Actualitate

Marți, 26 Ianuarie

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiță

Galerie foto

 

Conferință de presă susținută de președintele Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, vicepreședinte CNCAV Andrei Baciu, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, Adriana Pistol, și doctorul Călin Alexandru, Departamentul pentru Situații de Urgență

[Check against delivery]

Valeriu Gheorghiţă: Vă mulțumim pentru prezență, vă mulţumim că aţi dat din nou curs invitației noastre la o altă conferinţă de presă de bilanț a activității Comitetului Naţional de Coordonare privind vaccinarea împotriva COVID-19. Aş începe, ca de obicei, cu efectuarea unui bilanț de moment. În acest moment, în România, începând cu data de 27 decembrie, au fost administrate un număr de 484.631 de doze la un număr de aproximativ 459.567 de persoane, din care 434.503 persoane vaccinate cu prima doză şi circa 25.064 de persoane vaccinate cu doza a doua, practic persoane care au completat schema de vaccinare.

Numărul total de reacții adverse înregistrate în sistemul de raportare a fost de 1.213 reacții comune şi minore, fără reacții majore înregistrate şi, de asemenea, nu există alte reacții în curs de investigare.

În ceea ce privește vaccinarea persoanelor din prima etapă, astăzi, 26 ianuarie, sunt vaccinate 209.307 persoane din prima etapă şi mai sunt încă programate 20.790 de persoane în platforma de programare informatică pentru prima doză.

Din acest punct de vedere considerăm că obiectivul pentru etapa I a fost atins, ne situăm peste 90% procent de acoperire vaccinală pentru etapa I adresată lucrătorilor din sistemul medical şi social. În ceea ce privește etapa a doua de vaccinare care a început, după cum ştim, pe 15 ianuarie, au fost vaccinați la acest moment 175.103 pacienți cu boli cronice şi cu vârstă peste 65 de ani, în care sunt incluse şi persoanele din centrele medico-sociale şi rezidențiale, acestea reprezentând practic 17.930 de persoane. Suplimentar au fost vaccinate 56.999 de persoane care deservesc activități esențiale, din 15 ianuarie până în data de 25, când s-a făcut acest bilanț, persoanele esențiale, persoanele care deservesc activități esențiale reprezentând 32,3% din procentul tuturor persoanelor vaccinate în etapa a doua.

De asemenea, în ceea ce privește programările în platforma informatică, din data de 26 ianuarie până pe 15 aprilie, sunt ocupate un număr de 1.800.000 de locuri pentru vaccinare, totalizând atât doza unu, cât şi doza de rapel. Dintre acestea 73% dintre locuri sunt ocupate de persoane cu boli cronice, respectiv persoane cu vârsta peste 65 de ani. De asemenea, 27% sunt persoane care deservesc activități esențiale în infrastructura critică a statului.

În ceea ce privește modalitatea de programare, majoritatea au fost programați prin CNP, practic individual pe platformă sau prin intermediul aparținătorilor, prin angajatori, prin call center şi prin medicii de familie, respectiv medicul curant.

De asemenea, legat de numărul centrelor de vaccinare de la acest moment, pentru că au fost informații în spațiul public legat de numărul centrelor de vaccinare destinate pentru populația generală şi, de asemenea, numărul de centre de vaccinare care este destinat pentru vaccinarea unităților care asigură doar personalul propriu. Din acest punct de vedere în total, la acest moment, avem 583 de centre active, dintre care pentru etapa unu din unităţile medicale în care se continuă efectuarea rapelului pentru personalul din prima etapă, sunt 269 de centre care, practic, continuă activitatea de vaccinare pentru asigurarea rapelului. Pentru etapa a doua, sunt 212 centre de vaccinare, cu 337 de fluxuri, ceea ce asigură o capacitate de peste 20.220 de locuri pentru vaccinare și acestea sunt adresate personalului cu risc de a dezvolta forme severe, persoanele peste 65 de ani, persoanele cu boli cronice și o parte din persoanele care deservesc activități esențiale. La aceste 212 centre se mai adaugă 60 de centre din rețeaua Ministerului Apărării Naționale, cărora le revin 1.000 de doze pe zi în toată ţara, respectiv 42 de centre din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne, cărora le revin, de asemenea, 1.000 de doze zilnic, ceea ce reprezintă un total de 5% pentru fiecare minister cu rețea proprie, din numărul total de doze disponibile pentru o zi.

În ceea ce privește modalitatea de programare, pentru că iarăși au fost informații care vehiculau ipoteza că se vaccinează foarte multe persoane în afara sistemului de programare, pot să vă spun că există în acest moment o serie de categorii de persoane care se vaccinează în afara sistemului de programare informatic în platformă și care sunt generate de condițiile medicale și sociale ale acestor persoane. Şi ne referim la persoanele care sunt internate în centre medico-sociale și rezidențiale, ele sunt vaccinate fără să fie programare efectuată în platforma informatică, programarea la vaccinare a acestor persoane se efectuează de către Comitetul județean pentru conducerea și coordonarea intervenției, care asigură coordonarea activităților de vaccinare din fiecare județ, împreună cu Direcția de Sănătate Publică și împreună cu administratorul fiecărui centru de vaccinare. După cum știm, vaccinarea acestor persoane este asigurată de echipe mobile. Din acest motiv nu era relevant ca aceste persoane să se regăsească în platforma de programare, având în vedere că ele nu se deplasează la un centru de vaccinare. De asemenea, tot la această categorie sunt incluse persoanele care sunt în momentul de față în curs de hemodializă intermitentă, persoanele dializate cu insuficiență renală cronică. Aceste persoane pot să fie vaccinate prin două modalități diferite. Principala modalitate este adresarea către un centru de vaccinare a mai multor stații de dializă, a mai  multor centre de dializă, arondarea la centre de vaccinare din fiecare județ și, respectiv, după efectuarea ședinței de dializă persoana este transportată la centrul de vaccinare unde cu prioritate va fi vaccinat, fără să fie o programare efectuată în platformă, de asemenea, cu notificarea centrului de vaccinare cu 48 de ore anterior, tocmai pentru a se stabili corect necesarul de doze pentru a se asigura vaccinarea acestor persoane. De asemenea, tot la exceptări de la platforma de programare este situația persoanelor nedeplasabile de la domiciliu și, de asemenea, al aparținătorilor sau îngrijitorilor acestor persoane. Suplimentar, pentru etapa unu au fost persoane, lucrători în sistemul medical, care nu s-au programat în platforma de programare, având în vedere că erau vaccinate în centre în care se asigura doar vaccinarea personalului propriu, iar pe acele centre de vaccinare nu se puteau programa alte persoane din afara unității medicale respective, cum sunt persoanele din spitalele destinate îngrijirii pacienților cu COVID. De asemenea, sunt studenții și rezidenții din străinătate, care au drept de rezidență și care își desfășoară atât activitatea medicală în unitățile medicale cât și stagiile de pregătire în spitale și care nu s-au putut programa în platforma informatică, având în vedere că nu era prevăzută această modalitate de înscriere a acestor persoane în platformă. Din aceste motive a reieșit practic această diferență între numărul persoanelor vaccinate și numărul persoanelor care erau programate în platforma informatică.

Revenind la numărul de doze de vaccin recepționate de România, la data de 26 ianuarie am recepționat în total 784.349 de doze. Au fost distribuite în direcțiile de sănătate publică și ulterior în centrele de vaccinare 610.433 de doze. Stocul existent la acest moment este de 173.916 doze la nivelul centrelor. Avem un număr de doze irosite de 1.294 de doze, ceea ce reprezintă 0,29% din totalul de doze distribuite, din motive care presupun abateri de la lanțul de frig - cum știți foarte bine că au fost câteva situații punctuale - deteriorarea flacoanelor, reconstituirea incorectă ș.a.m.d.

De asemenea, mai avem în stoc 14.400 de doze de la Compania Moderna. Urmează ca pe data de 30 ianuarie să fie recepționate încă 21.600 de doze, ceea ce face ca la sfârșitul acestei luni să avem în total 36.000 de doze de la Compania Moderna. Avem de asemenea confirmarea pentru săptămâna 1-7 februarie pentru încă 53.000 de doze de la Compania Moderna, fără să avem încă precizată data la care vor fi livrate aceste doze.

Ceea ce aș vrea să menționez în situația actuală: practic, avem un deficit de doze de 117.000. Acest deficit este generat în mare parte de faptul că în săptămâna 18-24 ianuarie am recepționat cu circa 51,3% mai puține doze decât trebuiau să fie alocate, reprezentând de fapt 93.340 de doze. Ca atare, soluția noastră pentru continuarea campaniei de vaccinare, fără să afectăm doza de rapel, fără să afectăm vaccinarea persoanelor cu boli cronice, fără să afectăm vaccinarea persoanelor cu vârsta peste 65 de ani și respectiv a persoanelor din centrele medico-sociale, din centrele de dializă, persoanele nedeplasabile de la domiciliu, va fi următoarea: începând cu data de 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele care deservesc activități esențiale pentru doza unu, ceea ce reprezintă 35.304 persoane, vor fi reprogramate în ordinea programării, din 28 ianuarie, prima zi va fi 8 februarie. Practic, persoanele programate în intervalul 28 ianuarie - 11 februarie se translatează cu 10 zile mai târziu, începând cu data de 8 februarie, în ordinea programării inițiale.

Se menține, după cum spuneam același ritm de vaccinare cu doza unu pentru restul persoanelor programate, ceea ce înseamnă 176.861 de persoane. De asemenea, aceste persoane includ, repet, persoane peste 65 de ani, persoane cu boli cronice și, de asemenea, se asigură vaccinarea persoanelor din centrele medico-sociale și rezidențiale, centrele de dializă, persoanele nedeplasabile de la domiciliu. La acest deficit de doze, noi avem calculat un procent de 10% doze suplimentare tocmai pentru a asigura acest procent de persoane care nu sunt programate și fiind reprezentate de excepțiile pe care tocmai le-am menționat. De asemenea, se asigură doza de rapel pentru persoanele care au fost deja vaccinate până la acest moment și reprezintă un număr total de 441.149 de persoane care își efectuează rapelul din data de 27 ianuarie, până în perioada lunii februarie. Perioada dificilă pentru noi este până pe 15 februarie. Este un moment pe care dorim să îl depășim împreună, să îl depășim prin solidaritate și cred că la acest moment, mai mult ca niciodată, este nevoie să avem răbdare. Din păcate este o situație care a fost generată în majoritatea țărilor europene, au fost soluții adoptate de la o țară la alta, fie prin decalarea rapelului în anumite țări, fie prin reducerea numărului de persoane programate, fie prin, reducerea numărului de doze administrate în fiecare zi. Aș vrea să spun că la acest moment ne apropiem de 500.000 de persoane vaccinate, totalizând și persoanele care au primit prima doză și rapelul. Suntem peste media europeană, suntem chiar în primele țări europene în ceea ce privește rata de acoperire vaccinală în populație: avem un procent de peste 2% din populație acoperit prin vaccinare.

În momentul în care vom avea autorizarea de punere pe piață de la Compania AstraZeneca - şi sperăm ca acest lucru să se întâmple pe data de 29 ianuarie - foarte probabil în primele două săptămâni ale lunii februarie se va derula calendarul de livrare și vom recepționa dozele alocate României pentru luna februarie. Aceste doze ne vor permite să deschidem alte centre de vaccinare, așa cum am spus săptămâna trecută, care să permită programarea persoanelor în aceste centre suplimentare. Data la care vor fi înființate și deschise aceste centre va fi comunicată în momentul în care noi vom avea un calendar de livrare confirmat, în care să știm data la care aceste doze vor ajunge în România.

În ceea ce privește etapa... începând cu trimestrul al doilea, încă nu avem un calendar de livrare precizat nici pentru Pfizer, nici pentru Compania Moderna. Ceea ce știm este faptul că numărul dozelor care vor reveni României va fi semnificativ mai mare, ceea ce ne va asigura o creștere a ritmului de vaccinare și, practic, să atingem ceea ce ne dorim în luna septembrie: peste 10 milioane de persoane vaccinate. Ne menținem același obiectiv ca pe trimestrul I, deci până la sfârșitul lunii martie, să asigurăm vaccinarea a peste 1,2 milioane de persoane. Singurul lucru pe care suntem nevoiți să îl facem este să decalăm persoanele care deservesc strict activități esențiale care nu sunt la risc din cauza condițiilor medicale preexistente cu acest interval de 10 zile.

Acestea sunt lucrurile pe care eu am vrut să vi le transmit. Aș vrea să-i dau cuvântul domnului secretar de stat Andrei Baciu, vicepreşedinte în CNCAV, pentru completări vizavi de calendarul de livrare și dozele care revin României.

Andrei Baciu: Mulțumesc mult! O să doresc să fac câteva completări cu privire la orizontul de așteptări pe care le avem pentru dozele de vaccin deja aprobate ale companiilor care au deja un aviz și ale celor care sunt în așteptare.

Astfel, așa cum a spus și domnul doctor Gheorghiță, pentru perioada următoare, până la sfârșitul lunii martie, trebuie să vină, estimat, restul de până la 2,5 milioane de doze de la BioNTech/Pfizer, restul de până la 430.000 de vaccinuri produse de către Compania Moderna. Dacă pe 28-29 Compania AstraZeneca va primi autorizație de punere pe piață, cel mai probabil în luna februarie o să putem să primim în jur de 700.000 de doze, până la finalul lunii martie încă alte doze până la o sumă de 1,3 milioane de doze, și în interiorul contractului semnat de către Comisia Europeană, României îi revin 12,5 milioane de doze. Sigur, mai sunt și celelalte două vaccinuri care au un potențial semnificativ: cel produs de Johnson&Johnson, unde României îi revin, conform contractului cu Comisia Europeană, 8,5 milioane de doze, şi cel cu compania CureVac, în interiorul căruia României îi revin un total de 9,5 milioane de doze. Mulțumesc mult!

Valeriu Gheorghiță: Vă rog, dacă aveți întrebări, la fel ca și până acum - câte două întrebări pentru fiecare persoană şi, în funcție de timpul care ne va rămâne disponibil, vom discuta și alte întrebări. Vă rog!

Reporter (Alina Neagu, Hotnews): Bună ziua! Prima mea întrebare este legată de faptul că pe data de 8 februarie ar urma să înceapă școlile, așa cum spun cu toții. Există o declarație a ministrului Educației, a domnului Cîmpeanu, de zilele trecute, care spune că din personalul didactic undeva la 80.000 de persoane s-au programat și doar 6.000 erau la acel moment vaccinate. Ce soluții concrete avem, având în vedere că spuneați că va fi impusă și această limitare a personalului esențial la vaccinare, această întârziere de 10 zile? Ce soluții avem ca școala să înceapă în condiții optime, cu cât mai multe dintre aceste cadre didactice vaccinate măcar cu prima doză?

Valeriu Gheorghiță: Am analizat mai multe scenarii posibile pentru a asigura continuitatea vaccinării, a campaniei de vaccinare. Aveam prevăzut, după cum știți, inclusiv opțiunea ca din 7 februarie, de fapt, să începem vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ, însă am avut de ales între a amâna persoane cu boli cronice, persoane cu vârstă peste 65 de ani, și a decala persoanele care deservesc activități esențiale. Din punct de vedere medical, am considerat, alături de colegii mei, că este cel mai înțelept să decalăm cu 10 zile persoanele care deservesc activități esențiale, unde riscul medical propriu-zis pentru persoana în cauză nu este semnificativ.

Vaccinarea personalului din învățământ, în momentul acesta, depinde de momentul în care celelalte tipuri de vaccinuri, așa cum s-a menționat, de la AstraZeneca, vor ajunge în România, după ce se obține autorizarea de punere pe piață, și în momentul acela noi vom putea deschide noi centre de vaccinare în care să se poată programa inclusiv personalul din învățământ. Dar, am mai menționat și cu alte ocazii, deschiderea școlilor nu este condiționată de vaccinare. Este o decizie interministerială, care depinde de situația epidemiologică.

Reporter: Şi practic în luna februarie, din ceea ce aţi explicat dumneavoastră, așteptăm să vină mai puține doze, sau nu este clar? Practic, când se va putea da drumul la programări din nou? Sunt foarte mulți bolnavi cronici care așteaptă, multe persoane peste 65 de ani care nu au reușit deocamdată să se programeze. Aveți un orizont? Adică așteptăm finalul lunii februarie?

Valeriu Gheorghiţă: În momentul în care vom avea un calendar de livrare, atât de la Moderna, pentru a doua jumătate a lunii februarie - pentru că nu avem un calendar precizat, nu știm o dată la care urmează să ni se livreze, nici pentru luna martie. De asemenea, nu avem un calendar stabilit pentru Compania AstraZeneca. Nu putem la acest moment să spunem o dată concretă în care pot să fie deschise alte centre de vaccinare. Ceea ce pot să vă asigur, și lucrurile cred că sunt cât se poate de transparente, este că numărul de doze pe care noi le-am recepționat a fost folosit în beneficiul persoanelor care s-au programat la vaccinare. Repet, până pe 14 aprilie, 72% dintre locurile ocupate pentru vaccinare sunt pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice. Deci, practic se respectă cumva proporția menționată, de 75%, respectiv 25%. Este evident că numărul de doze disponibile ne limitează capacitatea pe care o avem de programare și respectiv de vaccinare. Nu putem să deschidem mai multe sloturi pentru programare, neavând certitudinea datelor la care sosesc aceste vaccinuri. Altfel, vom fi puși în situația să reprogramăm, ceea ce este total neplăcut și este un lucru pe care nu trebuie să îl repetăm.

Reporter (Liliana Curea, Pro TV): Cum se va face reprogramarea, se va face automat sau angajatorul trebuie să reintroducă pentru fiecare în parte?

Valeriu Gheorghiţă: Se face automat. Practic, în cursul zilei de astăzi, persoanele respective, cele 35.000 de persoane, vor primi atât pe e-mail cât și pe SMS faptul că au fost reprogramate, începând cu data de 8 februarie, și vor avea și în platformă aceste modificări. Practic, te poți uita în platformă și îţi vei vedea datele atât pentru prima doză cât și pentru rapel. Persoanele respective vor fi reprogramate în aceleași centre de vaccinare; practic, vorbim de o decalare pentru 10 zile.

Reporter: Şi a doua întrebare. Ne confruntăm tot mai mult - mă rog, sunt deja patru cazuri în România cu tulpina din Marea Britanie. Ultimele discuții, ultimele studii, din ce știți până acum, spun că vaccinurile acestea acoperă și tulpina aceasta? Ultimele discuții, ultimele studii, din ce știți până acum, spun că vaccinurile acestea acoperă și tulpina aceasta? Adică Pfizer, Moderna, Oxford?

Valeriu Gheorghiță: Da, la acest moment datele sunt cât se poate de bune, și anume eficacitatea acestor vaccinuri este păstrată și pentru tulpina din Marea Britanie - și care, din păcate, vedem, este emergentă și în România. Ca atare, a fost un motiv pentru care noi ne-am dorit accelerarea campaniei de vaccinare și creșterea numărului de persoane vaccinate zilnic, tocmai pentru a asigura protejarea unui număr cât mai mare de persoane într-un interval mai scurt de timp. A fost și motivul pentru care am decis, practic, devansarea etapei a doua, începând cu data de 15 ianuarie. După cum știți, ea era prevăzută la începutul lunii februarie. Deci, din acest motiv ne-am dorit și susținem în continuare accelerarea campaniei de vaccinare.

Reporter (Carla Tănasie, Digi24): Sunt persoane care ne spun că sună la call center şi li se spune că nu fac programări. Motivul este acesta, că nu sunt doze suficiente?

Valeriu Gheorghiță: Motivul este că până pe data de 14 aprilie s-au ocupat aproape toate sloturile disponibile. Neavând un calendar de livrare pentru al doilea trimestru, practic, din 1 aprilie nu am mai deschis alte sloturi la acest moment, pentru că nu avem perspectiva - atât a numărului de doze, ca să stabilim câte sloturi vom deschide pentru programare, cât și a momentului în care vor fi livrate. În momentul în care vom avea aceste date disponibile, cu siguranță, în cel mai scurt timp, vor fi disponibile locurile pentru programare și după data de 14 aprilie.

Reporter: Să presupunem că vom primi de la AstraZeneca dozele de vaccin la începutul lunii februarie. Spuneți-mi, având în vedere că încep și școlile, și tot vorbim despre faptul că profesorii vor să se vaccineze, dar într-un număr mic, ați luat legătura cu cineva de la Ministerul Educației să faceți webinarii, de exemplu, cu profesorii sau cineva să se ocupe să le explice ce înseamnă vaccinul şi de ce este necesară vaccinarea?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță; am avut chiar mai multe discuții cu domnul ministru Sorin Cîmpeanu. A fost un webinar științific săptămâna trecută și, de asemenea, vineri este programat un alt webinar științific împreună cu personalul din învățământ, în care vom discuta exact aceste teme legate de vaccinare, subiecte și întrebări pe care în mod legitim personalul din învățământ le are vizavi de vaccinarea împotriva COVID-19.

Reporter (Ema Schweninger, Observator): Sunt angajați din domenii esențiale care și-au cedat locul, programarea, persoanelor în vârstă sau bolnavilor cronici. Este normal, este legal?

Valeriu Gheorghiță: Eu cred că este un gest lăudabil. Din punctul meu de vedere, dă dovadă de solidaritate, într-un moment dificil pentru toată lumea, cu atât mai mult pentru România. Trebuie să dăm prioritate persoanelor vulnerabile, persoanelor vârstnice, persoanelor cu boli cronice, persoanelor care, practic, au cea mai mare nevoie în acest moment de vaccinare, tocmai pentru că în acest fel pot fi protejate față de formele severe de îmbolnăvire și, practic, reprezintă modalitatea prin care putem asigura sănătatea acestor persoane, mai mult ca niciodată.

Reporter: Şi ne-a fost semnalată o situație. Studenților de la UMF București le-a fost anulată programarea pentru că nu mai există doze. Ştiți ceva despre aceasta?

Valeriu Gheorghiță: Nu au fost anulate programări. Parte dintre ei nu erau programați în platforma de programare, și atunci, tocmai pentru a nu crește solicitările de doze pentru doza unu și pentru a permite continuitatea campaniei de vaccinare și asigurarea rapelului, am considerat că este util ca persoanele care nu au fost vaccinate să fie temporizate practic aceste 10-14 zile, așa încât să putem merge pe o continuitate și să nu avem întreruperi care să creeze disfuncționalități.

Reporter: Dacă îmi permiteți, doar vreau să fiu sigură. Şi studenții sunt încadrați tot în această categorie, de lucrători esențiali?

Valeriu Gheorghiță: Nu. Deci, cele 35.000 de persoane sunt strict persoane care deservesc activități în afara sectorului medical, în afara sectorului social. Sunt persoane care nu au vârstă peste 65 de ani și sunt persoane care nu au boli cronice. Practic, era un număr mai mare de persoane care erau programate prin această modalitate, prin angajatori, erau peste 71.000 de persoane, însă am extras doar persoanele care nu sunt cu risc, pentru că și persoanele care deservesc activități esențiale, o parte dintre ele, au boli cronice, o parte au vârsta peste 65 de ani. Deci, practic, se reprogramează doar persoanele cu vârsta sub 65 de ani, care nu sunt în evidență cu boli cronice și care deservesc activități esențiale.

Reporter: Inclusiv profesorii, cadrele didactice?

Valeriu Gheorghiță: Tot ce reprezintă acest interval dintre 28 ianuarie și 11 februarie.

Reporter (Cristina Ștefan, Antena 3): Bună ziua! Astăzi, la spitalul din Cernavodă, mai mulți care erau programați pentru vaccinare practic nu s-au putut vaccina pentru că managerul spitalului le-a spus că au primit foarte puține doze - mai exact, 180 de doze, doar pentru rapel.

Valeriu Gheorghiță: Eu știu că, în momentul de față, de la nivelul centrelor regionale de stocare a fost distribuit către toate Direcțiile de Sănătate Publică necesarul de doze solicitat în baza programărilor efectuate, programări care prevăd atât doza unu cât și rapelul și, de asemenea, la acest necesar se adaugă numărul de doze pentru vaccinarea persoanelor din centrele medico-sociale și rezidențiale. Este o situație punctuală. O să vă rog să-mi permiteți să evaluăm exact situația de la Cernavodă și vom reveni cu un răspuns. Însă nu s-a pus problema să nu se elibereze dozele, repet, pentru această perioadă.

Reporter: Și mai este o situație la spitalul din Buftea, potrivit unei investigații care a ieșit în spațiul public: foarte mulți tineri au stat la coadă să se vaccineze deși nu făceau parte din instituțiile-cheie. Practic, au transmis informații false. Se poate verifica acesta lucru?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță va fi verificat. Și vom transmite iarăși această informație către Direcția de Sănătate Publică, pentru a verifica care este situația din spitalul respectiv, din centrul de vaccinare respectiv. Să știți că primim și noi foarte multe sesizări de acest gen. Ele necesită a fi evaluate și stabilit punctual care sunt și dacă au fost abateri de la strategie, dacă s-au respectat sau nu procedurile. Iar acest tip de evaluare se face de către Direcția de Sănătate Publică. Evident că suntem în total dezacord cu nerespectarea strategiei și dezaprobăm orice activitate care nu respectă procedurile și instrucțiunile în vigoare. Ne dorim ca fiecare centru de vaccinare să aibă cât mai bine pusă la punct activitatea atât în ceea ce privește circuitul persoanelor, cât și respectarea procedurilor medicale de vaccinare. Fiecare centru de vaccinare, vă reamintesc, are un coordonator care are în atribuție organizarea activităților din fiecare centru de vaccinare. Acel coordonator are instrucțiunile la îndemână, are procedurile și trebuie să se asigure de buna funcționare a centrului de vaccinare.

Reporter: Dar în mod normal astfel de situații nu se pot verifica pe loc? Adică nu se poate descoperi automat dacă o persoană face parte sau nu dintr-o instituție-cheie, astfel încât să nu ajungă cineva care, iată, nu face parte dintr-o instituție sau nu se încadrează în etapa a doua?

Valeriu Gheorghiță: În primul rând, la un centru de vaccinare nu ar trebui să fie prezente persoane care nu sunt programate. Dacă, repet, rămân doze suplimentare, tocmai pentru a nu irosi acele doze, atunci evident că se pot vaccina persoanele cu respectarea strategiei, persoane care sunt prevăzute în aceeași etapă. Dar în niciun caz nu este firesc să fie o coadă, cum spuneți dumneavoastră, de persoane tinere, care potențial nu ar fi regăsite în această etapă a strategiei. Nu vreau să emit în momentul de față supoziții până nu avem o evaluare de la acel centru, evaluare care, repet, trebuie făcută de către Direcţia de Sănătate Publică.

Reporter (Tatiana Gavrilă, Kanal D): Aș vrea să vă întreb despre testările secvențiale - câte astfel de teste putem face şi care ar fi procedura?

Valeriu Gheorghiţă: În ceea ce privește numărul de teste, dacă doamna doctor Adriana Pistol vrea să răspundă, pot să vă spun că, practic, nu este obiectivul CNCAV. Sigur că este o întrebare cât se poate de importantă la acest moment, dat fiind contextul epidemiologic, însă nu dețin aceste date şi nu pot să vă furnizez informațiile solicitate. Doamnă doctor, dacă doriți, vă rog!

Adriana Pistol: Eu una n-am înțeles întrebarea. Vreți s-o repetați?

Reporter: V-am întrebat despre testările secvențiale. Câte astfel de teste am putea face şi care ar fi, de fapt, procedura.

Adriana Pistol: Nu există un număr de teste care se pot face. Se vor face atâtea câte sunt necesar să se facă. Necesitatea vine din felul în care arată tulpina care este identificată la primul PCR pe care îl face persoana respectivă. Există aşa-zisele tulpini suspecte - am mai avut astfel de situații, în care anumite gene care sugerează posibilitatea să fie o tulpină de tip britanic, cum zicem noi, care îl face pe omul din laborator să supună această tulpină unui proces de secvenţiere. Sigur că este un proces laborios, este un proces costisitor. Din câte ştiu eu, costă undeva în jur de 500 de euro o secvenţiere de tulpină. Nu avem foarte multe laboratoare care să facă acest lucru, dar în momentul în care există o suspiciune, cum v-am spus, se trece la secvenţierea tulpinii respective. Adică nu este un număr pe care să-l stabilim, pentru că nici nu ar fi corect să facem acest lucru. Corect este ca, în momentul în care omul din laborator are o suspiciune asupra acelei tulpini, să facă demersurile respective pentru a fi secvenţiată.

Reporter: Mulţumesc! Iar cea de-a doua întrebare este legată de situaţia de la Școala nr.28, în care a fost descoperit focarul cu noua tulpină. Dacă aveți informații.

Valeriu Gheorghiță: Doamnă doctor, cred că tot dumneavoastră.

Adriana Pistol: Informații de ultimă oră, astăzi, pot să vă spun că nu am, dar este clar un focar care este datorat acestei tulpini, B117. După cum bine știți, cel puțin primele patru persoane identificate au și intrat în procesul de secvenţiere la Institutul "Matei Balș". Cum spuneam, este un proces laborios și durează câteva zile bune. Nu mă aștept ca înainte de ziua de vineri să se confirme. Din punct de vedere epidemiologic, mie îmi este suficient ca să spun că toate celelalte cazuri care se află în legătură directă cu aceste persoane au aceeași tulpină; nici nu cred că este o necesitate să mai cheltuim bani cu secvențierile, focarul putem să spunem că s-a creionat și definit. Ceea ce este un lucru de remarcat este faptul că niciuna dintre persoanele respective, din datele pe care le dețin eu, nu are o formă de îmbolnăvire care să fie nici măcar medie, deci nu îi este periclitată starea de sănătate.

Reporter: Mulțumesc!

Adriana Pistol: Cu plăcere!

Reporter (Alexandra Vasile, Aleph News): Bună ziua! Spuneați dumneavoastră că circa 35.000 de oameni vor fi reprogramați. Mă întrebam cum, pe ce criterii ați făcut selecția celor 35.000?

Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane care deservesc activități esențiale. Practic, din platforma de programare, ne-am uitat la persoanele care sunt înscrise prin angajator, am exclus persoanele care au peste 65 de ani și persoanele cu boli cronice. Acesta este numărul respectivelor persoane. Am dat, am exclus persoanele care lucrează în sistemul medical și social și, practic, se face această reprogramare.

Reporter: Am înțeles. Deci, cei care sunt sub 65 de ani și nu au boli cronice sunt doar 35.000.

Valeriu Gheorghiță: Exact.

Reporter: Înscriși în această perioadă.

Valeriu Gheorghiță: Înscriși în perioada 28 ianuarie - 11 februarie.

Reporter: În care se face amânarea. Şi cei care au programare pentru 9-10 februarie, ce se întâmplă cu ei, intră tot la amânare?

Valeriu Gheorghiță: Nu, nu, nu! Am spus, se continuă vaccinarea persoanelor care sunt cu boli cronice și cu vârsta de peste 65 de ani și sunt reprogramate doar persoanele care deservesc activități esențiale, care nu prevăd acestei boli cronice și nu au vârsta peste 65 de ani, cu 10 zile. Deci, practic se decalează intervalul de programare cu 10 zile - data de 28 ianuarie devine data de 8 februarie.

Reporter: Am înțeles. Mai spuneați dumneavoastră că o să ne menținem obiectivul acela de a vaccina până în septembrie 10,7 milioane de oameni. Cum intenționați să faceți asta, din momentul în care avem atâtea probleme cu livrarea vaccinului?

Valeriu Gheorghiță: Este o situație de moment legată de diminuarea, practic, în săptămâna precedentă, a numărului de doze alocate pentru România. Este o situație cu care s-au confruntat toate țările membre ale Uniunii Europene care se supun aceluiași contract. Numărul acestor doze a fost diminuat, având în vedere dorința de creștere a capacității de producție în perioada imediat următoare. Au fost contractate în total peste 20 de milioane de doze de la Compania Pfizer, cu livrare până în luna septembrie. Deci, practic, aceste doze vor fi livrate până în septembrie, ceea ce ne va asigura posibilitatea de vaccinare a acestor persoane. Avem această perioadă de 2-3 săptămâni în care fiecare zi întârziată sau fiecare doză care întârzie se regăsește practic în ceea ce privește calendarul de vaccinare.

Reporter: Și vor fi recuperate aceste zile pierdute?

Valeriu Gheorghiță: Vor fi recuperate, pentru că până la sfârșitul lunii martie noi vom avea același număr total de doze. Deci numărul de persoane vaccinate până la sfârșit de martie va fi același, pentru că numărul de doze este același, doar că avem această diminuare temporară pe următoarele două săptămâni a vaccinărilor, reprogramând de fapt aceste 35.000 de persoane. Nu este o diminuare substanțială. Practic, se continuă vaccinarea pentru 176.000 de persoane programate cu prima doză în acest interval de timp.

Reporter: Mă refer și la obiectivul acela din septembrie, de a atinge 10,7 milioane.

Valeriu Gheorghiță: Rămâne același obiectiv, nemodificat.

Reporter: Asta ar însemna să vaccinăm undeva la 90.000 de persoane pe zi.

Valeriu Gheorghiță: Da, și se poate atinge acest număr de persoane vaccinate prin deschiderea noilor centre de vaccinare și fluxuri de vaccinare. După cum spuneam la începutul conferinței de presă, dinaintea deschiderii etapei a doua, sunt prevăzute 750 de centre pentru etapa a doua, cu 1.760 de fluxuri, ceea ce ne permite peste 100.000 de persoane care să fie vaccinate într-o zi. Deci, din punct de vedere al capacității de vaccinare, nu avem o problemă. La acest moment, capacitatea de vaccinare este direct dependentă de numărul și de momentul livrării acestor doze.

Reporter: Mulțumesc!

Valeriu Gheorghiță: Cu plăcere!

Reporter (Andreea Neacșu, Prima TV):  Bună ziua! Întrebarea mea se leagă de cea a colegei mele. Există un studiu și, la un calcul matematic, se și confirmă. Dacă se menține același ritm de vaccinare, vom ajunge la obiectivul de 70% de persoane vaccinate în România în decembrie 2022. Veți mări ritmul de vaccinare? Cum ajungem să atingem obiectivul mult mai devreme decât arată calculul matematic?

Valeriu Gheorghiță: Studii similare au fost făcute și la începutul lunii ianuarie, când numărul de persoane vaccinate era mult mai mic și, iarăși, erau previziuni că vom ajunge prin 2040 cu atingerea acestui procent de imunitate colectivă. Nu sunt relevante aceste date, pentru că ritmul de vaccinare este dinamic și el va crește în funcție de numărul de doze disponibile. Deci nu am alt răspuns în afară de ceea ce am menționat anterior, și anume că în momentul în care vor fi disponibile dozele și calendarul de livrare, noi vom deschide centre de vaccinare care să permită vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane.

Reporter: Vi s-a adresat această întrebare și mai devreme: este sau nu legal să cedăm locul nostru altcuiva la vaccinare?

Valeriu Gheorghiță: Atâta timp cât persoana respectivă este din aceeași etapă, nu văd de ce să nu putem face acest lucru.

Reporter (Valentina Vasile, Metropola TV): Bună ziua! Există centre de vaccinare organizate în școli, ale unităților de învățământ. Ce se vor întâmpla cu acestea când școlile se vor redeschide?

Valeriu Gheorghiță: Nu există acest tip de centre de vaccinare, tocmai pentru că aveam în vedere faptul că la un moment dat se vor relua activitățile de învățământ față în față. Or, din acest punct de vedere, nu am selectat centre de vaccinare și nu am propus înființarea acestor centre în unități de învățământ.

Reporter: Pentru accelerarea procesului de imunizare, intenționați să organizați webinarii și cu alți lucrători din alte categorii socio-profesionale? Şi care ar fi acelea?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță eu cred că acest tip de conferințe de informare pe tema vaccinării sunt importante pentru toate categoriile socio-profesionale. Din acest punct de vedere, cred că la nivelul fiecărui minister în parte ar trebui demarate acest tip de activități, în colaborare, sigur, cu experți din domeniul medical care pot să asigure informația științifică validă și furnizată într-o măsură în care să fie ușor de înțeles de către categoriile profesionale respective.

Reporter: În legătură cu întrebarea anterioară, în Brăila primăria a organizat centre de vaccinare în săli de sport, iar acum unitățile... de fapt, cei care au organizat centrele de vaccinare așteaptă un răspuns din partea ministrului învățământului în legătură cu ce se va întâmpla în cazul în care se vor redeschide școlile. De asta am întrebat...

Valeriu Gheorghiță: Am mai spus şi la conferinţa anterioară: dacă sunt săli de sport care vor fi folosite de către elevi în momentul în care se redeschid şcolile, acele centre de vaccinare nu pot funcționa.

Reporter (Miruna Mihailovici, Realitatea PLUS): Voiam să vă întreb dacă în acest moment există suficiente doze de rapel pentru toate persoanele programate sau am putea ajunge în situația de a trebui să mai întârziem rapelul în cazul unor persoane?

 Valeriu Gheorghiță: La acest moment, din stocurile existente, adică 173.000 de doze existente, la care se adaugă următoarele tranșe confirmate cu Compania Pfizer, cu livrare săptămânală, putem asigura dozele de rapel. Însă continuitatea activităților de vaccinare depinde de momentul în care ajung aceste doze. Dacă vor interveni întârzieri în livrarea dozelor sau diminuări, atunci evident că aceste situații se vor răsfrânge asupra campanie de vaccinare. Dar, așa cum am mai spus, preferăm să temporizăm persoanele care nu au făcut nici prima doză în detrimentul celor care au făcut deja prima doză, tocmai pentru a oferi garanția unui beneficiu maximal pentru fiecare persoană vaccinată.

Reporter: Apropo de întârzieri, că le-aţi menționat dumneavoastră, iată că avem și un al doilea furnizor de medicamente care anunță întârzieri - este vorba despre AstraZeneca. Şi-a luat România niște garanții privind datele de livrare în acest moment? S-a discutat, știu eu, despre aducerea mai devreme a unor tranșe? Există niște pași luați în această direcție?

Valeriu Gheorghiță: Pot să vă spun că am trimis o adresă oficială, chiar și pentru Compania Pfizer, pentru a obține o derogare de la termenele de livrare stabilite, și anume să ni se livreze cu trei zile mai devreme, adică în loc de luni să ne ajungă tranșele de vaccinuri vinerea. În felul acesta nu am fi fost nevoiţi să reprogramăm absolut nimic și puteam să asigurăm continuitatea campanie de vaccinare. Însă nu s-a autorizat, practic nu s-a aprobat această solicitare a noastră, dintr-un motiv, din punctul nostru de vedere, pe care îl pot înțelege, și anume faptul că au mai fost solicitări similare și din partea altor țări, iar în situația în care s-ar crea acest precedent practic nu s-ar mai putea respecta niciun calendar de livrare. Deci, este o situație care este cunoscută și altor țări; și alte țări se confruntă cu aceleași dificultăți în continuitatea activităților de vaccinare, și alte țări au fost nevoite să diminueze numărul de persoane vaccinate, altele au decalat rapelul - așa cum am mai spus mai devreme, în fiecare țară, în funcție de situația epidemiologică, s-au luat soluțiile care au fost potrivite pentru respectiva situație.

În ceea ce privește Compania AstraZeneca, neavând în momentul de față un calendar de livrare stabilit, nu pot să vă spun date suplimentare.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Ce recomandați celor care după ce fac prima doză se infectează? Mai este recomandat rapelul, având în vedere că după vindecare sunt deja anticorpi pentru câteva luni?

Valeriu Gheorghiță: Chiar astăzi am emis o instrucțiune în acest sens. Pot să vă spun câteva aspecte. Dacă o persoană este depistată, este diagnosticată cu infecție SARS-CoV-2 după efectuarea primei doze, evident că se așteaptă vindecarea bolii și, la un interval de circa o lună, se poate efectua rapelul sau se reia schema complet, dacă perioada dintre prima doză și doza de rapel depășește intervalul de șase săptămâni, de 42 de zile. Sigur că, de pildă, CDC (Centrul pentru Controlul Bolilor din Statele Unite) nu recomandă reluarea schemei complete, ci doar doza de rapel. În momentul de față, comisia științifică din România pledează pentru reluarea schemei complete, repet, dacă intervalul dintre prima doză și următoarea depășește cele șase săptămâni. La acest moment, lucrurile sunt în dezbatere. Am cerut un punct de vedere oficial și de la Compania Pfizer, având în vedere că datele de eficacitate la acest moment sunt disponibile pentru administrarea celor două doze. Împreună cu Compania Pfizer și împreună cu comisia științifică vom lua decizia potrivită, dar, da, se recomandă cel puțin doza de rapel la aceste persoane.

Reporter: Şi încă o întrebare. Tulpina din Brazilia a fost confirmată în mai multe țări din Uniunea Europeană - chiar în Italia, aseară. Având în vedere că nu este exclus să ajungă și în România, vaccinul este viabil pentru această tulpină? Specialiștii din străinătate sunt rezervați.

Valeriu Gheorghiță: Aceeaşi situație este discutată și față de tulpina sud-africană. În ceea ce privește datele de eficacitate, eu cred că la acest moment ne lipsesc dovezile științifice, robuste, prin care să putem susține lipsa sau diminuarea eficacității, respectiv menținerea acesteia. Cu siguranță că măsurile de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID-19, și anume respectarea distanțării, respectarea utilizării măștii de protecție, igiena personală sunt măsuri cât se poate de importante pentru perioada următoare, pentru a împiedica răspândirea infecției de la o persoană la alta și creșterea riscului de selectare pentru acest tip de mutații.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Doamnă doctor, ne putem aștepta la un val trei al pandemiei, ținând cont că avem noi tulpini și nu știm, nu e nimic sigur deocamdată dacă vaccinul este eficient împotriva lor?

Adriana Pistol: Deci, pentru că nu știm nimic sigur, e greu de spus dacă ne putem aștepta la o pandemie. Datele existente în prezent nu ne pot susţine nici că da, nici că ba. /…/ Totuşi, vorbim de nişte mutații, este adevărat, dar ceea ce știm până în prezent este că este vorba de nişte mutații nu atât de mari, atât de importante încât să putem vorbi de un virus cu totul nou. De obicei, pandemiile sunt produse de virusuri cu totul noi care găsesc populația ”virgină imunologic” să se apere faţă de aceste noi tulpini virale. Asta este discuția. Aceste mici mutații care se petrec pe ici şi pe acolo; sigur că influențează, sigur că au impact, dar mai greu să se întâmple pandemii. În istorie, pandemia se datorează unei tulpini cu totul şi cu totul noi. Să sperăm că nu se va întâmpla acest lucru.

Reporter: Ținând cont că în statele occidentale se iau măsuri de restricție, România se relaxează. Sunteţi de părere că este oportună această relaxare, ținând cont că în acest moment avem doar un judeţ în scenariul roșu?

Călin Alexandru: Aici aş face un scurt comentariu. Din punctul nostru de vedere, o raportare strict la incidență poate să ne conducă la concluzii greșite. Ieri a avut loc o şedinţă a Comitetului tehnico-ştiinţific de pe lângă Comitetul Naţional pentru Situații de Urgenţă, iar colegii de la Ministerul Sănătății ne-au informat că lucrează la un algoritm ceva mai complex; și argumentul pe care l-aş aduce aici este că, în pofida unei incidențe care este în scădere evidentă, noi avem un platou sau o foarte ușoară scădere a numărului de cazuri care sunt internate în spitale şi a numărului de cazuri de terapie intensivă, care reprezintă totuşi, dacă vreți, un argument sau un indicator mult mai important din punct de vedere medical al efectului pandemiei la nivelul populației din România. Deci, cu mare probabilitate, va exista o formulă care va lua în calcul şi alți parametri decât strict simpla incidență a cazurilor la nivelul unui judeţ.

Reporter: Bună ziua! Ce facem ca totuşi să creștem capacitatea de depistare a noii tulpini, având în vedere că este mult mai contagioasă? Din informațiile Europa FM, ar fi doar trei laboratoare care au această capacitate, două dintre ele la stat și unul la privat. Nu ar fi important să putem depista eventualele focare?

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranţă că este important să avem o capacitate mai mare de secvențiere, însă, așa cum a menționat și doamna doctor Pistol, cred că sunt importante la acest moment anchetele epidemiologice și, atunci când se depistează cazul zero, epicentrul, practic, unui focar, prin depistarea noilor cazuri asumăm că este vorba despre aceeași tulpină. Măsurile, din punct de vedere epidemiologic, sunt la fel, respectiv: izolarea contacților, supravegherea lor, măsuri de diagnostic și respectarea măsurilor de prevenție pentru restul persoanelor.

Reporter: Bun, dar avem specialiști care pot să facă secvențierea? Înțelegem că aceasta se face manual și nu automat, ca cea din China, pentru care eram deja obișnuiți.

Valeriu Gheorghiță: Avem specialiști, şi aş putea să menționez Institutul Național de Boli Infecțioase "Prof.Dr. Matei Balș", unde există și capacitate din punct de vedere al resursei umane, există și expertiză. De asemenea, avem Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino, unde se fac aceste secvențieri după metode automate, după metode automatizate și fără tehnici neapărat manuale. Pot fi anumite etape manuale, însă secvențierea în sine este un proces care se face automatizat.

Reporter: Am înțeles. Încă o întrebare: veți face publică o statistică pe domenii, ministere, instituții cu angajații programați, respectiv vaccinați?

Valeriu Gheorghiță: La acest moment, numărul este foarte mic. În momentul în care vom avea un număr reprezentativ, atunci vom putea prezenta și aceste date. Este foarte greu să facem aceste statistici, având în vedere că în platforma de programare practic se introduce CUI-ul angajatorului, care, mă rog, îți arată ce tip de unitate juridică este, însă aceste date statistice pot să fie solicitate de colegii de la STS și ele pot să fie disponibile pentru informarea opiniei publice.

Reporter: Când? Pentru că noi am făcut o solicitare la STS la care nu ni s-a răspuns.

Valeriu Gheorghiță: Cu siguranță colegii care sunt de față vă vor furniza aceste date.

Reporter: Bună seara! Care este situația centrelor de vaccinare din mediul rural și mai ales a caravanelor de vaccinare care se vor duce în zonele izolate din mediul rural?

Reporter: Parte din centrele de vaccinare în momentul de față nu sunt deschise pentru programare, mai ales din mediul rural. Din punct de vedere epidemiologic, riscul principal este în aglomerările urbane, unde avem o interacțiune mare de persoane şi de aici, practic, pornesc focarele de îmbolnăvire și de răspândire. Or, din acest punct de vedere, chiar la nivelul strategiei este prevăzut acest criteriu epidemiologic de alocare a dozelor către zonele în care avem o incidență mare a cazurilor de îmbolnăvire. Or, din acest punct de vedere, în zonele rurale cu siguranță este foarte important să asigurăm cât mai rapid vaccinarea persoanelor vulnerabile, în mod deosebit a celor cu boli cronice și persoanele vârstnice. În momentul în care vom avea practic disponibile aceste doze vor fi deschise și acele centre de vaccinare din proximitatea localităților și, de asemenea, vor fi alocate acele centre mobile de vaccinare, pentru a asigura accesul la vaccinare a persoanelor din respectivele localități.

Reporter: Şi legat de 8 februarie: în 8 februarie deja sunt programate anumite persoane. Programările acelea se respectă și peste ele vor veni cei care au fost mutați 10 zile, da?

Valeriu Gheorghiță: Numărul de persoane, media pe zi de persoane care se mută este în jur de 3.000 de persoane. Practic, este un număr mic, care nu are un impact vizavi de capacitatea de vaccinare în centrul respectiv de vaccinare. Vorbim de 3.000 de persoane la nivel național pe zi. Dacă le distribuim pe numărul de centre, sunt de fapt câteva zeci de persoane pe fiecare centru.

Reporter: Da, dar se păstrează persoanele programate şi, peste ele...

Valeriu Gheorghiță: Sigur că da! Sigur.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Bună ziua! Voiam să vă întreb dacă în afară de această măsură de decalare a programărilor pentru cele 35.000 de persoane mai aveți în plan și alte măsuri, în cazul în care această măsură nu-și dovedește eficacitatea și, de exemplu, așa cum au spus și colegii mei, vom avea noi întârzieri la livrările de vaccinuri. Ce alte măsuri intenționați să aplicați, sau ce pregătiți?

Valeriu Gheorghiță: Pot să vă poți să vă spun că avem în lucru cel puțin șase scenarii, și am avut de lucru, și acesta ni s-a părut la acest moment potrivit pentru situația dată. Este evident că avem și planuri, dacă vreți, de rezervă. Avem o estimare de 10% doze suplimentare, pe baza căreia ne-am făcut estimarea actuală. În condițiile în care vom avea întârzieri sau număr redus de doze, atunci vom relua toate aceste calcule și vom veni cu situația prezentată la momentul respectiv. Sunt convins că vom cunoaște calendarul de livrare, cel puțin pentru AstraZeneca, în următoarea săptămână, moment în care vom putea să facem o reconsiderare a ritmului de vaccinare în funcție de acest tip de calendar și, de asemenea, o să știm și calendarul de livrare pentru Moderna. Or, din acest punct de vedere, vom fi cu mai multe date disponibile și vom putea să creăm mai multe planuri de acțiune, pe care le putem folosi în situațiile în care vor fi întârzieri de acest gen.

Reporter: Şi o întrebare pentru doamna Pistol sau pentru domnul Baciu, dacă pot să îmi răspundă. Este posibil să înceapă din nou școala pe 8 februarie. Ce recomandări faceți pentru copiii care au afecțiuni sau pentru cei care au părinți sau bunici vulnerabili? Pot să vină și ei la școală, sau ar trebui să urmeze sistemul de învățământ online? Mulțumesc!

Adriana Pistol: Dumneavoastră știți că există un ordin comun deja, unde există astfel de recomandări. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun e că se lucrează în prezent la nivelul Ministerului Sănătății, este o revizuire a momentului în care se va închide sau nu o clasă sau o școală, eventuala utilizare a testelor rapide în școli pentru diagnosticul simptomaticilor ș.a.m.d.. Noi recomandăm, după cum bine știți, ca copiii să fie educați să respecte toate măsurile în clasă, cu mască, cu distanțare și cu toate cele. Sigur că acum depinde foarte mult și de boala respectivă despre care vorbim, dar deschiderea școlilor constituie, cred eu, un eveniment care ar trebui să se petreacă.

Reporter: Bună ziua! Legat de deschiderea școlilor, nu am reținut, se cunoaște numărul profesorilor, al personalului din învățământ care s-a vaccinat până la această oră?

Valeriu Gheorghiță: Cred că erau în jur de 7.000 de persoane, din câte ştiu. Nu sunt în măsură să vă dau datele de ieri, însă vorbim de sub 10.000 de persoane vaccinate din sistemul de învățământ.

Reporter: Dintr-un total de...?

Valeriu Gheorghiță: Sunt peste 300.000 de persoane şi, din ceea ce știam, în jur de /…/  126.000 de persoane care erau la interfața directă cu copiii; atât personalul din creșe, grădinițe, cât şi învățătorii şi educatorii reprezintă un număr de aproximativ 126.000 de persoane care şi-au exprimat intenția de vaccinare.

Reporter: Mulţumesc!

Andrei Baciu: Alte întrebări, dacă mai avem?

Reporter: Vreau să vă mai întreb eu ceva, vă rog. Aţi spus că avem un deficit de 117.000 de doze. Vreau să vă întreb de ce sunt atât de multe. S-au vaccinat mai multe persoane decât ați estimat din etapa întâi?

Valeriu Gheorghiță: Din etapa întâi s-au vaccinat persoanele care au dorit să se vaccineze. Noi trebuie să înțelegem, ceea ce ne dorim ca obiectiv este să avem un număr cât mai mare de persoane vaccinate. Evident că s-a ajuns la ceea ce spuneam, un procent de peste 90% de persoane din etapa întâi care vor avea acoperire vaccinală. Pentru noi acest lucru este foarte important, pentru că practic asigurăm protecția lucrătorilor din sistemul medical. Este un sector care la acest moment este în curs de asigurare a beneficiilor maximale, prin faptul că s-a început deja rapelul, iar din acest punct de vedere ne așteptăm să avem un număr din ce în ce mai mic de cazuri de îmbolnăvire în rândul personalului medical.

Reporter: Atunci, de ce e diferenţa aceasta?

Adriana Pistol: Pentru că 93.000 nu au fost aduse.

Reporter: Deci doar din această cauză. Şi atunci? E totuşi o diferenţă...

Adriana Pistol: 93.000 nu au fost aduse. Dacă scădem din 117.000 - 93.000, cât mai rămân?

Reporter: 24.000.

Adriana Pistol: Ok. Deci despre asta putem întreba: de unde au apărut astea 24.000.

Reporter: Da, vă rog.

Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane care practic s-au programat în limita locurilor disponibile și era evident că trebuie să fie vaccinate. De asemenea, sunt persoanele care au fost vaccinate în centre medico-sociale și, de asemenea, este foarte important să fie vaccinate și să se continue vaccinarea. După cum am spus, în continuare va fi asigurată vaccinarea acestor categorii de persoane.

Reporter: Ok. Şi mai vreau să vă întreb: totuşi, de ce nu intră şi profesorii? Adică de ce se amână și vaccinarea profesorilor care n-au primit nicio doză?

Valeriu Gheorghiță: Dar nu se amână.

Reporter: Cu 10 zile, mă rog.

Adriana Pistol: Valeriu, stai un pic. Profesorii care au boli cronice nu se amână.

Reporter: Profesorii care au boli cronice nu se amână, dar se amână restul.

Adriana Pistol: Dacă vrei, poţi să spui aşa: se amână o categorie de profesori.

Reporter: De ce se amână?

Adriana Pistor: Pentru că sunt esențiali. Fac parte din instituții esențiale și se amână în beneficiul colegilor cu boli cronice, tot profesori.

Reporter: Dar sunt situații în care persoane care au boli cronice nu s-au înscris așa, bifând acolo în categoria aceasta, ci prin intermediul angajatorului. Ce se va întâmpla cu ei?

Valeriu Gheorghiţă: Noi am selectat împreună cu colegii de la STS... Practic, a fost luată fiecare persoană în parte și le-am identificat în baza CNP-ului pe cele care au vârsta peste 65 de ani și respectiv cele cu boli cronice, care au fost validate ca fiind persoană cu boală cronică de către baza de date. Practic, am încercat să extragem doar persoanele care nu au risc medical de îmbolnăvire.

Reporter: Da, dar sunt angajați care au boli cronice dar au fost înscriși de angajator, și atunci nu apar cu boala cronică, ci ca personal esenţial.

Călin Alexandru: Apar în evidenţa Casei de Asigurări.

Adriana Pistol: O să vă explice domnul de la STS...

Adrian Singheorghe: Dacă îmi permiteţi. Când am făcut această situație am extras din lista esenţialilor toate persoanele care erau peste 65 de ani și persoanele care sufereau de boli cronice. Aceste persoane nu sunt amânate pentru perioada următoare.

Reporter: Dar de unde ştiţi care aveau boli cronice?

Adriana Pistol: Pentru că...

Adrian Singheorghe: Au fost verificate în baza de date.

Adriana Pistol: În baza de date a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Reporter: Fiecare persoană în parte? Şi aţi comparat cu baza de date a CNAS? Şi aceste persoane nu vor fi amânate, nu vor primi mesaj sau e-mail?

Adrian Singheorghe: Aceste persoane nu vor fi amânate.

Reporter: O altă întrebare. Ne-aţi dat asigurări că avem dozele necesare de vaccin. Când v-aţi da seama de fapt de acest deficit și că trebuie să facem aceste amânări?

Valeriu Gheorghiţă: Ne-am dat seama în momentul în care am avut o întârziere cu peste 90.000 de doze, că este foarte probabil să avem o problemă. Am încercat să facem aceste devansări ale termenelor de livrare. Am luat mai multe scenarii de lucru în calcul, este din punctul nostru de vedere, cel mai bun la acest moment, în condițiile date, prin care noi să asigurăm continuitatea activităților de vaccinare, să putem vaccina în fiecare zi persoane noi, să asigurăm rapelul și să putem asigura vaccinarea celor mai vulnerabile categorii de persoane.

Reporter: Aş avea şi eu încă o întrebare, dacă se poate. Ştim în momentul de faţă, sau dacă există un procent, câte persoane care au boli cronice s-au vaccinat?

Valeriu Gheorghiţă: Am și menționat: din 15 ianuarie, practic, persoane peste 65 de ani şi cu boli cronice sunt în procent de 78% vaccinate. 68%, pardon! Iar cifra în valoare absolută: 175.103 persoane; iar persoane care efectuează activități esențiale, 56.999 de persoane.

Reporter: Şi mai am încă o întrebare. Se vorbea la început de stocuri pentru rapel. Ce s-a întâmplat? Ştim că am primit mai puține, într-adevăr, săptămâna trecută.

Valeriu Gheorghiţă: Am devansat activitatea de vaccinare - practic, etapa a doua - și, din acest punct de vedere, o parte din dozele care erau păstrate pentru rapel au intrat în activitate, tocmai pentru a putea accelera campania de vaccinare, în ideea în care din tranşele următoare parte dintre ele erau păstrate pentru asigurarea rapelului pentru un interval de câteva zile, pentru a avea acest buffer disponibil, în cazul în care avem acest tip de întârzieri. Practic, nu vorbim de o întârziere, vorbim de o diminuare efectiv cu peste 92.000 de doze, care se regăsesc în perioada următoare. Practic, situația critică, dacă nu schimbam nimic, intervenea undeva pe data de 31 ianuarie - 1 februarie.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Mai am și eu o întrebare. Părinții copiilor cu dizabilități care nu sunt în categoriile esențiale nu se pot vaccina în acest moment. Nu considerați totuși că ar trebui să aibă prioritate, având în vedere că au în grijă...? Așa cum aparținătorii persoanelor în vârstă cu dizabilități au prioritate, nu și părinții copiilor care au asemenea probleme ar trebui să aibă?

Valeriu Gheorghiţă: Dar sunt prioritizați, adică se regăsesc în strategie. Aparținătorii sau îngrijitorii persoanelor cu dizabilități, indiferent de grupa de vârstă, sunt persoane prioritare pentru a fi vaccinate.

Reporter: Cu toate acestea, au fost semnalate situații în care nu au reușit să se înscrie nici pe platformă, nici să se vaccineze.

Valeriu Gheorghiţă: Pot să vă spun că este în curs de implementare această facilitate în platformă pentru acest tip de persoane. Dacă colegii de la STS ne pot da o dată în care urmează să fie disponibilă modalitatea de programare pentru persoanele cu dizabilități și pentru aparținătorii acestora.

Adrian Singheorghe: În acest moment există posibilitatea asta de a se înregistra prin call center. Deci noi o să dezvoltăm această facilitate în următoarele zile și o s-o punem în implementare în scurt timp.

Reporter: Şi încă o întrebare. Ieri ne-aţi informat că certificatul de vaccinare, în situația în care avem nevoie de o adeverință care să conțină atât CNP-ul sau dacă ne expiră cartea de identitate, trebuie să facem o cerere la Institutul Național de Sănătate Publică. Vă întreb, nu ar fi mai simplu să-l putem descărca de pe platformă? De ce atâta birocrație pentru a obține această informație?

Valeriu Gheorghiţă: Eu cred că orice sugestie care poate îmbunătăți activitatea este binevenită. Doamna doctor este...

Adriana Pistol: Da. Nefiind softistă, ce am înțeles eu este că se lucrează la o... Vedeți dumneavoastră, nu putem descărca chiar așa, de pe platformă, pentru că și noi trebuie să ne asigurăm că dumneavoastră sunteți dumneavoastră. Ok? Deci, aici e cea mai mare problemă. Prin urmare, trebuie să fim foarte siguri cine accesează datele personale ale cui. Este un soi de validare pe care n-aş ști eu s-o explic, neavând cunoștințele IT necesare. Deci se lucrează la un astfel de sistem în care persoana doritoare să ne informeze și noi să-i dăm locul de unde poate să-și descarce propria adeverință, pe care numai pe aceea o vede. Da, este ceva de lucru din acest punct de vedere. Altfel, ar fi foarte simplu să le postăm undeva, dar așa ceva nu se poate, vă imaginați. Şi atunci sistemul ăsta de validare pe care încercăm să-l aflăm durează puțin. Am încercat inclusiv cu companii de telefonie să vedem, să ne asigurăm că telefonul Carlei e chiar al Carlei, pe CNP-ul Carlei. Adică aici este validarea pe care trebuie s-o facem la astfel de cerințe.

Reporter: Mai am și eu câteva întrebări, vă rog! Când ar trebui să primească persoanele care vor fi reprogramate acel mail sau SMS, având în vedere că poate unele sunt programate peste două zile, de exemplu?

Adrian Singheorghe: Modalitatea de anunțare a persoanelor se face cu 48 de ore înainte de data programării. Acesta este unul dintre motivele pentru care această decalare începe de peste două zile, adică mâine vor primi informare cei care sunt reprogramați în prima zi din fereastra următoare.

Reporter: Şi încă o întrebare în legătură cu vaccinarea din centrele rezidențiale: potrivit datelor ANPCDA din 18 ianuarie, rezultă că în 18 județe și două sectoare din București nu începuse vaccinarea. Aveți o situație la zi?

Valeriu Gheorghiţă: Din ceea ce știu, erau mai puțin de șase județe în care nu se începuse activitatea de vaccinare. Probabil că datele s-au schimbat, au fost și modalități diferite de raportare, în sensul că echipele mobile plecau dintr-un centru de vaccinare din cadrul unui spital și în momentul în care se întorceau la centru și introduceau acele categorii de persoane nu se selecta categoria de persoană din centrul rezidențial și se introducea practic o altă categorie de persoană. Am discutat cu colegii din DSP-uri - pentru că, dacă vă aduceti aminte, săptămâna trecută erau opt județe în care nu se începuse activitatea de vaccinare - și, punctual, am discutat cu aceste județe, de ce nu au început activitatea, iar multe dintre ele, dimpotrivă, ne-au spus că au început activitatea. Deci cred că este o modalitate de raportare a acestor persoane, însă ele sunt vaccinate și, repet, la acest moment avem peste 17.900 de persoane vaccinate în aceste centre sociale.

Reporter: Spuneaţi putin mai devreme - și e ultima întrebare - că luați în calcul şase scenarii, în funcție de cum vom primi dozele de vaccin cu întârziere. Care este, de exemplu, următorul scenariu după acesta cu reprogramarea?

Valeriu Gheorghiţă: Sunt disponibile aceste scenarii pentru situația actuală. Evident că scenariul cel mai bun este cel pe care l-am luat; celelalte nu sunt atât de bune. Presupun amânarea altor categorii de persoane. Evident, ne vom asigura că rapelul este menținut pentru fiecare persoană. Din acest punct de vedere, sunt mai multe soluții disponibile, însă prefer să așteptăm mai multe date vizavi de calendarul de livrare pentru celelalte companii, și pentru Moderna, și ulterior putem să furnizăm niște date cât se poate de clare vizavi de eventualele modalități de repliere pentru continuitatea vaccinării.

Reporter: Şi care ar fi /.../?

Adriana Pistol: Să sperăm că niciuna.

Valeriu Gheorghiță: Sunt persoane din grupa de vârstă peste 65 de ani, de pildă, unde știm că peste 75% dintre ele au și boli cronice, sunt persoane sub 65 de ani cu boli cronice, sunt persoane din alte tipuri de activități desfășurate... Practic, toate aceste estimări se fac, sunt datele disponibile și noi lucrăm pe aceste date, în funcție de calendarul și de termenul de livrare. Pentru că din punct de vedere al numărului total de doze disponibile pe februarie, nu avem o problemă. Problema o avem cu momentul în care sunt livrate aceste doze. Este suficient să ai o întârziere de o zi, și în ziua anterioară, practic, persoanele respective pot să rămână descoperite.

Reporter: Mai am și eu o întrebare, dacă se poate. Ar putea să întârzie etapa a treia de vaccinare, având în vedere că, iată, intervin situații care nu sunt așteptate?

Valeriu Gheorghiță: Nu cred că vorbim de o întârziere a etapei a treia. Situația din februarie este o situație punctuală, cu care, repet, se întâlnește orice țară care a avut întârzieri și care și-a dorit creșterea activităților de vaccinare și accelerarea campaniei de vaccinare, dat fiind situația epidemiologică cu care ne confruntăm.

Reporter: Rămâne tot luna aprilie, luna în care ar trebui să înceapă vaccinarea populației generale?

Valeriu Gheorghiță: La acest moment, da.

Reporter: Mulţumesc.

Andrei Baciu: Bine. Vă mulțumim foarte mult!

Reporter: Pot să mai întreb ceva, vă rog? Cineva care lucrează într-un domeniu esențial și este reprogramat, dar nu poate să meargă la programarea care va fi făcută acum, din diferite motive, nu știu - poate nu e în localitate... Ce se va întâmpla cu omul respectiv? Va trebui să o ia de la capăt angajatorul său, sau poate modifica în platformă?

Valeriu Gheorghiță: Modificarea, editarea programării se poate face individual. Persoana respectivă este deja validată în platformă, i se alocă doza unu și rapelul, și poate să-și programeze, dacă nu este convenabilă data în care este reprogramat, în funcție de disponibilitatea atât a locurilor cât și a persoanei respective în ceea ce privește programul.

Reporter: Ok.

Călin Alexandru: Sau poate să solicite prin call center reprogramarea.

Valeriu Gheorghiță: Sau prin call center.

Reporter: Dacă tot aţi răspuns dumneavoastră, mă puteți ajuta, vă rog, să îmi spuneți de ce a durat şase zile să transferați bărbatul ars din Constanța?

Călin Alexandru: Îmi pare rău, dar nu ăsta este obiectul acestei conferințe de presă. Eu îmi desfășor activitatea la CNCAV, nu am toate informațiile. Faptul că sunt la DSU nu înseamnă că sunt la curent cu toate informațiile care sunt la DSU. Deci, nu mi se pare normal ca să discutăm despre altceva decât este obiectul conferinței de presă. Faceți o solicitare oficială şi o să vă răspundem oficial.

Reporter: Da, au încercat colegii mei...

Andrei Baciu: Mulţumim mult!

Valeriu Gheorghiță: Mulţumim frumos!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe