe și nu sunt de o intensitate mai mare. Sunt aceleași tipuri de reacții comune și care, repet, țin de tipul vaccinului și de reactogenitatea lui.

Reporter: În același timp, cei vaccinaţi cu AstraZeneca, spuneaţi dumneavoastră, transmit deloc mai puțin virusul. Există studii care să demonstreze că şi cei vaccinaţi cu Pfizer sau cu Moderna ar fi transmiţători mai puţin probabili?

Valeriu Gheorghiță: Pentru Moderna avem date chiar din studiile de autorizare, de aprobare. Persoanele voluntare au fost testate în ziua 28, înainte de administrarea celei de-a doua doze, în cadrul protocolului de studiu și s-a observat, de asemenea, o reducere a procentului infecției asimptomatice în rândul celor vaccinați cu prima doză. De asemenea, sunt convins că aceste date vor fi validate și pentru vaccinul produs de compania Pfizer, însă există diferențe de protocol, de metodologie, dacă vreți, de studiu de la un dezvoltator la altul, însă cele mai importante date de-abia acum încep să apară, din viața de zi cu zi, în care, de fapt, se validează și eficiența în practica de zi cu zi. Și acest lucru l-am observat și noi în România, prin faptul că se observă o scădere importantă a numărului de cazuri confirmate cu infecție SARS-CoV-2 la cei deja vaccinați, comparativ la toată etapa de persoane vaccinate. După cum știm, în etapa întâi am observat o reducere cu peste 87% a numărului de cazuri pozitive, media săptămânală, scădere care a fost progresiv observată după debutul vaccinării. Sigur că tot în această perioadă s-a observat și o scădere a incidenței cazurilor în rândul populației generale, însă la persoanele vaccinate, această scădere a fost de cel puțin două ori mai mare față de evoluţia populației generale. Deci avem cât se poate de clar date disponibile atât din celelalte țări care au demarat campanii de vaccinare, din Marea Britanie, din Israel, din Canada, care vin să confirme şi să ateste eficiența indubitabilă a acestor vaccinuri.

Reporter: Îmi cer scuze, nu vreau să abuzez, dar e totuși important. În cazul persoanei, de exemplu, care a făcut acel şoc anafilactic la prima doză, la rapel vor fi niște precauții suplimentare?

Valeriu Gheorghiță: Se contraindică absolut efectuarea rapelului cu același tip de vaccin, în cazul persoanei respective. De asemenea, foarte probabil că nu se mai efectuează rapel nici cu celelalte tipuri de vaccinuri, pentru că sunt precauțiuni ridicate la persoanele care au o reacție anafilactică după orice tip de vaccin. Deci, din acest punct de vedere, probabil că nu se va mai administra o a doua doză de vaccin, categoric, nu cu vaccinul de la AstraZeneca. Deci, aici răspunsul este cât se poate de clar. În ceea ce privește doza a doua cu un alt tip de vaccin, cred că este mai prudent, la acest moment, să nu se administreze cea de-a doua doză.

Reporter: Mai am și eu întrebare. La conferința trecută spuneați că vă gândiți să vaccinați mai mult în județele care au o anumită rată de incidență. A fost definită până acum această rată de incidență?

Valeriu Gheorghiță: Discuțiile sunt destul de avansate și probabil că vom merge pe ipoteza de a asigura vaccinarea în localitățile carantinate.

Andrei Baciu: Mulţumim mult!

Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos!

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe