Actualitate

Marți, 25 Mai 2021

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, și secretarul de stat în Ministerul Sănătății și vicepreședinte CNCAV, Andrei Baciu

Galerie foto

  [Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Bună ziua. Vă mulțumim frumos pentru participarea la o altă conferinţă organizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. O să dau citire câtorva elemente de noutate, care țin de campania de vaccinare. În primul rând, platforma de programare va fi optimizată, începând de mâine, şi va permite programarea persoanelor în centrele de vaccinare cu vaccin de la Johnson & Johnson, particularitatea fiind aceea când nu se va mai aloca rapelul, ţinând cont de faptul că vorbim de administrarea unei singure doze. La acest moment, sunt 31 de centre de vaccinare, totalizând circa 36 de fluxuri pentru acest tip de vaccin, în 21 de judeţe; vor fi şi celelalte judeţe implicate progresiv în deschiderea acestor tipuri de centre de vaccinare, având în vedere că o parte din populație îşi doreşte să se vaccineze cu acest tip de vaccin şi nu toţi au medicul de familie care este implicat în acest demers de vaccinare. Un alt element al campaniei de vaccinare pe care îl considerăm esențial îl reprezintă conceptul de creştere a mobilităţii tuturor activităților de vaccinare. Dacă, până la acest moment, campania de vaccinare s-a bazat foarte mult pe centre de vaccinare fixe - sunt aproape 1.000 de centre de vaccinare cu aproape 1.500 de fluxuri în care oamenii îşi fac programare sau se pot prezenta direct -, în momentul de faţă, este foarte important să aducem vaccinul cât mai aproape de beneficiari, ceea ce înseamnă operaționalizarea unui număr cât mai mare de echipe mobile la nivelul fiecărui judeţ, încât să avem o acoperire geografică crescută, în mod deosebit pe zona rurală, unde există doritori care vor să se vaccineze, însă sunt foarte mulţi alţi factori care intervin în acest lanţ decizional, iar oamenii nu ajung efectiv să se vaccineze. Tocmai de aceea, cred că, pentru vaccinarea în mod deosebit pentru mediul rural am identificat câteva soluţii punctuale, şi anume unul dintre conceptele pe care le propunem şi pe care ne dorim să-l punem în practică, în perioada imediat următoare, este cel care se referă la "Oraşul vaccinează satul". Ce înseamnă, pragmatic, acest concept: echipe vaccinatoare, echipe medicale din centre de vaccinare din mediul urban se vor deplasa în localități arondate fiecărui oraș și vor efectua cel puțin o dată, de două ori pe săptămână, pe anumite intervale orare, activități de vaccinare, fie la gospodăria fiecărei persoane - practic, din poartă în poartă -, fie în gospodăria unei persoane vor fi organizate anumite puncte de vaccinare în care vecinii vor veni și vor fi vaccinați, sau se vor face o serie de activități de tip mini-maraton de vaccinare în spații puse la dispoziție de autoritățile locale. Pentru reușita acestui demers este foarte importantă coordonarea și colaborarea foarte bună interinstituțională, atât între reprezentanții autorităților locale de la nivel de comună, sat, și reprezentanții autorităților județene - evident, cât și la nivel central, unde există toată deschiderea pentru demersurile care aduc vaccinul mai aproape de beneficiari. Este importantă punerea în practică a acestui concept din cel puțin două motive: pe de-o parte, gestul și dorința de a menține solidaritatea la nivel social, și anume ne dorim să reducem foarte mult decalajul între rata de acoperire vaccinală din mediul urban și cea din mediul rural. Chiar dacă, la acest moment, nu avem disponibile datele de acoperire vaccinală pe localități la nivel național, în perioada imediat următoare, vom reuși să sincronizăm baza de date, Registrul Electronic Național al Vaccinărilor, cu persoanele vaccinate și localitatea de domiciliu, încât, în perioada imediat următoare, vom fi în măsură să oferim ratele de acoperire vaccinală pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, în așa fel încât să vedem care sunt acele localități în care este nevoie de o informare, de o comunicare mult mai aplicată la caracteristicile populației respective și să putem contacta direct reprezentanții autorităților locale și împreună să găsim soluții. De asemenea, un alt element este legat de menținerea încrederii oamenilor în sistemul medical și în recomandările medicale. Sunt multe localități care nu au medic de familie, și atunci este evident că informația poate să fie denaturată din diverse surse, iar oamenii, pe bună dreptate, sunt ezitanţi în ceea ce privește vaccinarea. Tocmai de aceea, oferirea acestor date atât la nivel local, cât și... noi putem să identificăm mai bine care sunt zonele care nu sunt acoperite din punct de vedere al distribuirii vaccinurilor. Practic, echipele vaccinatoare din centrele de vaccinare din urban vor merge în acele localități din rural unde, evident, nu sunt centre de vaccinare funcționale.  Deci, practic, vom targeta, dacă vreți, acele zone care sunt descoperite din punct de vedere al accesului facil la un centru de vaccinare. De asemenea, am luat în calcul la un moment dat chiar transportul persoanelor - și se face în anumite localități acest lucru - către centrele de vaccinare, însă sunt foarte multe persoane care, din cauza activităților pe care le au în mediul rural, e foarte greu să găsească momentul potrivit în care să se deplaseze, pentru că pierzi aproape o zi, până te duci la un centru, te întorci și așa mai departe. Deci, nu este atât de simplu. Tocmai de aceea avem aceste modalități pe care, în perioada imediat următoare, ne dorim să le punem în practică. Chiar ieri am avut o ședință de lucru cu prefecturile și am transmis foarte clar acest concept, pe care ne dorim să îl putem pune în practică. Un al doilea element important, legat tot de conceptul de mobilitate al campaniei de vaccinare, este legat de organizarea unor puncte sau cabinete sau centre de vaccinare în locații poate atipice decât se organizează în general o activitate medicală, tocmai în ideea de a distanța acest proces al vaccinării de un gest medical propriu-zis, pentru că sunt persoane care evită să se prezinte într-un spital, care au o serie de temeri față de înțepături, față de injecții, față de ace, față de tratamente, față de doctori în general. Și atunci este bine să găsim acele locații potrivite, cum ar fi, vă dau exemple: muzee, gări, aeroporturi, stadioane, diverse localități turistice, pe litoral, la munte, acolo unde există o interacțiune crescută între persoane. În momentul în care ridicăm o serie de restricții, oamenii vor interacționa mai mult; vom identifica care sunt acele zone în care există o interacțiune crescută de persoane și ne dorim să ajungem cu vaccinul în zona respectivă. De asemenea, tot conceptul de mobilitate reprezintă și organizarea de puncte de vaccinare în urban, între blocuri, practic, grupate anumite blocuri să fie arondate unor puncte de vaccinare fixe, care să poată să fie ulterior mutate de la o anumită regiune la alta, încât să avem o acoperire mai mare. Evident că, de aici înainte, nu ne mai așteptăm să avem centre de vaccinare în care zilnic vor fi mii de persoane vaccinate, cum sunt centrele mari funcționale la nivel național; în momentul de față, este nevoie de o fragmentare cât mai mare a întregului proces de vaccinare, în puncte mici, dar cu o acoperire geografică cât mai ridicată la nivel populaţional.

De asemenea, în perioada 31 mai - 1 iunie va fi un maraton de vaccinare dedicat adolescenților între 16 și 18 ani, în toate centrele de vaccinare organizate la nivel național, în centrele fixe, dar și în alte evenimente de tip maraton de vaccinare care se organizează în complementaritatea centrelor deja funcționale. Ce înseamnă acest lucru? Tinerii, adolescenții între 16-18 ani, fiind, evident, însoțiți de părinți sau tutorele legal, se vor prezenta pe tot parcursul programului de lucru, și nu doar după ora 14:00, în centrele de vaccinare și vor beneficia de acest proces.

De asemenea, vor fi, la nivelul fiecărui județ, unul sau mai multe centre, în funcție de resursa umană, care vor avea activitate timp de 24 de ore și care, evident, vor permite aceste centre vaccinarea și după ora 20:00. Din acest punct de vedere, centrele vor fi aprovizionate cu un număr suficient de doze încât să asigurăm vaccinarea tuturor celor care se adresează și, în felul acesta, vrem să marcăm această zi internațională a copiilor cu un gest, dacă vreți, care arată interesul pentru tineri, interesul pentru siguranța noastră, a tuturor, și pentru semnalul de încredere pe care noi ne dorim ca tinerii să îl dea în întreaga societate. Având în vedere că reprezintă, până la urmă, viitorul și motorul societății, în general.

Readuc aminte faptul că în perioada 28 mai-31 mai va fi organizată ediția a doua a maratonului de vaccinare de la București, organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila". Vor fi, de asemenea, cabinete de vaccinare organizate în cele două locații - Sala Palatului și Biblioteca Națională. La Sala Palatului, de această dată, vor fi 35 de cabinete de vaccinare, la Biblioteca Națională - 15. Și, ca noutate, se pot prezenta, pe lângă persoanele care vin la doza de rapel, și persoane care își vor efectua doza unu, deci nu doar persoane la rapel pot veni, ci și persoane care vin pentru doza unu și rapelul îl vor face în centrele fixe; și, suplimentar, vor fi create cabinete de vaccinare care vor avea alocat vaccin de la Johnson & Johnson. Vor fi aproximativ 1.000 de doze alocate, însă, dacă numărul de doritori va fi mai mare, cu siguranță vom putea suplimenta acest necesar de vaccinuri.

Este, de asemenea, un efort pe care vreau să îl apreciez foarte mult - al corpului academic, al corpului medical, al studenților, al rezidenților; vor fi peste 1.000 de voluntari care 24 de ore din 24, începând din 28 mai, vor asigura vaccinarea tuturor celor care doresc să se vaccineze în cadrul acestui maraton.

Vaccinarea la medicii de familie știm că a debutat pe 4 mai. Se distribuie, în momentul de față, orice tip de vaccin, ținând cont de faptul că și vaccinul de la compania Pfizer are autorizare pentru stabilitate la 2 grade timp de 30 de zile. În acest moment, vaccinarea se derulează în toate județe, inclusiv în municipiul București, și sunt peste 1.932 de medici de familie care au activitate de vaccinare. Sunt aproape 2.500 de medici de familie care, până la acest moment, au încheiat deja contracte cu casele de asigurări de sănătate și urmează să primească, progresiv, vaccinurile și materialele sanitare încât să debuteze activitatea de vaccinare. Dintre cei care deja vaccinează, 981 de cabinete de medicină de familie sunt în urban și 951 sunt în mediul rural. Până la acest moment s-au vaccinat, prin cabinetele de medicină de familie, 48.833 de persoane, din care 43,3% în urban; restul de 56,6% în mediul rural. Topul județelor care au asigurat cel mai mare număr de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie, în funcție de urban și rural: în urban, la data de 23 mai, cele mai multe persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie sunt în județul Timiș - 2.735, urmat de București - 1.554, Dâmbovița - 1.145 și Dolj - 1.063. De asemenea, topul județelor în funcție de numărul de persoane vaccinate prin cabinetele de medicină de familie în rural, de această dată: Timiș iarăși este pe primul loc, 2.018 persoane, urmat de Călărași - 1.907 persoane, Dolj - 1.849 de persoane, Dâmbovița - 1.714 persoane, Mureș - 1.478 de persoane.

De asemenea, reamintesc faptul că, în acest moment, începând cu 8 mai, avem posibilitatea ca persoanele, ca doritorii să se prezinte direct în centrele de vaccinare și să beneficieze de vaccinare. Este un element pe care, punctual, îl observ că încă nu se cunoaște. Şi tocmai de aceea, repet public acest lucru, pentru a ajunge un mesaj cât se poate de clar către fiecare om în parte, să știe că oricând, în intervalul programului de lucru, dacă avem vârsta peste 60 de ani, ne putem prezenta într-un centru de vaccinare să ne vaccinăm fără nicio programare, doar cu buletinul, iar cei din orice altă categorie de vârstă, după ora 14:00 până la finalul programului, de asemenea, se pot prezenta pentru vaccinare.

În perioada 17-24 mai au fost vaccinate cu doza unu 226.750 de persoane, din care, fără programare, deci, cu prezentare directă, s-au vaccinat 166.947 de persoane, ceea ce înseamnă că un procent de 73,6% din persoanele vaccinate cu doza unu s-au prezentat direct, fără să aibă programare în platformă. Săptămâna precedentă era un procent de circa 67%. Vedem că avem un procent mai mare al celor care se vaccinează fără programare, comparativ cu cei care se vaccinează cu programare în platformă.

Numărul total al cetățenilor străini, de la debutul campaniei de vaccinare, care au fost vaccinați în România este de circa 19.861 și, de asemenea, o altă etapă a campaniei de vaccinare este legată de vaccinarea în unitățile sanitare. La acest moment sunt 51 de spitale publice în care au fost vaccinați 799 de pacienți din 19 județe, sunt cinci spitale private în care au fost vaccinați 168 de pacienți din 4 județe: Alba, Bacău, Brașov Sălaj. Şi în această săptămână demarează activitatea de vaccinare în alte 83 de spitale publice din 29 de județe și în 18 spitale private din 11 județe.

Progresiv se intensifică și această activitate de vaccinare. Am avut o ședință săptămâna trecută cu managerii, de pildă, ai spitalelor din municipiul București, încât să detaliem toate problemele care pot fi identificate la nivelul unităților sanitare, încât să încurajăm, până la urmă, pe de o parte, implicarea în acest proces și, pe de altă parte, rolul proactiv pe care corpul medical trebuie să îl aibă în această perioadă din ce în ce mai mult. Mi-aș dori să nu ne rezumăm doar la a întreba un pacient: 'sunteți vaccinat', 'nu sunteți vaccinat', 'doriți să vă vaccinați sau nu'. Atunci când o persoană refuză să se vaccineze este important să înțelegem motivul și, dacă reușim să explicăm fiecărei persoane în parte beneficiile, importanța vaccinării, atunci poate că putem, într-un fel sau altul, influența acea decizie. Sigur, vaccinarea este voluntară, şi tocmai de aceea avem datoria să oferim oamenilor toate informațiile de care au nevoie pentru a lua deciziile potrivite.

În acest sfârșit de săptămână, în perioada 21-23 mai, au fost organizate 30 de evenimente particulare, speciale, de vaccinare, de tip maraton, la nivel naţional, în 30 de judeţe, şi au fost vaccinate peste 25 de mii de persoane; deja încep mai multe evenimente de vaccinare în localităţi mai mici, nu numai în municipiile mari, şi cam acesta este obiectivul pe care îl avem, ca în fiecare localitate, în fiecare comună, să existe, la un moment dat, un astfel de eveniment care să atragă persoanele într-un centru de vaccinare sau în acele locaţii care sunt amenajate în scopul de a oferi vaccinarea.

Am reevaluat şi acest lucru vă transmit încă de pe acum, îl vom face săptămânal, rata de acoperire vaccinală la nivelul fiecărui judeţ, reamintesc faptul că sperăm, într-un timp cât mai scurt, să putem oferi rata de acoperire vaccinală pe fiecare unitate administrativ-teritorială în parte şi voi prezenta acoperirea vaccinală raportată la populaţia eligibilă. Pentru municipiul București, la data de 25 mai, avem o acoperire vaccinală de 43,48% din populația eligibilă, adică persoane cu vârsta de peste 16 ani În momentul în care vom avea autorizare şi pentru grupa de vârstă 12-15 ani, evident, categoria respectivă va deveni populație eligibilă. Judeţul Cluj este e locul 2 la nivel național, cu o rată de acoperire vaccinală de 39,95% din populația eligibilă; judeţul Sibiu 33,65%; judeţul Brașov 31,97%; Timiș 30,5% și Constanța 30,7%. Nu o să dau citire tuturor județelor. Toate aceste informații sunt prezentate în cursul acestei zile pe site-ul rovaccinare, ultimele cinci județe sunt Covasna cu 17,3%; Bacău 16,5%; Giurgiu 15,8%, Botoșani 15,8% și Suceava 15%.

De asemenea, bilanțul persoanelor vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare și până la acest moment: au fost vaccinate, până pe data de 24 mai, 4.159.340 de persoane cu cel puțin o doză. Cu doza a doua sunt 3.226.831 de persoane. De asemenea, evaluăm rata de acoperire vaccinală pentru fiecare grupă de vârstă, pentru fiecare decadă în parte. Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de vârstă 60-69 de ani - 33,6%, urmată de grupa de vârstă 70-79 de ani - 31,7% și 50-59 de ani - 30,3%. Din numărul total al persoanelor vaccinate de la debutul campaniei de vaccinare și până la acest moment, 54,3% sunt persoane cu vârsta de peste 50 de ani, ceea ce se suprapune, de cele mai multe ori, cu persoanele din categoria vulnerabilă, atât prin vârstă, cât și prin bolile cronice asociate. De asemenea, în etapa a doua a campaniei de vaccinare au fost vaccinate, cu cel puțin o doză, 2.176.065 de persoane. Activitățile esențiale, în mod deosebit persoanele din sistemul educațional, din învățământ vaccinate sunt peste 185.173 de persoane care au fost vaccinate cu cel puțin o doză. Aceste date au fost publicate deja de Ministerul Educației, având o rată de acoperire vaccinală, cu cel puțin o doză, de peste 58%. Deci, practic, ne apropiem de o rată de 60% de acoperire vaccinală. La nivelul centrelor de vaccinare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, sunt vaccinate, până la acest moment, 256.723 de persoane, peste 173.000 fiind persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naționale, practic din rândul populației civile care s-a adresat acestor centre. În rețeaua Ministerului Afacerilor Interne sunt vaccinate peste 49.000 de persoane, încă, ca element de noutate, începând de mâine, 26 mai, 11 centre din unități medicale aparținând Ministerului Afacerilor Interne, vor deveni deschise pentru populația generală. De pildă, în București - Spitalul "Gerota", unde oamenii se pot prezenta direct, fără programare, sau cu programare, după modalitățile deja cunoscute; vaccinul alocat va fi vaccin de la compania Pfizer. Programul de lucru va fi de la 8 dimineața până la orele 16:00 după-amiaza, în fiecare zi. Tocmai din acest punct de vedere, cred că este important să transmitem că mai avem aceste 11 centre, în momentul de față, care vor fi de mâine deschise pentru populația generală și sperăm să avem o adresabilitate crescută. Vor fi în București, în Oradea, Ploiești, Neamț, Galați, Tulcea, Constanța, Hunedoara și Timiș.

De asemenea, numărul de centre de vaccinare, la nivel național, la acest moment: sunt 973 de centre, cu 1.478 de fluxuri. Mai sunt foarte puține centre, doar cinci centre care mai au liste de așteptare şi, în general, sunt centre din rețeaua MApN. Am încercat să contactăm persoanele respective, dar doresc în mod deosebit să se vaccineze în acele centre.

Centre care primesc vaccin de la compania Pfizer sunt 700, cu 1.121 de fluxuri; centre care primesc vaccin de la compania Moderna - 129, cu 160 de fluxuri; centre active AstraZeneca - 144, cu 197 de fluxuri. Şi, vă spuneam, vor deveni operaționale începând de mâine alte centre de vaccinare, în 21 de județe, cu vaccin de la Johnson&Johnson - 41 de fluxuri, în total.

În ceea ce privește numărul de persoane programate, la acest moment în platformă mai sunt programate 825.260 de persoane. Uitându-ne pe fiecare tip de vaccin, pentru vaccinul de la compania Pfizer sunt 710.121 de persoane - pentru doza I sunt 16.240 de persoane; pentru vaccinul de la compania Moderna sunt 62.794 de persoane - din care, pentru doza I, 437 - și pentru vaccinul de la compania AstraZeneca sunt 52.345 de persoane (aici sunt prezentate datele până la 30 iunie), din care 75 de persoane pentru doza I.

În ceea ce privește profilul de siguranță, la acest moment au fost raportate 15.778 de cazuri de reacții adverse postvaccinale indezirabile de la debutul campaniei de vaccinare, ceea ce reprezintă o rată de raportare de 2,2 cazuri la 1.000 de doze administrate. În săptămâna 17 mai - 23 mai au fost raportate un număr total de 442 de reacții adverse, majoritatea (84%) raportate pe platforma Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Vârsta mediană a persoanelor care raportează reacții adverse a fost de 37 de ani și nu au fost raportate reacții adverse severe, majoritatea fiind reacții comune, obișnuite, locale sau generale, de tip febră, durere de cap, dureri musculare.

În săptămâna 17 - 24 mai au fost 148 de echipe mobile operaționale și s-au vaccinat peste 10.762 de persoane. Foarte probabil că în viitor numărul persoanelor vaccinate cu echipe mobile va crește și, tocmai de aceea, cred că în momentul acesta către acest tip de strategie se îndreaptă campania de vaccinare, este o experiență prin care au trecut și celelalte țări și era un moment, dacă vreți, anticipat, în care ne așteptam ca adresabilitatea persoanelor către centre fixe să se reducă, moment la care trebuie să creștem numărul de echipe care să se deplaseze în teritoriu și să asigure vaccinarea celor care își doresc, evident, să se vaccineze. Cam atât am avut de prezentat. Cu permisiunea dumneavoastră, domnule secretar de stat, vă rog.

Andrei Baciu: Mulțumesc mult, domnule preşedinte. Câteva cuvinte despre vaccinarea în cadrul operatorilor economici. Astfel, până în acest moment, aici au demarat activitatea un număr de 432 de companii, de operatori economici, dintre care 53 din domeniul HoReCa. Toate aceste activități au fost desfășurate cu un număr de 119 echipe, care s-au deplasat și efectiv au desfășurat activitatea de vaccinare, astfel vaccinându-se 33.326 de persoane. La fel ca și săptămâna trecută, județul Brașov stă cel mai bine, cu un număr de 82 de companii, Alba cu 56, Hunedoara 24, Galați 23, Sibiu 22 şi aşa mai departe. Persoane vaccinate, la fel, Brașov 4.320 de persoane, Alba 3.663. În această săptămână încă 42 de operatori economici, care au peste 100 de angajați care doresc să se vaccineze, vor demara acțiunea, în 21 de județe și în municipiul București. Câteva exemple: Bosch, Terapia, DeLonghi, Uzina de Automobile Dacia, Transgaz, Azomureș, Radio România. 43 de operatori economici din 16 județe au finalizat procesul de vaccinare astfel pentru toți angajații și familiile acestora care au dorit să se vaccineze în acest fel.

Cu privire la persoanele vaccinate cu ajutorul echipelor mobile și a centrelor mobile care sunt aferente spitalelor militare, avem un număr de 10.093 de persoane vaccinate prin această modalitate, avem 19 centre mobile care sunt active și un număr de 33 de echipe mobile. Toate acestea sunt activate și activează, de fapt; în Alba au vaccinat cele mai multe persoane - 1.885, în Ilfov - 1.636, în Dolj - 1.042 de persoane, spre exemplu. Cu privire la misiunile de transport, de la începutul campaniei de vaccinare până pe data de 24 mai au fost efectuate 12.442 de misiuni de transport la nivel național. 24.936 de persoane din cadrul MAI, din cadrul Poliției Române, Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră și IGSU care au asigurat misiuni de transport cu peste 2.800 de mijloace tehnice; 7.240 de persoane din MApN care au efectuat 3.266 de misiuni de transport, cu 3.265 mijloace tehnice. Acum, cu privire la dozele de vaccin pe care România le-a recepționat: până în data de 24 mai, am primit 11.698.359 de doze de vaccin, administrate 63% după cum urmează: pentru vaccinul produs de Pfizer-BioNTech - recepționate până la 24 mai avem 7.913.159, dintre care administrate 5.922.984, ceea ce reprezintă 74,84%. Pentru Moderna avem recepționate 1.110.000, dintre care administrate 632.000, ceea ce reprezintă 56%. Pentru AstraZeneca avem, la data de 24 mai, recepționate 2.438.800, iar pentru vaccinul produs de Johnson & Johnson avem recepționate până la data de 24 mai 236.400 de doze de vaccin. Cu privire la dozele pierdute, până la 23 mai inclusiv s-au înregistrat 17.199 de doze pierdute, ceea ce reprezintă numai 0,23% din totalul dozelor utilizate. Cu privire la calendarul livrărilor, în această săptămână mai așteptăm vineri o livrare de 128.400 de doze de vaccin de la Moderna și încă 135.100 de doze de vaccin de la Johnson & Johnson tot pentru vineri. Săptămâna viitoare o să avem cea mai mare doză, o doză record de vaccin produs de BioNTech-Pfizer - 1.091.610 de doze de vaccin BioNTech-Pfizer. La fel, săptămâna viitoare vor sosi alte 559.200 doze de vaccin produs de AstraZeneca, totalizând pentru luna mai 6.099.160. Pentru prima săptămână din... e aceeași săptămână de fapt, dar partea din iunie, o să avem de la Moderna 128.400, iar în luna iunie pentru această companie, pentru vaccinul produs de această companie vor sosi săptămânal tranșe însumând 706.800 de doze de vaccin - acestea sunt doze confirmate. Pentru BioNTech-Pfizer o să primim în fiecare săptămână peste un milion de doze, mai precis 1.091.610 doze în fiecare săptămână din luna iunie, totalizând 4.366.440 de doze de vaccin. Pentru AstraZeneca avem un estimat, încă nu sunt confirmate dozele, nici perioada de livrare - vorbim de 1.047.000 de doze aproximativ, iar pentru vaccinul produs de Johnson&Johnson avem pentru luna iunie, la fel, un estimat de 1.661.400 de doze. Acestea urmează a fi confirmate în zilele următoare, însă, dacă aceste chestiuni se confirmă, vom avea pentru luna iunie un total de doze care sosesc în România de 7.782.602 doze. Dacă ne uităm la numărul de doze, numărul de vaccinări administrate cu doză completă, vaccinări care să cuprindă şi cea de-a doua doză pentru vaccinurile care se administrează în acest fel, România se situează pe locul 8 la nivel european şi pe locul 19 la nivel global acestea fiind lucrurile şi strategia României, deci criteriile pe care le monitorizăm. Cam asta am avut, vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte!

Valeriu Gheorghiţă: Mulţumesc şi eu! Aş vrea doar să mai adaug un aspect pe care l-am omis, legat de comunicare: Guvernul României a pregătit o campanie de comunicare, care va demara în curând pe toate canalele media, campanie care are ca element central partea emoțională ceea ce ne-a lipsit în toată această pandemie distanțarea fizică, care a fost necesară având în vedere contextul pandemic şi riscul de îmbolnăvire, şi vaccinarea este soluția prin care noi putem reveni unii lângă alții, putem reveni la normalitate, aşa încât sperăm ca această campanie de comunicare să fie un plus în momentul de faţă în ceea ce priveşte conștientizarea importanței vaccinării ca metodă medicală corectă, sigură şi eficientă de revenire la normalitate. O să începem partea de întrebări. Vă rog!

Reporter: Vorbeați despre evenimentul din 31 mai - 1 iunie dedicat copiilor. Multă lume se întreabă unde anume. Vorbeați de centrele clasice de vaccinare. Dar vor mai exista și alte evenimente? Cum se va desfășura tot acest...?

Valeriu Gheorghiţă: Aici aș vrea să explic puțin ce înseamnă acest maraton național. În primul rând, se adresează persoanelor care sunt eligibile pentru vaccinare - și aici vorbim de adolescenți de la 16 până la 18 ani inclusiv; asta nu înseamnă că celelalte persoane nu se pot prezenta la vaccinare! Practic, fiecare centru de vaccinare va reprezenta un punct de maraton de vaccinare. În paralel, sigur, la nivelul fiecărui județ sunt deja propuse mai multe acțiuni de vaccinare, prin evenimente care nu sunt organizate în centre deja funcționale; în alte spații, mai atractive, încât să existe o abordare cât mai variată a procesului de vaccinare, mai ales că se adresează tinerilor care își doresc lucruri poate nu atât de clasice, rigide, ci într-un context care să fie, repet, mult mai atractiv pentru această grupă de vârstă. Fiecare județ, pe lângă activitatea de vaccinare propriu-zisă din centrele fixe, are libertatea să organizeze acțiuni de vaccinare particulare fie pentru această grupă de vârstă, dar și pentru restul populației. Nu vreau să rămână cineva cu ideea că nu se vor vaccina și celelalte persoane, dar marcăm acest moment printr-o prioritizare pe tot programul de lucru, sau chiar pe un program extins în anumite centre, a tinerilor care sunt dornici să își rea activitățile, să participe la diverse evenimente și pentru care cred că vaccinarea reprezintă o soluție. Şi sunt mulți tineri care își doresc să se vaccineze, sunt solidari; pentru această grupă de vârstă este importantă mobilizarea lor și cred că vor avea chiar un efect pozitiv asupra celor din familie - asupra părinților, asupra bunicilor - care vor vedea până la urmă puterea exemplului și responsabilitatea persoanelor tinere.

Reporter: Vorbeați și de alte locuri atipice pentru vaccinare - aeroporturi, de exemplu. Acolo cum va fi? La plecare, la sosire? Poate în vămi?

Valeriu Gheorghiţă: În general, la sosire, pentru că omul are mai mult timp, chiar când așteaptă bagajele. De pildă, se pot organiza, în diverse spații. În general, foarte probabil că se va opta pentru vaccin de la compania Johnson&Johnson, dar nu numai, tocmai pentru a ușura toată partea logistică. Depinde de persoane și cât timp au alocat atunci când intră în țară. Şi, din acest punct de vedere, cel puțin pentru un segment populațional, va reprezenta o soluție, asta nu înseamnă că rezolvă complet campania de vaccinare, dar strategia noastră este tocmai de a organiza cât mai multe puncte de vaccinare, așa încât la orice pas să ne putem "lovi", în ghilimele, de un astfel de loc în care ne putem vaccina.

Realizator: Ați vorbit și astăzi şi ați spus și ieri în video conferința cu reprezentanții județelor din țară despre faptul că nu ajung informații la oameni despre vaccin, despre reacțiile adverse sau nici măcar despre unde sunt centrele de vaccinare. Atât în mediul urban, cât și în mediul rural sunt oameni care cred foarte multe teorii ale conspirației. De exemplu, sunt foarte mulți oameni care cred că vaccinarea este o afacere. Dacă ați avea în față o astfel de persoană cum ați convinge-o că nu e așa?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că de multe ori este greu să schimbi percepția unei persoane asupra unor teorii conspiraţioniste, însă cred că, atunci când mesajul vine de la o persoană de încredere, şi aici cred că persoana cu cea mai mare autoritate și care beneficiază și de încredere este medicul, care este în măsură să ofere pe înțelesul persoanei respective toate informațiile de care are nevoie, trebuie să înțelegem și oamenii trebuie să înțeleagă în momentul de față că singura soluție care ne oferă o predictibilitate și un control pe termen lung din punct de vedere al pandemiei o reprezintă vaccinarea. Sigur că trecerea prin boală, infecția naturală îți conferă o protecție pe o perioadă delimitată de timp, însă nu ne oferă o protecție față de riscul de reinfecție cu tulpini virale mutante - și ne uităm la experiența altor țări, cum s-a întâmplat și în India, care a trecut printr-un val important de îmbolnăviri și, iată, în acest moment au tulpina care se asociază, practic, cu o creștere exponențială a numărului de cazuri. Ne uităm la experiența din Brazilia, ne uităm la experiența din Africa de Sud, în care oamenii care aveau anticorpi, care aveau dovadă de trecere prin boală s-au reîmbolnăvit cu aceeași frecvență și cu același risc ca oamenii care nu trecuseră prin infecție cu tulpina inițială, tulpina virală din Wuhan.

În acest moment, în România, situația epidemiologică este una bună, este favorabilă, pentru că avem o imunitate colectivă care este constituită atât din numărul de persoane vaccinate, cât și din cei care au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2 și foarte probabil că avem cel puțin de două până la cinci ori mai multe persoane care au trecut prin infecția cu SARSC-CoV-2 decât cele care sunt în momentul de față diagnosticate și raportate, așa încât probabil că de la un județ la altul sau de la o regiune la alta avem o imunitate colectivă între 30-35% și care poate să ajungă chiar până la 50% și asta explică evoluția epidemiologică favorabilă în toate județele țării, indiferent de rata de acoperire vaccinală. Concret, cred că în momentul acesta discuția de la om la om este foarte importantă. Tocmai de aceea doar o campanie de comunicare și de informare la nivel central nu are cum să ofere suficiente informații particular, pentru fiecare persoană, care are convingerile ei, care are valorile ei, care are principiile ei, care are un anturaj particular, cred că doar intrând în bula fiecărei persoane, prin acei vectori care la nivelul comunității respective se bucură de cea mai mare credibilitate, indiferent cine este. De aceea, cred că toţi cei care îşi doresc ca această campanie să ne asigure până la urmă tuturor revenirea la normalitate, aşa cum ne-o dorim, trebuie să se implice în buna desfăşurare. Vedem peste tot oameni care, sigur, şi pe bună dreptate şi în mod legitim, sancționează poate anumite lucruri care nu au fost făcute așa cum trebuie. Nu înțeleg ce, şi aici mă refer pe zona de comunicare, nu înțeleg ce sau cine a reținut persoanele respective să aibă un demers, personal sau prin instituția pe care o reprezintă, în tot ceea ce înseamnă comunicare și informare. Este loc pentru toată lumea și, de altfel, despre asta vorbim, despre o abordare integrată, o abordare cât mai largă a comunicării și a informării. Nu putem să așteptăm doar o campanie de comunicare la nivel central. Pentru că, indiferent de cât de bine ar fi organizată de efectuată, nu are cum să ajungă la fiecare om în parte, indiferent de cât de mult ne-am dori asta. Avem nevoie să ne manifestăm în mod proactiv spiritul civic și să înțelegem că, în momentul de față, societatea în general are nevoie de noi toți. Nu putem să așteptăm doar la cei din jurul nostru să facă ceva.

Reporter: Puteți să ne spuneți ce număr estimativ al românilor care au trecut prin boală, nu cel oficial, ați spus că între două și până la cinci ori mai mult, dar este totuși o diferență mare.

Valeriu Gheorghiță: Probabil că vorbim de circa șase milioane de persoane care au istoric de trecere din boală. Datele de la sfârșitul anului 2020, datele de seroprevalență ne arătau în perioada în care rata de incidență cumulată a cazurilor era de unu la mie, datele de seroprevalență arătau o rată de trecere prin boală de circa șase la mie, deci, practic, de șase ori mai mult. Sigur că această rată este o medie și nu reflectă în mod fidel ceea ce se întâmplă la nivelul fiecărei regiuni geografice. Însă, județe precum Suceava, unde avem cea mai mică rată de acoperire vaccinală, stau foarte bine din punct de vedere al evoluției numărului de cazuri. O mare parte dintre persoanele din acel județ au trecut deja prin infecția cu SARS-CoV-2. Și este și unul dintre motive, cel puțin în cazul celor care știu că au trecut prin infecție, să amâne decizia de vaccinare. Deci, avem la acest moment, ne-am uitat pe date, un procent de circa 30% din cei cunoscuți cu infecție SARS-CoV-2 în antecedente care s-au vaccinat. Deci, practic, dacă ne uităm doar la datele pe care le avem în evidență la acest moment, avem aproape cinci milioane de persoane care au un anumit grad de imunitate. Dacă ne uităm la estimarea numărului real al persoanelor care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2, probabil că vom ajunge undeva la circa 8-9 milioane de persoane care în momentul de față, în România, au un anumit grad de imunitate. Dar asta nu înseamnă că s-a rezolvat problema. De ce? Pentru că riscul de reinfecție este crescut pentru acele tulpini virale mutante. Și, din punct de vedere al unei epidemii, în general circulă și se vor regăsi în circulație acele tulpini virale care sunt cele mai adaptate și care nu sunt acoperite de vaccinuri sau de răspunsuri imune. Este un proces de adaptare, este un proces natural, pe care din punct de vedere medical îl știm, îl anticipăm. Tocmai de aceea, vaccinarea va reduce riscul de reinfecție cu aceste noi tulpini. Altfel, noi creăm în mod natural o presiune de selecție și diminuăm circulația tulpinilor virale, tulpina inițială, tulpina din Wuhan, prin trecerea prin boală, însă, odată cu apariția unor tulpini virale mutante, trecerea prin boală nu ne mai oferă protecție semnificativă. Tocmai de aceea, avem nevoie de vaccinare, pe de o parte pentru a crește numărul de persoane care nu mai sunt receptive la boală, care nu mai au un risc crescut de îmbolnăvire și, pe de altă parte, pentru a crește protecția față de aceste noi tulpini virale mutante. Este important să înțelegem că pandemia nu s-a terminat și avem nevoie de consolidarea acestui tip de răspuns foarte bun din punct de vedere epidemiologic; altfel, în perioada lunilor următoare este foarte probabil, pentru că și această boală - COVID-19 - va căpăta în viitor un caracter sezonier, ca orice altă viroză respiratorie dată de infecția cu coronavirusurile comunitare. Deci, se așteaptă ca în perioada sezonului rece să avem o creștere a numărului de cazuri. Cu atât mai mult cu cât numărul celor receptivi încă la această infecție va fi mare. Da, și în sezonul respectiv, evident, coincide cu creșterea în general a virozelor respiratorii. Deci, este important să înțelegem că pandemia nu a trecut și trebuie să ne concentrăm pe vaccinarea persoanelor vulnerabile, care în viitor vor fi cele mai afectate, bineînțeles, chiar dacă vorbim de cazuri izolate, de focare doar de îmbolnăvire, și nu mai vorbim de un impact foarte mare. Cred că o boală prevenibilă prin vaccinare, cum este în momentul de față COVID-19 este trist să constați că sunt în continuare oameni care, din păcate, își pot pierde viața din cauza acestei boli, în condițiile în care avem la îndemână un vaccin care, iată, s-a dovedit sigur, care este sigur, care și-a dovedit eficiența și care ne aduce într-o viață cât se poate de normală.  Sunt peste 1,5 miliarde de doze administrate la nivel global, peste 150 de milioane de persoane vaccinate în Europa. La acest moment, datele sunt cât se poate de solide şi nu mai avem motive să propagăm tot felul de idei legate de siguranța şi eficiența acestor vaccinuri.

Reporter: Vă rog să îmi mai permiteți o singură întrebare în legătură cu campania media. Astăzi, premierul a numit această campanie că ar vrea să fie una mai gălăgioasă. Dvs. aţi numit-o "campanie emoțională". Cum aţi stabilit de ce mesaje au nevoie oamenii?

Valeriu Gheorghiţă: Oamenii, în opinia noastră, trebuie să înțeleagă că am fost întotdeauna şi suntem întotdeauna preocupați de grijile, de preocupările, de fricile, de temerile lor şi nu ne interesează cifre, nu ne interesează statistici. Pe noi ne interesează, în final, ca fiecare persoană care dorește să se vaccineze să poată să facă acest lucru şi trebuie să facem prin orice mijloace să diminuăm teama oamenilor, să spulberăm neîncrederea. Cum? Prin profesionalism, prin dedicare, prin muncă şi prin a demonstra concret că ne preocupă grija şi nevoia oamenilor. Tocmai de aceea această campanie, pe care ne dorim să o mediatizăm şi să o putem amplifica cât mai mult în perioada următoare, are în centru partea emoțională, pentru că vrem sau nu, această pandemie, pe lângă consecințele medicale, a adus, în acelaşi timp, o seri de consecințe de natură socială, psihică foarte importante. Sunt oameni care au rămas cu sechele pentru toată viața. Sunt familii destrămate, sunt oameni care şi-au pierdut oamenii dragi - toate aceste lucruri contează şi trebuie să înțelegem că vaccinarea este un bun al tuturor, este un drept al tuturor şi ceea ce facem şi ceea ce ne dorim să facem sunt acele acțiuni care să crească încrederea oamenilor în sistemul medical, în știință în general, în autoritate, dacă vreți, şi în toţi cei care, până la urmă, ne dorim ca din punct de vedere al sistemului de sănătate lucrurile să meargă într-o direcție cât se poate de bună, încât fiecare să-şi găsească locul potrivit şi momentul potrivit să se vaccineze.

Reușita campaniei de vaccinare o putem declara atunci când ultima persoană care şi-a dorit să se vaccineze va putea face acest lucru în siguranță. Până la acel moment avem foarte mult de muncă şi suntem aici tocmai în sprijinul tuturor celor care, în momentul de faţă, doresc să se vaccineze, dar şi al celor care încă ezită, care nu sunt hotărâți şi cred că rolul nostru determinant este acela de a putea schimba mentalități.

Reporter: Spuneați că cea mai importantă este comunicarea, iar cei din numite localități, sate, comune ş.a.m.d. nu ar trebui să aștepte ca totul să se întâmple la nivel central. Care ar fi sfatul pentru primari, pentru prefecți, pentru cei din acest domeniu astfel încât să-i atragă pe oameni spre vaccinare?

Valeriu Gheorghiţă: Unul dintre mesajele mele acesta a fost, de a identifica, la nivelul fiecărei comunități, acele persoane în care populația are cea mai mare încredere, indiferent de cine e persoana respectivă, că este preot, învățător, polițist, primar, tot ce înseamnă reprezentanți ai unei comunități, ei trebuie, în mod deosebit cei care, sigur, îşi doresc acest lucru, pentru că nu putem forța oamenii, dar cei care cred în beneficiile vaccinării, în importanța vaccinării cred că este momentul să-i implicăm mai mult în acest demers, care este unul social, care nu este un demers al unei singure instituții, al unui comitet național de vaccinare. Este un demers social, este un demers al întregii societăți şi cred că mai mult ca niciodată trebuie să dăm dovadă de înțelepciune. Tot vorbim toată ziua, de solidaritate, de responsabilitate şi de grija unuia faţă de celălalt - sunt elemente fără de care nu putem să mergem mai departe. Oamenii înțeleg, oamenii percep acest lucru şi tocmai de aceea se tem să se vaccineze pentru că nu au încredere. Nu au încredere în informațiile pe care le au şi vor crede, bineînţeles, ceea ce aud de la prieteni, de la televizor de multe ori, de la alte persoane din cercul celor apropiați. Cred că în felul acesta, prin implicarea celor care se bucură de credibilitate, putem, cel puțin pentru o parte dintre persoane, să reușim să îi facem să înțeleagă altfel beneficiile și importanța vaccinării.

Reporter: Aţi beneficiat sau beneficiați de sprijin din partea autorităților locale, pentru că ați spus că, practic, ar trebui să se implice mai mult. Care a fost răspunsul până în acest moment? S-au implicat suficient de mult? Vedem că în mediul rural, practic, este cea mai mare problemă.

Valeriu Gheorghiţă: Din punctul meu de vedere, și iarăși a fost un element pe care l-am transmis de fiecare dată, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat de la nivelul fiecărui județ. Nu a fost simplu ca în aceste cinci luni de la debutul campaniei de vaccinare să organizăm, într-un sistem cum este România, practic, am început aproape de la zero, am creat o infrastructură logistică, încât, totuși, peste 4,1 milioane de persoane au putut să se vaccineze, într-un sistem relativ bine organizat. Este un efort fără precedent și o organizare și o colaborare interinstituțională extrem de bine pusă la punct. Dar asta nu înseamnă că nu mai sunt lucruri de făcut de aici înainte. Campania este dinamică, am ajuns, foarte probabil, la plaja populațională ezitantă, nehotărâtă și bineînțeles că de aici înainte munca noastră va deveni mult mai grea, mult mai complicată. Sigur că oamenii, după atâtea luni de pandemie, sunt obosiți, sunt epuizați, dar iată că avem concret pași către revenirea la normalitate. Şi vaccinarea, pe lângă celelalte măsuri deja instituite, implementate și pe care oamenii, în marea lor majoritate, au înțeles să le respecte, ne aduce acolo unde ne-am dorit cu toții în toată această perioadă. De asemenea, le mulțumesc și celor care au respectat măsurile de prevenție și celor care au ales să se vaccineze, pentru că efortul fiecăruia are beneficii în jurul fiecăruia care se vaccinează.

Reporter: A doua întrebare. Dacă ne puteți spune când am putea avea mai exact un răspuns din partea Agenției Europene a Medicamentului în ceea ce privește vaccinarea celor din categoria 12-15 ani, dacă s-ar putea întâmpla acest lucru în luna iunie.

Valeriu Gheorghiţă: Foarte probabil că până la finalul lunii mai, se așteaptă pe 29-30 mai să se acorde această recomandare de autorizare și, ulterior, Comisia Europeană va acorda autorizarea. Însă, sigur, în funcție de datele pe care experții le vor evalua, dacă vor solicita alte date vom vedea, dar acesta este un termen avansat ca la sfârșitul acestei luni să se facă recomandarea de autorizare.

Reporter: În conferința anterioară ați enumerat câteva ținte pe care doriți să le atingeți pe parcursul campaniei de vaccinare, la sfârșitul lunii mai 5 milioane, la sfârșitul lunii iulie 7 și la sfârșitul lunii august 8 milioane. Aș dori să știu dacă numărul copiilor care se vor vaccina va fi luat în calculul atingerii acestor ținte sau țintele privesc strict populația adultă?

Valeriu Gheorghiţă: Nu, vorbim de populație eligibilă și cred că atunci când organizăm și elaborăm o strategie de vaccinare trebuie să ne stabilim niște ținte pe care ne dorim să le atingem. Totul este dinamic și variază foarte mult de dorința oamenilor de a se vaccina. Pentru noi este esențial, pe de o parte, să asigurăm un cadru logistic cât mai larg cu putință, încât, repet, oamenii să aibă acces imediat la vaccinare și, de asemenea, în paralel să intensificăm tot ce înseamnă comunicare și informare, așa încât, iarăși, oamenii să aibă informațiile pe baza cărora vor putea decide ce fac mai departe. Deci, vorbim de populație eligibilă, nu neapărat populație adultă.

Reporter: Au fost organizate diverse webinarii pentru mai multe categorii socio-profesionale. Aş dori să ştiu dacă aveţi în plan să faceţi activități de informare privind  vaccinarea în școli, în speranța că mesajul respectiv nu ajunge doar la copil, ci și la familia acestuia.

Valeriu Gheorghiţă: Au fost deja întreprinse mai multe acțiuni de comunicare în școli. Ministerul Educației a întreprins o serie de activități în acest sens, chiar în colaborare cu anumite unități sanitare, cu personal medical. De asemenea, organizații internaționale - UNICEF a avut o campanie de comunicare şi de informare -,și cu siguranță aceste activități vor fi reluate în perioada următoare, pentru că este o mare nevoie de informare, mai ales în perspectiva autorizării vaccinurilor și pentru populația pediatrică, pentru copii.

Reporter: Bună ziua! În ultima perioadă au tot circulat pe internet niște video-uri în care se specula că din cauza vaccinurilor s-ar crea un soi de magnetism în jurul brațului - erau experimente cu o monedă sau cu un magnet... Credeți că astfel de experimente care circulă pe internet i-ar putea descuraja pe tineri să se vaccineze?

Valeriu Gheorghiţă: În niciun caz. Tinerii noștri sunt mult mai deștepți decât cred cei care propagă asemenea filmulețe, care sunt penibile, să fim serioși. Astea sunt desene animate.

Reporter: Şi dacă pe unii dintre ei i-ar descuraja sau ar crede în aceste speculații, cum i-aţi convinge?

Valeriu Gheorghiţă: Tinerii din ziua de astăzi interacționează și au prieteni, și chiar dacă ei, eventual, ar putea crede asta, sigur vor discuta cu prietenii lor și nu pot, asemenea materiale nu pot să penetreze, adică au un impact foarte mic. Adică sunt atât de penibile încât nu pot să depășească un nivel de acceptare.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Există un sondaj realizat de Consiliul Național al Elevilor pe un număr de peste 3.300 de elevi; o parte dintre ei sunt nevaccinaţi, iar dintre cei nevaccinați, mai multe jumătate nu vor să se vaccineze, pentru că le este teamă de reacțiile adverse. Au enumerat în acele răspunsuri și teama apariției unei infertilității pe termen lung. Totodată, mai spuneau elevii că în școlile în care ei studiază nu există comunicare cu profesorii, cu medicii din școală în legătură cu vaccinarea și spun pediatrii că este nevoie de o informare atât a părinților, cât și a profesorilor. Aveți de gând să faceți ceva în această situație, având în vedere că așteptăm un maraton de vaccinare pentru adolescenți?

Valeriu Gheorghiţă: Cu siguranță, partea de informare este extrem de importantă, mai ales pentru copii. Şi ați ridicat o problemă extrem de importantă și asupra căreia cred că trebuie să avem o abordare cât se poate de fermă și de a elimina orice dubiu în acest sens, și anume așa-zisul risc de infertilitate: nu există asemenea risc. Este o gravă dezinformare care se propagă în spațiul public. Pe platforma națională „vaccinare-covid.gov.ro” există un material foarte detaliat, la "Doza de claritate", care demontează această informație, care de câteva luni circulă, sau a circulat, dar în perspectiva autorizării la copii evident că capătă din nou amploare. În niciun caz nu s-a dovedit că aceste vaccinuri cresc riscul de infertilitate. S-au speculat o serie de, sigur, mecanisme, dar care nu au nicio bază științifică care să certifice acest lucru. Deci în niciun caz. Și am transmis colegilor mei din Grupul Științific; săptămânal organizăm sesiuni de întrebări și răspunsuri pe pagina de socializare RoVaccinare și una dintre principalele teme abordate în perioada următoare este chiar legat de acest subiect. Însă, cred că da, este nevoie în școală, în general, să existe o colaborare fie cu medicul de școală, fie cu pediatrii care să explice copiilor, dar și părinților, poate în acele ședințe cu părinții, online, să fie invitat un medic și să explice, punct cu punct, principalele aspecte legate de beneficiile vaccinării, de riscuri, care este profilul de siguranță. Însă, pentru acest lucru, avem nevoie, evident, de autorizare, ca să vorbim în cunoștință de cauză și cu date concrete, și nu doar pe date care reies din anumite studii. Sunt deja date care provin din Israel; Israelul deja vaccinează copiii între 12-15 ani. Avem deja în Canada, Statele Unite, așa încât datele se acumulează și din viața de zi cu zi, și nu doar din studiile efectuate.

Reporter: Și dacă ne mai puteți spune cum va demara această campanie de vaccinare în gări. Spuneați și de acele puncte de vaccinare între blocuri. Cum se va desfășura acest proces și când va începe?

Valeriu Gheorghiță: Nu trebuie să înceapă la nivel național într-o zi. Progresiv, în funcție de capacitatea de organizare a fiecărui județ, a fiecărei localități în parte pot să înceapă deja aceste activități. Ținând cont de faptul că în perioada următoare vremea va fi mai bună, pot să fie organizate corturi, puncte care sunt ușor de amplasat, respectând toate condițiile, așa cum se întâmplă, de pildă, la un centru de tip drive-

through și se va asigura o zonă de vaccinare, o zonă de așteptare, cu o supraveghere medicală, cu trusă de urgență, cu tot ce ne trebuie pentru a asigura acele condiții de siguranță, condiții favorabile pentru vaccinare.

Reporter: Bună ziua! Aș vrea să înțeleg mai bine: vaccinul acum a fost realizat după modelul tulpinii Wuhan. El este suficient pentru a fi eficient și față de celelalte tulpini sau trebuie ca un vaccin nou să conțină și celelalte tulpini - indiană, braziliană etc?

Valeriu Gheorghiță: Din fericire, vaccinurile actuale, toate, sunt eficiente și pentru noile tulpini virale circulante, tulpini care au aceste mutații; mutații care, pe de o parte, scad activitatea neutralizantă a anticorpilor sau cresc riscul de transmitere, de contagiozitate. De ce se întâmplă asta și care e diferența față de imunitatea obținută prin boala naturală? Titrul, nivelul de anticorpi neutralizanți, adică acei anticorpi care se lipesc de virus și împiedică intrarea lui în celule, este mult mai mare după vaccinare decât după boala naturală. Și tocmai de aceea, având un nivel crescut al anticorpilor, avem o menținere a eficienței și a protecției chiar și față de aceste tulpini virale mutante. Asta este vestea bună. Însă, nu avem garanția că, pe termen lung, aceste variante virale nu vor căpăta și alte mutații de rezistență, care vor reduce semnificativ eficiența vaccinurilor. Tocmai de aceea, mesajul nostru este să beneficiem și să consolidăm acest răspuns vaccinându-ne într-un număr cât mai mare, tocmai pentru a ne feri în viitor și de eventualele infecții cauzate de variante virale mutante.

Reporter: Și vreau să revin puțin la această noutate a centrelor sau punctelor de vaccinare de după blocuri, gări, aerogări. Zonele acelea nu sunt curate, asta este clar; se pot organiza acolo puncte corespunzătoare din punct de vedere igienic?

Valeriu Gheorghiță: Evident că se vor identifica zonele potrivite, nu se va face rabat, ca și până acum, de la condiții de siguranță, de la condițiile care pot să respecte anumite norme sanitare care pot impune vaccinare sau unde să se desfășoare vaccinarea. Dar trebuie să înțelegem: vaccinarea este un act medical în care o persoană, în urma unui triaj medical, este vaccinată și este supravegheată.

Sunt activități de vaccinare în țările în curs de dezvoltare în care condițiile sunt mult sub ceea ce am considera noi că a trebui să fie un standard. Vaccinarea nu trebuie să se efectueze doar într-o unitate medicală, în spital. Vorbim, în momentul actual, de o campanie de vaccinare care vizează un număr foarte mare de persoane. Dacă vom aștepta doar să se prezinte persoane în centre de vaccinare, atunci cu siguranță vom ajunge într-un moment în care nu se vor mai prezenta persoane. Nu, că nu mai sunt disponibile suficiente persoane al căror program să se plieze cu activitatea în centru de vaccinare.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Vreau să vă întreb când va începe programul acesta "Orașul vaccinează satul" și dacă vor exista sesiuni de informare ale locuitorilor înainte de sosirea echipelor mobile - poate din partea persoanelor pe care le-aţi enumerat anterior - sau dacă medicii și asistenții pur și simplu vor merge din poartă în poartă și vor răspunde la întrebările oamenilor și apoi vor întreba dacă sunt de acord să se vaccineze.

Valeriu Gheorghiţă: Ne dorim să avem o abordare integrată atât a procesului de vaccinare, cât și oferirea unor servicii medicale la pachet - practic, de evaluare a stării de sănătate, în parteneriat cu diverși furnizori de servicii medicale care și-au exprimat disponibilitatea de a face acest lucru. Fie screening-ul bolilor cardiovasculare, fie screening-ul altor boli cronice. Sunt localități în care accesul la servicii medicale, în general, este limitat, și tocmai de aceea, complementar cu activitatea propriu-zisă de vaccinare, ne dorim să integrăm și alte servicii medicale, alte pachete de servicii. Mai mult decât atât, ceea ce am observat, în general, în populația din mediul rural: de la momentul la care se face o listă, de pildă, cu doritorii de vaccinare și până când ajunge echipa de vaccinare, sunt mulți care renunță, din diverse motive - pentru că au auzit că vecinul s-a vaccinat și că l-a durut umărul două zile, și atunci se sperie. Deci, este important să existe și partea de informare medicală, complementar cu activitatea propriu-zisă de vaccinare. Nu vom putea asigura un număr crescut de persoane vaccinate dacă nu există o informare corectă, onestă, transparentă a oamenilor legată de beneficiile vaccinării și de riscuri. Însă sunt persoane pentru care decizia de a se vaccina nu se bazează doar pe argumente medicale.

Reporter: Deci va exista şi varianta aceasta ca medicul, asistentul să meargă din poartă în poartă. Am văzut, de exemplu, la maraton că foarte mulţi...

Valeriu Gheorghiţă: Da. Si se și practică deja în multe localități acest gen de informare "door to door".

Reporter: Perfect! Și încă o întrebare, vă rog - despre aprobarea vaccinului Pfizer pentru copiii care au între 12 și 15 ani de către Agenția Europeană a Medicamentului. Dacă serul va fi aprobat pe 29-30 mai, cum aţi spus, de când va începe să fie administrat în România și dacă mai trebuie bifați anumiți pași înainte de acest moment.

Valeriu Gheorghiţă: Reglementările sunt foarte clare: de la momentul la care Agenția Europeană a Medicamentului recomandă autorizarea, Comisia ia act de această recomandare și acordă autorizarea propriu-zisă. Ulterior, se face traducerea rezumatului caracteristicilor produsului în limba română, pentru țara noastră, și de la acel moment autorizarea este recunoscută în țara noastră și vaccinul poate să înceapă să fie administrat. Noi am avut o ședință de lucru cu experți, inclusiv pediatri, medici de familie, în cadrul CNCAV, și, practic, nu avem nevoie de o reorganizare a activităților în centrele de vaccinare destinate pentru copiii cu vârstă între 12 și 15 ani. Sunt aceleaşi proceduri medicale. Evident că avem nevoie de consimțământul părinților sau al tutorelui legal și, de asemenea, copiii pot să fie vaccinați și în cabinetele de medicină de familie, ținând cont de faptul că vom putea distribui și vaccin Pfizer în rețeaua de medicină de familie. Ca atare, avem iarăși o abordare multiplă, cu identificarea mai multor mijloace prin care copiii pot să beneficieze de vaccinare.

Reporter: Iar dacă serul va fi autorizat pe 29-30 mai, există vreo posibilitate ca la maraton să meargă și copiii care au între 12 și 15 ani, cu părinții?

Valeriu Gheorghiţă: Cred că de la momentul recomandării de autorizare mai durează câteva zile până când se definitivează celelalte etape, traducerea și recunoașterea autorizării în toate statele membre. Este puțin probabil ca pe 1 iunie să fie toate etapele parcurse.

Reporter: La discuția cu prefecții ați primit vreo propunere inedită, cum să îi convingă pe oameni, cum să îi atragă la vaccinare? Mă gândesc că poate au avut idei mai deosebite la acea discuție.

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că, aici, fiecare, în fiecare județ s-au găsit sau s-au propus o serie de soluții, inclusiv organizarea de tombole, organizarea de activități, atragerea celor care pot să crească încrederea populației în vaccinare, implicarea reprezentanților cultelor religioase, de la fiecare județ la altul a fost o serie de propuneri. Domnule doctor, dacă vreți să mai completați.

Călin Alexandru: Da, aș vrea să completez, pentru că domnul doctor Valeriu Gheorghiță, în modestia dânsului, nu a dat una dintre informații. Deci, una dintre propuneri din partea prefecţilor a fost ca dânsul sau domnul doctor Arafat să se prezinte în județul respectiv ca să efectueze activitate de vaccinare.

Valeriu Gheorghiţă: Da, a fost o solicitare să mergem în mai multe centre de vaccinare. Sigur, eu am toată disponibilitatea, aș merge chiar în fiecare centru de vaccinare dacă programul meu mi-ar permite, aș merge în fiecare comună din țara asta să asigur vaccinarea oamenilor, dacă aș putea aș face acest lucru.

Reporter: Tot ieri, în cadrul videoconferinței, au fost reprezentanți din județe, prefecţi sau DSP, nu știu exact cine, care spuneau că preoții nu sunt de acord ei cu vaccinul și atunci nici mesajul nu îl transmit mai departe. Veți mai avea întâlniri cu reprezentanții cultelor?

Valeriu Gheorghiţă: Sigur că oricând este loc de dialog și de a prezenta, poate, date suplimentare, de care, pe bună dreptate, oamenii au nevoie, însă nu cred că vom ajunge vreodată să avem un segment populațional în care rata de acceptare a vaccinării să fie de sută la sută. Este dreptul fiecărei persoane de a decide, în baza propriilor valori, convingeri, cultură și alte aspecte care țin de viața personală, de viața individuală, legat de vaccinare. Până la urmă vaccinarea este un act voluntar, este un act în care fiecare decide ce trebuie să facă. Datoria noastră este, repet, să asigurăm toată infrastructura necesară vaccinării, să creștem accesul la vaccinare, să respectăm principiile de etică și de echitate socială și, mai departe, decizia sigur că revine fiecăruia dintre noi dacă ne vaccinăm sau nu.

Reporter: Am și eu o întrebare, dacă se poate. Ştim că au fost discuții în ceea ce privește vaccinul anti-COVID care ar putea fi contra cost, ce ar trebui să știe cei care probabil nu sunt convinși sau nu s-au vaccinat până în acest moment, va fi sau nu contra cost vaccinul anul viitor, probabil?

Valeriu Gheorghiţă: Campania de vaccinare actuală are niște principii foarte clare și unul dintre ele este faptul că vaccinarea este gratuită și este un aspect care este valabil în toate țările în care se organizează campania de vaccinare. În momentul de față nu s-a pus problema de a schimba actuala strategie de vaccinare, însă, peste ani de zile, nu știm, evident, și vaccinarea împotriva COVID-19 cu siguranță va face parte din programul național de vaccinare al fiecărei țări în parte, identificându-se poate anumite grupe populaționale la risc, să dezvolte forme severe, mai departe politicile de sănătate vor fi elaborate de fiecare țară în parte. Nu au ajuns discuțiile până la acel nivel.

Reporter: Şi încă o întrebare, dacă se poate. În curând o să înceapă şi vaccinarea celor care au între 12 și 15 ani, credeți că ar fi nevoie de o nouă campanie de vaccinare, poate țintită către această categorie?

Valeriu Gheorghiţă: Nu. Pentru că lucrurile nu trebuie privite separat, copiii au nevoie de prezența părinților, părinții care s-au vaccinat au o probabilitate mare să dorească să își vaccineze și copiii. Tocmai de aceea abordarea trebuie să fie una integrată și nu separată.

Reporter: Sunt părinți, i-am auzit chiar eu, care s-au vaccinat, dar au dubii în ceea ce privește vaccinarea copiilor și se temeau exact de acelaşi aspect al infertilităţii.

Valeriu Gheorghiţă: Sigur, toate aceste temeri, preocupări necesită o abordare, așa cum am spus, foarte fermă, profesionistă, din partea oamenilor cu expertiză în acest domeniu, și datele trebuie prezentate cât se poate de clar, încât să nu existe niciun dubiu din acest punct de vedere. Mulțumim frumos.

Andrei Baciu: Mulţumim mult. O zi bună!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe