Actualitate

Marți, 06 Aprilie

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și de secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu

Galerie foto

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulţumim pentru participarea la conferinţa organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare împotriva COVID-19. În cele ce urmează o să trecem în revistă câteva noutăţi legate de modalitatea de programare. Am evaluat foarte atent, alături de colegii noştri de la STS, procesul de înscriere pe listele de aşteptare şi de asemenea procesul şi randamentul de confirmare a programărilor în urma notificărilor din lista de aşteptare. Cifrele analizelor ne arată că interesul de a se programa al persoanelor în vederea vaccinării este unul ridicat, şi anume, în momentul de faţă, în centrele, de pildă, în care se administrează vaccin de la compania Pfizer rata de confirmare a programărilor după notificare este între 85% şi 90% dintre persoanele care sunt înscrise în lista de aşteptare, chiar de la prima notificare. După cum ştim, până la acest moment, regula era că o persoană este notificată de până la trei ori, după care, dacă nu răspunde confirmării respective, notificării, se notificau alte persoane din lista de aşteptare. Întrucât la situaţia dată există multe persoane înscrise pe lista de aşteptare şi care aşteaptă să primească notificări, am luat decizia de a notifica o singură dată o persoană din lista de aşteptare, care va avea la dispoziţie timp de 24 de ore să-şi confirme programarea respectivă. În cazul în care persoana notificată nu confirmă programarea în centrul de vaccinare în cele 24 de ore, vor fi notificate alte persoane din lista de aşteptare, tocmai pentru a rula într-un interval cât mai scurt persoanele care se află în lista de aşteptare. Persoanele care nu-şi confirmă programarea după prima notificare, practic vor avea posibilitatea să se înscrie fie pe lista de aşteptare a unui alt centru, fie să se programeze pe locurile care vor fi disponibile în centrele de vaccinare şi care nu vor mai avea liste de aşteptare. În acest fel, practic putem să epuizăm şi să rulăm mai rapid toate persoanele care se află în lista de așteptare în vederea programării în urma notificărilor. Mâine, începând cu ziua de 7 aprilie, va fi operaționalizată această cerinţă. Un alt element important este legat de estimarea timpului de așteptare al persoanelor pe înscrise pe listă, pe lista de așteptare. Din data de 10 aprilie va fi afișat pe platforma de programare pentru fiecare persoană care se află în lista de așteptare câte persoane se află înscrise în față și de asemenea care este capacitatea de vaccinare zilnică în centrul de vaccinare pentru care persoana respectivă a optat, așa încât putem să estimăm foarte ușor câte persoane se află în față și câte se vaccinează în fiecare zi și astfel putem să deducem care este timpul mediu de așteptare, ţinând cont că pot exista variații chiar de la o perioadă la alta pentru aceeași persoană în funcție de categoria de prioritizare din care fac parte persoanele care se pot înscrie ulterior în lista de așteptare, ţinând cont că pe lista de așteptare notificarea respectă prioritizarea conform strategiei. Un alt element important, așa cum am anunțat, de astăzi, din 6 aprilie, au fost operaționalizate încă douăsprezece cabinete noi de vaccinare cu vaccin de la compania Moderna, așa încât în momentul de față vorbim de aproximativ 86 de centre de vaccinare cu Moderna, care cumulează un total de 103 fluxuri de vaccinare. De asemenea, din data de 13 aprilie vor fi operaționalizate încă 144 de cabinete noi de vaccinare unde se va aloca vaccin de la compania Pfizer, iar din data de 20 aprilie vor fi deschise încă 41 de cabinete noi de vaccinare, unde se va aloca de asemenea vaccin de la compania Pfizer. Începând de mâine, din 7 aprilie, va crește capacitatea de vaccinare pe fiecare flux, de la 60 de persoane la 90 de persoane în centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Moderna, respectiv vaccin de la compania AstraZeneca, iar în centrele de vaccinare unde se distribuie vaccin de la compania Pfizer numărul de persoane alocate pe flux crește la 72 de persoane. Nu am optat pentru creșterea la 90 de persoane deoarece ne-am dorit ca în decursul lunii aprilie să putem deschide toate centrele cu Pfizer care au fost pregătite la nivel național. Dacă optam pentru creșterea numărului la 90 de persoane pe fluxul în centrele cu Pfizer nu mai puteam deschide restul de centre. Și în acest fel ne dorim să operaționalizăm toate centrele pregătite pentru vaccinul de la Pfizer, chiar dacă temporar vom aloca un număr mai mic de doze, 72 de de persoane per flux, comparativ cu celelalte centre care vor avea un maxim de 90 de persoane pe flux. În momentul în care vom avea un număr suplimentar de doze alocate de Pfizer pentru România, cu siguranță vom crește această capacitate la maxim. O altă situație pe care am centralizat-o în această săptămână a fost legată de participarea medicilor de familie la campania de vaccinare împotriva COVID-19. Avem situația centralizată la nivel național, sunt 3.028 de medici de familie care au optat pentru a participa la campania de vaccinare prin cabinetele proprii, din totalul celor 10.940 de medici de familie care se află în relație contractuală cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă un procent de circa 30%. Este mai puțin decât ne așteptam și cât estimam din datele disponibile preliminare. A fost elaborată și instrucțiunea în baza căreia se va desfășura procesul de vaccinare prin cabinetele medicilor de familie. Aș vrea doar să menționez că începând de mâine proiectul pilot de la Timiș cu cei 50 de medici de familie deja demarează. A fost efectuat trainingul medicilor de familie privitor la modalitatea de derulare a acestei etape de vaccinare, sunt transmise procedurile și instrucțiunile specifice, au fost operaționalizate în registrul electronic național al vaccinărilor, ID-urile corespunzătoare pentru introducerea persoanelor vaccinate, materialele sanitare și dozele de vaccin sunt deja alocate și urmează a fi distribuite în cursul zilei de astăzi pentru a începe vaccinarea chiar din data de 7 aprilie, adică de mâine. Ce prevede această instrucțiune? În primul rând, în cabinetele medicilor de familie vor fi alocate vaccinuri pentru care se poate asigura condițiile de lanț de frig, vaccinuri care pot să fie depozitate între 2 și 8 grade și, de asemenea, să fie distribuite pe aceleași condiții de temperatură, ceea ce înseamnă că avem la acest moment două opțiuni: vaccinul de la AstraZeneca și vaccinul de la Johnson & Johnson, în funcție de numărul de doze pe care urmează să le recepționăm. Vaccinurile și materialele sanitare, inclusiv trusele de adrenalină preumplute, seringile preumplute de adrenalină,  EpiPen-uri, vor fi alocate către fiecare cabinet de medicină de familie. De asemenea, programările persoanelor la vaccinare nu se vor face prin platforma de programare, practic se realizează pe listele deschise la medicii de familie din lista proprie a fiecărui medic. Ca atare, medicii de familie fac catagrafia pacienților din lista de pacienți și alocă un număr de circa 10 persoane la vaccinare pe zi, ținând cont că vaccinul de la AstraZeneca este distribuit în flacon multidoza a câte 10 doze şi vaccinul de la Johnson & Johnson este distribuit în flacoane a câte 5 doze, aşa încât trebuie să avem între 5, 10 sau mai multe persoane în funcție de numărul celor care doresc să se vaccineze. Vaccinările, așa cum am spus, în cabinetele medicilor de familie se vor desfășura în afara programului de lucru obișnuit al medicului de familie. Fiecare medic de familie își va stabili propriul program de vaccinare, în funcție de orele contractate cu Casa Națională de Asigurări, așa încât să existe un program destinat strict pentru vaccinarea persoanelor doritoare împotriva COVID-19. De asemenea, se va asigura un circuit conform celui deja existent, pentru că știm, în cabinetele medicilor de familie se derulează activități de vaccinare în cadrul Programului Național de Imunizare. Cam aceasta este modalitatea prin care se va desfășura vaccinarea în cabinetele medicilor de familie. Data pe care noi am stabilit-o pentru demararea acestui demers la nivel național este 4 mai. Până la acel moment vom asigura trainingul tuturor medicilor de familie care sunt incluși în acest proiect, vom stabili toată infrastructura legată de distribuția dozelor de vaccin, de distribuția materialelor sanitare așa încât să putem demara în condiții cât se poate de bune. De asemenea, pe 20 aprilie ne dorim demararea vaccinărilor cu centrele mobile de vaccinare. În prima etapă vor fi pregătite circa 20 de centre mobile de vaccinare. Ele sunt distribuite la nivel național. Vor fi coordonate de către Comitetul Județean pentru Conducerea Coordonarea Intervenției în legătură cu spitalele militare pentru ca toate aceste 20 de centre mobile de vaccinare sunt operaționalizate cu resursă umană de la Ministerul Apărării Naționale. Aceste centre vor deservi populația din localități rurale care nu are acces în momentul de față la centre de vaccinare şi care nu au medicii de familie. Pentru aceste centre de vaccinare se va aloca cu prioritate vaccin de la Johnson&Johnson tocmai pentru a facilita procesul de vaccinare care știm, se face într-o singură doză. În ceea ce privește lista de așteptare, la acest moment avem circa 780.000 de persoane înscrise pe listele de așteptare. Uitându-ne la categoria persoanelor care se află în momentul de față pe listă, circa 60% sunt persoane care aparțin populației generale, din etapa a treia a campaniei de vaccinare și circa 32% sunt persoane care aparțin categoriei vulnerabile, persoane cu boli cronice, persoane peste 65 de ani, persoane cu dizabilități și personal care deservește activități esențiale circa 7,5%. Topul celor șase județe cu cele mai multe persoane înscrise pe listele așteptare. În București sunt peste 150.000 de persoane înscrise pe listele de așteptare, în Cluj sunt aproape 60.000 de persoane, în Prahova - 37.000 de persoane, Iași - peste 29.000, Ilfov peste 29.000 și Mureș peste 28.000 de persoane. La acest moment au fost notificate prin SMS, în vederea programării, peste 436.000 de persoane din listele de așteptare. Numărul celor care şi-au  făcut programare este de 295.900 de persoane, ceea ce înseamnă un randament al programărilor pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri de circa 70%. În ultimele 24 de ore, pentru a vedea dinamica listei de așteptare, au fost înscrise în lista de așteptare peste 42.000 de persoane noi, au fost notificate peste 31.000 de persoane și programate 17.350 de persoane, însă, repet, este un proces dinamic, o persoană având la dispoziție 24 de ore pentru confirmarea programării. Centrele de vaccinare existente la acest moment: avem în total 908 centre de vaccinare pentru toate cele trei tipuri de vaccinuri, cumulând aproximativ 1.399 de fluxuri. Din aceste centre, pentru vaccin de la compania Pfizer sunt 573 de centre, care au împreună 948 de fluxuri. Menționez că în aceste 948 de fluxuri sunt incluse și cele 144 de cabinete care vor fi deschise pe 13 aprilie și pentru care urmează să înceapă notificarea persoanelor din lista de așteptare, în vederea programării. Pentru centrele care folosesc vaccin de la compania Moderna avem 86 de centre, cu 103 fluxuri în total. La acest moment, practic, sunt deschise toate centrele de vaccinare care folosesc vaccin de la Moderna şi sunt operaționalizate și deja sunt înscrise persoane, inclusiv pe cele 12 centre noi. Centre active pentru vaccin de la compania AstraZeneca: sunt în total 249 de centre, cumulând 348 de fluxuri de vaccinare. Situația persoanelor care sunt programate la acest moment: începând cu data de 6 aprilie, în platforma de programare sunt 1.039.000 de persoane programate. În centre Pfizer avem 513.904 persoane programate, din care la doza unu – 106.385 de persoane. Reamintesc faptul că în centrele de vaccinare, fereastra, intervalul de timp pe care se fac programări este, în acest moment, cred că de cinci zile. Practic, nu se deschid toate cele 20 de zile pentru programare, în vederea ocupării la maximum a numărului de locuri din fiecare zi, care corespunde unui centru de vaccinare. De asemenea, în centrele cu Moderna sunt programate 126.339 de persoane, din care la doza unu  30.390, iar în centrele de vaccinare cu vaccin de la AstraZeneca avem 398.927 de persoane programate, din care 17.021 sunt persoane programate cu doza unu. Activitatea serviciilor de call center: sunt disponibile şi operaţionale 574 de linii telefonice deservite de 1.560 de militari. Avem o medie zilnică a apelurilor la acest moment pe ultimele 7 zile de circa 9.390 de apeluri. În ultimele 24 de ore au fost preluate 14.891 de apeluri. Bilanţul persoanelor vaccinate: totalul persoanelor vaccinate la data de 5 aprilie este de 2.132.024, din care cu doza doi peste 1.220.000 de persoane. Totalul persoanelor vaccinate din etapa a doua, începând cu 15 ianuarie, 1.640.383 de persoane cu cel puţin o doză. Tipul persoanelor vaccinate şi categoria de risc din care face parte fiecare: persoane cu boli cronice 471.363, persoane peste 65 de ani 565.222, persoane din centre sociale şi rezidenţiale 33.934. Vă reamintesc, dintr-un număr estimat de circa 48.050 de persoane care se află internate în aceste centre sociale, deci avem un procent de acoperire de peste 70%, ceea ce este foarte bine, persoane nedeplasabile vaccinate la domiciliu, aproape 20 de mii de persoane, sunt 19.782 de persoane care au fost vaccinate cu echipe mobile şi persoane fără adăpost 562. În total, persoane vulnerabile care sunt vaccinate până la acest moment în etapa a doua, peste 1.000.090 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 75% din numărul celor vaccinaţi. Persoanele care fac parte din infrastructura critică, din activităţile esenţiale 409.727 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză, iar în ceea ce priveşte angajaţii din învăţământ sunt circa 148.000 de persoane vaccinate. Ne apropiem de un procent de 45% acoperire vaccinală a personalului din învăţământ. În centrele din reţeaua MApN care, ştim, din data de 23 martie au fost deschise şi pentru populaţia generală, au fost vaccinate până la acest moment peste 100 de mii - 101.000 de persoane -, ceea ce reprezintă 4,87% din numărul celor vaccinaţi la nivel naţional, iar în centrele organizate în reţeaua MAI avem 35.674 de persoane vaccinate, ceea ce reprezintă 1,7% din totalul celor vaccinaţi la nivel naţional. Activitatea echipelor mobile, în săptămâna 29 martie - 5 aprilie, au fost în teren 153 de echipe mobile formate din 489 de medici şi asistenţi şi 120 de registratori. S-au efectuat 432 de misiuni în teritoriu pentru vaccinare în centre rezidențiale, persoane imobilizate la domiciliu, centre de dializă şi persoane fără adăpost şi au fost vaccinate în această săptămână 9.474 de persoane cu ajutorul echipelor mobile. Pe primul loc, cele mai multe persoane au fost vaccinate în judeţul Hunedoara 1.164 de persoane; pe locul doi Bucureşti cu circa 800 de persoane; Cluj 680 de persoane, Ilfov 654 de persoane, Prahova 612 persoane, Alba 545 şi Sibiu 480. Profilul de siguranţă, reacţiile adverse raportate la nivel naţional: până la data de 5 aprilie au fost raportate 11.252 cazuri de RAPI, (Reacţii Adverse post Vaccinare Indezirabile), cu o rată de raportare globală de 3,4 la o mie de doze administrate. În ceea ce privește rata de raportare a reacţiilor adverse pe tip de vaccin avem: 1,9 cazuri de reacţii raportate la 1.000 de doze pentru vaccinul Pfizer; 3,6 la 1.000 de doze administrate pentru vaccinul de la Moderna şi 13,1 la 1.000 de doze pentru vaccinul de la AstraZeneca. Analiza efectuată pe ultima săptămână, din 29 martie - 4 aprilie 2021, au fost raportate un număr de 1.110 reacţii adverse postvaccinale, 93% fiind raportate la Agenţia Naţională a Medicamentului, restul la Insitutul de Sănătate Publică. Vârsta mediană a persoanelor care au raportat reacţii adverse este tânără, 37 de ani, 63% dintre persoanele care au raportat reacţii adverse sunt de sex feminin. În funcţie de severitatea manifestărilor a fost raporată o reacţie adversă severă, un caz de şoc anafilactic la vaccinul de la Moderna şi 1.109 reacţii clasificate ca nesevere, din acestea 73% sunt reacţii locale de tip durere, tumefacţie, erupţie la locul de administrare şi reacţii sistemice cu oboseală, febră şi frison.  În 42% dintre situații sunt raportate reacții de tip cefalee, dureri de cap, 39% dureri musculare sau articulare, 17% reacții digestive. Cam acesta este bilanțul săptămânal al reacțiilor adverse. Cu permisiunea dumneavoastră o să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu. Vă rog.
Andrei Baciu: Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Voi continua cu aspecte legate de misiunile de transport. Astfel, de la începutul campaniei de vaccinare, până pe 5 aprilie, au fost efectuate 8.094 de misiuni de transport la nivel național, care au folosit forțe și mijloace angrenate un număr de 3.256 personal MAI, din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră și IGSU, care au asigurat misiuni de transport cu peste 1.700 mijloace tehnice. La fel, 3.192 de persoane din cadrul MApN pentru efectuarea misiunilor de transport, cu 1.812 mijloacele tehnice, un total personal angrenat de 5.718 personal militar și personal civil. Cu privire la dozele de vaccin, până pe data de 6 aprilie, în România au fost recepționate 5.121.129 de doze, dintre care au fost administrate 3.359.006 doze, ceea ce reprezintă 66% din dozele primite. Avem un stoc de 1.410.796 pentru data de 6 aprilie, bineînțeles, distribuite fiind 3.710.333 de doze. Pentru BioNTech -Pfizer, pentru vaccinul produs de BioNTech -Pfizer avem recepționate 3.374.729, dintre care administrate 2.724.259, un stoc de 504.756. Aici aș dori să facă mențiunea că, practic, stocul existent în acest moment reprezintă dozele de vaccin pe care le-am primit ieri. Acest lucru se întâmplă în fiecare săptămână. Practic, dozele de vaccin de la BioNTech -Pfizer pe care le primim lunea sunt utilizate pe parcursul întregii săptămâni, fără a avea, deci, practic, acest procent de 81% din doze administrate este valabil pentru astăzi, dozele fiind utilizate pe parcursul următoarelor zile. Cu privire la dozele de vaccin produse de Moderna, recepționate până la 6 aprilie avem 426.000, dintre care administrate 248.469, ceea ce reprezintă 58, 3%.Avem un stoc de 139.000 de doze de vaccinuri. La fel, practic aceste doze reprezintă doze pentru următoarea perioadă, ținând cont de faptul că Moderna livrează o dată la două săptămâni, deci noi practic trebuie să ținem în stoc dozele - atât pentru prima doză, cât și pentru rapel din perioada următoare până la următoarea tranșă care va fi livrată, în cazul vaccinurilor de la Moderna săptămâna aceasta va fi următoarea tranșă. Pentru vaccinurile produse de AstraZeneca, total doze recepționate până la 6 aprilie 1.320.400, administrate până la acest moment 386.278, ceea ce reprezintă 29,25%, și aici planul nostru este acela de a utiliza, date fiind particularitățile de stocare și de transport, alături de alte vaccinuri care pot fi stocate la condiții normale pentru vaccinuri, ceea ce facilitează utilizarea acestora, practic plănuim să fie utilizate în procesul de administrare cu ajutorul medicilor de familie. Cu privire la dozele de vaccin pierdute, până la data de 4 aprilie inclusiv s-au înregistrat 5.669 de doze pierdute, ceea ce reprezintă 0,17% din totalul de doze utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor pentru următoarea perioadă, pentru martie am primit un total de 2.212.734 de doze. Săptămâna aceasta vom mai primi 134.400 de doze de la Moderna și 110.564 de doze de la AstraZeneca. Pentru vaccinurile produse de Pfizer-BioNTech săptămânal o să primim, așa cum știm, pentru următoarele două săptămâni 511.000 de doze, în ultima săptămână din aprilie 512.000, totalizând 2.046.330 de doze la finalul lunii aprilie. Pentru Moderna, la fel nu s-a schimbat față de săptămâna trecută. Vorbim de un minim de 280.800 de doze pentru aprilie, iar pentru AstraZeneca 879.990. Vestea bună este că în săptămâna a treia vom primi vaccinuri produse de Johnson&Johnson, în săptămâna a treia vorbim de 60.000 de doze, iar în ultima săptămână vorbim de aproximativ 103.000 de doze, cu un total de 163.000 de doze pentru luna aprilie. Astfel, aprilie și mai, vorbim de două luni importante, așa cum a declarat și domnul prim-ministru, domnul Florin Cîțu, vom avea peste 8,3 milioane de doze care intră în România, ceea ce poate să ajungă la un total de cinci milioane de persoane vaccinate la finalul lunii mai, care reprezintă aproximativ 35% din populația adultă, ceea ce ne duce către o bornă care poate să vină la pachet cu beneficii asupra măsurilor sociale adoptate pentru a ține sub control pandemia. Iar, în final, toate eforturile campaniei de vaccinare ne situează în acest moment la nivel european pe un loc patru, cu privire la vaccinările și cu a doua doză administrată. Ne uităm la acest tip de criteriu, pentru că acesta îţi garantează o imunitate maximală, iar la nivel global pe locul 15, tot la fel cu vaccinări cu a doua doză. Cam atât a fost. Mulțumesc mult, domnule preşedinte!
Valeriu Gheorghiță: Mulţumesc și eu! Aş propune să începem sesiunea de întrebări. Din partea dreaptă, vă rog!
Reporter: Bună ziua! Având în vedere declarația șefului strategii de vaccinare de la Agenția Europeană a Medicamentului cum că este clar că există o legătură între acele tromboze și vaccinul de la AstraZeneca, aş vrea să ne spuneți ce luați în calcul să faceți de acum înainte şi dacă există un scenariu în care să nu mai folosim acest vaccin și dacă se va întâmpla acest lucru să ne spuneți dacă ar putea fi afectată campania de vaccinare?
Valeriu Gheorghiță: Suntem și noi informați vizavi de declarația oficialului EMA. Aș vrea doar să menționez că încă nu este finalizată ședința Comitetului de farmacovigilență, ședință care are loc chiar la acest moment. În urma acestei ședințe vor fi transmise recomandările clare ale Agenției Europene a Medicamentului. Ne așteptăm să se facă recomandări particulare, poate pentru un anumit profil de persoană, care eventuale să fie la risc să dezvolte aceste tipuri de evenimente, trombocite, particulare. De asemenea, trebuie să menționăm că acest mecanism de evaluare a tuturor reacțiilor adverse este valabil pentru toate medicamentele și vaccinurile, este un proces obișnuit și este foarte bine că se întâmplă așa și că avem aceste semnale tocmai pentru a nu trece lucrurile neanalizate și neinvestigate. Nu ne așteptăm la o retragere a autorizării de punere pe piață a acestui vaccin. Foarte probabil că vor fi recomandări suplimentare transmise și modificate recomandările din caracteristicile produsului, practic modificări ale prospectului. Noi sperăm, așa cum toată lumea așteaptă, să se facă aceste recomandări, încât să avem o sursă clară pe baza căreia să putem lua decizii. Mesajul este unul cât se poate de clar, așteptăm recomandările Agenția Europeană a Medicamentului. Sunt implicați toți experții de la nivel european, de la nivel internațional, care analizează în detaliu toate aceste evenimente. În funcție de recomandările transmise de Agenția Europeană a Medicamentului, România va adopta toate măsurile, încât siguranța fiecărui cetățean, fiecărei persoane care dorește să se vaccineze să fie prioritară. De altfel, toate măsurile adoptate până la acest moment au avut în vedere în permanență beneficiile versus riscurile și am plecat de la datele științifice disponibile și de la recomandările Agenției de Reglementare Europene. Se poate, sigur, ajunge în orice scenariu. Din acest motiv așteptăm și noi să vedem care este decizia Agenției Europene a Medicamentului și care vor fi recomandările.
Reporter: Există un scenariu în care să nu mai folosim AstraZeneca şi dacă da, ar fi afectată campania de vaccinare? Am comandat mai multe doze de la Pfizer? Adică, am putea ajunge la acel obiectiv din septembrie, să vaccinăm 10,4 milioane de persoane fără AstraZeneca?
Valeriu Gheorghiţă: Da, şi avem suficiente doze doar de la compania Pfizer, de pildă, care ne pot asigura, până în septembrie, vaccinarea a peste 10 milioane de persoane, chiar cu două doze, însă trebuie să înțelegem și vedem că ne aflăm într-o cursă contracronometru cu acest virus, care are capacitatea de a acumula noi mutații, mutații care îi conferă, pe de o parte, o rezistență parțială față de vaccinurile disponibile, pe de altă parte, îi pot crește contagiozitatea, pe de altă parte, pot să îi crească agresivitatea, virulența. Ideea campaniei de vaccinare în plină pandemie este de a asigura într-un timp scurt acoperirea vaccinală țintă pe care ne-o dorim cu toții, pentru a avea efecte benefice în timp scurt. Altfel, într-o prelungire a campaniei de vaccinare, nu doar în România, vorbim de abordarea globală, riscăm să avem peste câteva luni un alt virus, care va răspunde diferit la vaccinuri și care va avea o contagiozitate și o virulență diferită față de ce avem circulant la acest moment. Cu cât numărul de persoane infectate este mai mare, cu atât rezervorul de virus de unde se pot selecta noi variante virale este mai crescut. Acesta este mesajul nostru foarte clar. Vaccinurile disponibile actuale, vaccinurile care au fost autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului sunt vaccinurile care aduc beneficii maximale în ceea ce privește protecția față de boala simptomatică, față de complicațiile bolii, față de internare, față de decese. Sigur că nu există un vaccin perfect. Toate au un profil de siguranţă, pe care îl cunoaştem, care este menţionat în rezumatul caracteristicilor produsului, dar, în acelaşi timp, ne uităm la beneficiile şi la eficacitatea şi eficienţa pe care aceste vaccinuri şi-au dovedit-o chiar în viaţa de zi cu zi. Vedem ţări care au o campanie de vaccinare de succes şi unde beneficiile deja se regăsesc la nivelul comunităţii respective, nu doar la nivel individual. 
Reporter: Mai am o întrebare, dacă îmi permiteţi. În urma întâlnirii de astăzi între reprezentanţii HORA şi premier, reprezentanţii HORA au declarat că vor, pentru redeschiderea de la 1 iunie, să aibă cât mai mulţi angajaţi imunizaţi. Ar putea fi şi ei o categorie prioritară care să fie vaccinată până la 1 iunie?
Valeriu Gheorghiţă: Orice persoană care îşi doreşte să se vaccineze este prioritară în momentul de faţă. Reamintesc că ne aflăm în etapa a treia. Sunt deja operatori economici care şi-au arătat disponibilitatea de a-şi organiza propriile centre de vaccinare. Suţinem acest demers. Am avut deja întâlniri preliminare cu dumnealor. Suntem în plin proces de organizare a acestor activităţi. Desigur că oricine îşi doreşte să se vaccineze cred că trebuie să înţeleagă că pentru noi este prioritar şi tot ceea ce facem în acest moment este să creăm acel mediu favorabil, acel mediu de siguranţă pentru vaccinare. 
Reporter: Aş vrea să-mi spuneţi câte persoane care erau programate pentru vaccinarea cu AstraZeneca nu s-au prezentat şi câte persoane s-au retras de pe listele de aşteptare, unde se administrează acest ser?
Valeriu Gheorghiţă: Mai ales din perioada lunii martie, de când au început aceste semnale de evenimente tromboembolice, până la acest moment au fost peste 207.000 de anulări în platformă, iar dintre persoanele programate, care şi-au confirmat programarea, avem circa 99.000 de mii de persoane care nu s-au prezentat, care şi-au anulat programarea, ceea ce reprezintă 28% din cei care confirmaseră programarea. Da, este un procent mare. Avem aproape 1/3 dintre persoanele programate care nu s-au prezentat. Este clar un aspect pe care l-am sesizat cu toţii. Considerăm că avem nevoie de o mai bună înţelegere a acestui aspect de către orice om care îşi doreşte să se vaccineze. Apreciem absolut firească şi legitimă ezitarea oamenilor la acest moment. Este nevoie de mai multă informare. Avem nevoie de mai multe informaţii oficiale de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi pot să vă asigur pe toţi că şi noi, la rândul nostru, cei care luăm decizii, avem nevoie de mai multe informaţii. În măsura în care avem acces la aceste informaţii, luăm deciziile cât de repede putem, încât să asigurăm pe toată lumea de bunul mers al campaniei de vaccinare.
Reporter: Aceste persoane care nu s-au prezentat sau care s-au retras de pe listele de aşteptare, s-au înscris pe listele de aşteptare pentru alte vaccinuri sau nu?
Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că da, pentru că lista este relativ constantă, avem circa 780.000 de persoane care sunt în lista de aşteptare, mai ales că ştim foarte bine, din 25 martie, se afişează şi tipul de vaccin pe fiecare centru, este disponibil pe harta interactivă Rovaccinare, aşa încât este opţiunea fiecărei persoane să-şi aleagă, să opteze pentru lista de aşteptare a unui centru. Dar, mai menţionez încă o dată, este important să ne vaccinăm cât mai repede cu vaccinurile care sunt sigure şi care sunt eficiente.
Reporter: Aş mai dori să vă întreb dacă avem cazuri de tromboze raportate de către persoane care au fost vaccinate cu AstraZeneca şi, la un moment dat, cred că luna trecută, spuneaţi că avem raportate 10 modificări de coagulare şi că erau raportate de oameni, de persoanele care au primit vaccinul, nu de cadre medicale. La vremea ceea spuneaţi că sunt în investigare.
Valeriu Gheorghiţă: Au fost infirmate. Chiar astăzi, am o situaţie a cazurilor. Sunt 7 cazuri de tromboze din cele 92 de reacţii adverse post-vaccinale care sunt aflate în investigare, până la 5 aprilie, din care 10 sunt cu posibilă afectare hematologică, 7 cazuri de tromboze, 3 raportate la vaccinul de la AstraZeneca şi 4 la vaccinul de la Pfizer, însă au fost investigate şi infirmate, practic nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate. Şi, de asemenea, mai sunt două cazuri care se află în investigare, la fel. În România nu au fost confirmate cazuri de tromboză de sinus venos cerebral asociate cu vaccinarea. Sunt cazuri, de altfel, extrem de rare, care merg de la o frecvență de la unu la 100 de mii, până la unu la un milion, în funcţie de numărul de cazuri raportate în fiecare ţară. Cred că trebuie să aşteptăm precizările Agenţiei Europene a Medicamentului, stabilirea frecvenței, stabilirea unui profil de risc şi, de asemenea, recomandările pe care, repet, cu toţii le aşteptăm. 
Reporter: În cât timp ne putem aştepta ca în urm acestor reticenţe de vaccinare cu AstraZeneca să avem primele doze pierdute? Vorbim de 30% din dozele care vin în ţară, sunt Astra, dacă am reţinut bine ce spuneaţi săptămâna trecută. Nu mai ştiu exact, cât timp puteau fi păstrate până să....?
Valeriu Gheorghiţă: Au o stabilitate de circa şase luni, între două şi opt grade. Tocmai de aceea, la momentul actual nu se pune problema de expirare. Avem capacitate de stocare suficientă, însă ceea ce pe noi ne interesează este să creştem ritmul de vaccinare în condiţiile în care vor fi precizate, sigur, de către agenţia de reglementare.
Reporter: Şi o a doua întrebare. În spaţiul public, în ultimele două zile, s-a vorbit foarte mult despre faptul că, într-o formă sau alta, va trebui în curând, chiar din 14 mai sau de la 1 iunie, să prezentăm o dovadă a faptului că am fost vaccinați. Majoritatea avem acel certificat, dar dacă va trebui să umblăm cu el la terasă, la restaurant, în vacanță va fi destul de dificil. De asemenea, înțelegem că platforma, baza de date din România trebuie coordonată la nivel european pentru acel certificat verde. În ce stadiu sunt pregătirile pentru ceva ce poate va aglomera cerința de această dovadă? La două, trei milioane de persoane să le ceară de pe o zi pe alta pentru un concediu va fi un efort.
Valeriu Gheorghiţă: Este o întrebare la care veți avea două răspunsuri, primul o să vi-l ofer eu. În momentul de față, fiecare persoană are posibilitatea să își descarce varianta electronică a adeverinței direct de pe platformă, adulți.renv.ro, așa încât va avea varianta electronică, iar în ceea ce privește certificatul verde, aș vrea să o rog pe doamna doctor Pistol. Sunt discuții la nivel european, însă termenul, din câte știu eu, este în vară, în iunie. Vă rog, doamna doctor.
Adriana Pistol: Da, ce putem să spunem este că termenul, într-adevăr, este în iunie. La nivelul Uniunii Europene se află în finalizare, deci mai sunt câteva puncte de negociat, un regulament în acest sens. Regulamentul înseamnă că toate statele membre sunt obligate să-l aplice, fără să mai fie nevoie de transpunere în legislația națională. Toate demersurile sunt făcute în sensul colaborării dintre noi, de la Institut, care deținem informația privitoare la vaccinare și colegii de la STS, care dețin informațiile referitoare la boală în antecedente și respectiv testare înainte de călătorie, pentru că certificatul digital nu se referă numai la vaccinare, se referă inclusiv la faptul că o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2, cu aproximativ 180 de zile anterior călătoriei, perioadă în care este considerată că poate să călătorească sau şi-a efectuat recent un test. Prin urmare, aceste două platforme, care sunt deja interconectate, dețin toate aceste informații, iar colegii de la STS sunt cei care au preluat, din punct de vedere tehnic, informatic, această activitate și care colaborează cu colegii de la nivelul Uniunii Europene, acel portal, astfel încât în luna iunie și România să fie pregătită să furnizeze la cerere fiecărui cetăţean una dintre cele trei informaţii posibile sau toate trei, fiecare cum consideră oportun.
Reporter: Fie la cerere, scuze, doar o scurtă completare, la cerere în sistem de platformă presupun.
Adriana Pistol: Absolut, da. 
Reporter: Bună ziua! Sunt peste 300.000 de persoane înscrise pe listele de așteptare care până în prezent, din 15 martie, nu au primit nici o notificare. Multe dintre acestea stau pe listele de așteptare ale unor centre care sunt închise. Pe 10 aprilie presupun că vor vedea acest lucru, vor vedea câte persoane sunt în față, vor putea să vadă și câte doze se fac în fiecare zi și vor vedea că centrele acelea sunt închise. Ce se întâmplă cu oamenii aceștia, trebuie să o iau de la capăt cu înscrierea?
Valeriu Gheorghiţă: Nu. Lucrurile astea au fost transmise foarte clar, dar probabil că în teritoriu nu există o comunicare foarte bună. Fiecare județ a transmis centre pe care, lăsând la o parte cele care funcționau, centrele active, centrele care urmează a se deschide în perioada următoare, pe toate cele trei tipuri de vaccinuri. Aceste centre au fost deschise în platformă începând cu 15 martie tocmai pentru a da posibilitatea oamenilor să se programeze pe lista de așteptare. Asta înseamnă o listă de așteptare. Până la 15 martie înțelegeam o nemulțumire că nu au oamenii posibilitatea să se înscrie pe o listă de așteptare. Acum avem această posibilitate, să ne scriem pe lista de așteptare. În decursul lunii aprilie am anunțat începând de astăzi au fost deschise 12 cabinete, pe 12 martie se deschid încă 30 de cabinete cu AstraZeneca pe 13, pardon, aprilie, 12 aprilie, pe 13 aprilie 144 de cabinete cu Pfizer, pe 20 aprilie 41 de cabinete cu Pfizer. Practic până la finalul lunii aprilie se deschid toate cabinetele de vaccinare și centrele de la nivel național, care erau transmise de către fiecare Direcție de Sănătate Publică și avizate, așa încât persoanele care se află în acea listă de așteptare vor fi cele care vor fi notificate cu întâietate. Deci, nu trebuie să migreze nimeni, toate centrele vor fi deschise. Este adevărat că o parte din centrele cu AstraZeneca, cred că sunt în jur de 10 la nivel național, nu vor mai fi deschise din lipsa de personal, însă persoanele care se află în lista de aşteptare, ieri am discutat cu Direcțiile de Sănătate Publică, vor fi vaccinate. Cum? Fie cu echipe mobile în centrul respectiv, fie fiind relocate în alte centre care sunt în raza teritorială.
Reporter: Deci, oamenii vor avea posibilitatea de a vedea data exactă la care se va deschide centrul pe a cărei listă de așteptare se află?
Valeriu Gheroghiţă: Da, pentru că din 10 aprilie fiecare persoană va vedea câte alte persoane se vaccinează zilnic în acel centru şi câte persoane se află în faţa dumneaei pe lista de aşteptare. 
Reporter: Şi dacă numărul este zero, va scrie acolo centrul care va fi deschis în data de?
Valeriu Gheroghiţă: Nu, nu va scrie. Vor fi anunţate toate aceste centre. Însă, repet, la nivel local, la nivel judeţean toate centrele se cunosc, că nu sunt multe. Se cunosc şi fiecare DSP, noi avem şedinţe de două ori pe săptămână cu direcţiile de sănătate publică în care discutăm toate aceste aspecte. Ştiu de problema respectivă, dar repet, acesta este principiul listei de aşteptare, să-şi rezerve un om loc, atunci când centrul funcţionează. Altfel, putem să avem opţiunea oricând, fiecare să plecăm de pe lista de aşteptare a unui centru şi să migrăm pe lista unui alt centru, dar s-ar putea ca timpul de aşteptare la un centru pe care noi îl vedem că funcţionează să fie mai lung decât dacă am sta pe centrul respectiv. Repet, ele urmează a se deschide. Acesta a fost un principiu de la început. Deschidem toate centrele, şi cele active, şi cele inactive. Pe cele inactive oamenii se trec pe lista de aşteptare şi vor fi notificate, evident, primele, când centrul respectiv va intra în activitate. 
Reporter: Mulţumesc. Doar o singură întrebare. Avem confirmate în România noi tulpini, una dintre aceste tulpini, unele studii spun că reduce eficienţa vaccinului. Ce date aveţi dvs. referitor la eficienţa serurilor disponibile acum împotriva acestor noi tulpini?
Valeriu Gheorghiţă: Vorbim de fapt de o mutaţie, 484 K, care se regăseşte pe varianta virală sud-africană şi braziliană şi mai nou şi tulpina britanică B117 achiziţionează această mutaţie. Într-adevăr, această mutaţie conferă variantei virale o capacitate de a reduce efectul neutralizant al anticorpilor protectori, însă studiile care sunt efectuate pe pseudovirus, adică un virus efectuat în laborator, care conţine exact acest ansamblu de mutaţii, ne arată o păstrare a capacităţii neutralizante a anticoprilor obţinuţi după vaccinare, anticorpi preluaţi de la persoane vaccinate cu Pfizer, de pildă, şi Moderna, însă, într-adevăr, acest efect neutralizant este uşor diminuat faţă de tulpina sălbatică. De asemenea, datele din viaţa de zi cu zi ne arată în SUA eficienţa vaccinului de la Pfizer la şase luni, care se păstrează la peste 91%, în condiţiile în care sunt circulante şi variantele virale noi, inclusiv varianta sud-africană, ceea ce înseamnă că în practică aceste vaccinuri ne oferă o protecţie suficientă pentru formele simptomatice, pentru complicaţiile bolii, pentru formele severe. Deci, la acest moment avem toate datele care susţin eficacitatea vaccinurilor disponibile. Însă vorbim de variantele virale la acest moment. Noi nu trebuie să dăm posibilitatea acestui virus să cumuleze noi mutaţii. Vorbim de eficienţa campaniilor de vaccinare pe baza datelor actuale. Dacă stăm şi ne uităm şi nu facem nimic, s-ar putea ca peste şase luni să fim într-o cu totul altă ipostază şi într-un cu totul alt scenariu cu un alt virus. Acesta este mesajul foarte clar pe care şi noi, dar şi colegii experţi din alte ţări îl transmit. În momentul de faţă avem vaccinuri, slavă Domnului, la cel puţin patru companii care au primit autorizare pe care trebuie să le folosim în masă pentru a vaccina un număr cât mai mare de persoane.
Reporter: Întâi o întrebare legată de vaccinul AstraZeneca. Printre variantele de operare cu acest vaccin, de acum înainte se numără şi modificarea intervalului de vârstă de la care să fie administrat sau posibilitatea ca a doua doză la o persoană care a făcut AstraZeneca să fie de la alt vaccin?
Valeriu Gheorghiţă: Aici aş vrea să facem câteva precizări pe care AEM, din câte ştiu, le analizează la acest moment. Şi anume: după cum ştim cu toţii, la nivel european a fost impusă o limită de vârstă pentru vaccinarea cu vaccinul de la AstraZeneca. Parte din ţări, până la 65 de ani, altele până la 55 de ani, chiar şi România ştim că a avut acestă limită de vârstă. Drept pentru care, majoritatea persoanelor vaccinate au fost persoane relativ tinere. Sigur că din cele vaccinate au fost raportate aceste evenimente. Deci, această asociere între persoane tinere şi apariţia evenimentelor de tromboză de sinus venos cerebral este posibil să fie doar întâmplătoare, pentru că acestea au fost persoanele majoritar vaccinate. Tocmai de aceea au mai fost alte semnale că persoanele de sex feminin sunt mai frecvent afectate. Însă datele cumulate la nivel european analizează şi acest aspect, să vedem câte persoane de sex feminin au fost vaccinate cu vaccin de la AstraZeneca şi câte persoane de sex masculin. Deci, sunt analize extrem de minuţioase şi de riguroase tocmai pentru a exclude nişte asocieri întâmplătoare. Gândiţi-vă că se iau decizii care impactează zeci şi sute de milioane de persoane. Nu este uşor să iei o decizie de acest gen. Tocmai de aceea trebuie să aşteptăm concluziile AEM, sunt implicaţi experţi din toate categoriile profesionale medicale, aşa încât vom avea, cu siguranţă, răspunsuri la toate aceste întrebări.
Reporter: Varianta cu a doua doză de la alt tip de vaccin?
Valeriu Gheorghiţă: Am văzut modelul Germaniei, dar este prematur să luăm niște decizii, fără să avem în primul rând o explicație a mecanismului prin care apar acele evenimente. Se pare că mecanismul este mediat imunologic, ceea ce ne-am fi așteptat ca o persoană care ar fi dezvoltat aceste evenimente să le facă de la prima doză, deci dacă nu a făcut la prima doză, foarte probabil că nu face la a doua doză. Tocmai de aceea este prematur să speculăm pe baza unor date care sunt insuficiente la acest moment.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, în contextual în care este evident că există o reticență legată de vaccinarea cu AstraZeneca și foarte probabil după acest episod să mai persiste cel puțin, dacă nu să se accentueze, ați spus și faptul că disponibilitatea medicilor de familie de a vaccina este sub așteptări. Ei bine, toate aceste chestiuni ce impact credeți că vor avea asupra campaniei de vaccinare și cum vă gândiți să umpleți golul, care ar putea sau, în fine, să revigoraţi campania de vaccinare prin prisma acestor situații?
Valeriu Gheorghiţă: Sunt câteva elemente definitorii. Primul și cel mai important este comunicarea și informarea, însă comunicare și informare faci atunci când ai date științifice robuste, susținute, validate de către Agenția de Reglementare. Tocmai de aceea, din punctul nostru de vedere, este firească ezitarea oamenilor, nu este definit un profil de risc, nu s-a stabilit o relație de cauzalitate deocamdată, nu avem nişte recomandării clare, așa încât așteptăm, repet, cu toții aceste recomandări, tocmai pentru a face lumină în acest în acest context și pentru a defini clar persoanele pentru care nu există riscuri vizavi de vaccinarea cu un anumit tip de vaccin. Însă, trebuie să înțelegem că orice vaccin are un profil de siguranță, are anumite reacții adverse care sunt cunoscute, sunt anticipate, sunt reacțiile comune. Asta nu înseamnă că nu ne vom vaccina. Gândiţi-vă la efectele pe care le are infecția naturală, boala COVID-19 - riscul de deces, riscul de complicații, chiar la persoanele care trec prin boală și care au avut forme severe, sechelele care rămân la nivelul aparatului respirator, riscul de complicații cardiovasculare. Deci este o boală care, realmente, pe termen lung creează probleme. De departe, beneficiile, în momentul de față, depășesc riscurile pentru orice tip de vaccin vorbim. Şi chiar dacă EMA va face o precizare legată de vaccinul de la AstraZeneca, suntem aproape convinși că nu se va retrage autorizarea de punere pe piață, pentru că avem date care arată că această frecvență este foarte rară. Repet, de la 1 la 1 milion. Şi acolo se definește deja un anumit tip de abordare terapeutică în cazul în care apar aceste evenimente, ce tip de tratament se poate administra, care sunt simptomele definitorii, ce trebuie să facă o persoană în cazul în care se va întâlni cu..., sau va dezvolta un acest tip de eveniment. Deci, sunt lucruri care vor fi cu siguranță mai bine definite în perioada imediat următoare.
Reporter: Am înţeles. Şi o întrebare pentru doamna doctor Pistol. Luați în calcul, lucrați să introduceți în metodologia dumneavoastră și acele teste non-invazive de depistare a SARS-CoV-2?
Adriana Pistol: Întâi, mulțumesc pentru întrebare! Bănuiesc că era o întrebare care stătea pe buzele tuturor. Aș vrea să fac două mențiuni. Practic, tipul de teste și tipul de probă, care este utilizat în confirmarea unui diagnostic de infecție cu virusul SARS-CoV-2 este o componentă esențială din definiția de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa, iar definiția de caz, utilizată în România, ţine cont de definiția de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. De ce se întâmplă acest lucru? Foarte simplu, pentru că toate datele care sunt colectate la nivel național sunt colectate și la nivelul Uniunii Europene. Un simplu exemplu, acea incidență cumulată la 14 zile în baza cărora se decid listele de state care sunt în zone roșii, galbene și purpurii, și tot felul, pleacă de la aceste informații care sunt colectate de la fiecare dintre statele membre. Am făcut această precizare pentru a clarifica de ce este nevoie ca la nivelul întregii Uniuni să încercăm cu toții să lucrăm cu același limbaj, astfel încât toate statele trebuie să utilizeze o definiție unică care să permită compararea între incidențele tuturor. Plecând de la această premiză, dat fiind că, cel puțin deocamdată, la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia în calcul tipul de probă – salivă - noi analizăm în acest moment, așa cum ați presupus, astăzi chiar am avut o ședință a Comisiei de Management Clinic și Epidemiologic a Ministerului Sănătății, în care dezbatem acest lucru, încercând să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă, nu exudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate în câteva state, însă, deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii. Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere consecinţele, pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, de tratament, etc. Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu, unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Deci, această chestiune se află în dezbatere, asta pot să vă spun, modificarea definiției de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii, ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea confirmării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv, dar sunt încă, colegii mai gândesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate, microbilogie, laborator, ş.a.m.d., dar acesta este contextul despre care vorbim. 
Reporter: Eu vreau să vă întreb, nu ştiu, dacă aveţi o strategie sau un plan pentru cei care se ocupă de realizarea evenimentelor cu public, având în vedere că a fost recent anunţat şi evenimentul de la Arena Naţională. 
Valeriu Gheorghiţă: Noi oferim suportul şi sprijinul celor care organizează sau au în vedere organizarea unui astfel de eveniment. Am avut o singură întâlnire cu reprezentanţii FRF în acest sens, însă, nu sunt alte discuţii pe care să le fi avut cu alţi organizatori de evenimente, însă, ne-am arătat disponibilitatea pentru toţi cei care doresc să organizeze astfel de evenimente în viitor. Pentru Festivalul Enescu iarăși am avut o întâlnire și o discuție cu organizatorii tocmai pentru a crea deja un cadru în care să se poată desfășura acest eveniment în septembrie.
Reporter: Aș vrea să vă întreb în primul rând legat de numărul persoanelor vaccinate. Deja am depășit 2.100.000, peste acest număr, persoane vaccinate cu prima doză. Şi vreau să vă întreb la a câta persoană vaccinată vom vedea și primele relaxări?
Valeriu Gheorghiţă: Da, este o întrebare la care nu există un răspuns matematic. Ne așteptăm ca, teoretic, de la peste 35%-40%, poate chiar mai mult de persoane vaccinate cel puțin cu două doze să avem vizibile aceste beneficii. Însă este important să ne uităm și la ce se întâmplă din punct de vedere epidemiologic, la câte cazuri sunt raportate, la nivelul persoanelor care se află internate în secțiile de terapie intensivă. Ceea ce încerc să explic este că ne bazăm pe un număr mai mare de indicatori atunci când luăm aceste decizii, nu doar pe rata de acoperire vaccinală.
Reporter: Şi o a doua întrebare este referitoare la o vizită care ar trebui să aibă loc mâine în România. Directorul regional pe Europa al Organizației Mondiale a Sănătății o să ne viziteze mâine? Dacă da, care este motivul și dacă are vreo legătură cu anunțul făcut de specialistul EMA?
Valeriu Gheorghiţă: Din câte știu, este un eveniment organizat de Administrația Prezidențială. Nu cred că are și sunt aproape convins că nu are nicio legătură cu anunțul efectuat de...
Adriana Pistol: Are legătură cu Ziua Sănătăţii care este mâine, 7 aprilie. 
Reporter: Nu am înțeles foarte bine răspunsul doamnei Pistol.
Valeriu Gheorghiţă: Are legătură cu Ziua Sănătății, Ziua Mondială a Sănătății, care este mâine, pe 7 aprilie.
Reporter: Şi încă o întrebare referitoare la adeverințele de vaccinare. Există acum în spațiul public această îndoială privind autenticitatea lor. Au fost cel puțin câteva încercări de falsificare, o agenție de turism ar fi încercat acest lucru. Cum vă asigurați că aceste adeverințe sunt folosite în mod autentic, sunt cele reale, primite la centrele de vaccinare?
Adriana Pistol: Deci, adeverințele de vaccinare sunt documente medicale folosibile pe teritoriul național, care stau la dosarul medical al fiecărui pacient dintre noi. Partea cu călătoria este rezolvată și rezolvabilă prin acel greencard, care este pus la dispoziție prin portalul Uniunii Europene. Există și acolo discuții vis-a-vis de statele terțe, deci din afara Uniunii Europene, cum pot să acceseze şi să facă astfel de verificări. Cum o să se finalizeze discuțiile, nu știm, vom vedea. Dar la nivel național este un document medical al fiecăruia dintre noi, nu are conotație juridică.
Reporter: Premierul a anunțat ieri inițierea unui plan de revenire la normalitate de la 1 iunie. Cum ar trebui să arate, în opinia dumneavoastră, acest plan privit din perspectiva campaniei de vaccinare, dar și a numărului de persoane imunizate până la acea dată?
Valeriu Gheorghiţă: Este evident că cu cât va fi un număr mai mare de persoane vaccinate, cu atât ne apropiem de scenariul optimist, scenariul care ne creează toate premisele să ridicăm parte dintre restricții, repet, în funcție și de evoluția numărului de cazuri și evoluția internărilor și așa mai departe. Însă din datele pe care noi le avem la acest moment, putem să avem în perioada următoare, până la acel moment, cel puțin cinci milioane de persoane vaccinate, să atingem acel prag comunicat de circa 35%. Sigur că acest număr poate să fie mai mare sau poate să fie mai mic. Este importantă dorința de vaccinare a fiecăruia dintre noi. Datoria noastră este să asigurăm infrastructura necesară pentru a permite acest ritm de vaccinare, să comunicăm în continuare, să informăm oamenii și să prezentăm, așa cum facem de fiecare data, săptămânal, toate informațiile de care fiecare are nevoie.
Reporter: Şi o altă întrebare. Cum se va desfășura vaccinarea copiilor peste 12 ani, după ce aceasta va fi autorizată? Se va folosi aceeași platformă de programare sau se va apela la altă metodă?
Valeriu Gheorghiţă: La acest moment nu am finalizat, chiar nu am inițiat discuții în acest sens, însă vă pot răspunde că nu văd de ce nu am continua în aceeași modalitate. Practic, pe contul unui părinte se pot adăuga ca beneficiari copiii, care sunt eligibili, desigur, pe grupă de vârstă și care nu au contraindicații.
Reporter: IATA, Agenția Internațională de Aviație, lucrează și ea la o aplicație pentru călătorii. Există o colaborare și cu ei în această direcţie?
Reporter: Există o colaborare şi cu ei în această direcţie?
Valeriu Gheorghiţă: Nu am fost contactaţi până la acest moment.
Reporter: Subprefectul de la Cluj spune că a negocit cu mai multe companii care îşi vor face centre de vaccinare. Lăsaţi în responsabilitatea prefecturilor să negocieze cu aceste companii sau veţi face nişte acorduri la nivel naţional? La ce nivel sunt discuţiile?
Valeriu Gheorghiţă: Instituţia Prefectului coordonează la nivel judeţean activitatea de vaccinare. Există un nucleu de coordonare a vaccinării la nivelul fiecărui judeţ care se desprinde din Comitetul Judeţean de Conducere şi Coordonare a intervenţiei. Acest nucleu de coordoanare a vaccinării este condus de instituţia Prefectului. Cadrul în care se va desfăşura vaccinarea în centre de vaccinare organizate de marile unităţi economice va fi elaborat, evident, de că către Comitetul Naţional de Coordonare a Vaccinării în parteneriat cu unităţile respective pentru a găsi un cadru comun în care se pot desfăşura aceste activităţi de vaccinare. La nivelul fiecărui judeţ, DSP în colaborare cu unităţile economice respective, în colaborare cu nucleul judeţean de Coordonare a vaccinării vor stabili ce unităţi organizează cele centre, unde vor fi arondate pentru alocarea dozelor şi, practic, toate detaliile care ţin de organizarea efectivă a campaniei de vaccinare. Dar planul, cadrul la nivel naţional va fi elaborat de către CNCAV.
Reporter: Şi mai aveţi un plan prin care să accelerăm vaccinarea? Pe când, nu ştiu, vom avea nişte centre drive-thru?
Valeriu Gheorghiţă: Da, aceste centre drive-thru sunt, o parte din judeţe care au şi identificat spaţiile necesare. Urmează să avem şi aici o definitivare a planului de acţiune şi să identificăm spaţiile şi respectiv momentul la care vor fi puse în funcţiune.
Reporter: Cum veţi asigura transportul dozelor pentru cabinetele medicilor de familie? Vor veni ei să le ia sau le veţi trasporta dumneavoastră?
Valeriu Gheorghiţă: Nu, vor fi transportate în fiecare judeţ. Vor fi alocate una, două, trei maşini în funcţie de numărul medicilor de familie din judeţ care şi-au arătat disponibilitatea de a participa la campania de vaccinare, pe principiul 'maşina cu lapte', care merge şi lasă vaccinurile la fiecare cabinet de medicină de familie, ţinând cont de faptul că persoanele sunt programate la cabinetul medicului de familie şi nu în platformă, încât să depindem de o anumită oră. Instrucțiunea elaborată de CNCAV precizează foarte clar că după ce au fost recepţionate vaccinurile a doua zi se fac programările.
Reporter: Înainte de a veni aici am vorbit cu un medic de familie, care mi-a spus, în primul rând, că nu au înțeles foarte bine procedura prin care ei trebuie să intre în campania de vaccinare și, în al doilea rând, au spus, cel puțin nu știu dacă este dintre cei 3.000 care au acceptat deja, au spus că nu le permite locul să formeze circuit special pentru vaccin.
Valeriu Gheorghiţă: Nu este nevoie de un circuit special pentru vaccin. Cred că ar fi fost important să știm dacă este unul dintre medicii care au optat să facă parte din demers sau nu, probabil că nu, însă instrucțiunea este foarte clară și a fost elaborată în urma discuțiilor cu reprezentanții medicilor de familie. Au fost transmise aceste instrucțiuni către toate direcțiile de sănătate publică și, implicit, către asociațiile de medicină de familie. Nu avem nevoie de condiții particulare pentru vaccinarea împotriva COVID-19, altele decât vaccinarea care se face în mod obișnuit în cabinetul medicului de familie. Singurul lucru este să nu intersectăm pacienţi care vin la vaccinare cu persoane cu pacienți care se prezintă pentru afecțiuni acute sau afecțiuni subacute. Deci trebuie să avem un program care este destinat pentru activitatea de vaccinare. Vă rog.
Reporter: Vreau să vă întreb dacă faceți parte din comisia care decide măsurile de relaxare.
Valeriu Gheorghiţă: Nu, sunt membru în Grupul de suport tehnico-ştiinţific.
Reporter: Dar ce propunere aţi face dumneavoastră premierului României legat de aceste măsuri de relaxare pe care le așteptăm cu toții?
Valeriu Gheorghiţă: De moment sau de… Mi-e foarte greu să vă dau…
Reporter: Să presupunem că ar urma să fie vaccinați cei cinci milioane de români în luna mai, ce propuneri credeți că ar trebui luate în calcul, de relaxare?
Valeriu Gheorghiţă: Ca întotdeauna, ştim foarte bine, ridicarea restricțiilor se face step by step, etapă cu etapă și nu se renunță la toate, se face o analiză după circa două săptămâni, să vedem care este efectul acelor renunțări la restricții. Însă, iarăși, ca de fiecare dată, aș pleca, să știți, de la niște recomandări oficiale ale agențiilor de reglementare. De pildă, în Statele Unite, vedem foarte clar, persoanele care sunt vaccinate pot să se întâlnească în grupuri mici, chiar în spații închise, fără să mai fie nevoie să folosească sau să aibă mască de protecţie. Probabil că acest gen de recomandări vor fi făcute în fiecare țară care are un procent deja important de persoane vaccinate. Deci, treptat se va începe de la o serie de recomandări, care se adresează unor grupuri populaționale care au fost acoperite prin vaccinare, însă, repet, în condiții în care toată lumea are șanse egale la vaccinare, și nu la acest moment, pentru că la acest moment nu este un moment potrivit să facem asemenea recomandări. 
Reporter: Toată lumea așteaptă momentul în care s-ar putea renunța la masca de protecție. Întâi s-ar putea lua această măsură pentru spațiile exterioare, pentru afară și apoi în interior? Şi dacă...
Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că la masca de protecție se va renunța ultima oară.
Reporter: Atunci când vom fi peste 10 milioane de români vaccinați?
Valeriu Gheorghiţă: Şi când vom avea probabil cazuri sporadice și când nu vom avea variante virale neacoperite de vaccin. Am mai spus-o şi continui să spun acelaşi lucru: masca de protecție ne protejează nu doar față de infecția cu SARS-COV-2, ci pentru toate celelalte infecții care se transmit pe cale respiratorie. Eu cred că este o măsură de protecție personală pe care trebuie să o avem în vedere de aici înainte, în fiecare sezon rece, când vorbim de viroze, când vorbim de sezon de gripă, trebuie să folosim acest mijloc de protecție personală și de protecția celor din jurul nostru.
Reporter: Referitor la evenimente, mulți oameni așteaptă reluarea petrecerilor...
Valeriu Gheorghiţă: Aici se pot imagina o serie de strategii încât să, repet, să respecte dreptul fiecărei persoane de a avea acces la acel eveniment, respectând sănătatea celor din jur. Deci, se pot imagina multiple variante, începând de la prezența unui test negativ, exact cum se imaginează acel certificat verde.
Andrei Baciu: Vă mulțumim foarte mult!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe