Actualitate

Marți, 02 Martie 2021

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua! Vă mulțumim frumos pentru participarea la o conferinţă a Comitetului naţional de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19. Vă rog să-mi permiteti să urez tuturor doamnelor și domnișoarelor o primăvară frumoasă, să fiți sănătoase și tot ce vă doriți, în perioada următoare, să se împlinească!

O să trecem în revistă câteva noutăți legate de organizarea campaniei de vaccinare. În primul rând, voi detalia câteva lucruri legate de lista de așteptare. După cum am spus, această listă de așteptare va fi disponibilă în platforma de programare, din data de 15 martie. În ce va consta această listă de așteptare? Practic, modalitatea de înscriere a persoanelor în platformă rămâne similară cu programarea care s-a derulat până la acest moment. Fiecare persoană, în momentul în care intră și își creează un cont, va alege opțiunea de a se programa în această listă de așteptare prin alegerea unui centru de vaccinare. Practic, fiecare centru de vaccinare va avea o listă de așteptare. Persoana respectivă, respectând aceeași modalitate, selectând categoria din care face parte, se va trece în această listă de așteptare. În momentul în care, în respectivul centru de vaccinare, vor fi locuri disponibile, persoana va fi notificată prin SMS și, respectiv, e-mail, și va avea la dispoziție acel loc liber pentru 24 de ore, timp în care va confirma programarea. Etapa ulterioară a acestei notificări este foarte simplă: doar va salva și va confirma că într-adevăr dorește programarea în respectivul centru de vaccinare. Ca atare, trebuie să înțelegem că, după data de 15 martie, centrele de vaccinare vor putea fi vizualizate doar din lista de așteptare. Ele vor ajunge la interfața persoanelor care sunt listate și nu mai sunt vizibile pentru celelalte persoane care intră și vor dori să găsească un loc liber. De ce? Pentru că platforma este de așa natură încât va notifica, în primul rând, persoanele care se află în lista de așteptare, drept pentru care ne așteptăm ca aceste locuri să fie ocupate în mod deosebit din lista de așteptare. Din acest punct de vedere, după data de 15 martie, noi ne dorim și vom încuraja, evident, programarea prin această listă de așteptare.

Un al doilea lucru important pe care aș vrea să-l menționez este legat de bilanțul personalului din învățământ care a fost vaccinat, atât de la debutul celei de-a doua etape de vaccinare a campaniei, cât și în perioada 24 februarie - 1 martie, când a debutat această activitate specifică de vaccinare cu prioritate a personalului din învățământ.

În perioada 24 februarie-1 martie, au fost vaccinate peste 26.625 de persoane din rândul personalului didactic, iar de la începutul etapei a doua de vaccinare au fost vaccinate în total peste 80.000 de persoane din sistemul de învățământ, cumulând atât persoane din sistemul pre-universitar, cât şi persoane din sistemul universitar. Un alt lucru pe care aş vrea să-l menționez este legat de deschiderea noilor cabinete şi centre de vaccinare. După cum ştim, de la 1 martie au fost activate încă 130 de cabinete de vaccinare. Din a doua jumătate a lunii martie, vom mai înființa aproximativ 50 de cabinete noi de vaccinare în care vom distribui vaccinul de la compania Moderna.

De asemenea, ne menținem acelaşi obiectiv de a începe etapa a treia a campaniei de vaccinare adresată populației generale din luna aprilie şi practic, din 15 martie, va fi disponibilă această posibilitate de programare pe lista de așteptare a persoanelor din etapa a treia care, evident, doresc să se vaccineze. Cam acestea ar fi elementele noi pe care urmează să le implementăm în perioada următoare. Această listă de așteptare va ușura foarte mult procesul de programare efectivă şi, mai mult decât atât, va permite pe de-o parte, o gestionare mult mai eficientă a numărului de persoane programate în raport cu dozele disponibile, pentru că întotdeauna vor fi notificate persoanele în funcţie de numărul de doze de vaccin care vor fi disponibile şi atunci nu am mai ajunge în situaţia ipotetică în care ar trebui, din cauza unor doze insuficiente, să ajungem la amânări de persoane. Aş trece, cu permisiunea dumneavoastră, la bilanțul activităţii campaniei de vaccinare. În total, până pe data de 1 martie, au fost recepţionate circa 2.300.000 de doze, în total fiind administrate peste 1.500.000 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Acest lucru reprezintă peste 66% procent de doze utilizate. Stocul existent la data de 1 martie este de aproximativ 613.000 de doze, la nivelul centrelor regionale de depozitare, şi sunt distribuite peste 1.700.000 de doze către centrele de vaccinare. Menționez: doze recepţionate de la compania BioNTech-Pfizer, până la data de 1 martie - peste 1.700.00 de doze, dintre care au fost administrate peste 1.347.000 de doze, ceea ce înseamnă un procent de utilizare de peste 78%; stocul existent, la acest moment, fiind de 268.000 de doze la nivelul centrelor regionale de depozitare. Au fost distribuite peste 1.450.000 de doze.

De la compania Moderna, total doze recepționate, la data de 1 martie, 157.200 de doze, au fost administrate 77.812 doze, cu o rată de utilizare de 50%, în raport cu stocul actual, stocul existent, la data de 1 martie, fiind de 77.130 de doze. Au fost distribuite 80.070 de doze.

De la compania AstraZeneca,  au fost recepționate, în total, la data de 1 martie, 486.000 de doze, au fost administrate 139.890 de doze, ceea ce înseamnă un procent de aproximativ 29% doze utilizate și stocul actual este de 268.400 de doze.

În ceea ce privește dozele pierdute, vorbind de un procent de 0,21% din totalul dozelor utilizate, în valoare absolută fiind 3.320 de doze.

La data de 1 martie, erau un număr de 435 de centre de vaccinare active, cumulând aproximativ 634 de fluxuri, în aceste centre fiind incluse și cele din rețeaua Ministerului Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Din aceste centre, pentru Pfizer și respectiv Moderna, avem 315 centre, cumulând 445 de fluxuri, respectiv, pentru compania AstraZeneca, sunt 120 de centre, cumulând 189 de fluxuri, adică de cabinete de vaccinare.

Bilanțul vaccinărilor: la data de 1 martie, ora 18.00, au fost vaccinate în total, de la debutul campaniei de vaccinare, din 27 decembrie, 946.781 de persoane, din care 618. 241 sunt persoane vaccinate cu cele două doze.

În funcție de tipul de vaccin utilizat, 729.100 de persoane au fost vaccinate cu vaccinul de la compania  Pfizer-BioNTech, din care 618.240 persoane vaccinate cu două doze.  De la compania Moderna au fost utilizate 77.811 doze pentru respectivele persoane. Reamintesc, campania de vaccinare care a folosit vaccinul de la compania Moderna a debutat în data de 4 februarie, iar din data de 15 februarie a început vaccinarea cu vaccinul de la compania AstraZeneca și au fost vaccinate, în total, până la acest moment, 139.869 de persoane. Reamintesc, pe 4 martie pe rapelul, administrarea celei de-a doua doze de vaccin de la compania Moderna. Reacțiile adverse. La nivel național, până la data de 1 martie, au fost raportate 5.458 de reacții adverse post-vaccinale indezirabile, cu o rată de incidență de 3,5 reacții adverse la o mie de doze administrate. În perioada 22 -28 februarie, au fost raportate în total 1.095 de reacții adverse, 91% dintre ele fiind raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, restul fiind raportate la Institutul Național de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat aceste reacții adverse a fost de 39 de ani. Deci, avem o tendință mai degrabă către persoanele cu vârstă tânără, din care 64% au fost persoane de sex feminin. În funcție de severitatea manifestărilor acestor reacții adverse, a fost raportat, după cum știm, un singur caz de reacție severă, un caz de șoc anafilactic, pe 21 februarie, care a fost menționat și săptămâna precedentă, iar restul sunt reacții clasificate ca fiind comune și minore, respectând același procent ca manifestare clinică, respectiv, 54% vorbim durere la locul de administrare, tumefacție, erupție cutanată la locul de administrare a vaccinului, stare de oboseală, febră și frison. În 36% dintre aceste reacții adverse au fost raportate dureri musculare sau dureri articulare. În 35% dintre situații, cefalee. În 13% din cazuri reacții digestive, reacții gastrointestinale. Vaccinarea persoanelor din etapa a doua, de la data de 15 ianuarie - în funcție de categoriile de persoane vaccinate, în total, pot să vă spun că aproximativ 75% din persoanele vaccinate în etapa a doua, respectiv 683.000 de persoane vaccinate cu prima doză și doza a doua sunt persoane vulnerabile. Deci, 75% din cele 684.000 de persoane sunt persoane vulnerabile. În funcție de categoria de risc, vorbim de persoane cu boli cronice, aproximativ 161.000 de persoane, persoane cu vârsta de peste 65 de ani - circa 236.000 de persoane; persoane din centrele rezidențiale și sociale - 28.796 de persoane, reprezentând aproximativ 72% din numărul estimat al persoanelor care se regăsesc internate în centrele sociale și rezidențiale; persoane nedeplasabile, care au fost vaccinate la domiciliu cu echipe mobile - 4.434 de persoane, reprezentând aproximativ 18% din circa 25.000 de persoane estimate că ar fi în această situație; persoane fără adăpost -  414 persoane, de asemenea, vaccinate cu echipe mobile, reprezentând aproximativ 31% din persoanele aflate în evidență. În ceea ce privește persoanele care deservesc activități esențiale, aproximativ 25% sunt vaccinate de la debutul etapei a doua a campaniei de vaccinare, din totalul celor vaccinați, în valoarea absolută vorbind de aproximativ 174.000 de persoane. Reamintesc, circa 40% sunt persoane care se află în evidență și cu boli cronice, iar din acestea aproximativ 80.000 reprezintă personalul din învățământ. Personalul din rețeaua Ministerului Apărării Naționale vaccinat de la debutul campaniei de vaccinare - aproximativ 28.220 de persoane reprezentând 2,98% din totalul persoanelor vaccinate; personalul din Ministerul Afacerilor Interne - aproximativ 23.567 de persoane, reprezentând 2,4% din numărul total al persoanelor vaccinate. În ceea ce privește programarea persoanelor, la acest moment, în platforma de programare:  au fost programate în total aproximativ... pentru vaccinul Pfizer și respectiv Moderna în respectivele centre de vaccinare sunt programate în total și ocupate peste un milion de locuri, din care pentru doza unu -423.417 persoane, pentru doza doua - 611.745 de persoane; pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, în total, sunt ocupate 317.020 de locuri, doza unu fiind reprezentată de 85.020 de persoane și pentru rapel avem încă 232.000 de persoane.

Aș vrea să-mi permiteti să dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreședinte în cadrul CNCAV, pentru a vă prezenta detaliile legate de următoarele tranșe de livrare și, sigur, de vaccinarea din Republica Moldova.

Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte!

Ca urmare a donației pe care România a făcut-o Republicii Moldova - cu primul transport, care s-a efectuat sâmbătă, 21.600 de doze -, astăzi, a demarat procesul de vaccinare și în Republica Moldova, cu primul de cetățean din Republica Moldova vaccinat. Au folosit 10.800 de doze pentru spitalele din prima linie.

Legat de calendarul de livrări pentru perioada următoare, în primul rând, se așteaptă, în jurul datei de 11 martie, vești de la Agenția Europeană a Medicamentului, pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson. Pentru celelalte companii care produc vaccinul și pentru care există deja autorizație:

- pentru BioNTech/Pfizer, în luna martie ne așteptăm la livrări de 1.112.000, astfel: în săptămâna a doua, 224.000, în săptămâna a treia 224.000, la fel, și în săptămâna a patra și în ultima săptămână;

- pentru vaccinul de la Moderna, vorbim de un total pentru martie de 268.800, cu 106.000 în săptămâna a doua și, în săptămâna a patra, 162.000 de doze;

- pentru vaccinul de la AstraZeneca: vineri vor sosi 249.600, în săptămâna a doua - 60.000, în săptămâna a treia - 155.000 de doze, în săptămâna patra - 378.000 de doze și, în ultima săptămână, 414.000 de doze, cu un total de un 1.258.000 de doze.

Astfel, pentru luna martie vorbim de un total de 2.640.000 de doze și, pentru toată perioada, de la primele livrări până la sfârșitul lunii martie, vorbim de 4.351.000 de doze, care vor sosi până la sfârșitul lunii martie. Mulțumesc foarte mult, domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiţă: Mulțumesc și eu! Aș dori, cu permisiunea dvs, să începem sesiunea de întrebări. Vom începe din partea dreaptă, câte două întrebări de fiecare, și în funcție de timpul disponibil vom putea răspunde și celorlalte întrebări. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne spuneți cum se va produce vaccinarea efectiv în etapa a treia, având în vedere că din 15 martie vor fi funcționale listele de așteptare şi se va înscrie cine vrea, având în vedere că tot în etapa a treia există câteva categorii prioritare, și dacă veți păstra proporția de 75%-25%.

Valeriu Gheorghiţă: Proporția de 75%- 25% aferentă etapei a doua va fi categoric păstrată. Din lista de așteptare, în ordinea cronologică a programării persoanelor, vor fi practic notificate, pe 75% din locuri, persoanele care se înscriu în grupa celor vulnerabile, respectiv 25% persoanele care deservesc activitățile esențiale.

În ceea ce privește etapa a treia, în funcție de gradul de ocupare a locurilor din centrele de vaccinare active, pe locurile care vor rămâne disponibile, deja vom notifica și persoanele din etapa a treia, în funcție de ordinea în care au fost programate. În ceea ce privește detalierea exactă a modalității de prioritizare sau de subprioritizare a persoanelor aferente etapei a treia de vaccinare, urmează să discutăm în cadrul grupului medical aceste detalii și vom reveni pe măsură ce vor fi finalizate aceste criterii.

Reporter: Există, în acest moment, vreo hotărâre pentru persoanele care au trecut deja prin boală dacă să facă o doză sau două? La ultima conferință spuneați că așteptați un răspuns în acest sens.

Valeriu Gheorghiță: Nu există o hotărâre. Eu pot să vă spun că de săptămâna trecută, și chiar cred că astăzi se dezbate această solicitare, am trimis o adresă către Ministerul Sănătății, către Comisia științifică și, respectiv, către Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale de reevaluare a criteriului de vârstă pentru vaccinul produs de compania AstraZeneca, având în vedere noile date de eficiență și de eficacitate la persoanele de peste 55 de ani și chiar peste 65 de ani. Așteptăm să vedem care va fi punctul de vedere al Comisiei științifice. Din acest punct de vedere, legat strict de administrarea unei singure doze, pentru moment. considerăm că nu avem suficiente date care să certifice faptul că răspunsul imun după o singură doză, chiar la persoanele cu istoric de infecție cu SARS-CoV-2, se menține pe o perioadă suficientă de timp comparativ cu schema care prevede două doze. Această recomandare, mai degrabă, are criterii dacă vreți din punct de vedere logistic și criterii legate de numărul redus de doze disponibile și atunci se încearcă ca la persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 să se recomande doar o singură doză, în ideea de a salva mai multe doze care pot să fie disponibile pentru persoanele care nu au trecut prin această infecție. Dar, repet, avem nevoie de mai multe date. Probabil că aceste date vor fi disponibile în perioada următoare și atunci cu siguranță și noi vom lua decizia potrivită conform datelor științifice.

Reporter: Bună ziua! Aţi spus că au fost vaccinate aproximativ 4.400 de persoane cu echipele mobile.

Valeriu Gheorghiță: Da.

Reporter: Puteți să ne spuneți câte echipe mobile funcționează în acest moment la nivelul întregii țări și cum s-a stabilit numărul acesta? Adică, știu că în București sunt șase. Nu sunt cam puține?

Valeriu Gheorghiță: Fiecare județ, fiecare direcție de sănătate publică, în funcție de numărul persoanelor care se află în evidență și care necesită vaccinare la domiciliu cu echipe mobile, constituie un număr corespunzător de echipe mobile și stabilește traseul pe care aceste echipe mobile îl va desfășura. Numărul exact al acestor echipe variază de la un județ la altul, atât în funcție de resursa umană, pentru că este principala limitare la acest moment și vă reamintesc că tot cu sprijinul echipelor mobile asigurăm vaccinarea persoanelor fără adăpost, respectiv a persoanelor internate în centrele rezidențiale, sociale și încă mai sunt persoane doritoare, respectiv a persoanelor din centrele de dializă, unde avem o modalitate diferită de programare și de vaccinare și, de asemenea, au fost folosite echipe suplimentare și pentru vaccinarea personalului din învățământ.

Într-adevăr, vaccinarea persoanelor de la domiciliu este un proces anevoios, este un proces care se desfășoară mai lent, comparativ cu ritmul de vaccinare adresat celorlalte categorii de persoane din etapa a doua, însă cu siguranță vom câștiga în perioada următoare și vom reuși să vaccinăm un număr mai mare.

Progresiv, au intrat în activitate aproape toate județele. Din ceea ce eu știu, au fost semnale că în Prahova nu se vaccinaseră persoanele la domiciliu cu echipe mobile. Chiar ieri am verificat și am vorbit cu directorul Direcției de Sănătate Publică și mi-a confirmat că, de mai bine de o săptămână, a început vaccinarea cu echipele mobile. Deci, în momentul de față este o activitate în plină desfășurare. Numărul de echipe mobile variază de la un județ la altul, dar pot să solicit o asemenea evidență.

Reporter: Au început să apară deja studii cum că pentru anumite categorii, cum sunt, de exemplu, persoanele care suferă de obezitate, ar fi nevoie de o doză suplimentară de vaccin, cel puțin la Pfizer. Putem lua în considerare și în România sau așteptăm să se facă mai multe studii?

Valeriu Gheorghiţă: Avem cunoștință de aceste semnale. Încă nu sunt, iarăși, suficiente argumente care să ateste că într-adevăr răspunsul imun, răspunsul în anticorpi neutralizanți, nu ar fi protector comparativ cu celelalte persoane. Cred că este prematură o asemenea decizie. Iarăși, sunt recomandate mai multe date disponibile care să includă un număr mai mare de persoane tocmai pentru a putea lua decizia potrivită. Dar înainte de asta avem nevoie de date de siguranță, legate de administrarea celei de-a treia doze în cazul acestor persoane.

Reporter: Aș dori să îmi spuneți câte cabinete vor fi funcționale începând cu etapa a treia şi dacă, din aprilie, ar urma să se administreze vaccinuri şi în cabinetele medicilor de familie şi în centre drive-thru?

Valeriu Gheorghiţă: Pentru toată campania de vaccinare sunt prevăzute aproximativ 750 de centre de vaccinare, toate aceste centre cumulând peste 1.760 de cabinete de vaccinare. Mai spuneam și cu alte ocazii, vor putea fi asigurate peste 100.000 de persoane care ar putea fi vaccinate zilnic în toate aceste cabinete de vaccinare.

În ceea ce privește centrele de tip "drive-thru", ele sunt prevăzute pentru etapa a treia. În perioada următoare vom identifica locațiile potrivite și eventual orașele în care vom lua în calcul înființarea unui astfel de centru de tip "drive-thru", pe de-o parte; pe de altă parte, prioritatea noastră imediată este legată de operaționalizarea centrelor mobile de vaccinare care să asigure vaccinarea celor din mediul rural, a persoanelor care nu au acces la un centru de vaccinare fix, și de asemenea aceste centre vor putea fi activate în momentul în care avem o confirmare a calendarului de livrare a dozelor și vom avea un număr suficient de doze care să ne permită deschiderea tuturor centrelor, și din acest motiv reamintesc utilitatea listei de așteptare, pentru că în momentul în care un centru va fi activat persoanele respective vor fi notificate și vor fi programate.

Reporter: Iar legat de medicii de familie?

Valeriu Gheorghiță: În ceea ce privește utilitatea implicării cabinetelor de medicină de familie în această campanie de vaccinare, la acest moment, dat fiind faptul că vorbim de flacoane multidoză, acest lucru ar crește riscul de irosire a dozelor, pentru că e important să avem un număr suficient de mare de persoane programate zilnic pentru a avea o fluență în activitatea de vaccinare. Dar, cu siguranță, pentru noi reprezintă o opțiune folosirea în comun a cabinetelor de medicină de familie în localitățile rurale, unde putem să trimitem echipei mobile care pot să asigure vaccinarea locuitorilor care doresc să fie vaccinați cu sprijinul și prin implicarea directă a colegilor din rețeaua de medicină de familie.

Reporter: Iar a doua întrebare e legată de dovada vaccinării: de ce nu primim și pe e-mail acea adeverință, după ce ne este administrat vaccinul, și dacă luați în calcul să apară pe adeverință un cod QR.

Valeriu Gheorghiță: Au fost mai multe discuții legate de prezența unei cod QR pe această adeverință. Nu am ajuns încă la o soluție finală. Sunt mai multe modalități prin care noi dorim securizarea acestor adeverințe. Însă legat de posibilitatea de a transmite prin e-mail această adeverință, cred că se poate, da?

Adriana Pistol: Da. Din punct de vedere informatic - aici colegii pot să mă ajute -, niciun sistem - nici Google - nu permit atâtea milioane de e-mailuri care să plece. Sunt niște lucruri de genul acesta, la care eu nu mă pricep să răspund. Prin urmare, ele se transmit prin e-mail la solicitare; adică persoanele care solicită în mod expres și își dau adresa de e-mail pot să primească, și au primit și în acest moment. Bulk de e-mailuri, în totalitate, în sensul acesta, s-a spus, sunt sistemele acestea - colegii pot să mă ajute, cum am zis - care nu permit să plece un număr foarte mare de e-mailuri dintr-odată. Și atunci, am lăsat totul la solicitarea persoanei respective, care sigur că este de acord să-și dea o adresă de e-mail.

Iar în legătură cu QR codul, vreau să știți că QR codul este pregătit, oricând va fi necesar să fie utilizat. QR codul trebuie să fie și e necesar ca să-l punem. Așteptăm să vedem care sunt deciziile la nivel european, pentru că acolo se discută despre așa ceva și așteptăm să vedem ce trebuie să conțină ca informație QR codul, care trebuie să fie unitară la nivelul Uniunii Europene și abia atunci în momentul în care se va lua o decizie vom ști și noi ce trebuie să conțină QR codul și îl putem aplica pe adeverința respectivă.

Reporter: Dacă îmi permiteți, vă rog, şi o lămurire. Ce se va întâmpla cu cei care au primit deja adeverințele de vaccinare, dacă se va lua o astfel de decizie la nivel european?

Adriana Pistol: Nu se va întâmpla nimic rău. Vor fi foarte bine pentru că au primit două doze și, sigur că la solicitare, așa cum v-am spus, noi avem niște mecanisme pe care v-am mai spus cred și altădată și nu știu să le explic foarte bine din punct de vedere informatic, dar vor fi puse la dispoziția tuturor persoanelor care au fost vaccinate cu niște sisteme prin care pot să acceadă la o nouă adeverință în cazul în care se deplasează și au nevoie de așa ceva și care să fie, așa cum va fi solicitată la acel moment, cu un QR cod.

Reporter: Voiam să vă întreb dacă au fost cumva observate reacții mai severe în rândul celor care au trecut deja prin boală și bineînțeles s-au vaccinat?

Valeriu Gheorghiță: Nu. Profilul de siguranță și de raportare a reacțiilor adverse este similar cu persoanelor care nu au avut istoric de infecție cu SARS-CoV-2.

Reporter: Mulțumesc. Și a doua întrebare, sunt medici care spun că în fiecare flaconul rămâne o cantitate mică de vaccin, iar cu serul rămas din 80 de flacoane, de exemplu, s-ar putea face alte 40 de doze suplimentare.

Valeriu Gheorghiță: Vă mulțumesc pentru această constatare. Am văzut și eu în spațiu public vehiculată această ipoteză. Este total contraindicat să adunăm resturi de vaccin din mai multe flacoane. Este împotriva oricăror reguli de bună practică medicală, așa încât nu se recomandă acest lucru.

Adriana Pistol: Nu numai asta. Aș încercat și o altă explicație având...

Valeriu Gheorghiță: Lăsând la o parte trasabilitatea.

Adriana Pistol: Da, evident. Deci pentru fiecare persoană trebuie să știm exact cu ce lot s-a vaccinat atunci când se pune și problema unei reacții adverse. Nu e foarte frumos ce spun, dar adunând așa resturi din mai multe flacoane este exclus să se întâmple acest lucru, pe de o parte. Pe de altă parte, flacoanele multidoză și pe vremea când le utilizam în programul național de vaccinare pentru copii întotdeauna producătorul pune o cantitate un picuț mai mare, pentru că există riscul pierderii pe seringă, pe ac, și așa mai departe. Adică nu este o noutate că la flacoanele multidoză avem o cantitate puțin mai crescută. E cunoscut.

Reporter: Mulțumesc tare mult! Eu aș mai avea o întrebare, dacă se poate. Nu am înțeles foarte bine legat de listele de așteptare.

Adriana Pistol: Vă rog!

Reporter: Să înțeleg că vor avea prioritate cei din categoriile vulnerabile, 75% și 25% cei care lucrează în instituțiile cheie, atunci cei din etapa a treia vor fi..?

Valeriu Gheorghiță: Practic, noi vom avea să estimăm un număr de câteva milioane de persoane pe această listă de așteptare. Vor fi notificate în ordinea în care au fost programate persoanele care sunt, de pildă, în evidență cu boli cronice, persoanele peste 65 de ani care vor ocupa 75% dintre locurile libere, iar cele 25% vor fi ocupate de persoanele care au bifat că fac parte din categoria activităților esențiale. În cazul în care rămân locuri disponibile, nu o să stăm cu locuri libere și deja începem să includem persoane din etapa a treia, iarăși conform și în ordinea în care au fost trecute pe această listă de așteptare. Ținând cont de faptul că pentru etapa a doua avem aproximat un număr de 5-6 milioane de persoane eligibile, dacă aplicăm o intenție de vaccinare de 60%-70%, vorbim de aproximativ 3-4 milioane de persoane care ar putea să fie vaccinate. Pot să vă spun că pentru luna aprilie foarte probabil vom avea mai mult de 3 milioane de doze disponibile. Deci, cumva, cred că vom putea depăși. În centrele de vaccinare vom avea locuri disponibile și pentru persoanele din etapa a treia, așa încât să avem o activitate cât se poate de fluentă și continuă a ritmului de vaccinare tocmai pentru a crește accesibilitatea persoanelor la vaccinare. Cam acesta este principiul pe care îl vom folosi, evident, pentru momentul în care va fi disponibilă lista de așteptare și programarea efectivă.

Reporter: Ne puteți spune când preconizați că se va termina etapa a doua, ca cei din etapa a treia să se poată vaccina?

Valeriu Gheorghiță: Nu. Nu va fi un moment clar, delimitat de timp pentru că la orice moment, peste două luni, peste trei luni se mai pot programa și persoane care au, de pildă, peste 65 de ani sau persoane care sunt în evidență cu boli cronice. Noi din acest motiv am estimat că în aprilie va debuta și etapa a treia, evident, în paralel cu continuarea etapei a doua. Și în funcție de numărul de locuri disponibile în centrele de vaccinare vom putea da voie persoanelor din etapa a treia să ocupe acel loc și să se vaccineze, bineînțeles.

Reporter: Mulțumesc tare mult!

Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere!

Reporter: Bună ziua! Tot în legătură cu lista de așteptare. O persoană se va putea înscrie pe listă la mai multe centre?

Valeriu Gheorghiţă: Nu.

Reporter: Nu. Dacă, să presupunem că toate persoanele care sunt în listă și sunt notificate nu acceptă propunerea, ar putea să fie chemate la vaccinare persoane din etapa a treia înainte de luna aprilie?

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că pe luna martie sunt ocupate aproape toate locurile libere. Deci, din acest motiv, din 15 martie orice persoană care se programează, care se înscrie, va trece direct în această listă de așteptare pentru că nu vor fi locuri libere. Sigur că așa cum am anunțat, din a doua jumătate a lunii martie vom mai deschide aproximativ 50 de cabinete noi de vaccinare, unde vom distribui vaccinul de la compania Moderna, dar din estimările noastre se vor ocupa foarte rapid. Deci, din acest punct de vedere înscrierea și programarea efectivă se va face prin intermediul acestei liste de așteptare, care până la urmă este foarte important să fie disponibilă, având în vedere că poți să ai o predictibilitate a momentului în care vei fi vaccinat, ținând cont de faptul că fiecare persoană va ști câte alte persoane se află înaintea ei în acea listă de așteptare aferentă unui centru de vaccinare.

Reporter: Spuneați că de atunci nu vei mai putea vizualiza locurile disponibile în alte centre.

Valeriu Gheorghiţă: Vei putea oricând să renunți a sta pe această listă de așteptare dintr-un centru și să poţi să migrezi pe lista de așteptare a unui alt centru, dar te vei șterge practic din lista de așteptare a centrului pentru care ai optat inițial.

Reporter: Am înțeles. Ce aţi aflat despre situația de la Arad, unde șeful Centrului de Vaccinare a raportat că 18 doze au fost aruncate la gunoi?

Valeriu Gheorghiţă: Acest lucru l-am aflat și noi. Sunt 18 doze, trei flacoane care au fost dintr-o eroare aruncate. Este o situație care din punct de vedere practic, din păcate, se întâmplă. Nu este o tragedie, important este să înțelegem și să corectăm aceste lucruri pe viitor, să anticipăm unde există o vulnerabilitate și să luăm măsuri să nu se mai întâmple.

Reporter: Aș putea să mai adresez o întrebare? Sunt situații la diverse centre unde oamenii programați sunt chemați mai devreme pentru că mulți, deși sunt programați, nu se mai prezintă. Ce știți, care este numărul?

Valeriu Gheorghiţă: Nu avem o situație. Cred că sunt punctuale aceste cazuri, nu este o regulă și din acest motiv nici nu am o estimare a persoanelor care nu s-au prezentat și care au fost înlocuite de alte persoane.

Reporter: V-au mai fost raportate doze irosite din cauză că nu au venit oamenii?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. Sunt folosite toate dozele disponibile.

Reporter: Bună ziua! Am înțeles că prin listele de așteptare nu îți poți alege centrul de vaccinare.

Valeriu Gheorghiţă: Ba da. Poţi să îți alegi, așa se întâmplă. Practic persoana în momentul în care își face cont, își alege un centru de vaccinare și va intra pe lista de așteptare a acelui centru de vaccinare. Deci, nu va exista o listă de așteptare comună la nivel național. Fiecare centru de vaccinare are lista de așteptare proprie. Şi practic persoana, la momentul programării, va trece pe lista de așteptare a centrului pentru care optează să se vaccineze, și va putea vizualiza câte persoane sunt în față, 10, 15, 100, 1.000 sau peste.

Reporter: Am înțeles. Și poate opta și pentru vaccinul pe care doreşte să îl facă sau...?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. După cum am pus, organizarea centrelor de vaccinare presupune existența unui singur tip de vaccin într-un centru de vaccinare. Deci, vor fi centre monovaccin, majoritatea evident că vor fi centre unde vor fi distribuite vaccinurile de la compania BioNTech-Pfizer, pentru că sunt cele mai multe doze disponibile și au cea mai largă categorie de vârstă pe care o acoperă conform indicațiilor, de la peste 16 ani în sus. Ca număr de centre, vom avea centre cu AstraZeneca, după numărul celor de la Pfizer și cele mai puține vor fi centrele de la Moderna, unde avem cel mai mic număr de doze disponibile. Arondarea geografică și distribuția acestor centre la nivelul fiecărui județ va fi stabilit în funcție de caracteristicile demografice ale populației respective. Evident, unde avem populație vârstnică vom avea un anumit tip de vaccin, unde avem mai mult populație tânără vor fi cele trei tipuri de vaccin disponibile care acoperă acea grupă de vârstă. În funcţie de tipul și de data rapelului, persoana va putea intui într-adevăr ce tip de vaccin, dar nu vei vedea pe centrul respectiv Pfizer, Moderna sau vaccin de la AstraZeneca sau, ulterior, Johnson&Johnson. Deci, nu avem această posibilitate, şi să știți că în nicio țară nu există posibilitatea ca persoanele să opteze pentru un anumit tip de vaccin. Sigur, este o opțiune indirectă pe care o pot avea persoanele respective, însă este important să asigurăm vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane. Acesta este motivul pentru care avem acces la mai multe tipuri de vaccin, nu pentru a avea neapărat o posibilitate de opțiune, pentru că ceea ce contează în final este nivelul de protecție pe care îl obținem prin vaccinare, lucru care este dovedit a fi maximal pentru toate vaccinurile față de formele severe, față de internare și față de decesul din cauza acestei maladii.

Pentru că ceea ce contează, în final, este nivelul de protecție pe care îl obținem prin vaccinare, lucru care este dovedit a fi maximal pentru toate vaccinurile față de formele severe, față de internare și față de decesul din cauza acestei maladii.

Reporter: Bun, şi atunci de ce avem numai 85.020 de oameni înscriși la vaccinare cu AstraZeneca? De ce credeţi că...?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt peste 300.000 care au fost înscriși. Noi am deschis 180 de sloturi, 180 de cabinete de programare, și au fost disponibile până pe 17 martie. Săptămâna aceasta am prelungit numărul de zile pentru programare, tocmai pentru că am așteptat confirmarea unui calendar de livrare, să nu fim în imposibilitatea de a asigura numărul de doze necesar pentru persoanele care se programează.

Reporter: Am înţeles. Mulțumesc!

Valeriu Gheorghiţă: Cu plăcere!

Reporter: Aș vrea să ne spuneți, în procente, cât personal didactic a fost vaccinat. Ne-aţi spus 22.000 ...

Valeriu Gheorghiţă: Sunt peste 80.000 de persoane vaccinate din sistemul educațional; peste 80.000, din aproximativ 350.000 de persoane din sistemul de învățământ. Deci cam acesta este raportul.

Reporter: Am înțeles. Şi vreau să vă întreb puțin despre noile tulpini. Am înțeles că sunt mai contagioase. Din ce motive? Adică ce câștigă virusul în putere când se modifică genetic sau...?

Valeriu Gheorghiţă: Aceste modificări ale structurii proteinei S fac ca virusul să se lege mai bine de receptori. După cum știm, proteina S, această proteină Spike - acele țepușe de la suprafața virusului - reprezintă modalitatea prin care virusul se ancorează și se fixează de receptorii de la nivelul celulelor. În momentul în care acea structură, acea proteină S se modifică, practic, după principiul de cheie în broască, se fixează mult mai bine, se atașează mult mai bine de receptorii pe care îi țintește. Şi din acest punct de vedere anumite virusuri se leagă mai bine de acei receptori și implicit au contagiozitate mai mare. Pentru că, practic, din numărul de particule virale cu care o persoană intră în contact, majoritatea se vor lega de receptori, pentru că au această afinitate crescută. Deci crește capacitatea de legare de receptori a variantei virale mutante.

Reporter: Mulţumesc mult!

Reporter: Eu v-aș întreba de ce sunt mai multe reacții adverse la vaccinul AstraZeneca. La un simplu calcul, sunt de patru-cinci ori mai multe reacții adverse, în comparație cu Pfizer și Moderna.

Valeriu Gheorghiţă: Așa este. Aș vrea să precizez, în schimb, că nu sunt reacții mai severe, sunt doar mai frecvente și depind de tipul vaccinului. Reamintesc că vaccinul de la Compania AstraZeneca este un vaccin bazat pe vector viral, este un vaccin mai reactogen în mod deosebit la persoanele tinere, comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 60-65 de ani. Frecvența reacțiilor adverse este mai rară după doza a doua, iar aceste vaccinuri pe bază de vector viral induc o reacție din partea organismului, o reacție imunologică atât față de antigenul din vaccin, cât și față de vector - practic, față de acel tip de adenovirus slăbit, care reprezintă vehiculul prin care celula primește informația genetică necesară sintezei proteinei S. Deci este o particularitate care ține de tipul de vaccin. Dar ce e important de precizat sunt aceste două lucruri: că nu sunt mai severe și că după doza a doua sunt mai rar întâlnite.

Reporter: Mulțumesc! Şi a doua întrebare: 6.740 de români nu au făcut rapelul. Excluzându-i pe cei care s-au infectat și nu s-au mai vaccinat, cu restul ce se întâmplă, de ce nu mai vin la a doua doză de vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt date în dinamică. Probabil că o mare o parte dintre cei menționaţi de dvs. sunt persoane care, din varii motive, inclusiv diagnosticul infecției - pentru că noi am prezentat o situație săptămâna trecută, însă lucrurile, repet, sunt în dinamică; trebuie să reevaluăm săptămânal aceste cazuri -, dar și dintre cei care făcuseră infecția cu SARS-CoV-2 după prima doză. Reamintesc că marea lor majoritate deja se prezentaseră pentru rapel; o parte, în primele două săptămâni de la vindecarea infecției și majoritatea după două săptămâni de la vindecarea infecției.

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb: până în acest moment știm pe ce perioadă de timp dau imunitate aceste vaccinuri?

Valeriu Gheorghiţă: Nu avem o perioadă stabilită, dovedită științific, însă vorbim de o estimare, probabil, de cel puțin un an și, din înțelegerea noastră, companiile Pfizer și Moderna urmează să facă studii de siguranță și de imunogenicitate legate de administrarea celei de-a treia doze de vaccin, tocmai pentru eventualitatea în care vor apărea variante virale noi și atunci trebuie să acoperim și din punct de vedere vaccinal acele noi tulpini. Şi au fost precizări, cât se poate de clare, că această opțiune de a avea în vedere administrarea unei a treia doze nu este legată de anticiparea pierderii răspunsului imun după schema actuală. Deci trebuie menționat, cât se poate de clar, că estimarea este de cel puțin un an, ca nivel de protecție, însă avem nevoie de date care vor fi cumulate pe măsură ce trece timpul și vom putea să obținem aceste informaţii.

Reporter: Şi aș mai avea o întrebare. Spre exemplu, persoanele care au alergii la înțepătura de albină se pot vaccina?

Valeriu Gheorghiţă: Da, se pot vaccina. Depinde... Iarăși, este important să știm tipul manifestării respectivei reacții alergice. Una este dacă persoana face o reacție urticariană și alta este dacă are istoric de şoc anafilactic sau mai multe episoade de şoc anafilactic. Acolo, desigur, avem nevoie de o prudență maximă. De obicei, un trigger pentru o reacție alergică este specific și nu se încrucișează cu alte tipuri de factori care ar putea declanșa aceste reacții alergice. Însă există și situația în care pot să fie reacții încrucișate. Dar, în general, nu există o limitare de vaccinare la o persoană care are istoric de reacții alergice, decât atunci când se știe cu reacție la unul dintre componentele vaccinului.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Aş mai avea și eu întrebare, dacă îmi permiteţi.

Valeriu Gheorghiţă: Vă rog!

Reporter: În cazul persoanelor care au făcut prima doză de vaccin și între timp s-au infectat, confirmate cu SARS-CoV-2, mai trebuie să facă rapelul? Sau cum se procedează?

Valeriu Gheorghiţă: Conform recomandărilor actuale, da. După vindecare se va efectua o a doua doză - deci, practic, doza de rapel.

Reporter: Mai am și eu o întrebare, vă rog! Deci de pe 15 martie orice persoană care nu a reușit să se programeze până în acest moment, fie că face parte din etapa a doua sau din etapa a treia, va putea să intre pe o astfel de listă de așteptare. Însă prioritate aţi spus că vor avea în continuare cei din etapa a doua.

Valeriu Gheorghiţă: Categoric.

Reporter: De când estimați că va începe efectiv imunizarea celor din etapa a treia? 1 aprilie, 15 aprilie, sfârșitul lui aprilie...?

Valeriu Gheorghiţă: Nu credem că din 1 aprilie. Este important să vedem până la urmă care va fi nivelul de ocupare a acestei liste de așteptare, însă pot să vă spun că sunt peste un milion de persoane care au cont creat în platformă și nu au găsit un loc liber în centrele de vaccinare. Noi estimăm că aceste peste un milion de persoane vor trece, vor avea posibilitatea să treacă automat în lista de așteptare. Sunt, evident, persoane eligibile pentru etapa a doua - persoane cu vârsta de peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, persoane care deservesc activități esenţiale. Acest transfer către lista de așteptare nu se face automat, pentru că persoana respectivă trebuie să opteze pentru lista de așteptare a unui anumit centru, deci rămâne opțiunea fiecăruia. Însă asta voiam să subliniez, faptul că sunt peste un milion de persoane care sunt în momentul de față înregistrate în platformă, aparte de cei deja programați. Ca atare, momentul efectiv la care o persoană din etapa a treia va putea fi vaccinată n-aș putea să vi-l spun, dar noi estimăm că în luna aprilie se va întâmpla acest lucru. Dar, depinde foarte mult de câte persoane vor dori din etapa a doua să se vaccineze.

Reporter: După mijlocul lunii aprilie...?

Valeriu Gheorghiță: Probabil că după jumătatea a doua a lunii aprilie, da.

Reporter: Mai am o întrebare. Există riscul ca după câteva zile după ce te-ai vaccinat să ieși pozitiv la un test, atunci când vrei să pleci din țară sau din alte motive, și să fie un rezultat fals; de fapt, să nu ai boala, dar, din cauza vaccinului, testul să iasă pozitiv?

Valeriu Gheorghiță: Nu există acest risc. Vaccinarea nu interferă cu rezultatul testelor de tip RT-PCR. Este vorba de un vaccin care conține o proteină a virusului, iar testul de tip RT-PCR identifică genomul viral. Deci, nu are nicio legătură una cu alta. Vaccinarea nu influențează rezultatul testului.

Reporter: Am o întrebare pentru doamna doctor Pistol. Spuneți-mi, vă rog, ce se întâmplă în cazul în care un copil are COVID, părinții sunt vaccinați inclusiv cu rapel? Trebuie să rămân în izolare sau nu?

Adriana Pistol: Copilul, evident, rămâne în izolare, părinții, dacă sunt vaccinați și sunt după minim 10 zile de la doza a doua, aceștia sunt scutiţi de la carantină, chiar conform hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 9.

Reporter: Puteţi să ne faceți o actualizare în legătură cu numărul cazurilor de infectări cu tulpina din Marea Britanie?

Adriana Pistol: Da, pot să spun că, până astăzi, aveam înregistrate, în țara, noastră 200 de astfel de tulpini.

Reporter: /.../prelucrate?

Adriana Pistol: Nu, din păcate nu am această informație, dar pot să o obțin în curând.

Reporter: Ne puteţi spune măcar dacă mai sunt copii depistați cu mutația contagioasă? Ştiam doar de un singur copil.

Adriana Pistol: Nu ştiu să mai fie alți copii, la acest moment.

Reporter: Doamna Pistol, o precizare, dacă se poate, în legătură cu certificatul de vaccinare. Pentru a-l primi pe email, unde trebuie să faci solicitarea? Se poate la centru...?

Adriana Pistol: La centrul de vaccinare.

Reporter: Mi-a scris cineva, care urmărește online conferința, că a cerut acest lucru la centrul de la Circ, dar acolo i-au spus că nu se poate și că doar îl printează...

Valeriu Gheorghiță: Se va putea. O să informăm, ca să știe că se poate.

Adriana Pistol: Da, ține de o mai bună informare a celor de la centre, dar, dacă în final nu reușesc și noi avem, putem fi accesați la institut și putem ajuta persoanele respective, numai să nu fie sub formă de /…/asta v-am explicat. Aia nu se poate.

Andrei Baciu: Şi o ultimă menţiune la final, România se află pe locul 2 la nivel european și pe locul 7 cu privire la numărul persoanelor imunizate cu ambele doze, ceea ce garantează o imunizare completă.

Valeriu Gheorghiță: Mulțumesc! Şi cred că știți și dumneavoastră sau anticipați că mâine va fi vaccinată persoana cu numărul un milion. Nu știm când, cum, dar mâine va fi.

Reporter: Şi cum veţi afla? Aflaţi în momentul în care va fi vaccinată? Se va transmite automat? Cum este?

Valeriu Gheorghiță: Mulțumim frumos!

Andrei Baciu: Mulțumim mult şi o primăvară frumoasă!

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe